Sunteți pe pagina 1din 4

Articulatia soldului - articulatie cu conducere ligamentara; prezinta niste ligament foarte puternice care limiteaza miscarea in articulatie.

- Diartroza sferoidala- capul femurului patrunde in cav acetabulara -> 3 grade de libertate; - Supusa la mentinerea greutatii organismului -> oase mari - Capsula articulatiei se insera pe spranceana acetabulara, ocolind cartilajul de marire numit labrum acetabular care se insera chiar pe marginal sprancenei acetabulare si permite o marire a suprafetei care se articuleaza cu capul femurului. - Ligament: ligamentul capului femurului- ligament foarte puternic ce se insera de la capul femurului pana la fosa acetabulara, neacoperita de cartilaj; contine in el artera ligamentului capului femoral(trece prin incizura acetabulara), ramura din artera obturatoare; in momentul unei fracture de col femoral la pers in varsta dar si in traumatisme grave-> fractura de col femoral si se lezeaza artera capului femural -> necroza aseptic de cap femural. - ligamentul ilio-femural de pe spina iliaca antero-superioara se insera pe linia intertrohanterica, avand un fascicule oblic ce ajunge pana la trohanterul mare si un fascicule vertical pana la linia intertrohanterica; el se completeaza cu ligamentul cubo-femural de pe eminenta pectinee, creasta sup a pubisului si se prinde de trohanterul mic al femurului-> aspect in N; se afla anterioar de articulatia soldului. - lig ischio-femural se prinde pe partea post a sprancenei acetabulare sip e spatele art soldului- ajung la fosa trohanterica; solidarizeaza post art. soldului. - zona orbiculara Weber pleaca de la spranceana acetabulara si inconjoara si solidarizeaza cele 3 ligamente descrise anterior. - Fete articulare- facies lunata/fata semilunara; - Vascularizatia: - a. ligamentului capului femoral - A circumflexe femurale - A obturatoare Nervi: din plexul sacral- marele nerv femoral; n ischiatic BIOMECANICA -3 axe de simetrie ! toate miscarile in articulatia soldului se realizeaza cu amplitudine mai mare daca exista o flexie a gambei pe coapsa; astfel flexia gambei creste de la 90 la 130. - Mm care realizeaza flexia cel mai imp m ilio-psoas(procese costiforme lombare, insertie pe trohanterul mic)- ridica peste 90 de grade coapsa. - Mm care realizeaza extensia: m fesier mare face parte dintr-un lantul tripla extensie ce mentin ortostatismul: fesier mare, triceps sural si cvadriceps ; Lig anterioare se vor opune extensiei; - Miscarea de adductive/abductie si rotatie ax care trece prin capul femurului - La adductie/abductie ax sagital; picioarele de batracian picioare in adductive si gambele flexate. Muschi: cei asezati in lateral: croitor (spina iliaca antero-sup),m detensor fascia lata (cresta), fesierii: mic, mijlociu (creasta post); abductie: m piriform(se insera pe vf trohanterului mare), mm adductori: lung, scurt, mare la care participa si mm ai fetei ant: ilio-psoas(lateral) si m pectineu(medial) si mm lojei med- adductie.

Ligamentul ilio-femural va limita adductia impreuna cu ishiofemuralul. miscarea de rotatie- ax vertical- rotatie mediala/laterala: Rotatia mediala: este realizata de m adductor mare, iar post este fesierul mare; ceilalti adductori-scurt si lung, deoarece se prind de linia aspra mai sus, vor face rotatie lateral. M ilio-psoas-> rotatie laterala; fesierul mijlociu si mic fac rotatie laterala. CLINICA: luxatia congenitala de sold:capul femurului nu mai este in cavitatea acetabulara si se deplaseaza spre posterior-> piciorul de accesi parte este mai scurt-> este sesizabil de la nastere; apare mersul leganat; masuratoare -> Linia Melator-Rose; triunghiul Brianne (pathologic: cand catetele triunghiului sunt inegale) Miscarea de circumductie: uneste cele 3 miscari ARTICULATIA GENUNCHIULUI

Participa 3 oase: femurul, tibia si rotula ; !!!fibula se articuleaza cu tibia!!! Intre condilii femurului si platoul tibial eista niste menicuri ce cresc suprafata articulara a platoului tibial; intre meniscuri exista ariile intercondilare si eminenta intercondilara cu 2 tubercului; meniscurile ajung pana la periferie si unul are forma de C si celalalt are forma literei O; Capsula se insera deasupra suprafetei cartilaginoase si lasa epicondilii in afara; Pe tibie se insera la 3-4 mm de suprafata condililor tibiei. Nu are legatura cu fibula, dar are legatura cu rotula capsula se insera pe marginile rotulei. Meniscurile=fibrocartilaje de marire care maresc suprafetele articulare ale platoului tibial; au rol si in miscare deoarece se deplaseaza odata cu miscarile condililor; rol si de amortizare a greutatii; daca condilul lateral este mai voluminous, si menscul lateral este mai voluminos, iar condilul medial este mai prelungit in jos-> ii corespunde un menisci in forma de C care se prinde de ariile intercondilare. In afara, meniscurile se prind pana capsula, deoarece se delimiteaza 2 etaje: etaj suprameniscal flexie/extensie si unul inferior: etaj inframeniscal -> adductive/abductie. Sinoviala pleaca de la rotula, apoi coboara prin spatele tendonului rotulian si ajunge la nivelul unde acopera corpul adipos infrapatelar; trimite o bursa sinoviala sub tendonul rotulian numita bursa subcvadricipitala. Lig incrucisat anterior si lig incrucisat post pleaca post din fosa intercondilara; formula este A-LP-M ligamentele incrucisate anterior si posterior merg pe condilii lateral si medial; sunt lig intraarticulare cele mai imp lig ce tin legatura intre femur si tibie, dar sunt extrasinoviale (sinoviala le inveleste numai din partea cu care vin ele spre articulatie) !!! Capsula articulatiei se insera post in fosa condilara in ligamentul incrucisat posterior!!! Lig care pleaca de pe condilii femurului pe condilii tibiei = lig. Colaterale; prin intindere -> entorse diferite de intinderile/fracturi de menisc- se opereaza!!! Lig pe fata posterioara = lig popliteu oblic reflectare pe condilul lateral-> din m semimembranos din mm post ai coapsei. Lig care pleaca de pe condilul lateral si ajunge intre eminentele condilare = lig arcuat popliteu care trece pe sub lig popliteu oblic.

Lig posterioare sunt cele care limiteaza miscarea de extensie a gambei pe coapsa, iar lig rotulian si collateral limiteaza flexia gambei pe coapsa. - In etajul inframeniscal, sinoviala a 2-a se prinde intre menisci si platou meniscal. - Punctia in art genunchiului se face la 1-2 cm de baza rotulei- in bursa subcvadricipitala; pt a ne da seama de burse se aduc de sus in jos si se observa daca exista lichid intraarticular prin palpare. Daca ai lichid, se poate introduce un ac si scoaterea cu un ac pt analiza si diagnostic. Este facut de obicei de catre ortopezi in mediu steril. - Chist Becker - Vascularizatie: a. descendenta a genunchiului si ramura arterei poplitee. - Inervatie: n femoral obturator si ramurile n ischiatic: n peronier comun si BIOMECANICA - Articulatie de tip condilian - Particularitatea condililor este foarte mare: anterior cei doi condili se apropie si realizeaza un aspect de trohlee, iar pe masura ce se departeaza de centru, condilii se maresc si se indeparteaza; exista un aspect spiralat, astfel partea cea mai ant a condililor este mai mare, iar cea posterioara este mai mica; principal miscare realizata- miscarea de flexie/extensie. - Axul trece prin condili si se produce o miscare in 2 etape: 1. De alunecare: aluneca femurul pe platoul tibial(ridicare in picioare), dar poate aluneca si platoul pe femur(asezare) sau ambele (mers). Intai aluneca putin, apoi se rostogoleste - Miscarile sunt limitate de ligament, in special lig incrucisate(foarte mobile); cand se merge pe teren accidentat, miscarile genunchiului se asociaza cu miscarile de rotatie-> lig incrucisate limiteaza misc de rotatie in mom flexiei(lig incrucisat ant) si extensiei(lig incrucisat post). - Miscarea de flexie: mm coapsei: semitendinos, semimembranos, gastrocnemienii (inserati deasupra condililor), gracilis, croitor - Extensie: m cvadriceps - Miscarea de rotatie a gambei pe coapsa (medial si laterala) se ia ca pivot condilul medial, iar condilul lateral realizeaza miscare circular in jurul condilului medial. - Axul trece prin central eminentei intercondilare. - Mm care se insera medial- rotatie medial; rotatie lat- gastrocnemianul. Articulatia gleznei/ talo-crurala Crus=gamba - Se realizeaza intre trohleea talusului si scoaba tibio-fibulara -> art talo-crurala. - Este completata superior cu art tibio-fibulara inferioara care prezinta lig tibio-fibular anterior si posterior; fetele articulare: incizura fibulara de pe tibie si fata convexa articulara a fibulei; art tibio-fibulara- sinartroza -> trece periostul de pe tibie pe fibula. Importanta in flexia dorsal a piciorului: cele 2 oase se indeparteaza oasele, iar in flexia plantara se apropie. - Trohleea talusului este mai ingusta anterior-> departare spre posterior, limiteaza miscarea de flexie/extensie. - Axul trece prin maleole si prin trohlee - Este articulate in partea ant cu calcaneul; articulatia subtalara= art talusului cu calcaneul.

Ligamente: lig colaterale mediale si lateral care pleaca de pe maleola tibiei si ajunge p ecol in partea anterioara si post ajunge pana la tubercului medial al talului(cel medial) , ajunge pana la calcaneu si se prinde de sustentaculum tali. Ligamentul collateral lateral vine de pe maleola fibulei pe colul talusului, ajunge post pe tuberculul posterior si lateral ajunge pe fata lateral a calcaneului. Acest lig este intarit de lig fibula-calcanean care se prinde in foseta de pa fata post a maleolei. Profund de cele 2 lig colaterale se afla lig talo-calcaneene medial si lateral care vin de pe fetele lat ale talusului pe sustentaculum tali in partea mediala si pe fata medial a calcaneullui pe patea lateral; apartin art subtalare. In art subtalara lig interosos-> lig dintre cele 3 fete articulare ant, med si post ale fetelor care privesc spre art dintre talus si calcaneu (trece prin sinus tarsi) Miscarea este o miscare de flexie dorsala si flexie plantara; flexia dorsal- mm anteriori ai gambei; flexia plantar= mm post ai gambei. Miscarile piciorului sunt miscari combinate in art talo-calcaneo-naviculara Pe fata plantar exista 2 lig: calcaneo-navicular si lig in Y sau calcaneo-naviculat lateral care solidarizeaza cele 3 oase impreuna, de aceea miscartea in aceasta art este un ax care vine dinspre lateral spre medial, dinspre anterior spre posterior si de sus in jos. Miscari: miscari de adductie a piciorului, supinatie si extensie sau flexie dorsala, miscari de abductie, pronatie si flexie plantara , miscari de inversie(se ridica partea medial si se coboara partea lateral-> se face prin adductive, supinatie si flexie plantara) si reversie(inversul inversiei) a piciorului. Bolta plantara este partea inferioara a piciorului. Arcuri- medial(pleaca de la talus, tarsiene si primele 3 metatarsiene-arcul de miscare) si lateral(pleaca de la calcaneu, cuboid si celelalte 2 metatarsiene; este de obicei coborat- stamp e el); arcuri transversal arcul care trece prin vf metatarsienelor.Bolta este sustinuta de aponevroza plantar si mm peronieri. Caderea boltei plantare= platfus.

S-ar putea să vă placă și