Lectia X – Anatomie – 6.12.

2011
Formarea coloanei vertebrale - continuare
Faza a II-a (cartilaginoasa)

Faza a III-a (osoasa) – in luna a 3-a apar punctele de osificare la nivelul T6

(deasupra si dedesubt)

Dezvoltarea coloanei nu se opreste, ci se continua si post-natal (+post

embrionar). Coloana vertebrala prezinta curburi legate de evolutia post-natala.
Curbura cervicala este prima care apare (in luna a 3-a) odata cu momentul in care
copilul incepe sa isi ridice capul. Este convexa anterior.

Curbura toracala apare spre luna a 6-a cand copilul sta in sezut, nesprijinit.

Mai sunt curbura lombara si sacro-coccigiana apar spre varsta de 2 ani cand
copilul incepe sa mearga. Aceste curburi sunt curburi fiziologice.

Rol:

1) transforma coloana intr-un resort mecanic si impiedica transmiterea vibratiilor

dinspre planta pana la craniu cand se ia contact cu solul
2) dau elasticitate coloanei vertebrale
3) mentin centrul de greutate in mijlocul unui poligon de sustinere
4) maresc rezistenta coloanei vertebrale de un numar n2+1 (n=numarul de
curburi), adica de 17 ori!

Aorta impinge coloana in segmentul toracic descendent, datorita pulsatiilor

sangelui. (unghiul sternal al lui Louise) In dreptul vertebrei T4:

- are loc bifurcatia traheii

- printr-o crosa, vena mare asigua se varsa in vena cava superioara
- aorta toracica isi schimba directia

O exagerare a acestor curburi duce la o deformare a coloanei curburii:

- Marirea convexitatii anteioare a curburii lombare apare LORDOZA

- Accentuarea curburilor convexe spre posterior duce la CIFOZA

- Accentuarea curburilor in plan sagital duce la SCOLIOZA

(spondilita anchilopoietica)

Dezvoltarea membrelor
Initial apar sub forma de muguri (mai intai al membrelor superioare cu 48 de
ore mai repede) (1). In saptamana 6, apare o strangulatie, numita autopod/paleta si
apoi stilopod si zeugopod. (2)

La nivelul autopodului, in saptamana a 8-a apar 4 santuri care

separa/delimiteaza cele 5 degete. Primul care apare este medius. Degetele sunt
initial solidarizate intre ele printr-o membrana interdigitala (care dispare in luna a 4a).
Persistenta acestei membranei duce la o malformatie numita sindactilie. Aparitia mai
multor santuri duce la polidactilie.

Se formeaza apoi prin migrarea de tesut mezenchimal oasele membrelor

superioare. La nivelul cartilagiilor, mezenchimul NU se mai osifica.

Segmentul dintre stilopod si zeugopod are initial pozitie laterala, dupa care
acest segment se roteste cu 90o, in diferita directii la membrul superior si inferior, de
aceea si muschii vor fi plasati diferit.

Piciorul NU este in continuarea membrului inferior liber, ci intre ele apare un

unghi de 90o de flexie dorsala (plantigrada), ce permite pozitia bipeda. Piciorul devine
boltit, datorita peronierilor. Oasele omane ale membrelor inferioare se departeaza
mult si formeaza bazinul pentru sustinerea organelor cavitare. Cavitatea cotiloida a
coxalului se aseaza la ½ distantei dintre pubis si ischion. Apare „linia nenumita a
coxalului”, este transmisa mai departe presiunea capului femural, liniei aspre, tibiei,
astragalului si calcaneului.

Dispozitia celor 2 cavitati (cav. Glenoida si cotiloida) priveste in afara si capul

femural in sus si inauntru. Pt membrul superior, clavicula este extrem de importanta,
deoarece leaga membrele superioare la stern, dar pe de alta parte distanteaza
membrele superioare (radacinile).

La om, toti muschii de pe femur nu coboara mai jos de tibie, de aceea membrul
inferioar este perfect drept. La patrupede muschii merg de la femur direct pe calcai.

Malformatii:

1) Lipsa de formare a membrelor (amielie), este rara, datorata de obicei in urma

unei sarcini toxice.
 2) Unirea membrelor inferioare intr-o singura piesa. (sirenomielie - Legendele
olimpului)
3) Nudezvoltarea stilopodului si zeugopodului (focomielie) datorata thalidominei
4) Dezvoltarea bratului curbat, datorita doar unui os al antebratului. (hemimielie)
5) Ectromielie

Articulatiile:

1) Fixe (sinartroze)
2) Semi-mobile (amfiartroze) / cartilaginoase
3) Mobile (sinoviale)

Fixe:

I) Sindesmoze – suprafete legate intre ele printr-un ligament.

II) Suturile – la nivelul oaselor craniului (dintate – fronto-parietale,
solzoase/scoamoase – temporo-parietale, plana)
III) Gomfoza – o cavitate in care intra in con osos – dintii

Intre cele fixe si cele semi-mobile se numesc sincondroze (osul coxal, lama
patrulatera a sfenoidului)

Semi-mobile: la nivelul coloanei

I) Discurile intervertebrale
II) La nivelul pelvisului (articulatia anterioara, simfiza pubiana si cele sacro-
iliace, la acest nivel se bifurca artera iliaca)

Mobile: La acest nivel intra:

- Suprafetele articulare (plane/rotunjite)

- Cartilagiu hialin (se intinde pe os proportional cu amplitudinea miscarilor,
grosimea variaza de la 1 la 12 mm, si ea in raport cu presiunea exercitata pe
suprafetele respective. Se hraneste prin difuziune de la vasele tesutului osos
din apropiere precum si din lichidul sinovial. Este bogat in apa, pierderea ei ->
scaderea elasticitatii -> artroza
- Formatiuni care asigura componența articulara (meniscuri, capsula articulara,
cu 2 straturi, unul extern fibros si unul intern, sinovial. Mansonul ia insertie pe
oase, cu cat miscarile sunt mai intinse, cu cat capsula este mai laxa. Capsula se
insera pe marginea tesutului hialin sau la distanta in cazul articulatiilro cu
miscari ample. Grosimea membranei variaza si ea. Este mai subtire in unele
articulatii cu mobilitate mare si mai groasa in articulatii cu miscari limitate.
 Exista si exceptii: exista si articulatii cu mobilitate mare is grosime mare a
sinoviale – a soldului, ce suporta greutati mari si tractiuni intense. Sinoviala
secreta un lichid galbui ca un fel de vaselina, numit lichidul sinovial, cu multe
roluri – permite hranirea cartilajului hialin de acoperire)
- Mijloace de unire
- Sinoviala
Daca suprafeteel sunt plane, miscarile sunt