Anatomia coloanei vertebrale

Coloana vertebrală:

 Coloana osoasă așezată în partea posterioară a trunchiului

 Străbătută de un canal=CANAL VERTEBRAL(rahidian) care adăpostește măduva
spinării învelită de meninge.
 Prezintă mai multe regiuni: cervicală, toracală, lombară, sacrată și coccigiană.
 Vertebrele sunt conectate între ele prin discuri intervertebrale și o serie de ligamente și
articulații fibroase.
 Asigură protecția unor organe interne-> formarea cutiei toracice ,parțial a bazinului,
adăpostește măduva spinării și nervii spinali, asigură suportul greutății corpului,
redistribuie greutatea spre membrele inferioare.
 O structură concretizată prin rezistență și elasticitate.
 Rezistența este dată de corpii vertebrali ale căror dimensiuni cresc pe măsură ce
coborâm spre sacrum și de existența curburii în plan sagital
 Elasticitatea este asigurată de discurile intervertebrale și de existența curburilor
 Poate executa mișcări de flexie ,extensie, rotație stg. dr. și înclinarea laterală stg. dr.
 Mișcările se realizează datorită structurilor segmentelor a coloanei vertebrale
 Fiecare segment cuprinde : 2 vertebre vecine
discuri intervertebrale
apofize articulare
ligamente intervertebrale
Curburi în plan sagital:
1. Cervicală- convexitatea anterioară
2. Toracală- convexitatea posterioară
3. Lombară- convexitatea anterioară
4. Sacrată
Exagerarea curburilor în plan sagital determină CIFOZĂ (cea toracală) sau
LORDOZĂ(cea lombară)
Curburi în plan frontal:
1.Toracală- ca urmare a existenței unui membru dominant (dreptaci sau stângaci)
2. Compensator, deasupra și dedesubt, curburi în sens invers. Uneori curburile în plan frontal
pot fi mai mari , iar coloana capătă forma literei S-SCOLIOZĂ.
Curburile se împart în:
Curburi-primare: cec. Fetală
-secundare: cervicală, toracală, lombară, sacrată
CARACTERE GENERALE :
-fiecare vertebră este formată din corp vertebral și arc vertebral.
-între ele = GAURA VERTEBRALĂ
-corpul vertebral-formă cilindrică
-dă rezistență coloanei
-între corpii vertebrali=discuri intervertebrale
-mărimea lor crește pe măsură ce coborâm
-arcul vertebral- legat de corp printr-o porțiune de os= pedicul vertebral
-pediculii- formă patrulateră
- marginea superioară și inferioară ușor scobită astfel încât prin suprapunerea
vertebrelor se formează de o parte și de alta a coloanei niște orificii numite GĂURI
VERTEBRALE pe unde trec nervii spinali.
-lamele vertebrale- porțiunea de os care delimitează gaura vertebrală
- unesc baza apofizelor care se găsesc pe arc
-la nivelul arcului, avem linia mediană apofiza spinoasă o proeminență lungă, bine detașată
de pe suprafața osului.
-apofizele spinoase au o bază și un vârf
-apofizele transverse- situate de o parte și de alta a arcului vertebral
- proeminențele lungi de obicei orizontale care au o bază și un vârf.
- vârful poate fi uni sau bituberculat
-fiecare vertebră prezintă și apofize articulare= 2 inf. și 2 sup. , asigură conexiunea dintre
vertebre
-vertebrele sunt formate din țesut osos compact(la suprafață) și spongios(în interiorul corpului
vert.)
-în regiunea CERVICALĂ -vertebrele au dimensiuni cele mai mici (cele mai mobile)
- corpul vert.-dimensiuni reduse
-ovalar
-prezintă pe fața superioară 2
proeminențe=CRESTE SEMILUNARE
-Gaura vert.- formă triunghiulară
- apofizele transverse- un orificiu la baza= gaura transversă , prin
acest orificiu va trece artera vertebrală, artera vert. Merge de-a lungul coloanei cervicale și
pătrunde în cutia craniană participând la irigarea encefalului.
- are vârful bituberculat
-apofize articulare- plane , orientate oblic
-apofiza spinoasă- mică, orizontală, cu vârf bituberculat
C1=ATLAS- formată dintr-un arc anterior și un arc posterior
- au două mase laterale
- pe linia mediană, arcul ant. prezintă proeminență numită tubercul ant , arcul post.
Tubercul posterior
 - apofiza articulara superioară se articulează cu condilii occipitali, sunt ovalare și
elipsoidale
C2=AXIS- prezintă pe fața superioară a corpului o proeminență numită apofiză
ODONTOIDĂ= dintele axisului
- apofiza articulară- plane, oblice
C7= Vertebra proeminentă- apofiza spinoasă cea mai lungă
- vf-unituberculat
- corpii vertebrali cervicali se articulează la nivelul crestelor
semilunare(procese uncinate) prin articulațiile lui LUSCHKA
-în regiunea TORACALĂ- corpul vertebral- dimensiuni crescătoare
-circular
-prezintă la nivelul circumferinței, fațete
articulare superioare și inferioare pentru capul coastei.
-pediculii vertebrali-dimensiuni mici
-apofiza spinoasă-piramidă triunghiulară
-foarte lungă
-înclinată în jos
-vf-unituberculat
-apofize transverse-pe fața anterioară a vârfului-o fațetă articulară
pentru tuberozitatea costală
-apofize articulare-plane
T1- prezintă creste semilunare
T10,T11,T12- o singură fațetă la nivelul corpului pentru capul coastei
T11,T12- nu au fațetă articulară la nivelul apofizelor transverse deoarece ultimele două coaste
sunt flotante
T12- prezintă apofize articulare inferioare convexe
-în regiunea LOMBARĂ- cele mai mari
- pediculii vertebrali mai mari
- apofiza spinoasă- voluminoasă, orizontală, patrulateră
- apofiza transversă- ascuțită, omologul coastelor(le imită)
- găurile intervertebrale- largi
L5- cea mai mare vertebră
-corpul vertebral- mai înalt în partea anterioară, reniform
-prin intermediul ei, se transmite greutate către sacrum
 Din punct de vedere arhitectural , vertebrele au o componentă pasivă care are rol:
 Apofize spinoase- rol în mișcarea de coborâre și ridicare ale vertebrelor
 Apofize transverse- rol în mișcare orizontală și de rotație
 Arhitectura vertebrelor este în legătură cu mișcările pe care le execută lamelele osoase –
așezate în direcția forțelor care acționează asupra vertebrelor.
-În regiunea SACRATĂ – formă de piramidă patrulateră
- străbătut de porțiunea terminată a canalului vertebral care poartă
numele de canal sacrat
-regiunea COCCIGIANĂ – nu are canal vertebral
- canalul conține măduvă care se termină în dreptul lui L2, de aici
canalele conțin filum terminale care impreună cu rădăcinile nervilor->coadă de cal
ARTICULAȚIILE COLOANEI

 Articulațiile costo-vertebrale
 Articulațiile arcului vertebral
 Articulațiile sacro-iliace
 Discurile intervertebrale
Articulațiile dintre corpii vertebrali= semimobile
1.Suprafețele articulare sunt reprezentate de fețele superioare și inferioare ale corpilor
vertebrali care sunt acoperite de cartilagiu hialin.
2.Disc intervertebrali- forma unei lentile biconvexe cu margine mai subțire
- înălțimea este de cca 5mm toracal și ajunge până la 9 în regiunea
lombară
- marginile discurilor sunt mai înalte în dreptul curburilor
- reprezintă cca un sfert din lungimea coloanei
- prezintă o porțiune periferică= inel fibros care limitează mișcările
coloanei
- format din fibre conjunctive
- protejează măduva de mișcări exagerate
- porțiunea centrală a discului are consistență gelatinoasă- nucleu
pulpos, este elastic, albicios(tirori) are rolul unui rulment, se deplasează în direcție opusă față
de coloană
- discul nu are vase de sânge , este bogat în apă
- discul este inervat- doare
3.Mijloace de unire – ligamente longitudinale anterioare și posterioare
- cel anterior = formațiune fibroasă care pleacă de la occipital până la
nivelul sacrumului, aderă de inele fibroase ale discului intervertebral și de corpii vertebrali
- ligamente = mai slab reprezentate în zonele cu mobilitate mai mare
- se poate calcifica
- cel posterior = situat pe fața posterioară a corpilor vertebrali în
interiorul canalului vertebral
- protejează măduva în caz de hernii
- străbate tot canalul vertebral
Art. arcului vertebral
1.Articulația proceselor articulare – cele cervicale și toracale = PLANE
- cele lombare- concav- convexe
 - fețele articulare- acoperite de cartilagiu hialin
- au capsulă articulară
2.Articulația lamelor vertebrale – prin ligamente galbene
- au formă dreptunghiulară
- închid posterior canalul vertebral
- numeroase fibre elastice
- împiedică flexia exagerată a coloanei și asigură
menținerea poziției verticale
3.Articulația apofizelor spinoase – se realizează prin:
a) ligamente interspinale- între apofize, patrulatere
b) ligamente supraspinoase- cordon fibros
- puternic
- leagă vârful apofizelor spinoase
- în regiunea cervicală, se continuă cu formațiune numită ligament nucal- formă de
triunghi
- separă mușchii cefei
- se prinde pe protuberanța occipitală externă
4.Articulația proceselor transverse- se realizează prin formațiuni fibroase numite ligamente
intertransverse
- mai bine reprezentată în regiunea lombară
În regiunea toracală , coloana se articulează cu coastele :
Articulații mobile -articulații costovertebrale- capul coastei și corpii vertebrali
-
Articulații transverse- articulația transversă și tuberozitatea costală
-prezintă mai multe ligamente
-asigură mișcarea coastelor odată cu respirația
Articulația sacro-iliacă- mobilă
-realizată între fațeta auriculară a sacrumului și o suprafață similară
de la nivelul ileonului
- întărită prin ligamente sacro-iliace
- ligamente- scurte
- orizontale
- lungi verticale

Mușchii toracelui
Mușchii-superficiali
-profunzi
Mușchi-extrinseci ( m. care se leagă m. superior de torace)
-intrinseci ( proprii ai toracelui)
Mușchii superficiali:
 Pe peretele anterior al toracelui:
-pectoralul mare
-pectoralul mic
-subclavicular
->li se adaugă m. dințat anterior- pe peretele lateral
Mușchiul mare pectoral
-format din 3 fascicule: superior (clavicular)- pe claviculă
Mijlocie- se prinde pe fața anterioară a sternului (inserția pe
originea) și pe cartilagiile primelor 7 coaste
Inferior- pe teaca mușchiului drept anterior al abdomenului
-toate cele 3 fascicule convert (se adună) , formează un tendon comun, puternic (lățime de cca
5 mm) care se prinde pe tuberculul mare al humerusului.
Fața anterioară a mușchiului este acoperită de piele și țesut celular subcutanat (imd. Sub
tegument)
Acțiune: diferă de unde ia punctul fix
punctul fix pe torace: adducție
punctul fix de humerus: ridică trunchiul intervine în cățărare resp. (m. inspirator
auxiliar)
Inervația:provine din plexul brahial prin nervul marelui pectoral
Mușchiul micul pectoral
-mușchiul toraco-scapular
Originea se face prin 3 fascicule care se prind pe fețele coastelor 3,4,5
-fibrele se unesc, se adună într-un tendon comun care se prinde pe apofiza coracoidă a
omoplatului
-acoperit de pectoralul mare și la rândul lui acoperă coastele și spațiile intercostale
Acțiune: punct fix pe torace: trage de apofize coracoidă și coboară umărul anterior și inferior
Punct fix pe procesul coracoid: ridică coastele și intervine în respirație
Inervația- din plexul brahial
 Mușchiul subclavicular
Originea - pe prima coastă
- de aici merge către fața inferioară a claviculei
Acțiunea: punct fix pe coastă- coboară clavicula
-acest mușchi protejează plexul brahial și vasele subclaviculare
-inervația- nervul subclavicular din plexul brahial
Mușchiul dințat anterior
-ocupă cea mai mare parte din regiunea antero-laterală
Originea- pe primele 10 coaste
-împărțit în 3 segmente:

 Superior- pleacă de la primele 2 coaste până la unghiul superior al

omoplatului
 Mijlociu- se prinde pe coastele 2,3,4 și se termină pe marginea internă a
omoplatului
 Inferior- originea pe coastele 5-10 care se prind pe unghiul inferior al
omoplatului
-fața profundă a mușchiului e așezată pe coaste și intercostal
- acțiune:punct fix pe torace- trage pe omoplat și îl duce înainte și lateral (îndepărtează
omoplații de coloană)
Punct fix pe omoplat- ridică coastele
- predominant m. inspirator
Inervația- provine din plexul brahial prin nervul toracic lung
Toți mușchii acestei regiuni sunt înveliți de un țesut conjunctiv numit fascie- fiecare mușchi
are fascia lui
Mușchii proprii ai toracelui- Intrinseci (m. profunzi)
-M. intercostali
-M. ridicători ai coastelor
-M. subcostali
-M. transvers toracic
Mușchii intercostali
-în spațiile dintre coaste se găsesc fibre musculare așezate extern și intern
- mușchii intercostali se întind din posterior de la ext. post. a spațiului intercostal până la ant.
condro-costală
-ambii mușchi (int+ext) sunt continuați până la stern de către o lamă de țesut fibros numit
membrană intercostală externă și internă
-mușchii intercostali externi- se prind pe buza externă a marginilor a 2 coaste vecine
- fibrele musculare sunt orientate oblic de sus în jos și
dinainte-înapoi (direcția-mână în buzunar)
-mușchii intercostali interni- formați din fibre cu așezare inversă
- se prind pe marginea internă a coastei de deasupra
- o parte din fibre se prind pe buza ext. și formează m.
intercostali intimi
-mușchii int. intimi și ext. delimitează(cei int.) , adăpostește pachetul vasculo-nervos
intercostal( vena art.-mij, nervul inf)
Acțiune-intercostali ext.- ridică coastele, inspiratori
- intercostali interni- coboară coastele , expiratori
Inervația nervii intercostali
Mușchii ridicători ai coastelor
-dimensiuni reduse
-se întind de la apofizele transverse la coaste
- acoperiți de mușchii spatelui și acoperă la rândul lor intercostali ext.
Acțiune mușchii inspiratori
Inervația- nervii intercostali coresp. ( ram. Ant. ale n. spinali)
Mușchii subcostali
-mușchi subțiri situat în interiorul toracelui, între pleură și intercostal interior
Inervația nervii intercostali
Mușchiul transvers toracic ( triunghiul sternului)
-situat pe fața internă a plastronului sterno-costal
-format din 5 fascicule care se unesc la nivelul apendicelui xifoid și se distribuie către
cartilajele costale
-funcție respiratorie redusă
Inervat de nervi intercostali
Mușchii abdomenului
-mușchi ai regiunii anterioare laterale
-mușchi ai regiunii posterioare
-mușchi ai regiunii superioare= diafragmul
-mușchi ai regiunii perineale
Mușchi ai regiunii antero-laterale
-2 mușchi situați pe linia mediană : drepții anteriori
-3 mușchi situați lateral – oblic :extern și intern
- transvers
-fiecare mușchi de la nivelul peretelui anterior lateral este format dintr-o porțiune musculară
continuată anterior cu câte o aponevroză
Mușchiul oblic intern și transvers au și o aponevroză posterioară care formează cu
aponevroza marelui dorsal fascia toraco-lombară
Mușchiul drept anterior
-banda longitudinală așezată pe o parte și de alta a liniei mediane care se întinde de la pubis în
partea antero-inferioară a toracelui
- este întretăiat de 3-4 intersecții tendinoase
-cei 2 mușchi sunt separați între ei printr-un țesut fibros-linia albă
Mușchii drepți sunt acoperiți de teaca mușchiului drept abdominal
-pe fața posterioară mușchiul dr., arterele epigastrice superioare și inf. se unesc cap la cap (se
anastomozează)
Acțiune:pct. fix pe pubis: flexia toracelui pe bazin coboară coastele
Pct. fix pe torace: flectează bazinul spre torace
Inervația: de ultimii 5 nervi intercostali n. ilio-lombar și ilio-inghinal
Mușchiul piramidal
-mic, de formă triunghiulară cu baza de la pubis și vârful la linia albă
-prins în teaca m. dr.
Mușchiul oblic extern (oblicul mare)
-cel mai superficial și mai întins
-are o porțiune musculară una fibroasă , aponevrotică
- direcția fibrelor e aceeași cu a intercostalilor ext.
Originea- pe fața ext. a ultimelor 7,8 coaste intercalându-se cu fasciculele marelui dințat
- de la origini , fasciculele se îndreaptă în jos și înainte radiind pe tot peretele antero-lateral al
abdomenului
- se termină în 2 moduri : fasciculele posterioare au o direcție verticală către creasta iliacă,
restul termină cu aponevroza oblicului mare
Acțiune: toți cei 3 mușchi ai abdomenului cu acțiune comună
-în contracția de o singură parte obținem rotația trunchiului ducând fața anterioară a toracelui
și a umărului de partea opusă a mușchiului contractat
-determină flexia toracelui pe pelvis
-oblic ext-m.inspirator
Inervația- la fel ca dr. anterior
Mușchiul oblic intern
-mușchi lat situat sub precedentul
-direcția fibrelor este inversă, comună cu a intercostalilor int.împreună cu mușchiul marele
dorsal de aici fibrele se împart în post.,mij., ant., se prind pe aponevroza anterioară a oblicului
intern, această aponevroză participă la formarea tecii m. drept anterior și a liniei albe
Mușchiul transvers abdominal
-mușchi lat situat profund față de oblicul intern
-fibrele sale au dispoziție orizontală; se continuă ant. și post. printr-o aponevroză
-toți cei 3 mușchi ai abdomenului asigură menținerea presei abdominale ( strâng abdomenul)
Inervația- aceeași la toți 3
Aponevrozele lor formează linia albă

Oasele antebrațului
Oasele antebrațului = radius , cubitus/ulna
-oase lungi, pereche , nesimetrice
-se articulează între ele atât la nivelul extremității proximale cât și distale
Radiusul este situat în partea externă a antebrațului în timp ce cubitusul este intern
Cubitusul:
-2 diafize și 2 epifize
-corpul are formă de prismă triunghiulară(3 fețe și 3 margini)
-cele 3 fețe- internă
-externă
- posterioară
-marginile pot fi vice versa
Fața internă- mai largă în partea superioară și se îngustează inferior.
-acoperită de tegumente
Fața posterioară- împărțită în partea superioară de o creastă oblică ce delimitează o suprafață
triunghiulară; pe această suprafață se prinde mușchiul ANCONEU.
Porțiunea inferioară este împărțită la rândul ei de o creastă verticală,care împarte într-un
segment intern și extern
În partea internă se prinde mușchiul extensor ulnar al carpului, iar în partea externă se prind
de sus în jos mușchiul scurt supinator,iar mai jos mușchii lungi abductor al policelui, scurt
extensor al policelui, lung extensor al policelui și extensorul propriu al indexului.
Fața externă- în partea superioară se prinde mușchiul flexor comun al degetelor, iar în partea
inferioară se prinde mușchiul pătrat pronator.
Marginea anterioară -pronunțată
-începe de la baza apofizei coronoidă și se termină la apofiza stiloidă
Marginea externă-ascuțită
-dă inserție ligamentului interosos
-în partea superioară, marginea se bifurcă și delimitează o suprafață triunghiulară, articulară,
numită incizura radială.
Marginea posterioară- proemină tegumente
- pleacă de la olecran și se prinde în 1/3 inferior a diafizei
Extremitățile:
1)Proximală – 2 proeminențe
-prima e așezată sup., post. și vertical
-voluminoasă și poartă numele de olecran
-cealaltă este ant.,oriz.,inf.
-se numește apofiză coronoidă
Toate acestea împreună delimiteză o suprafață excavată numită scobitura trohleară și con.
Sigmoidă a cubitusului ; ea se articulează cu trohlea humerală
Oleocranul- se palpează cu ușurință
-proeminența osoasă puternică
-se prinde cu triceps brahial
-în șanțul dintre oleocran și epitrohlee, trece nervul cubital
-dedesubtul apofizei coronoide, se găsește o proeminență numită tuberozitatea cubitusului pe
care se prinde mușchiul brahial
2) Distală-mai puțin voluminoasă
-prezintă 2 proeminențe – capul ulnei formă cilindrică
- procesul apofizei stiloidă
-ambele pot fi palpate
-circumferința și fața inf. sunt articulare
-proeminența conică ; pe ea se prinde ligamentul intern al artic. Pumnului ( poate fi palpată)
Radiusul- os lung, pereche
-diafiza are 3 fețe, 3 margini
-osul poate fi palpat în 1/3 inf.
Fața anterioară-îngustă în porțiunea superioară
-prezintă un orificiu , gaura nutritivă a osului
-în partea superioară a feței se prinde mușchiul flexor comun al degetelor
-în partea inferioară, mușchiul pătrat pronator
Fața posterioară- rotunjită superior
-pe ea se prinde mușchiul supinator
-este plană în partea inferioară, unde trec tendoanele mușchiului lung abductor police și scurt
extensor police
Fața laterală- prezintă în porțiunea mijlocie o proeminență pe care se prinde mușchiul rotund
pronator
-deasupra ei , osul vine în contact cu mușchiul radial
Marginea anterioară-mai bine concentrată în partea superioară
Marginea posterioară-relativ rotunjită
Marginea medială- ascuțită, pe el se prinde ligamentul interosos.În partea inferioară, această
margine se lubrifiază și delimitează o suprafață articulară triunghiulară numită incizură
ulnară a radiusului.
Extremitățile:
Epifiza proximală formată din 3 elemente: cap , gât, tuberozitate
Capul-formă cilindrică
-prezintă o față superioară o adâncitură numită FOSETĂ RADIALĂ care se va articula cu
condilul humeral
Circumferința e articulară, se va articula cu incizurile radială a cubitusului
Colul- porțiune îngustă ce leagă capul de corp
-gâtul e ușor înclinat, îndreptat de sus în jos și lat
Tuberozitatea- proeminența orientată, imediat sub col
-pe ea se pinde mușchiul biceps brahial
Extremitatea inferioară- mai voluminoasă
- forma de piramidă patrulateră
Fața medială- prezintă incizura ulnară
Fața laterală- se continuă cu o proeminență ascuțită conică
Fața posterioară- prezintă mai multe șanțuri prin care trec mușchii extensori
Fața anterioară- plană , pe ea se prinde mușchiul pătrat pronator
Baza are forma unui triunghi, articulară, împărțită în două segmente, se articulează extern cu
scafoidul și intern cu semilunarul.
Oasele mâinii 27 : carpiene , metacarpiene, falange.
Carpiene(8)- așezate pe 2 rânduri
-formează împreună menisculul carpian
-oase scurte de formă relativ cuboidală
-rândul 1 se articulează cu oasele antebrațului și e format din afară înăuntru de scafoid ,
semilunar, piramidal , pisiform
-rândul 2 se articulează cu oasele metacarpiene și e format din trapez , trapezoid osul mare și
osul cu cârlig
Carpul are 2 fețe- anterior- trec tendoanele mușchiului flexor ai degetelor
-oasele carpiene formează un șanț, prin care alunecă tendoanele flexorilor
Metacarpienele(5)- oasele lungi
-se numerotează de la deget mare->mic
-1 corp și 2 extremități
1 corp cu formă de prismă triunghiulară
-extremitatea proximală(baza), voluminoasă, articulează cu oasele carpiene și cei
metacarpiene vecine
-extremitatea distală (cap) se articulează cu prima falangă
Falangele(14) – nr. de 3 pt fiecare deget ; degetul mare(2)
-proximală
-medie
-distală
Extremitățile sunt articulare , cu excepția ultimei ce se termină cu o proeminență ce
corespunde unghiei.

Articulația umărului = GLENOHUMERALĂ

Suprafețele articulare : reprezentate de cavitatea glenoidă a omoplatului și de capul humeral.
Capul humeral este acoperit de cartilagiu hialin care se întinde
până la nivelul colului anatomic.
Cavitatea glenoidă are formă ovalară; acoperită de cartilagiul
hialin, mai gros la periferie , mai subțire în centru ; pentru o congruență mai bună, cavitatea
glenoidă prezintă la periferie un inel fibrocartilaginos ca un cadru- pe secțiune formă de
piramidă triunghiulară; inelul are dimensiuni reduse astfel încât nu împiedică amplitudinea
mișcărilor.
Mijloacele de unire : a) capsula articulară
b) ligamente
c) mușchii periarticulari
Capsula articulară – forma unui manșon cu 2 straturi: int. , ext.

- Stratul fibros(ext.) se prinde la periferia cavității glenoide, iar cu celălalt capăt pe

colul humeral
- Capsula nu este perfect circulară: în partea superioară depășește cadrul glenoidian
astfel încât lunga porțiune a bicepsului va fi intraarticular
- Capsula are o consistență fibroasă; este întărită prin prezența unor ligamente:
 Coraco-humeral ( superior ) – cel mai important ; pleacă de la coracoidă și trece în
punte peste șanțul interpenduncular
 Glenohumeral- se prind cu un capăt pe circumferința glenoidă și cu celălalt pe
colul anatomic al humerusului
-un rol important în menținerea celor 2 suprafețe articulare revine
mușchilor periarticulari și presiunii atmosferice
- capsula articulară nu limitează mișcările , este mai laxă(nu
foarte strânsă) ceea ce predispune la apariția luxațiilor
- stratul int (sinoviala) – seros ; se prinde pe învelișul cartilaginos
al suprafeței articulare; sinoviala trimite 2 prelungiri care se strecoară prin orificiul
capsulei: prima se numește prelungirea subscapularului , iar cea de a doua – prelungire
(bursă) bicipitală- însoțește tendonul m. triceps
 Mișcările care se execută în articulația umărului:flexie , extensie , abducție ,
adducție , circumducție, rotație int+ext
Mușchii abductori ai brațului : SUPRASPINOS, DELTOID, BICEPS
Mușchii adductori: PECTORALUL MARE, M. MARE DORSAL, M.
CORACOBRAHIAL, SUBSPINOS, ROTUND MIC
Proiecția înainte a brațului: DELTOIDUL(fasc. Ant.),BICEPS, CORACOBRAHIAL,
MARELE PECTORAL
Proiecția înapoi: DELTOID(fasc. Post.), MARELE DORSAL , TRICEPS, ROTUND
MIC, SUBSPINOS.
Circumducția- sumarea mișcărilor precedente
Rotația internă+externă- în jurul unui ax care trece prin capul humeral
Mușchii rotatori interni- MARELE PECTORAL, SUBSCAPULAR, MARELE
DORSAL, MARELE ROTUND, DELTOID, BICEPS.
Rotatori externi- MIC ROTUND, SUBSPINOS (dedesubtul spinei omoplatului)

Articulația cotului
-humerus
-radius
-cubitus(ulna)
Din punct de vedere funcțional , poate fi împărțită în :
- Articulația humerus+ oase antebraț(flexie, extensie)
- Articulația oaselor antebraț între ele(pronație , supinație)
Suprafața articulară- reprezentată de :
 Pt humerus- porțiunea articulară a epifizei distale- compusă din trohlee (int) și
condil (capitalum-ext)
 Oasele antebraț: - ulna-incizură trohleară
- radius- fosetă a capului radial
-toate aceste suprafețe articulare sunt acoperite de un cartilagiu hialin(în medie
1,5 mm)
Mijloace de unire- capsulă întărită de ligamente
Capsula- strat extern (fibros)+ strat intern (seros)
- Membrana fibroasă prezintă o inserție pe humerus care trece deasupra fosei coronoide
și a celei radiale iar posterior la periferia fosei oleocraniene.
- Cei doi epicondili rămân liberi pentru inserții musculare
- Inserția pe antebraț se face pe radius – la nivelul colului , iar pe ulnă se face pe
marginea incizurii trohleare
- Vârful olecranului și al apofizei coronoide se găsesc în interiorul capsulei
Ligamentele :
1.Ligamentul Colateral radial +ligamentul colateral ulnar
-2 ligamente foarte rezistente
 - întăresc capsula pe margine
Sinoviala-căptușește fața internă a capsulei fibroase
-căptușește întreaga cavitate osoasă
- formează funduri de sac prelungit: unul ant. și unul post.-situat sub m. triceps
- fibre din m. triceps se pot prinde pe acest fund de sac; aceste fibre îl trag în sus în
timpul extensiei brațului
Rapoarte- fața anterioară a articulației constituie planul profund al plicii cotului
Mișcări în articulația cotului:
-în articulația humerobrahială-uniaxială
-flexie + extensie
-axul trece prin trohlee și condil
-în articulația radio-ulnară: oasele antebrațului se articulează atât inferior cât și superior :
articulația proximală și articulația distală
-în articulația proximală- suprafața articulară reprezintă pentru cubitus de incizura radială, iar
la radius de jumătate medială a circumferinței capului ; sunt acoperite de cartilagiu hialin
- mijloace care asigură congruență- inel fibros(lig. Inelar);
ligamentul inelar este acoperit în cea mai mare parte de ligament colateral radial; în afară de
lig. Lateral radial oasele sunt legate prin ligament pătrat-lamă patrulateră întinsă orizontal de
la marginea inferioară a incizurii radiale până la gâtul radiusului; acest ligament este întins
când brațul este în pronație sau supinație
- sinoviala este comună cu cea a articulației cotului
-articulația distală- suprafața articulară reprezentată de circumferința capului cubitusului și o
suprafață excavată numită incizura ulnară de pe suprafața medială a extremității distale a
radiusului
- mijloace de unire: 1. Capsula articulara- se prinde superior pe marginea
celor 2 fețe articulare; între cele 2 suprafețe articulare
-există un fibrocartilagiu care completează
suprafața articulară, le menține în contact și limitează mișc. De pronație și supinație
- sinoviala- treptează capsula în int; trimite o
prelungire frecvent de-a lungul septului interosos
2.Membrana interosoasă- formațiune fibroasă care
leagă diafizele celor 2 oase ale antebrațului
-prezintă niște orificii prin care trec vase
-are rolul de a transmite forța de la extremitatea
mai voluminoasă a cubitusului -proximal către extremitatea inf a radiusului-distal
Mișcările în articulația radio-ulnară- pronație , supinație, mișcări antagoniste, complexe,
se execută în jurul axului diagonal al antebrațului .

Mușchii umărului
1.DELTOIDUL- acoperă articulația umărului
- cel mai superficial și cel mai voluminos
- formă triunghiulară
 - inserția de origine se face pe : 1/3 laterală a marginii anterioare a claviculei;
pe marginea laterală a acromionului; pe buza inferioară a marginii posterioare a spinei
omoplatului
- de la origine, fasciculele musculare coboară spre humerus și se prind pe fața
externă a diafizei pe tuberozitatea deltoidiană
- inserția deltoidului se face dedesubtul marelui pectoral
Inervația : dată de nervul axilar
Acțiune: abducția brațului (fasc. Mij)
proiecție înainte a brațului și rotație internă (fasc. Ant.)
Rotație ext+ proiecție înapoi (fasc. Post.)
2.MUȘCHIUL SUPRASPINOS
Originea: fosa supraspinoasă
I.Terminală – pe tubercului mare al humerusului
- acoperit de m. trapez
- Abducția antebrațului -ajută deltoidul
Rolul unui ligament activ- menține capul humeral în cavitatea glenoidă
Inervația- nervul suprascapular.
3.MUȘCHIUL SUBSPINOS(infraspinosus)
-Originea: în fosa subspinoasă ; de aici fibrele merg către humerus pe tuberculul mare
-acoperit de trapez și acoperă articulația umărului
Acțiune: rotație externă, abducția brațului
-dispune de o bursă seroasă (fund de sac) situată între tendonul său și capul humeral
Inervația – nervul suprascapular.
4.MUȘCHIUL ROTUND MIC
-Originea:pe fața posterioară a omoplatului
I.Terminală-pe tuberculul mare a humerusului
-acoperit de mușchiul deltoid
-acoperă capătul lung al tricepsului
Acțiune: rotație externă
Inervația: nervul axilar.
5.NERVUL SUBSCAPULAR
-Originea: pe fața anterioară a scapulei
-formă triunghiulară
I. Terminală: pe tuberculul mic al humerusului
Acțiune: rotație internă a brațului , adducție
Inervația- nervul subscapular.
DELTOID+SUPRASPINOS= ABDUCȚIE
SUBSPINOS+ROTUND MIC=ROTAȚIE EXTERNĂ
ROTUND MARE+SUBSCAPULAR= ROTAȚIE INTERNĂ

Mușchii brațului
Anterior
1.BICEPS BRAHIAL
Originea: capătul lung se va prinde deasupra cavității glenoide a omoplatului
Capătul scurt se prinde pe apofiza coracoidă
Inserția terminală: pe tuberozitatea radială
Acțiune: flexia antebrațului pe braț
Inervație: nervul musculo-cutanat
-mușchi lung fusiform
-intern, se găsește artera brahială
-deși mușchiul trece peste două articulații , acționează în special asupra articulației cotului;
asupra brațului are prin capătul scurt o acțiune de adducție
-un puternic supinator al antebrațului
2. CORACOBRAHIAL
-situat medial de mușchiul biceps
Originea: comună cu cea a capătului scurt a bicepsului-pe apofiza coracoidă a omoplatului
I.t.: pe mijlocul feței interne a humerusului
Acțiune adducție și flexie braț
-este străbătut de nervul musculo-cutanat
-vine în raport cu capătul scurt al mușchiului biceps și cu pachetul vasculo-nervos axilar
Inervație: nervul musculo-cutanat
3. BRAHIAL
-așezat în partea anterioară și inferioară a humerusului
Originea: pe jumătatea inferioară a fețelor medială și radială a humerusului
i.t.: la baza apofizei coronoide, pe tuberozitatea cubitusului
Acțiune: cel mai puternic flexor al antebrațului pe braț
-vine în raport anterior cu bicepsul de care este separat prin nervul musculo-cutanat
-lateral vine în raport cu mușchiul brahio-radial, iar între ei se află mușchiul radial
Posterior
TRICEPS BRAHIAL
Originea:
 Capătul lung care se prinde pe tuberculul subglenoidian
 Capătul lateral, pe segmentul superior al feței posterioare a humerusului
 Capătul medial- pe segmentul inferior al feței posterioare a humerusului
-limita de marcație- șanțul de tensiune a humerusului
i.t.: printr-un tendon puternic, pe fața posterioară și marginea olecranului
Acțiune: extensia antebrațului pe braț
-în partea superioară este acoperit de mușchiul deltoid , inferioară este acoperit de piele
-între humerus și mușchiul triceps se află nervul radial și artera radială profundă
Inervația-nervul radial
MUȘCHII ANTEBRAȚULUI
3 compartimente : ant. , post., lateral
Anterior-8 mușchi așezați pe 2 planuri
PLAN SUPERFICIAL:
-rotundul pronator
-m. flexor radial al carpului
-m. palmar lung
-m. flexor ulnar al carpului
-flexorul superficial al degetelor
PLAN PROFUND:
-flexorul profund al degetelor
-flexorul lung al policelui
-m. pătrat pronator
1. MUȘCHIUL ROTUND PRONATOR
-cel mai lateral
Inserția se face prin 2 fascicule:
-unul pe humerus, pe epicondilul medial
-unul pe fața internă a apofizei coronoide a cubitusului
-după un scurt traiect cele 2 capete se unesc
i.t.:la mijlocul feței laterale a radiusului
Acțiune:pronația+flexia antebrațului
Inervația:nervul median
2. FLEXORUL RADIAL AL CARPULUI = PALMARUL MARE
Originea: pe epicondilul medial
i.t.:fasciculele musculare se îndreaptă către porțiunea mijlocie a antebrațului și se prind pe
baza metacarpianului III
-tendonul lui participă1/3 inf a antebrațului la delimitarea șanțului pulsului
Acțiune:flexor al mâinii pe antebraț
Slab flexor al antebrațului pe braț
Abducția mâinii
Inervația: nervul median
3. MUȘCHIUL PALMAR LUNG (MICUL PALMAR)
Originea: pe epicondilul medial
i.t.: printr-un tendon lățit ca un evantai , care se așează înaintea tendoanelor flexori și se
continuă cu aponevroza palmară
Acțiune: flexia mâinii și antebrațului
Inervația: nervul median
4.FLEXORUL ULNAR AL CARPULUI (M. CUBITAL ANTERIOR)
Originea: pe epicondilul medial
i.t.: pe pisiform
Acțiune: flexia și adducția mâinii
Vine în raport cu artera și nervul cubital
Inervație: nervul cubital
5.FLEXORUL SUPERFICIAL COMUN AL DEGETELOR
Originea: prin două capete
  Capătul principal(humero-ulnar) -pe epicondil și pe apofiza coronoidă
 Capătul accesor (radial)- pe marginea ant. a radiusului , în jumătatea superioară
i.t.: în partea inf. a antebrațului , corpul muscular se împarte în 4 segmente și fiecare se
continuă cu câte un tendon , acestea trec prin tunelul carpian, ajung la palmă și apoi la
degetele corespunzătoare.
-la nivelul falangei proximale , tendoanele se despart , se bifurcă în 2 , delimitând astfel
orificiu prin care trec tendoanele flexorului profund
-cele 2 ramuri se reunesc în porțiunea mijlocie a falangei medii
-acțiune:flexia falangei medii pe cea proximală a degetelor pe mână, mână pe antebraț,
antebraț pe braț.
Inervația: nervul median
6.MUȘCHIUL FLEXOR PROFUND AL DEGETELOR
Originea: pe 2/3 a fețelor ant. și mediană a cubitusului și pe membrana interosoasă
-la jumătatea ant. se împarte în 4 fascicule și fiecare se continuă cu câte un tendon;
trec prin tunelul carpian, ajung la palmă și merg către degetele 2,3,4,5; trec printre
tendoanele flexorului comun superficial și se termină pe falanga distală.
- pe tendoanele acestui mușchi, la nivelul palmei se prind mușchii lombricali
Acțiune: flextează ultima falangă pe cea medie , cea medie pe proximală, deg. Pe palmă,
palma pe antebraț, adducție mână.
Inervație: nervul cubital(partea mediană) și median(partea laterală)
7.MUȘCHIUL FLEXOR LUNG AL POLICELUI
Originea: pe fața ant. a radiusului și pe membrana interosoasă
i.t.:pe ultima falangă a policelui
Acțiune: flectează falanga distală pe cea proximală, degetul pe metacarpian, mâna pe antebraț
; adductor al mâinii.
Inervație: nervul median
8.PĂTRATUL PRONATOR
Originea: pe fața ant. a ulnei în partea inferioară
i.t.: inferior , pe fața ant a radiusului
Acțiune: pronația mâinii și a antebrațului
Inervația: nervul median
Posterior
Strat superficial
1.Anconeu
2.Brahio-radian
3.Extensor Degetelor
4.Extensorul degetului mic
5.Extensorul ulnar al carpului
6.Mușchiul scurt extensor și lung extensor radiali
Strat profund:
7.Lung abductor police
8.Lung extensor police
9.Scurt extensor police
10.Extensor propriu al indexului
11.Supinator
1.MUȘCHIUL ANCONEU
-mușchiul scurt, triunghiular
Originea: pe epicondilul lateral
i.t.:corpul cubitusului și pe oleocran
Acțiune:extensie antebraț pe braț
Inervație: nervul radial
2.MUȘCHIUL BRAHIO-RADIAL
-cel mai superficial și cel mai puternic
Originea: pe marginea laterală a humerusului și pe septul intermuscular al brațului
i.t.: pe baza apofizei stiloide a radiusului
Acțiune: flexia antebrațului pe braț
Intervine în mișcări de pronație și supinație
Inervație: nervul radial
3.EXTENSORUL LUNG RADIAL AL CARPULUI
Originea: pe șanțul supercondilian al humerusului
i.t.: pe baza metacarpianului II
Acțiune: extensia + abducția mână
Inervație: nervul radial
4.EXTENSORUL SCURT RADIAL AL CARPULUI
Originea : pe epicondilul lateral al humerusului
i.t.:pe baza metacarpianului III
Acțiune: extensia+abducția mâinii
Inervația: nervul radial
5.EXTENSORUL COMUN AL DEGETELOR
Originea:pe epiconduilul lateral
i.t.: prin 4 fascicule care se continuă cu câte un tendon pentru degetul 2,3,4,5
- la nivelul articulației metacarpofalangiene , fiecare tendon trimite câte o prelungire care
aderă de capsulă și se prinde pe falanga proximală, tendoanele se unesc cu mușchiul interosos
și lombricali și formează aponevroza dersată a degetelor;fiecare tendon se împarte în 3
ramuri: cel din mij. Se prinde pe falanga medie , iar cele laterale merg pe falanga distală
Acțiune:extensie falangă distală pe cea medie , cea medie pe cea proximală , a deg. Pe mână,
a mâinii pe antebraț
Inervația: nervul radial
6.EXTENSORUL PROPRIU AL DEGETULUI MIC
Originea : pe epicondilul lateral al humerusului
i.t.:pe tendonul destinat degetului mic din extensorul comun
Acțiune : extensor al degetului mic + extensia mâinii
Inervația : nervul radial
7.EXTESORUL ULNAR AL CARPULUI = CUBITAL POSTERIOR
Originea : prin 2 capete : pe epicondilul lateral al humerusului și pe marginea posterioară a
cubitusului
i.t.: pe baza metacarpianului V
Acțiune: adducția mâinii + extensie
Inervația: nervul radial
8.SUPINATOR
-scurt , situat profund
Originea: pe epicondilul lateral , pe ligamentul inelar și pe crestele ulnei
i.t.:- pe fața laterală a radiusului
Inervația : nervul radial
Acțiune: supinație
9.LUNG ABDUCTOR POLICE
Originea: în partea superioară a feței posterioare a radiusului și ulnei și pe membrana
interosoasă
i.t.: la baza metacarpianului I
Acțiune: abducția policelui și a mâinii
Acționează sinergic cu flexorii
Inervația: nervul radial
10.MUȘCHIUL SCURT EXTENSOR ȘI LUNG EXTENSOR AL POLICELUI
Originea: pe fața posterioară a cubitusului și pe membrana interosoasă
i.t.: pe falanga distală a policelui
acțiune: extensia falangelor policelui
abductor
Inervația: nervul radial
11.EXTENSORUL PROPRIU AL INDEXULUI
Originea: pe fața posterioară a cubitusului în 1/3 inf.
i.t.: pe tendonul extensorului comun destinat indexului
Acțiune: extensia indexului și a mâinii

Oasele Membrului Inferior

COXALUL:
-Os lat, de formă patrulateră
-împreună cu sacrum participă la delimitarea bazinului
-față: externă , internă
-formaat din 3 segmente : ilion , ischion , pubis
Fața externă -În centru , o cavitate escavată care se va articula cu capul femural=cavitate
cotiloidă.
-formată dintr-un segment articulat în formă de semilună numit FASCIES
LUNATA și o porțiune patrulateră situată în profunzimea cavității cotiloide numită FOSĂ
ACETABULARĂ.
-fosa este o suprafață neregulată pe care se prinde ligamentul rotund al
articulației coxo-femurale.
-segmentul situat deasupra cavității cotiloide este ușor escavat și se numește
SUPRAFAȚĂ GLUTEALĂ.
-Suprafața este împărțită prin 3 linii semicirculare în 4 segmente , pe această
suprafață se prind mușchii fesieri ( gluteali ).
-în partea mai anterioară se prinde Dreptul anterior.
-dedesubtul cavității cotiloide- Gaura obturatoare.
-Gaura este acoperită de o membrană și prezintă în partea inferioară un canal
obturator.
Fața internă(endopelvină) -împărțită în 2 segmente printr-o linie oblică= linia arcuată.
- superior de această linie se găsește o escavație=FOSA ILIACĂ
INTENĂ; pe ea se prinde Mușchiul iliac.
- dedesubtul liniei arcuate , de sus în jos avem :
1.Tuberozitatea iliacă- se prind ligamente sacro-iliace.
2.O suprafață articulară în formă de pavilion de ureche= Suprafață auriculară.
3.O suprafață triunghiulară= Suprafață pectineală; corespunde fundului suprafeței cotiloide.
4.Inferior= Gaură obturatoare( în general formă triunghiulară la bărbat, ovalară la femeie).

 Marginea superioară – groasă, aparține osului iliac, forma literei S.

- pe ea se prind : M. oblic extern, M. oblic intern, M. transvers,
M. pătrat lombar, M. mare și mijlociu fesier.
- poate fi palpată.
 Marginea inferioară – se întinde între tuberozitatea ischiatică și unghiul pubisului.
- unghiul pubian prezintă o suprafață articulară , ovalară care se
va articula cu cea de parte opusă formând simfiza pubiană.
- pe marginea inferioară se prind: M. Adductor mare , M.
Adductor scurt.
 Marginea anterioară – o porțiune verticală care aparține ilionului și o porțiune relativ
orizontală care aparține pubisului.
- de sus în jos prezintă:
1.O proeminență= Spină iliacă antero-superioară.
- pe ea se prind : ligamentul inghinal( arcada crurală), M. croitor,M. tensor al
fasciei lata.
2.Un șanț prin care trece nervul femuro-cutanat.
3.O proeminență=Spina iliacă antero-inferioară.
- pe ea se prinde M. drept femural.
4.O escavație adâncă prin care trece m. iliac.
5.Suprafață pectineală ce corespunde m. pectineu.
-la vârful ei se găsește tuberculul pubian.
 Marginea posterioară:
1.Spină iliacă postero-superioară : palpabilă.
2.Un șanț.
3.Spină iliacă postero-inferioară.
- pe cele 2 spine se prind ligamente ale articulației sacro-iliace.
4.Marea scobitură sciatică-șanț adânc.
- pe aici trec M. piramidal al bazinului( piriform), Vasele și nervii fesieri superiori ,
 Marele și micul nerv sciatic , Vasele și nervii rușinoși interni.
5.Spina ischiatică pe care se prind m. gemeni superiori.
6.Mica scobitură ischiatică- trece m. obturator intern.
7.Tuberozitate ischiatică.
 Unghiul antero-superior = SPINĂ ILIACĂ ANTERO-SUPERIOARĂ.
 Unghiul postero-superior = SPINA ILIACĂ POSTERO-SUPERIOR.
 Unghiul antero-inferior = TUBERCULUL PUBIAN.
 Unghiul postero-inferior = TUBEROZITATE ISCHIATICĂ.
Femurul:
-os lung.
-diafiză + 2 epifize(ext).

 Extremitate proximală
1. Cap femural(2/3 dintr-o sferă)
-puțin dedesubtul mijlocului prezintă o escavație numită FOVEE- se prinde
ligamentul rotund.
- are suprafață netedă, acoperită de cartilaj hialin.
2.Gât (col) femural- coloană osoasă, cilindrică puternică.
-formează cu diafiza un unghi de cca 125-130 grade.
-modificările unghiurilor au repercusiuni asupra atitudinii membrului inferior.
-mărirea unghiului are ca rezultat ducerea membrului inferior în abducție.
-micșorarea unghiului->adducția membrului.
3.Marele trohanter- formă patrulateră , continuă diafiza , poate fi palpat.
- dă inserție unor mușchi care leagă bazinul de femur- M. pelvi-trohanteri: M.
piramidal al bazinului ;M. mijlociu fesier; M. mic ferier(gluteus) .
- pe fața lui medială prezintă o adâncitură pe care se prinde mușchiul obturator
extern.
4.Micul trohanter- situat în partea postero-inferioară a gâtului anatomic.
- pe el se prinde M. psoas iliac.
- între cele 2 proeminențe(trohanteri) există 2 elemente care le unesc – linia
intertrohanteriană (anterior) și creasta intertrohanteriană ( posterior și pe ea se
prinde m. pătrat femural).
 Extremitatea distală -masivă , voluminoasă , formată din 2 proeminențe articulare
= condili.
- de o parte și de alta se găsesc 2 proeminențe nearticulare numite epicondili.
- cei 2 condili – în partea anterioară se unesc formând suprafață patelară.
- în partea posterioară sunt separați de un șanț adânc numit fosă
intercondiliană.
- cei 2 condili au formă relativ cuboidală; condilul medial- mai îngust și coboară
mai jos decât cel lateral , din acest motiv , coapsa formează cu gamba un unghi de
aprox 170-175 grade, când condilul medial coboară mult mai jos- deformare genu
valgum ; invers – genu varum.
- pe epicondili se prind ligamente ale articulației genunchiului .
 - în fosa intercondiliană se prind ligamentele încrucișate ale articulației
genunchiului.
o Diafiza – rotunjită în partea superioară având forma de prismă
triunghiulară inferioară.
 Marginea posterioară- cea mai proeminentă , numită linia(creasta) aspră .
-pe ea se prind m. puternici : m. vast extern, m. vast intern, m. adductor mare , m.
adductor scurt ,m. adductor lung , m. biceps femural
-în porțiunea superioară ,linia aspră se trifurcă(3 ramuri):
1 ram. Extern- se prinde m. mare fesier.
1 ram. Intern – m. vast intern.
1 ram. Mijlociu – m. pectineu.
-în partea inferioară- linia aspră se bifurcă (2 ramuri) și delimitează un spațiu
triunghiular= suprafață poplitee.
 Fața anterioară- acoperită de m. vast intermediar.
 Celelalte 2 fețe nu prezintă detalii.
Rotula:
-os scurt, turtit , situat în tendonul m. cvadriceps , formă relativ triunghiulară , bază în sus și
vârful în jos , vârful se continuă cu tendonul rotulian.
- are o față anterioară și o față posterioară articulară (cu condili femurali).
-poate fi palpată.
Gamba:
-Tibie
-Fibulă(Peroneu)
Tibia:
-os lung , pereche , 1 diafiză + 2 epifize.
- diafiza – prismă triunghiulară – fețe : internă, externă, posterioară.
- margini : internă , externă , anterioară.

 Marginea anterioară – cea mai proeminentă.

=Creasta tibiei.
-forma literei S , poate fi palpată.
-în partea superioară se bifurcă.
-în partea inferioară se îndreaptă spre maleola internă
 Celelalte 2 margini sunt mai pronunțate în patea inferioară a osului.
 Epifiza proximală- formtă din 2 proeminențe numite CONDILI.
- voluminoasă.
- cei 2 condili au fața superioară , articulară și o circumferință; fața
superioară= platou tibial; este alcătuită din 2 suprafețe articulare care se vor articula
cu condilii femurali; Suprafața medială este mai ovală și mai adâncă ; între cele 2
suprafețe articulare există niște tuberculi care formează spina tibiei pe ei se prind
 ligamentele încrucișate ale articulației genunchiului.
- anterior și posterior de spina tibiei se găsesc 2 suprafețe rugoase
triunghiulare , au inserșie ligamente încrucișate.
- cei doi condili fuzionează anterior pe linia mediană și formează
tuberozitatea tibiei , pe ea se prinde tendonul rotulian.
 Extremitatea distală- mai puțin voluminoasă, relativ cubică .
- partea internă, prezintă o proeminență =maleolă internă.
-în partea externă – o suprafață triunghiulară , articulație prin care
se va articula cu peroneul .
 Fața internă a tibiei este escavată; se va articula cu oasele tarsiene ( talusul ).
Fibula:
-Os lung, 1 diafiză+2 epifize.
-Diafiza are 3 fețe: laterală(externă), internă, posterioară.
3 margini: anterioară, internă, externă.

 Marginea internă- cea mai pronunțată.

- se prinde ligamentul interosos.
 Epifiza proximală=Capul peroneului.
-în partea internă prezintă o fațetă articulară pentru tibie.
-capul se prelungește în sus cu un vârf pe care se prinde m. biceps femural.
-capul este legat de corp printr-un gât.
-gâtul este înconjurat de n. peronier.
 Epifiza distală – formată dintr-o proemiență= maleolă externă.
- coboară mai jos decât maleola internă.
Oasele piciorului:
-Tarsiene
-Metatarsiene
-Falange
Tarsiene:7
-Oase scurte de formă relativ cuboidală, așezate pe două rânduri.
Un rând posterior : talus sau astragal , calcaneu.
-talusul se articulează cu oasele gambei, în special cu tibia.
-talusul este așezat pe calcaneu.
-calcaneul- cel mai voluminos dintre tarsiene.
-prezintă o proeminență posterioară= tuberozitate a calcaneului pe care se prinde
tendonul lui Ahile.
Un rând anterior: navicular(scafoid)- în partea internă; cuboid -externă.
cele 3 oase cuneiforme(anterior scafoid).
Metatarsiene:5
-seamănă cu cele de la mână.
Falange: 14
-3 pentru fiecare deget cu excepția degetului mare:2.