Crizele Uniunii Europene

• Titular de curs: Dr. Mircea T. Maniu

• Masterat – Anul II – AEMP
• Programare: Semestrul I 2022-2023
• Curs: 2h/săptămână
• Seminar: 1h/săptămână
• Examen final scris: X % din nota (?)
• Activitate de seminar: Y % (?)
• Syllabus/Surse de informare
• Flexibilitate/Modularizare
• Lucru in echipă. Interacţiune
• Participare. Etică
 Crizele Uniunii Europene
Competenţe profesionale
• Parcurgerea acestei discipline poate permite studenţilor
masteranzi să intre pe piaţa muncii informaţi asupra
cauzelor conjuncturale ale disfuncţionalităţilor pieţelor
europene şi internaţionale, a opţiunilor de alocare
factorială în condiţii de “normalitate” și de criză.
• După acest curs se presupune ca ei pot opera (pe
principiile managementului de criză) cu mecanismele
pieţei concurenţiale din UE, pot evalua şi prognoza
evoluţia unei structuri economice în condiţii specifice.
• Baza teoretică este completată de exerciţii practice, studii
de caz, comparaţii relevante.
 Crizele Uniunii Europene
Abilităţi aplicative şi atitudini
• Dezvoltarea abilităţii studenţilor de a interpreta
profesional informaţiile culturale, politice, sociale,
economice precum si contextul generat de o criză anume.
• Promovarea aplicării practice a principiilor introduse la
curs, prin studii de caz şi a cele mai bune practici de areal.
• Îmbunătăţirea capacităţii studentilor de a comunica
eficient în grup şi de a răspunde exigenţelor unor teme de
rezolvat sub presiunea timpului şi a altor factori exogeni.
• Identificarea celor mai bune mijloace pentru ca studenţii
să îşi poată crea un stil managerial şi de negociere propriu,
personalizat.
 Crizele Uniunii Europene
Metodologie modulară preconizata
Modul 1
Introducere. Ciclicitatea economică și teoria crizei. Tipologii.
Implicații economico-sociale, politice și culturale ale
evoluției în condiții de “normalitate” și de criză.
Specificitatea europeană. Logica abordării contraciclice în
condițiile contemporane.
Modul 2
Macro și microeconomia crizei. Incertitutine și risc asumat în
viața economică. Paradoxurile creșterii și dezvoltării
economice. Antreprenoriatul de criză. Oportunități și logica
abordării flexibile a cadrului economic.
 Crizele Uniunii Europene
Modul 3
Contextul românesc. Evoluția istorică a economiei
românești. România în Uniunea Europeană. Provocările
actualei etape de dezvoltare. Constrângeri endo și
exogene. Dinamica preconizată pentru epoca post-Covid.
Modul 4
Economia și societatea viitorului. Analiza PEST și logica
prospectivă în Uniunea Europeană și în lume. Transmisia
conjuncturii economice: globalizare și antiglobalizare.
Guvernare și guvernanță în condiții de criză. Concluzii.
 Crizele Uniunii Europene
Curs
1. Teoria crizei economice. Doctrina. Arhetipuri de
criză(Marea Depresie 1929-1933). Hiperinflaţia.
2. Tipologia crizelor şi conjunctura economică. Evoluţie şi
revoluţie. Inflexiunea (momentul) de tip Minsky.
3. Constructul economico-social european postbelic.
Dimensiunile politică, socială, militară, socială, culturală,
ecologică, sportivă, etc.
4. Marea criză a hidrocarburilor (1973). Dimensiunea
europeană.
5. Crize internaţionale şi repercusiuni globale. SUA (1987),
Rusia (1998), Asia (1997-1999), etc.
 Crizele Uniunii Europene
6. Criza economică globală din 2007 -2010.
7. Mecanisme economico-financiare de difuziune ale crizei
în condiții de pace și război.
8. Criza energiei în Uniunea Europeană.
9. Criza resursei de muncă în Uniunea Europeană.
10. Problematica decalajului tehnologic şi de productivitate a
UE în raport cu partenerii economici.
11. Criza Coronavirus (Covid 19) si implicaţiile ei globale.
 Crizele Uniunii Europene
12. Mecanisme anticriză. Economii deschise şi închise.
Neoprotecţionismul contemporan.
13. Globalim şi antiglobalism.
14. Economia românească contemporană şi abilitatea
acesteia de a face faţă crizelor endo şi exogenerate.
Seminar/Lucru in echipă
Managementul afacerilor în condiţii de criză
Analiza PEST (factori politici, economici, sociali şi
tehnologici) cu aplicabilitate în domeniile.....
 Crizele Uniunii Europene
Tematică de seminar propusă
1. Tipologia afacerilor curente pe piaţa românească.
2. Studiu de caz. Criza pandemică și consecințele acesteia.
Derularea activităţii în condiţii de “normalitate”.
3. Studiu de caz. Criza multiplanică indusă de războiul din
Ucraina.
4. Studiu de caz. Criza pieței agro-alimentare internaționale).
5. Studiu de caz. Criza sectorului tehnologiei înalte.
6. Studiu de caz. Criza pe piaţa europeană a resursei umane.
7. Studiu de caz. Inflația. Cauze, consecințe, proceduri anti.
 Crizele Uniunii Europene
Cultura economică previne crizele!

Incidentul de pornire 1: Medical - Coronavirus

Incidentul de pornire 2: Ecologic - Piata automobilului electric
Incidentul de pornire 3: Comercial - Politica Administraţiei
Trump
Incidentul de pornire 4: Demografic - Migraţia spre UE
Incidentul de pornire 5: Cultural – Noul val islamic în lume
Incidentul de pornire 6: Politic – Reconsiderarea poziției
geostrategice de către Federația Rusă
 Crizele Uniunii Europene
Inserţie. Dimensiunea manageriala a crizei
• Identificarea stării de ciză. Normal şi anormal în viaţă.
• Aspectele pozitive şi/sau negative generate de orice criză.
• Tipologia ciclică.
• Exista posibilitatea identificării unei crize nerecurente?
Teoria haosului. (Lorenz - Efectul fluturelui).
• Managementul/guvernanţa situaţiilor de criză.
• Inferenţele culturale, politice, sociale, educaţionale, etc.
• Endogeneza şi exogeneza crizei. Exemplul României.
• Personalizarea politicii anticriză.
• Ce e “normalitatea”?
 Crizele Uniunii Europene
Logica europeană a crizei
• Chestiunea identitară
(N-S, bogaţi-săraci, protestanţi- catolici, vechi-noi, anglo-s-latini)
• Leadership şi politică
(Cine conduce de facto? Toţi? Reprez?Nimeni? Cum se ia decizia?)
• Cetăţenie, contributivitate şi cultură civică
(De la Charles Martel încoace...Cultura MNC? Migraţia...)
• Solidaritate şi coerenţă
(Diferenţiere şi omogenitate; Colaborare în competitie !? Model?)
• România conflictuală
(“Nimic nu se compară cu...”; Endo-exo România; Diaspora; 2020)
 Crizele Uniunii Europene
Viziunea (europeana) asupra crizei
Punere în temă: Fukuyama (1989) şi Huntington (1993)

Viziunea optimistă : Sidjarski (2000) The Federal Future of

Europe
(După 1987 – EU Single Act – modelul european pare
dominant pentru secolul XXI, indiferent de restul lumii...
...de ce? “Europa nu trebuie sa adopte ideologii străine!”

De la annus mirabilis 1989 la annus horibilis 2020!

 Crizele Uniunii Europene
Perspectiva europeană asupra economiei de criză
• Criza monetar-financiar-fiscala (instituţionalismul UE).
Criza Euro + Criza datoriei externe + Criza bugetară
• Criza pieţei muncii şi logica imigraţionistă
Migraţia circulară in UE + Imigraţia (non)economică
• Criza comercială globală
Brexit + TTIP + Comerţul cu Rusia şi China
• Criza sanitară pandemică
• Criza politică declanșată de Rusia și implicațiile acesteia
Logica empirică a evenimentelor (Rogoff & Reinhart)
 Crizele Uniunii Europene
Teoria sine praxi sicut rota sine axi,
Praxi sine teoria sicut rita sine via!
Rolul statului (supra-statului) în viaţa contemporană
Protector (funcţionalitate clasică)
Producător (dimensiunea monopolistă)
Corporatist (dimensiunea de negociere)
Birocrat (autosuficient...Weber!)
Instituţionalismul (McGill-Buchanan)
Economic şi politic
Politica economică
Geopolitica
 Crizele Uniunii Europene
Spaţiul şi timpul crizei
• Chestiunea timpului irelevantă? Perspectiva ciclică
• Orice ordine internaţională este şi teritorială (Aron)
• Spaţialitatea presupune grade diferite de risc în abordarea
oricărui domeniu, cu componente economice, politice,
sociale, tehnologice sau culturale (modelul PEST)
• Probabilistica modelului
• Obiectiv (teoria aşteptărilor raţionale)
• Subiectiv (ipoteza economiei de ofertă)
• Incertitudine completă
(econometrie/descriptivism/haologie)
 Crizele Uniunii Europene
Analiza PEST. Factori politici
• Stabilitatea mediului politic intern
• Încrederea în politica internă, europeană şi internaţională
• Influenţa politicii economice asupra mediului de afaceri
• Aspectele etice ale guvernării (corupţia, excesul de putere)
• Impactul social, cultural, religios, etc., asupra economiei
• Tradiţiile legăturilor externe ale ţării. Bilateralism şi
multilateralism
• Riscurile geopolitice curente
• Criza integrării multiplanice europene
 Crizele Uniunii Europene
Analiza PEST. Factori economici
• Experienţele economice negative cumulate în timp
• Percepţia rolului statului în economie
• Antreprenoriat şi intraprenoriat
• Inflaţie. Rata dobânzii şi creditul
• Riscul comercial şi speculativ
• Aşteptările de stabilitate pe termen lung
• Endogeneza (naţională) si exogeneza (europeană) a
stabilităţii in cazul României (?)
• (In)Cultura asigurărilor
• Evaluarea pieţelor din perspectiva riscului investiţional
 Crizele Uniunii Europene
Analiza PEST. Factori sociali (socio-culturali)
• Atitudinea generală faţă de muncă
• Clişee, stereotipii, factori politici și antropologici
• Atitudinea faţă de produsele naţionale/importuri
• Atitudinea faţă de serviciile naţionale/importuri
• Impactul mutaţiilor lingvistice (rolul limbii engleze)
• Economia timpului liber
• Raporturile de gen în societate. Grupuri minoritare
• Există o dominantă religioasă? Care e impactul acesteia?
• Speranţa de viaţă și chestiunile legate de vârsta a III-a
• Atitudinile faţă de economia circulară
 Crizele Uniunii Europene
Analiza PEST. Factori tehnologici
• Tehnologia aplicată permite reducerea costurilor de
tranzacţionare a bunurilor şi serviciilor
• Gradul de pătrundere al tehnologiilor inovative
(cumpărături online, internet banking, telefonie mobilă, 5
G – internetul obiectual, ticketing, licitaţii, etc.)
• Tehnologia schimbă raporturile inter-umane. Aspectele
pozitive şi negative
• Cum trebuie tratată chestiunea tehnologică din
perspectiva educaţională. Învăţământ online
• Chestiunea cercetării proprii
 Crizele Uniunii Europene
Întrebari posibile (în loc de încheiere a cursului )

• Ce am învăţat? Chiar am învăţat ceva? La ce ne va folosi?

• Evaluarea endogenă a performanţei echipei – cum?
• Evaluarea exogenă a performanţei echipelor – cum?
• Putem sa tragem concluzii personale în urma cursului?
• Cum aplicăm mai departe ce am invăţat? Dar chiar aplicăm, sau
trebuie întâi să operăm modificări de sistem?
• Anticiparea examenului
• Managementul situaţiilor de criză din grupul academic – se poate
face acum?
• Exista vreo “componentă” inovativă a cursului CUE?
• Altceva?