Cuzic Vlad

Grupa H311

Ziarul ”Mișcarea”, anul 1928

În toate timpurile, presa a constituit un document istoric, de multe ori neglijat în

procesul de cunoaștere istorică. Prin prisma relatărilor gazetărești ale unei anumite
perioade putem înțelege spiritul și mentalitatea epocii, felul oamenilor de a vedea
lucrurile, putem întrevedea speranțele și așteptările acestora, și, cel mai important, ne
putem transfera imaginar în contextul timpului, simțind vibrația evenimentelor. O astfel
de incursiune în trecut, completată cu memoriile, amintirile sau istoria orală, face istoria
să devină o parte integrantă a trăirilor pe care le avem în raport cu timpurile demult
apuse.

Presa din România perioadei interbelice a constituit, cu adevărat, o „a patra putere

în Stat”. Numărul periodicelor a cunoscut o creştere considerabilă, a fost o presă bine
scrisă, foarte mulți intelectuali marcanți ai perioadei respective fiind în același timp și
jurnaliști. Presa a fost un important instrument de control asupra activităţii
guvernamentale, de combatere a abuzurilor şi ilegalităţilor comise de oamenii politici,
aflaţi la putere sau în opoziţie.

În perioada interbelică, presa a fost împărțită între gazetele neafiliate politic și

jurnalele oficioase ale partidelor, existând totodată atât presă cu arie de răspândire
națională cât și regională și locală.
”Mișcarea” – ziar național liberal, apare pentru prima dată la 14 sept. 1909, cu
perioade de întrerupere, cauzate în principal de izbucnirea războiului. Era un organ al
„filialei” ieșene a Partidului Național Liberal, devenit însă curând oficiosul partidului
liberal a lui Ionel I.C. Brătianu, refugiat la Iași din decembrie 1916.
În anul 1928, ”Mișcarea” are o evoluție continuă, apare zilnic sub direcțiunea unui
comitet de redacție, fiind imprimat la tipografia ”Albina” din Iași. Sediul redacției era în
Iași, Piața Unirei, nr. 6, cu mai multe puncte de distribuire. În ceea ce privește prețul, pe
prima pagină sunt trecute doar abonamentele, respectiv 300 lei/6 luni, 600 lei /an, 12oo
lei/an pentru autorități, bănci, alte instituții. Dacă este să ne raportăm la faptul că la

1
Cuzic Vlad
Grupa H311

nivelul anilor `30 salariul minim era de 166 lei (cea mai veche estimare găsită), putem
concluziona că prețul era relativ mare, nefiind accesibil unui public larg.

Cele mai importante rubrici ale ziarului ”Mișcarea” sunt Informațiuni, Adnotări
politice, Actualități, Publicațiune, Ecouri, Ultima oră, Anunțuri și reclame, Figuri
dispărute. De menționat este faptul că nu toate aceste rubrici se regăsesc în fiecare
număr. Pentru a atrage atenția publicului cititor (cu scopul de a a informa o masă mai
largă de cetățeni dar și de a fi mai bine vândut), pe prima pagină sunt publicate articole cu
un mai mare impact la public, scrise în chenar și cu titlul cu caractere mari și bolduite,
fără însă a lipsi un articol cu conotație politică. Analiza numerelor apărute pe parcursul
anului 1928 pune în evidență faptul că ziarul ”Mișcarea” este unul de factură politică,
fiind un apărător al guvernării liberale de la acel moment și un critic vehement la adresa
reprezentanților Partidului Național Țărănesc, principalul partid de opoziție. Astfel, în
articolul Politica noastră intransigentă este apreciată la modul laudativ politica liberală
dusă de Vintilă Brătianu prin noi înșine. De asemenea, articolul Pacifismul României face
referire la cuvântarea lui Mircea Giuvara ținută la Conferința interparlamentară de la
Berlin, unde politicianul a evocat politica pacifistă dusă de partidul liberal după
încheierea războiului, politică apreciată la nivel internațional. Se poate sesiza faptul că
articolele care aduc critică partidului de opoziție, respectiv Partidului Național Țărănesc,
dețin o pondere mai mare decât cele care reflectă guvernarea liberală. Astfel, în articolul
Dacă național – țărăniștii ar guverna este criticată campania defăimătoare dusă la
adresa României pe plan extern de către lideri ai național – țărăniștilor, constând în
distribuirea de broșuri în străinătate prin care îndemnau instituțiile financiare străine să
nu acorde împrumuturi României. Autorul articolului se întreabă ce ar face țărăniștii dacă
ar fi chemați să guverneze după ce au îndemnat străinătatea să nu crediteze statul român?
Articolul Rolul d-lui C. Stere. Decepția steriștilor național – țărăniști critică hotărârea
vehementă a țărăniștilor de continuare a campaniei de răsturnare a guvernării liberale prin
manifestații publice. Sunt amintiți: Maniu. C.Stere, Mihalache, Madgearu, ș.a.. În
articolul A sunat ceasul socotelilor – Național țărăniștii la strâmtoare, scris după venirea
la guvernare a Partidului Național Țărănesc (10 noiembrie 1928) este evidențiată
neputința țărăniștilor de a-și duce la îndeplinire promisiunile făcute maselor atunci când
se aflau în opoziție.

2
Cuzic Vlad
Grupa H311

De remarcat este faptul că, deși făcea parte din tabăra adversă, Nicolae Iorga este
lăudat în oficiosul liberal sau i se preiau articole publicate de istoric în ziarele la care
acesta activa. Astfel, în articolul Dl. Nicolae Iorga și cultura neamului nostru, apărut sub
semnătura lui Emil Diaconescu se aduc laude lui N Iorga, care a transformat
Universitatea de la Vălenii de Munte în Meca a Românismului unde se adunau tineri și
vârstinci din Banat, Ardeal, Basarabia, Bucovina. De asemenea, este apreciat demersul
jurnalistic al lui Nicolae Iorga care, în articolul O presă intolerabilă apărut în ziarul
Neamul românesc, se declară împotriva cenzurii din presă însă cere o luptă vehementă
împotriva acelor români care scriu rău despre minorități dar și a celor minoritari care-și
ațâță semenii împotriva Statului care este și al lor, referindu-se la ziarul din Brașov
Brassol Lapok.

În mai multe articole din lunile noiembrie și decembrie (după preluarea guvernării
de către PNȚ) sunt preluate comentarii din presa străină despre guvernarea Maniu, în care
se exprimă îndoiala cu privire la reușita guvernării, se recomandă un guvern de uniune
națională sau chiar este criticată în termeni duri guvernarea țărănistă (”Echo de Paris”,
”Petit Parisien”, ”Gaulois”, ”Daily Telegraph”, ”Financial News”).

În afara articolelor cu temă politică, fiind un ziar regional, ”Mișcarea” prezintă

cititorului, în principal, informații care se petrec în apropierea sa, făcând însă și o „trecere
în revistă” a manisfestărilor înregistrate la nivel național. Astfel, în rubrica Informațiuni
sunt prezentate informații de actualitate despre instituțiile locale (prefectură, poliție,
bănci, etc.). De asemenea, în fiecare număr apare cel puțin un articol de politică externă
(”Polonia și Mica Antantă”, ”Guvernul german în fața parlamentului”, ”Tratativele
româno-germane”, ”Turcia și Pactul lui Kellog”, ”Hotărârea de la Geneva”,etc.). Un
loc important îl ocupă și articolele referitoare la învățământ și cultură precum:
”Campania contra teatrului național din Iași”, ”O carte școlară”, ”Detașări în
învățământul secundar”, ”Împrumuturi literare”, ”Cum se deschide noul an școlar”,
”Învățământul primar este gratuit și obligatoriu”, etc.. Nu lipsesc din paginile ziarului
anunțurile și reclamele comerciale, acestea din urmă reprezentând o importantă sursă de
finanțare. Una dintre reclamele frecvent întâlnite în paginile ziarului este cea a Fabricii

3
Cuzic Vlad
Grupa H311

de Pielărie şi Încălțăminte D. Mociornița, București, Dumitru Mociornița fiind un

apropiat al familiei Brătianu.

După cum am menționat și mai sus, ziarul apare sub direcțiunea unui comitet de
redacție, fără a fi menționat numele unui redactor șef sau a altor redactori. Articolele, în
marea lor majoritate nu sunt semnate. Apar totuși unele nume ale autorilor de articole
precum: Emil Diaconescu, N. Dărângă, Abelardus, I. G. Duca.

În ceea ce privește modul de exprimare, în cea mai mare parte a articolelor

întâlnim adresabilitate directă și mai rar subînțeleasă. Limbajul utilizat era un limbaj de
lemn, cu o exprimare uzată, inexpresivă, cu clişee lingvistice, limbaj despre care însă
putem spune că face deliciul oricărui cititor de astăzi. (“La Parchetul local s-a prezentat tiganul
Caslaru, reclamind ca tovarasul sau Paraschiv Mares, zis Baron, ademenindu-l prin tiganul Stefan Sulea
zis Mustata, pe motiv ca l-a divulgat in chestiunea furturilor de cai din zona Roman, dimpreuna cu alti
tigani, au tabarit asupra lui, lovindu-l cu ciomegele pina l-au lasat in nesimtire”).
Publicul ziarului ”Mișcarea” era preponderent urban, format din intelectuali și
funcționari, concluzie care poate fi formulată atât în baza conținutului articolelor cât și a
faptului că ziarul nu avea puncte de distribuție în mediul rural, iar prețul era mai puțin
accesibil oamenilor de la sate.
Epocile istorice își au particularitățile proprii, prin care își lasă amprenta asupra
generațiilor ce vin. Consider că în formarea acestor particularități un rol deosebit îl are
presa. Dacă în ziua de azi putem vorbi de o presă online, mult mai accesibilă oamenilor
prin intermediul unui computer, în trecut revistele și ziarele au constituit principalul
motor al opiniei publice. De aceea cred că ar trebui să se acorde o mai mare atenție
salvării acestui patrimoniu prin copiere, scanare sau prin clasica arhivare fizică a ziarelor.
Personal am fost dezamăgit că nu am avut posibilitatea să cercetez toate numerele
ziarului ”Mișcarea” din anul 1928, la bibliotecă find arhivate doar începând cu luna iulie
a anului respectiv.

Întocmit,

CUZIC VLAD, anul III, grupa H 311, Facultatea de Istorie,

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași