Proiect didactic

Data: 15.01.2015
Instituţia: Liceul Teoretic „Victor Coţofană „
Profesor: Bîrnaz Svetlana
Clasa: a XII-a
Obiectul: Istoria românilor şi universală
Subiectul : Crizele economice și depășirea lor. Marea depresiune 1929-1933
Tipul lecţiei: predare-învăţare
Durata: 45 min.
Competenţe:
 Înţelegerea şi utilizarea adecvată a limbajului de specialitate.
 Determinarea relaţiilor de cauzalitate şi schimbare în istorie.
 Manifestarea atitudinii pozitive faţă de impactul evenimentelor istorice asupra dezvoltării societăţii.
 Subcompetenţe:
*Utilizarea adecvată a termenilor istorici în elaborarea şi prezentarea discursurilor orale şi scrise; *Demonstrarea legăturii
dintre cauzele şi efectele evenimentelor istoriei contemporane;
Metode şi tehnici de lucru:, discuţia, explicarea, comunicarea, compararea ,Metoda Posterul,metoda Cubul PPT .
Forme de lucru: frontal,individual, în perechi, în grup.
Material didactic:.Anatol Petrencu, Ioan Chiper Istoria Universală,epoca contemporană cl. manual pentru clasa a XII-a,editura
Prut Internaţional, Chişinău 2011;I. Caşu, I. Şarov, V. Paslariuc Istoria românilor şi universală ,manual pentru clasa cl. a XII-
a,editura Cartier Chişinău 2012; http://www.academia.edu/6254383/Marea-Criza-Din-Anii-1929-1933;
.wikipedia.org/wiki/Marea_criză_economică; PPT

Obiective operaţionale:
O1-să explice cauzele crizei economice”Marea depresiune”;
O2-să caraterizeze succint situaţia social-economică a SUA în anii crizei economice 1929-1933;
O3-să motiveze extinderea crizei economice din SUA în toată lumea;
O4-să aprecieze politica „Noului curs” pentru evoluţia SUA
 Parcursul didactic

Cadrul Ob.op Activitatea profesorului Activitatea elevilor Strategii Timp Note

.
Evocarea Pregătirea pentru oră.
Verificarea realizarea temei
pentru acasă.
Anunţarea subiectului lecţiei şi a
obiectivelor operaţionale
Explicrea noţiunilor de criză,
criză economică
Elevii au pregătit cele necesare pentru
oră.
Elevii prezintă o comunicare scurtă
despre evoluţia economiei după Primul Caracterizarea 3min
Război Mondial, făcînd comparaţie
dintre statele cu regim democratic şi Discuţia
totalitar.
Elevii înscriu în caiete subiectul lecţiei
Explicarea

Criză Fază în evoluția unei Elevii explică noţiunile cu cuvintele

societăți marcată de mari proprii .
dificultăți (economice, politice,
sociale etc.); perioadă de 3min
tensiune, de tulburare, de
încercări (adesea decisive) care
se manifestă în societate.
Criză economică Fază a ciclului
economic caracterizată în
economia contemporană prin
scăderea rentabilității
întreprinderilor, creșterea
inflației, accelerarea concentrării
financiare și a
 multinaționalismului economic,
începutul unor revoluții
tehnologice, modificarea
structurii cererii mondiale de
produse industriale, creșterea
șomajului; evoluția c.e. este
influențată de factori
conjuncturali (revendicări
salariale, creșterea prețului
materiilor prime și al energiei) și
factori structurali (scăderea
productivității muncii și a
rentabilității întreprinderilor.

Realizarea Pentru sec.al XX au fost

sensului caracteristice ,crizele de
supraproducţie, care au depăşit Prelegrea
cadrul naţional, avînd efecte la
nivel mondial. Principalele crize
econiomice s-au declanşat în anii
1907-1908 şi1914 fiind
“întrerupte” de Primul Război
Mondial. După prima conflagraţie
mondială ,ample crize s-au produs Elevii studiază textul subiectului , 7min
în anii 1920-1921, 1929-1933 şi izvoarele propuse şi determină
1937-1938. determină cauzele crizei economice.
Profesorul propune elevilor Lucrul în grup
lucrul în grup:
 1.Explicaţi cauzele crizei 1grup Discuţia dirijată
economice.  Supraproducţia-oferta era mai
 mare ca cererea pe piaţă.
 Falimentul bursei hîrtiilor de
O1 valoare din New York. Metoda Posterul
 Împrumuturile bancare.

 2. Caracterizaţi succint În câteva luni economia americană se

situaţia social-economică dezorganizează: falimente bancare, PPT
a SUA în anii crizei întreprinderi industriale a căror
economice 1929-1933. producție este paralizată și care-și
trimit muncitorii și funcționarii în
șomaj. În ansam blu, din 1929
până în 1932 venitul național al SUA
scade, de la 87 la 39 de miliarde de dolari.
Criza economică lovește toate
O2 categoriile sociale. Semnul cel mai
vizibilal crizei sociale:numărul
șomerilor crește considerabil, de
la1,5milioane de șomeri în 1929la 12
milioane în 1932, adică un sfert din
populația activă. Agricultorii sunt cel
mai greu loviți.
Au falimentat 5761 bănci;
Volumul producţiei industriale s-a
redus pînă la 53,8%;
Volumul producţiei de maşini s-a
micşorat cu 80%;
Volumul producţiei în ind.cauciucului
cu 79,4%;
Volumul producţiei în ind.oţelului cu
76% ;
 Preţurile de achiziţionare a produselor
agricole au scăzut cu 58%. 20min

Depresiunea a lovit efectiv fiecare ţară

 3. Extinderea crizei din lume. Totuşi, intervalul de timp şi
economice în toată lumea. magnitudinea crizei au variat
O3 substanţial de la ţară la ţară.
Marea Britanie
Franţa
Germania Discuţia
România
Basarabia
s.Chetrosu

 4. Apreciaţi politica Noul președinte ales în noiembrie

„Noului curs” pentru 1932, Frannklin D. Roosevelt,
evoluţia SUA. om politic experimentat,constituie el
însuși un simbol al luptei victorioase
împotriva adversității soartei. Pentru a
O4 lupta împotriva crizei, Franklin
Roosevelt a anunțat în perioada
campaniei electorale un New Deal,o Comunicarea
noua cale sau Noul Curs.
Banking  Act 
A g r i c u l t u r a l A d j u s t m e n t Act
(AAA)
N a t i o n a l R e c o v e r y   A c t (NRA)
Tabere de muncă Civilian
Conservation Corp
  5.Enumeraţi crizele Criza din URSS 1965-1985
economice după cel de-al Criza economică din 2007-2009
Doilea Război Mondial
Reflecţia De analizat pe baza surselor Elevii vor rezolva testul Test 9min
istorice ,consecinţele şi rolul Se anexează textul
personalităţii care a contribuit la
scoaterea SUA din criza
economică

Extinderea Tema pentru acasă

Demonstrează relaţia de cauză-efect dintre „Noul curs” a lui F.D Roosevelt şi depăşirea crizei 3min
economice de către SUA.
Notarea
Grupul1

Cauzele declinului

Cauzele care au generat criza din anii 1929 – 1933 se regăsesc în domeniul producției,comerțului, sistemului bancar și
bursier,politicile monetare şi sociale,ale managementului şiştiinţei economice .
 Supraproducţia-oferta era mai mare ca cererea pe piaţă.
În anii următori Primului Război Mondial  piața a reacționat pozitiv, prin creșterea cererii de bunuri de consum și produse
de uz îndelungat, pentru refacerea sau înlocuirea celordistruse de război. Se ajunge astfel la o relansare economică și la investiții
de capital. Deasemenea, datorită cererii mari de produse, cresc si stocurile de pe piețe. Însă posibilitățile deconsum erau reduse
deoarece populația, abia ieșită dintr -un război, avea venituri limitate. Din cauza creșterii ofertei de produse de către comercianți
într -o proporție mai mare decât cererea,producătorii au ajuns să acumuleze stocuri mari nevândute, declanșându-se astfel criza
din 1921, premergătoare marii crize care urma. Producătorii, neluând în seamă posibilitățile reduse de consum ale populației și
semnele declinului care urma să aibă loc, au continuat să își dezvolte producția.Astfel, cauza fundamentală a Marii Depresiuni a
constituit-o tocmai această dezvoltare exagerată a bunurilor și produselor în condițiileconsumului redus ceea ce a dus la declinul
producţiei, pe măsură ce producătorii şicomercianţii observau o creştere neplanificată de marfă în stocuri.
Manual p.10, alinatul 6, ultimul aliniat,

Falimentul bursei hîrtiilor de valoare din New York.

Perioada dintre anii anteriori declanșării crizei economice (1921 – 1928) au reprezentat o perioadă de dezvoltare, un deceniu
prosper. După o epocă a cererii mari de bunuri de consumși produse de uz îndelungat, datorită creșterilor salariale, dar  și a
prețului acțiunilor cotate la bursă, populația s-a axat pe cumpărarea de acțiuni în vederea sporirii veniturilor. Cătretoamna lui
1929, preţurile acţiunilor în SUA au atins cote care nu puteau fi justificate printr –o anticipare rezonabilă a câştigurilor viitoare.
Jocul de bursă a devenit o acțiune cotidiană,aproape fiecare american cumpărând și tranzacționând acțiuni la bursă. Bogăția
americanilorconsta în aceste acțiuni tranzacționate. Nu mai era un joc, ci un viciu. Pe culoarele bursei puteau fi văzute simple
gospodine care veneau să tranzacționeze în drum spre piață, oameni simpli, deținători ai unui număr ridicol de mic de acțiuni,
funcționari, până  atunci oameni la locul lor, care, își transformaseră  bruma de avere în acțiuni, toți jucând în neștire, cu
ocredință în reușită aproape mistică. În perioada 1925-1929, cel puțin 4 milioane de americani dețineau acțiuni la bursă. 
Panica vânzărilor s-a declanşat în Joia Neagră, 24 octombrie 1929, când, la bursa din New York se vând12.894.650 de acțiuni.
Multe acţiuni fuseseră cumpărate cu acoperire –  adică, folosindîmprumuturi garantate doar cu o mică fracţiune din valoarea
acţiunilor. În consecinţă,scăderea i-a forţat pe unii investitori să-şi lichideze pachetele de acţiuni, accentuând astfelcăderea
preţurilor. Între valoarea lor de vârf în septembrie şi valoarea minimală în noiembrie, preţurile acţiunilor în SUA (măsurate
prin indicatorul Cowles) au scăzut cu 33%. Deoarece declinul a fost atât de dramatic, acest eveniment a rămas cunoscut ca Marele
Crah din 1929.Prin sistemul de vase comunicante care lega SUA de celelalte state ale lumii, întreaga economie mondială a
început să fie afectată.
Împrumuturile bancare

O altă cauză a fost reprezentată de faptul că, în această perioadă, băncile ofereau americanilor posibilitatea contractării de
împrumuturi mult mai ușor decât înainte și este foarte probabil ca pe lângă mașini și case, mulți dintre cei care au luat credite au
investit o parte din bani și la bursă.Deseorri ţările ce importau mărfuri dun SUA plăteau cu bani împrumutaţi de la băncile
americane.

 
Grupul 2

SUA în anii Crizei economice 1929-1933

Manual p10-11
În câteva luni economia americană se dezorganizează: falimente bancare, întreprinderi industriale a căror producție este
paralizată și care-și trimit muncitorii și funcționarii în șomaj. Scăderea veniturilor provoacă o reducere a consumului.
Supraproducția agricolă provoacă prăbușirea cursului mărfurilor alimentare determinând ruinarea fermierilor.Încrederea în virtuț
ile economiei liberale dispare. Regimul liberal primește o dublă lovitură:politică, deoarece una dintre marile democrații
este destabilizată, Si economică , prin confruntarea liberalismului economic cu o profundă criză . În ansam blu, din 1929
până în 1932 venitul național al SUA scade, de la 87 la 39 de miliarde de dolari. Criza economică lovește toate categoriile sociale.
Semnul cel mai vizibilal crizei sociale:numărul șomerilor crește considerabil, de la1,5milioane de șomeri în 1929la 12 milioane în
1932, adică un sfert din populația activă. Agricultorii sunt cel mai greu loviți. Ei sunt constrânși să-și vândă pământurile la prețuri
foarte mici pentru a-și achita datoriile. Mulți dintre ei migrează în vest, mai ales spre California, în căutare de lucru.Sărăcia
afectează și funcționarii, membrii profesiunilor liberale, capitaliștii ruinați.
Grupul 3

Extinderea crizei economice în toată lumea

Depresiunea a lovit efectiv fiecare ţară din lume. Totuşi, intervalul de timp şi magnitudinea crizei au variat substanţial de la ţară la
ţară.
Marea Britanie s-a confruntat cu creşterea economică lentă şi cu recesiunea în aproape toată cea de-a doua jumătate a anilor 1920 şi nu a căzut
într -o depresiune severă decât spre începutul lui 1930, iar declinul în producţia industrială a fost cca o treime din contracţia producţiei
înregistrate în Statele Unite.
Franţa a resimţit o scurtă cădere economică la începutul anilor 1930. Revirimentul francez din 1932 şi 1933 a fost însă de scurtă
durată. Atât producţia industrială franceză cât şi preţurile au scăzut dramatic între 1933 şi 1936.
Economia Germaniei a intrat în criză la începutul anului 1928, apoi s-a stabilizat doar pentru a reintra în regres în al treilea trimestru
al lui 1929. Declinul producţiei industriale germane a fost sensibil egal cu cel din Statele Unite.

Deflaţia generală a preţurilor, evidentă în SUA, a fost înregistrată şi în alte ţări.Absolut fiecare stat industrializat a suferit declinuri ale
preţurilor de vânzare en gros de peste30% între1929 şi 1933. Din cauza flexibilităţii mai mari a structurii preţurilor din Japonia,acolo
deflaţia a fost neobişnuit de rapidă în 1930 şi 1931. Poate că această deflaţie rapidă aajutat la menţinerea declinului în activitatea
japoneză de producţie la cote rezonabile.Preţurile produselor de bază comercializate pe pieţelemondiale au căzut chiar mai dramatic în
acea perioadă. De exemplu, preţurile cafelei, bumbacului, mătăsii şi cauciucului s-au redus la jumătate numai între septembrie 1929 şi
decembrie1930. În consecinţă, pentru producătorii de bunuri de larg consum, balanţacomercială s-a destabilizat abrupt.
România
Criza economicã mondialã, ale cãrei simptone au apãrut încã din 1928, a avut odeosebitã amploare și intensitate în România, datoritã
unei agriculturi înapoiate, cresterii datoriei externe, acaparãrii unor importante întreprinderi de cãtre capitalul strãin, scãderii
catastrofale a prețurilor la produsele destinate exportului și menținerii, la nivel ridicat, a prețurilor la produsele importante. România
resimte din plin recesiunea, aproape 500 de unităţi industriale dau falimentar uncând în şomaj peste 55.000 de muncitori, iar producţia
industrială scade cu circa 28,4miliarde lei. Prăbuşirea preţurilor produselor agricole are ca urmare directă reducereaveniturilor statului
şi a cheltuielilor bugetare. România intră într -o cursă a deficitelor bugetare cronice, agravate de politica guvernării ţărăniste,
de permanenta supra evaluarea veniturilor şi de insuficienta comprimarea cheltuielilor. La asta se adaugă efortul susţinut pentru plata
datoriei externe, care nu aîncetat să crească, din pricina împrumuturilor contractate în 1929 şi 1930.
Basarabia. S.Chetrosu
Criza economică s-a resimţit şi în satul Chetrosu. Îna anii crizei mulţi ţărani şi-au pierdut pămîntul. De obicei se ruinau cei ce
deţineau în proprietate mai puţin de 10 ha.
Grupul 4 Apreciaţi politica „Noului curs” pentru evoluţia SUA.manual p.11-12

Masurile luate pentru eliminarea efectelor negative ale crizei,deşi au diferit de la o ţară la alta,au avut şi multe trasături comune. Ideea
centrală a acestor măsuri a fost cea a creşterii rolului statului în economie,adică transpunerea în practică a docrinei economice a
dirijismului. Între 1929-1932, agravarea crizei duce la eșecul administrației republicane conduse de presedintele H. Hoover. Noul
președinte ales în noiembrie 1932, Frannklin D. Roosevelt, om politic experimentat,constituie el însuși un simbol al luptei victorioase
împotriva adversității soartei. Pentru a lupta împotriva crizei, Franklin Roosevelt a anunțat în perioada campaniei electorale un New
Deal,o noua cale sau Noul Curs. Programul  New Deal  inițiat de președintele Franklin D. Roosevelt la începutul anului 1933 a inclus
un număr de noi programe federale cu scopul de a genera procesul de relansare economică. Măsurile luate pentru eliminarea efectelor
negative alecrizei au vizat, în principal, creșterea rolului statului în economie. Printre măsurile vizate de acest program se numără :

 B a n k i n g   A c t   reorganizează sistemul bancar în timp ce dolarul este devalorizat cu 41% pentru a permite

creșterea circulației bănești. Este vorba despre o politica monetară careurmărea să creeze o ușoară inflație necesară relansării
economice.Aceste mă
suri au f avorizat exporturile americane și au redus datoriile individuale, înspecial pe acelea ale fermierilor, grav afectați de criză. De
asemenea, este refăcut sistemul bancar, prin suspendarea activității băncilor care nu puteau să reînceapă o activitatefinanciară normală.

 A g r i c u l t u r a l A d j u s t m e n t Act (AAA) se află  la baza politicii agricole. S-a urmărit reducerea datoriilor rurale,
asigurarea de credite cu dobânzi reduse și, în paralel, este
încurajată activitatea din această ramură
 N a t i o n a l R e c o v e r y   A c t (NRA) reglementează colaborarea între stat și întreprinderi, prin elaborarea unui ”cod de
conduită” pentru ambele părți. De asemenea,au fost inițiate lucrări publice ample, finanțate de către stat, care au urmărit dezvoltarea
căilor de transport: construirea de autostrăzi, aeroporturi, canale etc.
 Tabere de muncă Civilian Conservation Corp, noul guvern a înființat pentru combaterea somajului ,
o organizație care angaja tineri între 18 și 25 de ani pentru muncă în folosul comunității(plantare de copaci, ecologie, etc), tineri
care erau plătiți cu $30 pe lună. Se estimează că  aproximativ două milioane de americani au fost înrolați în acest program.
Politica economică promovată de Roosevelt a salvat economia americană și a acordat o nouă șansă economiei de piață. În
același timp, printr -un ingenios sistem de impozite inițiat pentru eliminarea efectelor crizei economice, se realizează 
redistribuirea echitabilă a venitur ilor și bogăției. Rezultatul a fost expansiunea clasei mijlocii, în rândul căreia începe
să pătrundă muncitorul industrial, funcționarul, micul comerciant, patronul de prăvălii,fermierul. Această clasă de mijloc este
principalul pilon social de sprijin al economiei.
Grupul 5 Enumeraţi crizele economice după cel de-al Doilea Război Mondial

Manual p13

Sfirsitul anului 2008 si inceputul anului 2009 au fost marcate de un eveniment istoric: economia mondiala a fost afectata de cea
mai serioasa criza amplificata de o periculoasa prabusire a pietelor financiare dezvoltate, in epicentrul furtunii globale aflindu-se
Statele Unite ale Americii. Acest soc financiar, provocat de falimentul pietei ipotecare (rata creditului ipotecar subapreciata -
subprime mortgage market collapse) in Statele Unite
.