Albina Carpaților (Sibiu), [2] Alegătorul liber, existent la 1875[3] Amicul Familiei (Gherla și Cluj) [2] Asmodeu, existent la 1877[3] Baricada[4] Bobârnacul, gazetă umoristică existentă la 1879[3] Capitala și Seara, scoase pe la 1937 de Eugen Titeanu, foi populare în care titlurile ocupau o treime din pagină. Ca si Tempo al lui Canarachi - inventatorul ziarului de 1 leu, fara redactie sau cu o redactie redusa la un secretar, o foarfece in loc de reporteri - Capitala și Seara nu contau ca factori de opinie publica. Nimeni nu vorbea cu mai mult dispret de Capitala ca Eugen Titeanu. "Este termometrul imbecilitatii publicului", cum o califica plin de dispret".[5][6] Carpați (din Brașov)[7] Chemarea Tinerimei Române, un bisăptămânal clujean de obediență național-țărănistă, în care a debutat Petre Țutea, in 1929, la varsta de 27 de ani[8] Constituționalul, existent la 1889[3] Compact Cugetătorul românesc[1] Curierul de Iași[2] Curierul Olteniei, existent în 1903[9] Curierul Românesc (1886-1904) [2] Cuvântul, al Mișcării Legionare [1] Democrația, fondat de Alexandru Candiano-Popescu Dimineața, înființat în 1904 Dobrogea economică[10] Drapelul, publicație din București, condusă de P. S. Aurelian, existentă la 1898[3] Epoca Era nouă (1936) Evenimentul Facla Fenice (Oradea) [2] Foaia societății pentru literatura și cultura română în Bucovina (Cernăuți) [2] Gardianul Gazeta Bucureștilor - ziarul ocupației nemțești din 1917[11] Gazeta literară[1] Gazeta municipală Gazeta poporului, gazetă liberală existentă la 1895[3][12] Glasul (București) [2] Glasul Nostru Glasul romilor, înființat în 1934[13] Hiena[1] Independent Expres Informația zilei[1] Israelitul, existent pe la 1870[14] Jurnalul de Est Liga ortodoxă Linia dreaptă[1] Lumea nouă, existent la 1898[15][12] Lupta, existent la 1887[16] Meridian, existent în anii 1990[17] Monitorul de București, existent începând cu anii 1990, când rețeaua Monitorul, pornită de la Iași și extinsă în mai multe orașe din Moldova, a scos, pentru scurtă vreme, și o ediție de București[18][19][17] Moș Ion din Brăila (1886) [20] Națiunea, „ziar de atitudine, informatie si reportaj”, condus de George Călinescu în martie 1946[21][22] Nord Magazin Oltenia Economică, existent la 1939[23] Omul liber Ora Ordinea, ziar al Partidului Conservator-Democrat[24] Peninsula balcanică, editat de Ștefan Mihăileanu, existent la 1900[25] Perseverența, fondat de Alexandru Candiano-Popescu Populu Suveran - Poporul suveran[26] Pressa Română din Brăila (1886)[20] Pressa[27] Reporter (1937) România - libertate - egalitate - fraternitate[20] România Muncitoare, existent în 1905 România, oficiosul carlist, existent în 1938[28] Românul Scînteia Scînteia tineretului Seara, existent în anii 1990. Apărea de câteva ori pe săptămână, era scos de trustul Topaz (care făcea și revista Zig-Zag) și era condus de Mihai Coman[17] Semne particulare Sportul popular, apărut la 1 octombrie 1944[29][30] Sport Total Sportul românesc, cunoscut și sub numele de Sportul roșu, ziarul înființat de Mitică Dragomir în 1991 a pierit după ce, în 1997, redacția condusă de Ovidiu Ioanițoaia a trecut în barca lui Adrian Sârbu, alături de care a scos ProSport[17] Steagul, existent la 1918[31] Telegraphul, oficios liberal până în 1874[3] Timpul Tinerama[4] Tineretul liber, urmașul ziarului Scînteia tineretului[17][32] Transilvania Jurnal Tribuna poporului, apărut pe 15 septembrie 1944 și condus de George Călinescu. Și-a suspendat aparitia în februarie 1945[21] Trompeta Carpaților[2] Țara nouă, existent la 1911[33] Ultimul cuvânt Universul Unirea democratică, existent la 1876[3] Viața socială[1] Viața studențească [34] Victoria - ziar liberal, condus de N.D. Cocea[21] Viitorul românesc[35] Vocea Covurluiului din Galați (1873 - 1888)[20] Voința liberală, ziar al Partidului Național Liberal[24] Voința națională, ziar al Partidului Național Liberal[36] care a apărut în perioada 10 iulie 1884 – 13 aprilie 1914[2]. Vremea Ziarul Clujeanului Ziarul de Cluj Ziarul Națiunea română Ziarul Zimbrulu și Vulturulu Ziua Ziua, organ de presă al Partidului Democrat-Radical, existent la 1896[3]