ANATOMIE CURS 5

Lichidul sinovial:
-secretat de membrana sinoviala, se gaseste situat in cavitatea articulara si e rezultatul transudarii
lichidului plasmatic din capilarele perisinovialei permeabile in ambele sensuri.
-rol in lubrefiere, trofic de hranire, de curatire serveste pentru eliminarea produsilor de metabolism.
Cavitatea articulara:
-reprezinta spatial virtual dintre cartilajul articular si membrana sinoviala ocupata de o pelicula fina de
lichid sinovial;
-poate deveni reala prin acumulare de lichid seros hidartroza- ,sangvinolent hemartroza-, purulent
piartroza-.
Linia articulara:
-reprezinta zona de contact dintre suprafetele articulare.
Biomecanica articulara:
Principala functie a articulatiei e miscarea.
Miscarile se impart in 3 categorii:
-alunecare cu frecare, se produc la nivelul articulatiilor plane, e asemanata cu deplasarea unei sanii pe
zapada
-invartire (rostogolire) :- deplasarea circulara in care intr-o faza a miscarii, alte portiuni din suprafata
articulara vin in contact una cu cealalta.
-e asemanata cu rostogolirea unei roti (articulatia cotului, genunchiului).
-rotatie: -miscare circulara in care osul se invarte in jurul axului sau. Axul poate fi in afara osului, astfel
rotatia e insotita de deplasare ca in supinatie si pronatie sau corespunde axului osului respective
rezultand ca rotatia e pura, fara deplasare.
Conducerea in articulatie depinde de directia, sensul si
miscarii. Exista 3 tipuri de
conducere:
-conducere osoasa-miscarea e conditionata de forma suprafetei articulare (articulatia cotului);
-conducere ligamentara- miscarile sunt franate de de aparatul ligamentar al articulatiei (articulatia
soldului);
-conducere musculara- miscarile sunt influentate de masa musculara periarticulara (articulatia
umarului).
Axul articular:
1

-e o linie teoretica dupa care se executa miscari in articulatie. Aceste miscari formeaza cupluri (ex:
flexie-extensie, abductie-adductie, suma acestor 4 miscari dand circumductie).
Clasificarea articulatiilor sinoviale:
Dupa numarul oasele care formeaza articulatiile: -articulatii simple (participa doar doua oase)
-articulatii complexe sau compuse (mai mult de doua
oase)
Dupa forma suprafetelor articulare: -articulatii plane se executa doar miscari de alunecare (articulatiile
oaselor carpiene, tarsiene)
-ginglimul sau articulatia trohleana e o articulatie in care o
suprafata articulara are forma de scripete sau trohlee, iar cealalta suprafata articulara are o creasta
osoasa care corespune santului trohlear si doua suprafete
care corespund fetelor
laterale ale trohleei .
Articulatia humero-ulnara:
-permite miscari de flexie-extensie si usoare miscari de lateralitate

Articulatiile trohoide:
-sunt articulatii in care o suprafata osoasa e cilindrica si se invarte in interiorul unui inel osteofribros;
-permite miscari de rotatie.
Articulatiile bicondilare:
-un os ofera ca suprafete articulare doua segmente dintr-o sfera care vor intra in cavitatea celuilalt os,
cum ar fi articulatia femuro-tibiala;
-permit miscari de flexie-extensie si in faza lor terminal producandu-se si usoare miscari de lateralitate.
Articulatiile elipsoide:
-o suprafata articulara e convexa fiind un segment de elipsa care va patrunde intr-o depresiune putin
adanca a celuilalt os;
-permit miscari de flexie-extensie, abductie-adductie, circumductie (articulatia radio-carpiana,
metacarpo-falangiene).
Articulatiile selare:
-un os prezinta o suprafata articulara convexa intr-un sens si concave in celalalt sens, celalalt os are
suprafata articulara invers configurata astfel incat convexitatea unui os corespunde concavitatii celuilalt
os.
Articulatia sferoidala (cotilica sau enartroza):

-e articulatia in care un os prezinta o suprafata de forma unui segment de sfera care corespunde unei
cavitati a celuilalt os;
-se executa in plus miscari de rotatie.
In articulatia in sa se executa miscari de flexie-extensie, abductie, adductive, circumductie.
Dupa numarul axelor:
-cu un singur ax (articulatia cotului, genunchiului) se executa miscari de flexie-extensie si articulatii
trohoide in care se executa rotatii;
-cu doua axe: articulatii elipsoide in sa;
-cu trei axe: articulatii sferoidale.
Lantul articular:
In realizarea unei miscari dintr-o articulatie, participa mai multe articulatii creandu-se lant articular.

Vascularizatia si inervatia membrului superior

Vascularizatia arteriala:
Membrul superior prezinta o vascularizatie foarte bogata cu numeroase anastomoze ceea ce face ca
obstructia unui ram arterial sa poate fi supleata prin drenarea sangelui.
Pachetul vasculo-nervos axilar:
-e format din artera axilara cu vena axilara, in principal n ???????????????
Anastomozele arterei axilare:
-sunt foarte dezvoltate, obstructia unui vas are cele mai mici urmari neplacute la nivelul axilei.
-acestea se pot petrece la exteriorul si interiorul muschilor, in zona scapulei sau humerus si Masse le
imparte in:
- cai scurte- reprezentate de vase subcutanate sau anastomoze intramusculare si la suprafata
muschiului. Dupa Masse si Testut, cea mai frecventa si voluminoasa cale scurta este anastomoza dintre
circumflexa humerala posterioara si brahiala profunda.
- cai lungi se produc prin inosculatie. Cele mai frecvente sunt intre scapulara posterioara si
circumflexa scapulei care se petrec la nivelul muschiului infraspinos, la nivelul unghiului inferior al
scapulei si intre ramurile toracice ale arterei toracice laterale, scapulare inferioare cu ramurile parietale
ale intercostalilor. Se descriu anastomoze care formeaza adevarate retele periostice care pot fi disecate
in fosa subscapulara. Se descriu retele periostice claviculare, costale, perihumerale prin vase mici din
artera brahiala profunda.
In restul membrului superior se descriu retele si la nivelul arterelor, nervilor, retele care sunt cele mai
reduse la nivel axilar.
Arterele scapulare realizeaza o retea arteriala periscapulara la care participa artera scapulara
posterioara si superioara sau suprascapulara si scapulara inferioara, ram din artera axilara. Aceste artere
se anstomozeaza intre ele si formeaza o retea in jurul scapulei cu anastomoze transversal mai evidente
si voluminoase pe fata posterioara a scapulei, una supraspinoasa, doua sau trei infraspinoase.
3

Cercul arterial perihumeral sau pericervical se stabileste intre arterele circumflexe humerale anterioara
si posterioara la care participa si ramul acromial al arterei acromio-toracice, artera care prin ramul sau
acromial participa la formarea retelei periscapulare.
La nivelul bratului exista doua pachete vasculo-nervoase (manunchiuri): unul anterior, unul posterior.
Pachetul vasculo-nervos anterior: e format din artera brahiala cu cele doua vene satelite si nervul
median. Muschiul satelir e muschiul biceps. In partea superioara a bratului, nervul e situat lateral de
artera pentru ca in portiunea mijlocie a bratului, nervul sa incruciseze anterior artera dispunandu-se
medial de aceasta. In regiunea plicii cotului, nervul median e separate de artera brahiala prin fascia
superficial a rotundului pronator. Pe fata posterioara a bratului, pachetul vasculo-nervos se gaseste in
santul nervului radial, artera brahiala profunda cu cele doua vene satellite si nervul radial ajunge pe fata
posterioara perforand septul intermuscular lateral.
Pachetul vasculo-nervos e situat intre capetele medial si lateral ale tricepsului fiind acoperit de capul
lung al lui.
Regiunea cotului : artera brahiala cu artera radial si ulnara realizeaza prin colateralele lor, reteaua
articulara a cotului.
Aceasta are o portiune lateral formata din cele doua ramuri terminale ale brahialei profunde: artera
colaterala radial sau anterioara si artera colaterala medie sau posterioara.
Prima se anastomozeaza cu recurenta radiala anterioara, ram din artera radiala, iar cea de-a doua cu
recurenta radial posterioara, ram din interosoasa posterioara. Se creaza astfel in jurul epicondilului
lateral, o retea anastomotica periepicondiliana laterala.
Partea mediala a cotului prezinta reteaua periepicondiliana mediala la formarea careia participa
colaterala ulnara superioara, colaterala ulnara inferioara care sunt ramuri din artera brahiala,
recurentele ulnare, ramuri din trunchiul recurentelor arterei ulnare. Deasupra epicondilului medial,
colaterala ulnara inferioara se bifurca intr-un ram anterior (se anastomozeaza cu recurenta ulnara
inferioara), ramul posterior cu recurenta ulnara posterioara dupa ce in prealabil s-a anastomozat cu
ramul ulnar superior.
Cele doua retele periepicondiliene sunt anastomoze prin ramuri transversale dintre care una e prezenta
intotdeauna, fiind numita anastomoza supra-retro-olecraniana.
La nivelul antebratului exista 5 pachete vasculo-nervoase: 4 posterioare si unul anterior.
Pe fata anterioara este pachetul vasculo-nervos radial. Pe fata antero-laterala, pachetul vasculo-nervos
radial e format din artera radial cu cele doua vene satellite si ramul terminal anterior senzitiv.
Muschiul satelit e brahioradialul. Nu e situat lateral de artera.
In partea inferioara a antebratului, vasele se gasesc in santul pulsului.
Pe partea antero-mediala, pachetul vasculo-nervos e format din artera ulnara cu cele doua vene
satellite, nervul ulnar, muschiul satelit (flexor ulnar al carpului). Nervul e medial fata de artera.
Pachetul vasculo-nervos median e format din nervul median, artera nervului median si cele doua vene
satellite. Se gaseste pe fata posterioara a flexorului superficial al degetelor, in teaca acestui muschi, sub
el gasindu-se flexorul profund al degetelor.
Pachetul vasculo-nervos anterior:
-e format din artera interosoasa anterioara cu cele doua vene satellite, nervul interosos anterior, ram
din nervul median;

-e situate intre flexorul lung al policelui si flexorul comun profund al degetelor, stand pe membrane
interosoasa.
Pachetul vasculo-nervos posterior:
-e format din artera interosoasa posterioara cu cele doua vene satellite si nervul interosos posterior care
e ramul terminal posterior motor al nervului radial. Se gaseste situate intre planul muscular superficial si
planul profund al muschilor posteriori ai antebratului.
La nivelul fetei dorsale a mainii, exista reteaua dorsala a carpului formata prin anastomoza ramurilor
dorsale ale carpului. Formeaza o arcada cu concavitatea superior dand ramuri atat din concavitate, cat si
din convexitate. Din concavitate iau nastere ramuri ascendente pentru oasele carpiene si
Din convexitate iau nastere ramuri descendente: 3 artere metacarpiene dorsale care se continua cu
arterele digitale dorsale.
Din arterele metacarpiene dorsale la partea proximala a santului intermetacarpian se desprind ramuri
perforante care se anastomozeaza cu arterele metacarpiene palmare.
Pe fata palmara exista doua retele arteriale reprezentate de arcul palmar superficial si profund.
Arcul palmar superficial se formeaza din ramul superior palmar al arterei radiale si ulnare.
.

Ramul superficial ulnar corespunde ca directive, bisectoarei unghiului format de pliul digital de opozitie
al policelui cu primul pliu transversal. E linia lui Dujarier.
Ramul palmar superficial radial iese din grosimea muschilor tenarieni si portiunea mijlocie a arcului
corespunzator unei linii transversale dusa prin baza policelui in abductie fortata. E linia lui Boeckel.
Din concavitatea arcului nu ia nastere nici un ram.
Din convexitate iau nastere arterele metacarpiene comune care la nivelul extremitatii proximale a
spatiului interdigital dau nastere la artere interdigitale proprii.
Arcul palmar profund se formeaza prin anastomoza ramurilor profunde terminale ale arterei radiala si
ulnara care formeaza o arcada cu concavitatea superior dispusa la jumatate pana la 1 cm deasupra
arcadei superioare. Din concavitate pornesc ramuri ascendente care deserves carpienele si articulatiile
dintre ele. Din convexitate pornesc artere metacarpiene palmare (3 sau 4) care in spatial
intermetacarpian prezinta anasomoze cu reteaua dorsala a mainii prin arterele perforante.
Venele membrului superior:
-realizeaza doua retele: vene profunde si superficiale.
Venele profunde:
-insotesc arterele omonime si sunt cate doua vene pentru fiecare artera cu exceptia venei axilare care e
unica. Cele doua vene flancheaza artera de o parte si de alta si isi schimba numeroase anastomoze
transversal.
La terminare venele profunde prezinta valvule, iar venele colaterale la terminare in vena principala
prezinta doua valvule osteale.
-incep prin vene metacarpiene palmare care prin anastomoza formeaza un arc
profund
luan nastere din venele interdigitale
5

..

Venele digitale palmare formeaza un arc palmar superficial.

La nivelul venelor profunde se descrie un canal venos lateral dispus pe fata anterioara a arterei axilare
care isi are originea in venele brahiale in care se deschid cele 4 vene circumflexe brahiale.
Reteaua venoasa superficiala incepe la nivelul degetelor prin vene periumveale care se anastomozeaza
la baza unghiei si formeaza o retea venoasa periumveala din care pornesc venele digitale dorsal si
acestea la nivelul fetei dorsale a primei falange se vor anastomoza si vor da nastere unei retele venoase
dorsal ce sunt bogat anastomozate formand reteaua venoasa dorsala a mainii.
Venele superficial palmare sunt sarace datorita functiei de prehensiune a mainii, fiind foarte dezvoltata
reteaua venoasa dorsala din care vor lua nastere venele dorsal voluminoase ale antebratului.
Vena dorsala a policelui se numeste vena cefalica.
Impreuna cu partea lateral a retelei venoase dorsale a mainii formeaza vena cefalica a antebratului.
Vena dorsala a degetului mic se numeste vena salvatela a degetului mic care cu partea mediala a arcadei
venoase dorsal formeaza vena bazilica.
Pe fata anterioara a antebratului se gaseste si vena mediana a antebratului.
Vena cefalica merge pe fata posterioara a antebratului si aproximativ la jumatatea sa, inconjura
marginea lateral dispunandu-se antero-lateral si ajungand la plica cotului unde se anastomozeaza cu
medio-cefalica. In continuarea traiectului pe fata laterala a bratului si in partea superioara descrie o
crosa, crosa venei cefalice, perforeaza aponevroza brahiala si se deschide in vena axilara. Inainte de a
deveni profunda, trimite o anastomoza catre vena jugulara externa. In partea superioara a bratului, vena
cefalica
inainte
de
a
perfora
fascia
brahiala
se
gaseste
intr-un
sant
.. in care se mai gasesc 1-2 noduli
limfatici si un ram din acromio-toracic.
Vena bazilica merge pe fata antero-mediala a antebratului. La plica cotului se anastomozeaza cu vena
medio-bazilica.
Inainte de a deveni profunda trimite cate o anastomoza catre vena cefalica.
La nivelul antebratului, pe fata posterioara exista o vena cefalica accesorie si o vena mediana a
cubitusului care reprezinta o anastomoza intre cele doua vene.
Vena mediana de pe fata anterioara ajungand sub plica cotului, da nastere la doua ramuri: mediocefalica si medio-bazilica, care se vor anastomoza cu venele corespunzatoare. Se formeaza M venos al
lui Poirier. La acest nivel se practica injectiile IV, trasnfuziile si perfuziile.