Fotojurnalism de conflict.

Studiu de caz: Revoluția Română,

Decembrie 1989

Alina-Ionela Butnariu, anul III, grupa 1

Introducere

Tema de cercetare pe care am ales să o studiez este: Fotojurnalism de conflict. Studiu

de caz: Revoluția Română, Decembrie 1989.

Această lucrare urmărește fotojuralismul din timpul Revoluției Române, cum au fost
reflectate fotografiile în presa vremii, dar și elementele de comunicare vizuală care se
regăsesc în acestea, ceea ce fotograful imaginilor a dorit să transmită prin capturarea acestora.
Am ales această temă deoarece mi-am dorit ca lucrarea mea să se bazeze în mod exclusiv pe
imagini, deoarece sunt pasionată de fotografie, de ceea ce acestea pot transmite și însemna
pentru fiecare persoană în parte, dar și pentru că mă pasionează într-o oarecare măsură istoria,
iar din pricina acestor două motive, consider că, Revoluția Română din Decembrie 1989, este
o temă ofertantă în materie de fotografii, îmbinând cele două subiecte de care sunt atrasă. Voi
analiza imaginile evenimentului nefericit, iar astfel, voi încerca, să aduc în prim plan
elemente de noutate despre acestea, dar și poveștile din spatele lor.

Izbucnirea Revoluției Române din Decembrie 1989 și căderea

regimului comunist

Nicolae Ceaușescu, șeful de stat al Republicii Socialiste România, din 1967 până
în 22 decembrie 1989, când a căzut regimul comunist, îi supunea pe români la o politică
economică și de dezvoltare drastică, pentru a putea acoperi întreaga datorie externă a țării.
Anul 1989 a fost cel care a pus capăt nemulțumirilor românilor față de regimul comunist.
 Cetățenii au început să-și arate nemulțumire public încă din primăvara anului 1989. În
luna martie, o serie de activiști de frunte ai Partidului Comunist Român (PCR) prin
Scrisoarea celor șase au protestat împotriva politicii economice a șefului statului. Protestele
românilor continuă, iar în 11 noiembrie 1989 înaintea Congresului al XIV-lea al PCR studenți
din Cluj-Napoca și București au demonstrat cu pancarte Vrem reforme! pe străzile Brezoianu
și Kogălniceanu din capitală.

Tot în luna noiembrie 1989 liderul Bulgariei, Todor Jivkov, a fost înlocuit, acesta
fiind un semn de climat revoluționar în Estul Europei, fiind un pas important pentru
încurajarea românilor la a se revolta împotriva regimului comunist.

Românii au conștientizat că va trebui să se ia atitudine în ceea ce privește regimul sub

care sunt plasați și asupra viitorului lor după ce, între 20 și 24 noiembrie, când a avut loc
Congresul al XIV-lea al PCR, nu au fost aduse schimbări în ceea ce privește politica
partidului, Ceaușescu fiind reales ca secretar general al PCR, unicul partid din România, în
ciuda așteptărilor naționale, dar și internaționale.

În luna decembrie ziarul Scînteia, care avea acoperire națională, publică pe prima
pagină un discurs al dictatorului Nicolae Ceaușescu, în care prezintă toate greșelile
gramaticale și de pronunțare ale acestuia, iar acesta este considerat un semn transmis în toată
țara, dar din păcate, ulterior, acest număr al ziarului a dispărut din bibliotecile publice.

În data de 11 decembrie 1989, în cadrul emisiunii Panorama de la postul de

televiziune Budapesta 1, au apărut imagini din Timișoara, care îl înfățișau pe
pastorul reformat László Tőkés care cerea ajutor pentru că nu dorea să fie mutat din
comunitatea sa. Până la data de 15 decembrie 1989, enoriașii și câțiva timișoreni au vegheat
biserica din Piața Maria, iar în acea seară, cei de la Securitate, îmbrăcați în civil, au încercat
să-i aresteze pe participanți, ducând astfel la încăierări, dar care nu s-au extins.

În ziua următoare, în data de 16 decembrie, în Timișoara a izbucnit un protest ca

răspuns la încercarea înlăturării pastorului reformat László Tőkés din comunitatea sa. Această
decizie a fost luată în urma declarațiilor antiromânești ale acestuia, după spusele guvernului,
deoarece preotul adusese, cu puțin timp în urmă, niște comentarii critice la adresa regimului
comunist a lui Nicolae Ceaușescu în mass media internațională.

Protestele au continuat și în zilele următoare, mărindu-și numărul de participanți în

Timișoara, iar mai apoi începând să se extindă în mare parte din orașele României.
 În urma protestelor puternice din întreaga țară, Nicolae Ceaușescu, văzând că nu mai
are nici un fel de control asupra cetățenilor, fuge din București la Târgoviște în data de 22
decembrie 1989, la bordul unui elicopter împreună cu soția sa Elena Ceaușescu.

Ajunși la sediul Miliției Județene aceștia sunt arestați și percheziționați de

revoluționarii care ocupaseră sediul, iar în aceeași seară au fost transportați sub escorta
armatei și a miliției la garnizoana din Târgoviște.

În data de 24 decembrie are loc o ședință la Consiliul Superior, unde Ion Iliescu
scrie o hotărâre de mână a CFSN prin care se creează un Tribunal Militar Excepțional
pentru urgentarea judecării soților Ceaușescu.

În data de 25 decembrie 1989, Nicolae Ceaușescu și Elena Ceaușescu sunt executați

în urma deciziei tribunalului: „Tribunalul, în numele legii și al poporului, deliberând în
secret, condamnă în unanimitate de voturi pe inculpații Ceaușescu Nicolae și Ceaușescu
Elena la pedeapsa capitală și confiscarea totală a averii..."

Regimul comunist a lui Ceaușescu a fost înlăturat, dar prețul plătit de români a fost
unul foarte mare: 1142 de morți, 3138 de răniți. Au fost înregistrați de asemenea și 748 de
copii - urmași de eroi-martiri. (Sursa: Wikipedia, Secretariatul de Stat pentru Problemele
Revoluționarilor (SSPR), instituție aflată în subordinea Guvernului României.)

Literatură de specialitate

Dat fiind faptul că încă nu există o arhivă oficială a pozelor de la Revoluția Română
din Decembrie 1989 îmi voi procura fotografiile din diferite arhive, precum cea de pe glogul
F64, unde au fost publicate, în data de 23 decembrie 2013, numeroase imagini din acele zile,
însoțite de dată și numele fotografilor români: Andrei Pandele, Andrei Iliescu, Paul Agarici,
Dinu Lazar, Radu Sigheti, Marian Bohus, Eduard Schneider, Ilie Bumbac.

O altă selecție de fotografii o voi face din periodicele vremii, precum ziarul Scînteia și
ziarul județului Hunedoara din vremea respectivă Cuvîntul liber. Am ales aceste două ziare
deoarece în acest mod voi putea analiza atât imagini din capitală, cât și imagini locale ale
județului în care locuiesc, care cel mai probabil nu sunt la fel de cunoscute precum cele din
orașele mari: București, Arad, Cluj-Napoca și Timișoara.
 Imaginile sunt o modalitate de a ne exprima, de a comunica, iar același rol l-au jucat și
în presa anului 1989, mai exact în timpul revoluției.

Primul proces prin care trecem atunci când vine vorba de vizualizarea unei imagini
este percepția. Aceasta “presupune parcurgerea mai multor faze, de scurtă durată,
insesizabile”, ea este compusă din detecție (“momentul orientării fixării privirii și încordării atenției„),
discriminare (“presupune deosebirea stimulului și a însușirilor lui de ceilalți stimuli”),
identificare („cuprinderea într-o imagine unitară a informațiilor obținute deja și raportarea lor la modelul
perceptiv corespunzător”) și interpretarea ("intervin mecanismele înțelegerii care fac posibilă stabilirea
semnificației și integrarea verbală a obiectului respectiv”) (E. Abrudan, Comunicare Vizuală, curs).

Tot potrivit cursului de Comunicare Vizuală ale dnei Conf. Univ. Dr. Elena Abrudan
o imagine trebuie să îndeplinească anumite funcții pentru a avea ceva de comunicate celor
care o privesc și anume “să atragă atenția prin elemente cum ar fi contrastul, culoarea,
compoziția neobișnuită; să informeze, să joace rolul de mediator al unor trăiri; să constituie
un instrument important în influențarea comportamentului uman” (Elena Abrudan, p. 10).

Comunicarea vizuală este o necesitate, deoarece prin imagini individul își face o idee
clară despre ceea ce îi este povestit verbal, “pentru o mai exactă orientare într-un oraș
vzitatorul are nevoie și de o hartă a orașului pe lîngă alte explicații verbal sau pentru
executarea unei piese de strung este nevoie de un desen tehnic” (Elena Abrudan, p. 11). Ne
este ușor să ne gândim și din perspectiva imaginilor de la revoluție făcând referire la citatul
de mai sus, deoarece dacă îi spui unui individ că cea mai mare parte dintre români au fost
nemulțumiți de regimul comunist și că în număr la fel de mare au ieșit în stradă la Revoluția
din 1989, nu va conștientiza numărul mare de oameni pînă când ceea ce îi comunici verbal nu
vine însoțit de poze, de exemplu, cu Piața palatului din București plină de protestatari.

Despre tema pe care am ales să o studiez s-au scris foarte multe, de la articole de
comemorare, până la lucrări mai complexe. Pe de altă parte, nu la fel de multe s-au scris
despre ceea ce transmit aceste imagini, despre compoziția lor și alte asemenea. De altfel, nici
în ceea ce privește fotografiile locale ale județului Hunedoara sunt de părere că nu au ieșit în
evidență publicului, ceea ce îmi oferă un avantaj în a aduce imagini și elemnte de noutate în
lucrarea mea, făcându-l astefl un subiect care încă poate fi exploatat.

Cele mai importante concept din lucrarea mea sunt imaginile în sine, compoziția
acestora și ce transmit actori din ele.
 Întrebări de cercetare

1. Care sunt elementele de compoziție din imaginile din timpul Revoluției Române din
Decembrie 1989 și ce exprimă prin maniera în care sunt fotografiate?
2. Cum au fost reflectate fotografiile din timpul Revoluției Române din Decembrie
1989 în presa vremii?
3. Prin ce elemente influențează imaginile din timpul Revoluției Române din
Decembrie 1989 comportamentul uman de a se impune în fața regimului comunist?
4. Care sunt cele mai ieșite din comun elementele de compoziție folosite de fotografi în
ceea ce privește fotografiile din timpul Revoluției Române din Decembrie 1989?

Metoda de cercetare

Mă voi folosi în lucrarea mea ca metodă de cercetare analiza de imagine, deoarece

este cea mai potrivită având în vedere că mă voi axa doar pe imaginile acestui eveniment.

Fotografiile vor fi culese din arhivele ziarelor Scînteia și din ziarul județului
Hunedoara din vremea respectivă Cuvîntul liber, dar și din arhiva de pe blogul F64. Datele de
care am nevoie vor fi culese online, cu ajutorul computerului.

Instrumentul de cercetare pe care îl voi folosi este grila de analiză, în care voi
Resurse bibliografice

https://ro.wikipedia.org/wiki/Revolu%C8%9Bia_Rom%C3%A2n%C4%83_din_1989 , accesat la 25
ianuarie 2021.

https://artsandculture.google.com/exhibit/procesul-%C5%9Fi-execu%C5%A3ia-tvr-the-romanian-
public-broadcaster/gREp68EU?hl=ro, accesat la data de 25 ianuarie 2021.

https://blog.f64.ro/2013/12/23/fotografii-de-la-revolutia-romana/, accesat la data de 26

ianuarie 2021.

Abrudan, Elena, Comunicare Vizuală curs, accesat pe SCRIBD

https://ro.scribd.com/document/96430088/Comunicare-Vizuala-Elena-Abrudan la data de 2
ianuarie 2021.