Învățare online la disciplina Geografie - Probleme fundamentale ale lumii contemporane, clasa a XI- a

CAPITOLUL IV. SISTEMUL ECONOMIC ȘI SISTEMUL GEOPOLITIC

DE LA LUMEA UNIPOLARĂ LA LUMEA MULTIPOLARĂ

Ca urmare a transformărilor politico-economice mondiale, după anul 1989, asistăm la o

polarizare puternică a deciziilor și acțiiunilor politice.
Evenimentele survenite după destrămarea blocului comunist (1989-1991) au dus la transformarea
lumii bipolare ( SUA- reprezentând lumea capitalist și URSS- reprezentând sistemul comunist)
într-o lume unipolară, cu o singură superputere (SUA), denumită în prezent și ”jandarmul lumii”
datorită potențialului militar și economic ridicat, care îi permite să intervină oriunde în lume.
Pentru viitor sunt preconizate mai multe modele geopolitice:
1. bipolar – cu două superputeri, SUA și Rusia (puternică revenire începând cu sec. XXI);
2. tripolar: SUA, Rusia și China(cu un dinamism economic și militar ieșit din comun);
3. pentapolar: SUA, Rusia, China și Japonia, Germania (cele mai puternice dezv. economice, la
care se adaugă și o anumită creștere a puterii militare);
4. multipolar (cu și mai mulți actori) – statelor menționate anterior adăugându-li-se, după caz,
Brazilia, India, Republica Africa de Sud, Mexic, Arabia Saudită, Indonezia,
Australia.
Au fost elaborate și modele care includ
 state și blocuri regionle: SUA - Rusia - UE; SUA - China - Rusia - UE);
 numai blocuri regionale: NAFTA (cu ”pionul”SUA) - UE (cu axa Germania – Franța – Marea
Britanie) – OCS (Organizația de Cooperare Shanghai; cu ”actorii” Rusia și China).
În prezent, din punct de vedere al deciziilor geopolitice pe Glob, se diferențiază:
a. spațiul central / ”megapolul mondial”, care cuprinde SUA, UE și Japonia;
b. periferia integrată centrului, care include statele exsovietice din Europa estică, Rusia
europeană și șările dezvoltate din S-E Asiei;
c. periferia exploatată, care cuprinde șările cu resurse bogate de petrol din America de Sud, Asia
de S-V, Africa Nordică;

Autor: Teodorescu Marcela-Mihaela, Mihăilă Claudia Page 1 of 9

 Învățare online la disciplina Geografie - Probleme fundamentale ale lumii contemporane, clasa a XI- a
CAPITOLUL IV. SISTEMUL ECONOMIC ȘI SISTEMUL GEOPOLITIC

d. periferia subdezvoltată și spațiile semizonale (China-est și centru, Afganistan, India, Iran, Irak,
Libia).

Preşedinţii Barack Obama şi Vladimir Putin, Președintele României, Klaus Iohannis și

la Adunarea Generală a ONU Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg.

Imaginea bipolarǎ a lumii

Este în interesul fiecãrui popor (inclusiv al Americii) să consolideze pluralismul geopolitic.

Apariția unei coaliții ostile care, în cele din urmă ar cauta să conteste supremația Americii, ar trebui
prevenită. Un model multipolar ar putea ajuta, pe termen mediu, la formarea unui sistem de
securitate mai cooperant, iar pe termen mai lung, ar putea deveni un nucleu mondial de
responsabilitate politicã relativ mai bine distribuită.

Autor: Teodorescu Marcela-Mihaela, Mihăilă Claudia Page 2 of 9

 Învățare online la disciplina Geografie - Probleme fundamentale ale lumii contemporane, clasa a XI- a
CAPITOLUL IV. SISTEMUL ECONOMIC ȘI SISTEMUL GEOPOLITIC

Stimularea unor parteneriate într-o lume în care noțiunea de putere devine mai difuză, mai
puțin limitată de granițe naționale, cu o Europă unită și mai extinsã, o Chină, o Japonie și o Indie
care se vor apropia de nivelul economic al Americii, cu bariere suplimentare în calea oricărei
hegemonii mondiale de esență națională - ar fi răspunsul cel mai potrivit al unui model multipolar.
Universalismul valorilor occidentale (drepturile omului, locul central al experimentului
democratic ș.a.) prezintă o extremă importantă și în Asia, Africa sau America Latină.
Crearea unei structuri funcționale de cooperare mondială, bazată pe realitățile geopolitice, o
nouă distribuție a responsabilităților și a privilegiilor, rețeaua corporațiilor multinaționale și ONG-
urile, de comunități științifice, întãrită de internet – care să formeze un sistem mondial neoficial - ar
stimula cooperarea mondială și ar promova responsabilități față de stabilitatea și pacea lumii.
11

Autor: Teodorescu Marcela-Mihaela, Mihăilă Claudia Page 3 of 9

 Învățare online la disciplina Geografie - Probleme fundamentale ale lumii contemporane, clasa a XI- a
CAPITOLUL IV. SISTEMUL ECONOMIC ȘI SISTEMUL GEOPOLITIC

APLICĂ

I. Care este modelul geopolitic pe care îl considerați ideal pentru asigurarea echilibrului mondial în
domeniile economic și strategic. Argumentați alegerea făcută.
………………………………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………………………………….

II. Precizați poziția geopolitică a României prin prisma faptului că este membră a UE și NATO.
………………………………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………………………………….

Autor: Teodorescu Marcela-Mihaela, Mihăilă Claudia Page 4 of 9

 Învățare online la disciplina Geografie - Probleme fundamentale ale lumii contemporane, clasa a XI- a
CAPITOLUL IV. SISTEMUL ECONOMIC ȘI SISTEMUL GEOPOLITIC

Criza Covid-19
Geopolitică, liberul schimb și propaganda panicii globale

În niciun moment al istoriei moderne, în afara perioadelor de război mondial, țările lumii nu
s-au retras în autoizolare, în măsura în care au făcut-o acum datorită pandemiei de Covid-19.
Astfel am putut să observăm că umanitatea, în întregul său, a intrat într-o eră a naționalismului
nativist (deja aflat în creștere înainte de explozia pandemiei), a ideologiilor care promovează autarhia și a
revenirii la marile rivalități de putere dintre actori locali, regionali sau globali.
Aceste fenomene, folosite propagandistic ca răspuns la imensa panică instalată odată cu pandemia de
coronavirus, au potențialul de a amplifica și de a globaliza tendințele distructive existente deja în limbajul
politic mondial. La întâlnirea virtuală a șefilor de stat și de guvern ale țărilor membre ale UE, Italia,
secondată de către Spania, a refuzat efectiv programul de sprijin financiar oferit de către noul imperiu de la
Bruxelles. Limbajul dur al primului ministru italian, creat de către drama medicală și umană care are loc în
peninsulă, a reliefat exact pericolul fundamental pe care pandemia îl propaga odată cu virusul. Și anume
creșterea exponențială a sentimentelor naționaliste și izolaționiste, care după cum știm cu toții sunt expresia
emoțiilor fundamentale umane de apartenență la un trib, la un grup național, la o limbă comună și la un
teritoriu unic.
În acel refuz ferm, acid și extrem de bine articulat al Italiei am avut primul exemplu concret că orice
organizație, oricăt de puternică ar fi, se poate prăbuși dacă nu găsește un limbaj real de a se adresa
mulțimilor aflate sub șoc și în durere. UE pare a nu fi găsit acest limbaj, dicționarul european corect politic
sec și aseptizat, plin de cuvinte scoase din paginile limbii de lemn moderne oferind puțină speranță celor
suferinzi.
 COVID-19 schimbă relațiile geopolitice
Dacă, după cum exprimă expresia englezească (greu de tradus în limba română) „a friend in need is
a friend indeed” adică „un prieten în suferință este într-adevăr un prieten”, atunci multele prietenii europene
sau globale ar trebui să rămână forjate în oțel sau reînnoite în timpul acestei crize.
Cu toate acestea, având în vedere tensiunile geopolitice dintre SUA și China create de utilizarea greșită a
definiției virusului Covid-19, cel mai probabil că mulți dintre cei mai puternici membrii ai grupului G20 au

Autor: Teodorescu Marcela-Mihaela, Mihăilă Claudia Page 5 of 9

 Învățare online la disciplina Geografie - Probleme fundamentale ale lumii contemporane, clasa a XI- a
CAPITOLUL IV. SISTEMUL ECONOMIC ȘI SISTEMUL GEOPOLITIC

acționat doar pentru interesele lor naționaliste și locale, mai ales în faza de criză acută. Ca atare geopolitica
va juca un rol de definire a noilor relații, care atenție, vor dura și după dispariția crizei Covid-19.
Pentru că nu există un fundal mai puternic emoțional atunci când construiești relații între națiuni
decât cel oferit pe timp de suferință și lacrimi. Este un proces organic de jos în sus care are loc și care își lasă
amprenta în spațiul emoțional pentru cel puțin o generație. Iar transmisia acestui fond emoțional, prin
celulele familiei, de fapt a legendei create și curățate de elementele negative, devine parte a folclorului cu
care fiecare copil crește și se formează. Astfel se creează amiciții de lungă durată, dar și dușmănii la fel de
adânci și perene.
 Amplificarea tendințelor identitare existente în geopolitică și propagandă
Un principiu este relevant în analiza noastră și anume că guvernele naționale sunt obligate legal să
asigure în primul rând securitatea cetățenilor săi. Ne-am aflat într-un moment de criză care a atacat
fundamentul tuturor normelor civilizației moderne.
Nicio țară nu a fost imună la acest atac. Niciun cetățean nu va ierta o poziție de principiu cu privire
la comerțul liber, ceea care are ca rezultat ca guvernul lui național să trimită consumabile medicale în țări
îndepărtate (sau în apropiere). În perioada de criză post-mortem, dovada unor astfel de acțiuni ar submina în
continuare credința cetățenilor în propriile lor guverne și autorități.
Ca un exemplu, vom analiza pe scurt, ultimile evenimente dintre SUA și China. Pe măsură ce
virusul s-a răspândit în restul lumii, în special în Statele Unite, tensiunile geopolitice existente între cele mai
mari două puteri globale s-au inflamat la cote periculoase. SUA și China s-au angajat într-o bătălie a
cuvintelor pentru a controla narativul Covid-19.
Trump a criticat China pentru că nu a acționat suficient de repede în timpul focarului inițial din
Wuhan în noiembrie 2019 și a inflamat tensiunile prin permanenta referire la Covid-19 ca fiind
„virusul chinez”. În contradicție totală cu politicle lingvistice ale lumii, locatarul de la Casa Albă, conștient
și fără prea multe remușcări a construit un narațiuni care anunță răzbunare.
Aflat în logică electorală și cu o economie care începea să se contracte ca urmare a măsurilor
draconice de distanțare socială și celor sanitare, președintele american are nevoie de un dușman. Pe aceat
dușman dorește să îl prezinte electoratului său năucit de lovitura Covid-19, deflectând astfel orice
propagandă care i-ar pune în discuție deciziile din timpul crizei. Este metoda clasică de a arăta că nu este el
de vină, dar riscul enorm pe care îl presupune o astfel de abordare pur propagandistică poate duce la
dezechilibre geopolitice fundamentale. Căci în baza emoțiilor exarcerbate, a fricii naturale de moarte,
electoratul lui Trump poate avea reacții grave față de comunitățile asiatice, în special cele chineze, din SUA.

Autor: Teodorescu Marcela-Mihaela, Mihăilă Claudia Page 6 of 9

 Învățare online la disciplina Geografie - Probleme fundamentale ale lumii contemporane, clasa a XI- a
CAPITOLUL IV. SISTEMUL ECONOMIC ȘI SISTEMUL GEOPOLITIC

Exemplul trimiterii cetățenilor americani cu descendență japoneză în domicilii forțate, fapt petrecut
în timpul celui de-al doilea război mondial, prin aplicarea unor măsuri aprobate democratic de către
Congresul american, ne atrage atenția asupra derapajelor de tip autarhic și extremist de care societatea
democratică americană poate da dovadă în timpul unei situații limită.
 Repercusiunile crizei la nivelul UE - Italia și Spania, victime directe
O altă tendință amplificată de criza Covid-19 este cea nativ-protecționistă. Observată la nivel
mondial începând cu criza din 2008/2009 această tendință s-a manifestat rapid în lunile de expansiune a
virusului. După cum a raportat Global Trade Alert în raportul său „Tackling Covid-19 Together”, din 1
ianuarie până la 21 martie 2020, 54 de guverne au decis 46 de măsuri restrictive de export a consumabilelor
medicale produse pe teritoriul lor, 33 dintre aceste decrete fiind decise de la începutul unei singure luni, și
anume martie 2020.
Chiar și pe piața comună a UE, țări precum Franța, Germania, România, Polonia, Republica Cehă etc, toți
producători de materiale medicale, au impus la începutul lunii martie limitări la export asupra unor
echipamente medicale cruciale în lupta împotriva răspîndirii Covid-19.
Prima consecință a fost imediat resimțită căci aceste măsuri locale au afectat capacitatea
Italiei de a răspunde crizei medicale care a cuprins-o. A doua victimă directă a fost Spania , care
după cum am văzut, risca să devină nefericit competitor al dramei italiene.
La 15 martie, Comisia UE a intervenit pentru a anula restricțiile naționale în favoarea măsurilor la nivelul
UE, asigurând astfel Italia și Spania să poată avea acces la consumabilele medicale în cadrul UE.
Cu toate acestea, Italia și Spania nu vor uita prea curând și nici prea ușor eliminarea lor din spațiul
solidarității europene.
Atunci când erau invadate de imigranții ilegali ceruți de către Germania și Franța, aceste două țări au
fost acuzate că nu sunt europene. Acum când au devenit la propriu bolnave, primul gest al celorlalti a fost să
îi izoleze la nivel continental, considerându-i ciumați. Am asistat mai degrabă la implementarea de către liga
hanseatică, în special Germania, Austria și Olanda, a unei politici primitiv nativiste, aparținând tendințelor
imperialiste din perioada pre nazistă, decât la mult clamată Europă a valorilor comune.
La celebra video-conferință a leaderilor europeni, s-a propus emiterea de bonduri, așa numitele
corona bonduri, care să finanțeze refacerea economica a statelor cu bugetele cel emai slăbite de pandemie.
Cancelarul Merkel, conducătorul de facto al ligii, s-a opus ferm pretextând că nu dorește ca plătitorii de taxe
germani să finanțeze aceste bonduri.

Autor: Teodorescu Marcela-Mihaela, Mihăilă Claudia Page 7 of 9

 Învățare online la disciplina Geografie - Probleme fundamentale ale lumii contemporane, clasa a XI- a
CAPITOLUL IV. SISTEMUL ECONOMIC ȘI SISTEMUL GEOPOLITIC

Bondurile permiteau finanțarea imenselor datorii pe care țările europene cu finanțe mult mai precare, decăt
cei trei hanseatici, le-au făcut pentru a lupta cu covid-19 și ar fi permis startul economiile secătuite de criza
medicală. Este clar că din partea germanică a zisei UE nici măcar sentimentul de solidaritate nu își are locul.
Latinii săraci, zgomotoșii și recalcitranții Europei reprezentați de către italieni și spanioli trebuie să învețe
sărăcia financiară. Adică, cine va supraviețui virusului trebuie să învețe să supraviețuiască mizeriei create de
către recesiunea economică post pandemie.
Primitivismul nativist al acestei poziții este cel mai probabil și revanșard, așa cum Merkel a obișnuit pe
toată lumea atunci când vrea să pedepsească teutonic pe cei care i se opun ei în Europa, demonstrând
inadecvarea Berlinului la proiectul comun european. Practic, prin refuzul de ieri al lui Merkel, vorbim de
două Europe, una a banilor agonisiți prin exploatatrea țărilor mai sărace ale Europe și desigur cea pedepsită
de Merkel. România nu se află departe de politica hanseatică, măsurile economice propuse de către guvernul
minoritar Orban fiind doar îndreptate spre protejarea intereselor băncilor private dominate, așa cum se știe,
de către investitori austrieci, germani și ruși. Ca și în cazul Italiei sau Spaniei, guvernul Ludovic Orban
probil a propus măsuri financiare care să apere economia locală.
 Efecte de viitor
Iată o lecție amarnic învățată de catre Italia, urmată de Spania și care va avea efecte de viitor extrem de
importante pentru soliditatea proiectul comun european. Pe acest teren al protecționismului exarcerbat,
Rusia a intervenit imediat, trimițând ajutoare (care conform surselor italiene s-au dovedit în majoritate
inutilizabile), scriind astfel un nou narativ prin care s-a subliniat falsitatea declarațiilor de unitate europeană.
Proiectul rusesc de slăbire a Uniunii Europene își găsește oxigen tocmai prin politica de atriție financiară și
cinică a Berlinului.
Această unilateralitate din cadrul UE și restricțiile la nivel național/local vor răni grav atât UE cât și
țările implicate. Căci în timp ce Berlinul refuza ajutorul cerut de Italia, o discuție telefonică la numai 24 de
ore diferență, dintre Merkel și președintele Xi, asigura că interesele germane nu vor fi lovite de reacția
chineză față de susținătorii europeni ai pozițiilor propagandistice americane.
România asigură, prin sacrificarea economiei românești, că poate executa, în același timp și ordinele de
la Washington și executa interesele Berlinului.
O politică duplicitară dar falimentară care lasă deschise porțile unor mai mari eșecuri pe care puterea actuală
de la București la va cunoaște în viitorul apropiat. Pe ambele planuri, lupta cu pandemia și salvarea din
recesiunea probabil vor prăbuși firava economie românească.

Autor: Teodorescu Marcela-Mihaela, Mihăilă Claudia Page 8 of 9

 Învățare online la disciplina Geografie - Probleme fundamentale ale lumii contemporane, clasa a XI- a
CAPITOLUL IV. SISTEMUL ECONOMIC ȘI SISTEMUL GEOPOLITIC

În acest spațiu socio-economic și politic pulverizat de către virus, ironia istoriei, dar și expresia
autismului politic al multor conducători produși în laboratoarele neo-marxismului modern, a făcut ca multe
state să se îndrepte spre China pentru ajutor, redescoperind statutul acesteia de atelier al lumii. Tocmai
statul cel mai blamat pentru această pandemie devine actor fundamental în stoparea bolii.
Și nu prin tratamente minune, care nu există, ci prin simplul fapt că este singura economie din lume capabilă
să raspundă necesarului enorm de produse necesare înfrîngerii pandemiei. Fără ajutor de la nici un aliat
tradițional, cu un Washington intrat în spirala conspiraționistă și nativist naționalistă, cu accente deseori și
dăunător belicoase, mari sau mici actori statali s-au văzut aruncați la nivel propagandistic, spre periferia
luptei împotriva bolii, având impresia că viața cetățenilor lor nu este importantă și egală cu a altora în fața
invaziei de teorii barbare ideologice și distructive cultural.
Cu ambasadori care decid că virusul este chinez și că alte țări nu au voie să mai aibă relații cu țara
acuzată, SUA au devenit, peste noapte, practic al doilea element de anxietate socială la o scara
monumentală. Dacă UE nu ajută, dacă SUA nu o face sentimentul multor națiuni este acela de însigurare,
care devine pregnant și atotputernic. Acest sentiment va dicta nativismul disperat al viitoarelor măsurilor
economice naționale. De aceea Covid-19, a devinenit pe zi ce trece, nu numai un virus genetic primitiv care
va fi învins numai de către solidaritatea umană și știința medicală, dar și un complex de efecte negative la
adresa societății contemporane. Fără a înțelege triplul atac care acum are loc, generat de aceasta pandemie,
nu vom putea găsii soluții reale care să asigure atât nevoile naționale, cât și să sprijine necesarul altor
națiuni. Numai înțelegând, leaderii naționali pot ajuta la cultivarea unui mediu geopolitic pozitiv departe de
nativismul distrugător și rasial care se profilează în viitorul imediat.

Autor: Teodorescu Marcela-Mihaela, Mihăilă Claudia Page 9 of 9