Lecia XI – Anatomie – 13.12.

2011
Continuare articulatii
Sinoviala – acopera portiunile din os situate la limita capsulara, oprindu-se la limita dintre
cartilagiu si os. Acopera si unele formatiuni intracapsulare. Exista si cazuri in care formatiunile
intracapsulare NU sunt acoperite de sinoviala. Dat. Abundentei vaselor, sinoviala este prima acre se
inflameaza. Spre deosebire de stratul fibros al capsulei, sinoviala NU este niciodata perforata.
Prezinta prelungiri, funduri de sac sub tendoanele unor muschi, usurand alunecarea, de asemenea
plici in miscarile articulare.

In timpul miscarilor, lichidul soinovial este impins din prelungiri pe suprafetele articulare,
miscarea fiind principalul factor care produce lichidul. Are rol de lubrefiere, de curatire si de nutritie
prin vasele pe care le are. Cavitatea articulara, spatiul virtual ocupat de lichidul sinovial (uneori si
real), delimitata intre cartilagiu si sonoviala.

In mod normal, elementele articulare sunt intim aplicate unele pe celelalte prin actiunea
presiunii atmosferice si a tonusului musculaturii. Interlinia articulara est elinia de contact dintre
suprafetele articulare (este nevoie sa se stie acest fapt pentre amputatii).

Miscarile au 3 tipuri:

 Alunecare – miscare fara indepartarea lor (la suprafetele plane)

 Invartirea – deplasarea circulara (genunchi, cot)
 Rotatia – rasucirea osului mobil in jurul axului sau longitudinal. Axul poate fi in afara osului ->
rotatie insotita si de deplasare (vezi pronatia si supinatia mainii) SAU axul trece prin punctele de
contact ale suprafetei -> rotatie fara deplasare (miscarile cupusoarei radiusului pe condilul
hhumeral)

Miscarile de asemenea sunt

 Monoaxiale
 Biaxiale (pumn)
 Poliaxiale (la umar si la sold)

Uniaxiale:

1) Plana – doar alunecare (intre oasele carpiene si tarsiene)

2) Ginglim/Trohleare/Trohleartroza – de scripete sau mosor. Permite miscari doar de
flexie/extensie
3) Trohoida – Un cilindru plin se invarte in unul gol: articulatii radio-ulnare/cubitale de rotatie

Biaxiale

1) Condiliene: radiocarpiana (pumn) si metacarpofalangiana

2) In sea (prin imbucare reciproca): dintre trapez si primul metacarpian,
3) Tri/poliaxiala = enartroza (cele mai mobile) – coxo-femurala
 Articulatiile membrului superior:

1) Centura
2) Articulatiile membrului superior liber

I) Articulatiile centurii scapulare

1) Sternoclaviculare – in sa – congruenta realizata printr-un fibrocartilagiu care adera la...si

imparte cavitatea in 2..., unul int si unul extern. Capsula este itarita de ligamente anterioare si
posterioare (mai puternice). Luxatia posterioara poate duce la lezarea nervului frenic, vag si
vasele mari de la baza gatului.Miscari: in 2 axe – ridicare coborare in jurul unui ax orixontal ce
trece prin extremitatea interna a claviculei.

Miscarea de ridicare o realizeaza trapezul si angularul. In aceasta miscare extremitatea

externa a claviculei se ridica iar cea interna coboara. Coborarea este realizata de subclavicular in
compartimentul menisco-sternal.

A doua miscare este de inainte-inapoi in jurul unui ax vertical care trece toto prin
extremitatea inetrna a claviculei. Cand extremitatea externa a claviculei este dusa inainte, cea
interna este dusa inapoi. In prouectia inapoi romboidul iar in proiectia inaite pectoralul si marele
dintat. Distanta dintre punctele extreme in miscarea asta este pana al 7cm.

2) Acromio-claviculare – artrodie paniforma (plana) cu miscari foarte reduse

3) Sindesmoza coraco-claviculara (realizata de ligamente). Aceste ligamente sunt de intarire la

distanta a articulatiei acromio-claviculare. Aceste agfac ca greutatea membrului superior sa fie
suportata mai mult de clavicula si mai putin de acromion (vezi semnul clapei de pian)

4) Sisarcoza scapulo-toracica – singura realizata de muchiul marele dintat. El formeaza 2

compartimente serato-toracic si serato-scapular. Permite cresterea amplitudinii miscarilor in
articulatia scapulo-humerala pana la 180 o. Datorita miscarilor scapulei este posibila prin acest
muschi ducerea bratului dincolo de orizontala

II) Articulatiile membrului superior liber

Este cea mai mobila datorita laxitatii capsulei si suprafatei mici a glenei (are cel mai mare
grad de mobilitate din corp). Miscarile abductie adductie au loc intr-un plan de unghi drept fata de
planul flexie/extensie. Axa de miscare trece prin capul humeral dar paralel cu cavitatea glenoida.
Abductia este o miscare foarte importante. Este inceputa de supraspinos si continuata de deltoid
pana la 90. Miscarea este impiedicata de acromion. Ultimele 90 de grade sunt date de sisarcoza si
inclinarea coloanei.

Flexia-extensia/proiectia anterioara – realizata de marele pectoral, fasciculul anterior al

deltoitului, coraco-brahial si scurta portiune a bicepsului. Membrul poate fi ridicat mai sus dar este
impiedicat de coracoida. Extensia este mai limitata si ajunge max la 40-60 de grade. In flexie, bratul
se proiecteaza inainte si inauntru peste peretele anterior al toracelui. Aceasta miscare care formeaza
un unghi plan cu unghiul cavitatii glenoide.

Adductia: bratul este apropiat de torace E realizata de „toti marii”, coraco-brahialul si lunga
portiune a bicepsului.

Rotatia interna e realizata de subscapular (cel mai puternic). Micul rotund realizeaza rotatia
in extern. In aceste miscari humerusul se rotreste ~90 de grade in jurul axei sale lungi verticale care
trece prin capul humerusului. Amplitudinea este maxima cand bratul se afla pe laturile corpului.

2) Articulatia cotului este humero-ulno-radiala – asemanatoare unei balamale care realizeaza

flexie-extensie. Este o trohleartroza. Epicondilii sunt extracapsulari, INSA fosetele sutn
intracapsulare. Fracturile sau smulgerile epifizelor vor interesa si capsula pe cand fracturile izolate
ale epicondililor nu vor interesa capsula. Intarirea este mai puternica intern/extern si mai slaba
anterior/exterior.

Miscari:

 Flexie 140o, antebratul se intreapta putin inauntrul bratului. Flexia este realizata de biceps si
brahialul anterior, accesori epitrohleeni, brahioradial. Axul este transversal si trece prin centru
prin mijlocul trohleii. Este orientat in jos si inauntru.
 Extensia este limitata de apofiza olecraniana, realizata de tricepsul brahial si anconeu.

3) Articulatiile oaselor antebratului:

a) Radio-ulnara proximala

Este trohoida. Ligamentul inelar este principalul mijloc de unire, cel patrat se intinde
orizontal intre marginea inferioara a cavitatii sigmoide mici si partea interna a gatului radiusului,
limiteaza miscarile de pronatie/supinatie.

Din punct de vedere anatomic, aceasta face parte din articulatia cotului dar functional, are
legarura doar cu articulatia condil-artroza humero-...

b) Radio-ulnara inferioara – intre partea externa a capului ulnei si cavitatea sigmoida a

radiusului. Baza ligamentului triunghiular se insera pe marginea inf a cavitatii
sigmoide si permite solidarizarea intre ulna si osul piramidal. Acest ligament
completeaza supfaetele articulare, le mentine in contact si limiteaza miscariel de
pronatie/supinatie.

Membrana interosoasa – solidarizeaza radiusul cu humerusul sau intre tibie si peroneu. La

anterbat tine de la 2-3 cm sub tuberozitatea bicipitala/radiala pana la articulatia radio-ulnara
inferioara. Fasciculele sunt orientate in jos si inauntru superior si in jos si extern inferior.

Miscariel de rotatie au loc in acelasi timp in ambele articularii radio-ulnare. In cea superioara,
radiusul se roteste pe loc iar inferioara extremitatea inf a radiusului se invarte in jurul ulnei. Axul este
oblic (diagonala) care uneste capul radiusului cu capul ulnei. La trecerea din pozitie anatomica din
supinatie spre rotatie radiusul trece anterior si incalca ulna in forma literei X.
 Radiusul are 2 parti: superioara (supinatorie) si mijlocie (pronatorie). La miscarile de rotatie
participa si articulatie scapulo-humerala si radio-cubitala.

Transmiterea miscarii de sus in jos de la umar spre mana est epreluata in final de
extremitatea superioara a ulnei, coboar pe diafiza ulnei si apoi transmita pe extremitatea radiusului.
Cand ne sprijinim pe palma este preluata de extremitatea inf a radiusului, urca, apoi pe ulna.

Supinatia este mai limitata de prezenta ligamentului patratat si de coarda oblica (se intinde
de la baza coronoidei si se duce pe fata anteriaora a radiusului sub tuberozitatea bicipitala) iar
pronatia este limitata tot prin ligamentul patrat si interpunerea la acel nivel a flexorilor profunzi.

Flexia si extensia influenteaza pronatia si supinatia.

4) Articulatia pumnului

Este o condil-artoza. In pareta superioara avem: glena, in ¾ realizata de radius si in rest de

fata inferioara a ligamentul triunghiular, partea inferioara este convexa, realizata de condilul carpian.

Miscarile:

-flexie/extensie – au amplitudine crescuta. Flexia inseamna inclinarea fetei palmare a mainii spre
fata anterioara a antebratului. Axul este transversal si trece prin osul semiulnar. Miscarea este
realizata de marele palmar si cubitalul anterior in special. Extensia: axul ytrece prin osul mare,
miscarea este de 90 de grade, impiedicara mai incolo de marginea posterioara a glenei radiusului.
Limitarea miscarilor este data de ligamentele palmare dorsale si in speciale tendoanele.

-abductie/adductie – este inclinarea laterala a mainii. Abductia este mai limitata (pana in 40 de
grade) datorita prezentei scafoidului care impiedica o amplitudine mai mare, palmarul mare, palmarii
extern si tendoanele. Axul este antero-posterior, care trec eprin centrul osului mare. Osul mare este
ca un pivot in jurul caruia basculeaza celelalte oase carpiene.

Biomecanica membrului inferior

Elementele de stabilitate pasiva sunt mult mai bine reprezentate (capsule, ligamente mai
puternice), muschii sunt si ei mai puternici, fata de membrul superior

Oasele centurii sacro-iliace

Avem lgamentele intrinseci si ligamente extrinseci: Ilio-lombar (umple spatiul ce separa

coloana vertebrala de creasta iliaca) si cele 2 ligamente sacro-sciatice (ligamentul mic sacro-spinos si
marele ligament sacro-sciatic sau sactr-tuberal, situat mai posterior de micul ligament).

Elementele active care intaresc articulatia: muschii erectori is muschiul psoas-iliac,

piramidalul bazinului. Cele 2 ligamante sacro-sciatice completeaza peretele exterior al pelvisulului
osos, delimitand astfel 2 orificii. Am pe de o paorte un orificiu delimitat superior si exterior de marea
incizura, interior de ligamentul mare , inf de ligamentul mic, ici se angajeaza muschiul piriform. Pe de
alta parte avem orificiul ischiatic mic, delimitat superior de ligamentul mic, inferior de ligamentul
mare si extern de mica incizura ischiatica. Prin orificiul mic se angajeaza obturatorul intern si
pachetul rusinos intern.
 Miscari:

- nutatie – bascularea bazei sacrumului catre inainte si varful spre posterior. Contranutatia este
miscarea inversa. Prin nutatie se micsoreaza diametrul stramtorii inferioare mareste diametrul
stramtorii superioare. Acest lucru are importanta in timpul nasterii. Axul este transversal si trece prin
ligamentele sacro-iliace posterioare.

Simfiza pubiana – este tot o diatro-amfiartoza.

Ligamente insemnate: ligamentul interosos al simfizei, cu o portiune periferica mai dura si

alta centrala mai moale, asemeni discului interosos. Celelalte ligamente sunt periferice (anteriorul si
inferior/arcuat) cu margine inferioara in forma de semiluna, concava in jos, iar impreuna cu oasele
coxale, formeaza o arcada. In timpul sarcinii, dat imbibarii fibrocartilagiilor creste laxitatea
articulatiilro (o ramolire), astfel o crestere a gradului de libertare al articulatiilor.

Articulatie coxo-femurala (enartroza)

Capsula este intarita de mijloace pasive. Spre deosebire de cea de la nivelul umarului, este
mai putin laxa. Trohanterii si 1/3 posterioara a colului anatomic NU sunt incluse in capsula. Ea este
intarita de mai multe ligamente:

 anterioare – mai puternice care se opun extensiei. Avem ligamentul ilio-femural (2 ligament in y,
ilio-pretrohanterian, superior si altul inferior ), ligamentul pubo-femural (limiteaza abductia
coapsei). Acestea stabilizeaza pozitia bipeda
 posterior – ligamentul ischio-femural (pleaca de pe sansul supra-cotiloidian si se duce la
marginea anterioara a fosetei digitale)
 ligamentul rotund, intracapsular

Unghiul cervico-diafizar, daca va creste, duce la coxa-valga

Si muschii mentin in contact suprafetele (peritrohanterieni)

Miscari: intr-un ax transversal:

 Flexie – data de psoasul iliac si o parte a cvadricepsului

 Extensie – data de muschii fesieri, poate ajunge la 10 grade
 Abductie/adductie in jurul unui ax sagital, este pana la 60 de grade, este limitata de blocarea
marelui trohanter de catre fosa iliaca externa. Abductia este realizata de tensorul fasciei lata
si mijlociul fesier. Adductia este posibila pana la 30 de grade, cu o usoara flexie a coapsei.
 Rotatia: externa este limitata de fasciculul superior al ligamentul ilio-femural si ligamentul
rotund, ajunge pana al 60 de grade, realizata de muschii peritrohanteriei, fara micul fesier +
marele fesier. Rotatie interna este limitata de ligamentul ischio-femural si este data de
fasciculelel laterale ale micului si mijlociului fesier

Articulatie genunghiului –trohleartroza

 Poate fi considerata ca fiind formata din 2 articulatii:

1) Formata din fata anterioara a condililor femurali si fata posterioara a rotulei, in grosimea
tendonului cvadricepsului, careia ii mareste cu 50% forta de extensie.
2) Formata din condilii femurului (cel intern este mai coborat si turtit transversal) si cavitatile
glenoide ale platoului tibial.