USM

Catedra Limbi germanice

Facultatea:Limbi i Literaturi strine

Referat
la Literatura Universal

pe tema : Omul luminilor/Omul contemporan

Elaborat de

Popov Virginia gr.191L

Verificat de

Emilia Taraburc,lector universitar la USM

Chisinau 2015

Iluminismul este un curent ideologic i cultural, aprut n Frana sec. al XVIII-lea (numit si "Secolul
luminilor") i rspandit ulterior n ntreaga Europ, avand drept principale trasaturi raionalismul,
reformismul i scepticismul religios. Toi iluminitii susin cultul raiunii, punand un accent deosebit pe
cunoaterea tiinific. Iluminismul se afirm ca o puternic micare cu caracter laic i anticlerical. In
lucrrile tiinifice i n operele literare ale reprezentanilor curentului, ndeosebi n cele apainand lui
Voltaire, transpare gandirea, militandu-se pentru eliberarea spiritului de orice prejudeci. Concepiile
iluministe n domeniul social i politic sunt deosebit de importante prin noutatea lor i prin faptul c au
influenat pe plan ideologic micri sociale de amploarea Revoluiei franceze, care s-a revendicat n mare
parte de la ideile lui Voltaire i J.J. Rousseau. Iluminismul preconizeaz emanciparea poporului prin
cultur i acord un interes deosebit raspandirii ei prin coli i lucrri de popularizare. Pornind de la aceast
aciune de promovare a raiunii i tiinei, de educare a poporului, acest curent a fost numit iluminismiar
perioada epoca luminilor. Ideile pedagogice iluministe sunt concentrate n cartea Emile de J.J. Rouseau,
care promoveaz concepia unei educaii naturale.
Romanul iluminist de calatorie se inspira atit din bogata literatura aventuroasa de voiaj, cit si din alte
surse,receptate direct sau indirect.De regula,in opera artistica calatoria serveste drept motiv pentru
investigatii despre specificul naturii umane si al existentei in general.
Atat Robinson Crusoede D. Defoe cat si Calatoriile lui Guliver de Jonathan Swift pornesc de la
pretextul unei calatorii cea mai degraba simbolica a lui Jacques si a stapanului sau (drumul pe care merg
cei doi putand fi privit si ca o metafor a vieii umane) si cea aventuroas, ntins pe mai multe continente
( dar nu mai putin simbolica) a lui Gulliver. Figura mare a literaturii engleze din sec. al XVIII-lea,
impresionant prin temperamentul sau pasional ,este scriitorul pe care o anumita tradiie ce-i minimalizeaz
sensurile operei, l prezint ca pe un autor pentru copii: Jonathan Swift. Acesta, nascut in Irlanda, va fi
marcat de sentimentul de revolt si de dorina aprins de libertate a poporului irlandez i va deveni, din acest
motiv,un critic n istoria literaturii universale.
Dei a scris numeroase pamflete, capodopera lui Swift este Calatoriile lui Guliver in mai multe tari deprtate
(1726) care sintetizeaz planurile de atac ale intregii sale activitaii, complexul de idei si procedee literare
ale scriitorului. Sub forma unei descrieri de calatorie, dar in ari imaginare, Swift creaza o alegorie
alimentat de cea mai realist substan si de cele mai ferme, clare, convingtoare idei, care fac din Swift
reprezentantul literar principal al iluminismului englez.
Iluzia unei opere nonficionale a fost intretinut cu abilitate in cateva dintre editiile ulterioare, la
inceputul volumului gasindu-se chiar un portret al presupusului sau autor si inainte de fiecare dintre cele
patru cltorii, cate o harta a tinuturilor vizitate. Cartea este mprit n patru pri, fiecare cuprinzand
relatarea unei cltorii ntreprinse de Lemuel Gulliver, chirurg pe o corabie, devenit apoi el insui cpitan.
Printr-o serie de incidente nefericite ( naufragiu, abandon, pirai, revolt) Gulliver ajunge s se gaseasca,
singur, n cateva tinuturi bizare. In primul, Lilliput, locuitorii abia daca msoar douzeci de centimetri, iar
Gulliver devine, aproape fara voia lui, o arm formidabil in conflictul cu regatul vecin Blefuscu.
In partea a doua, Gulliver este abandonat de echipaj in Brobdingnag, un regat populat de gigani, nali
de 12 metri. Aici Gulliver devine un fel de curiozitate locala, aproape ca un animal exotic, cci ranul care-l
gaseste il expune prin blciuri pentru bani. Gulliver are frecvent infruntari periculoase cu animale marunte n
lumea lui, aici insa adevaratii montrii: obolani, viespi, pisici, maimue. Ajuns in cele din urm la curtea
regelui din Brobdingnag, Gulliver incearca sa-l convinga de meritele statelor europene, fara a impresiona pe
nimeni. In aceasta ar de uriai, apare figura duioas i pur, prin care Swift evoca o veche iubire a sa din
tineree. Si, mai ales, apare figura monarhului ideal, visat de scriitorii Veacului luminilor, regele care
iubeste raiunea, tolerana i se ngrijete de prosperitatea poporului su.
Partea a treia este singura care face referin la un inut real. Gulliver ajunge, intre altele, n Japonia.
Inainte de Japonia, eroul, abandonat de pirati, este salvat de locuitorii insulei zburatoare, Laputa, unde toata
lumea studiaza cu asiduitate muzica si matematica, insa fara a fi in stare sa le foloseasca in vreun scop
practic. Laputa este un regat periculos, care isi distruge adversarii, fie aruncand in ei cu bolovani, fie strivind

orasele rebele cu insula zburatoare. Din Laputa, Gulliver ajunge in Balinbarbi, unde intalneste o academie ai
carei savanti sunt angajati in tot felul de experimente inutile si irationale, cateva insa bazate pe proiecte reale
propuse de cercetatorii din vremea lui Swift (unul dintre ei incearca, de ex., sa construiasca o casa pornind
de la acoperis, altul vrea sa invete orbii sa distinga culorile dupa miros, iar altul spera sa poata extrage raze
de soare din castraveti).In regatul vecin, Luggnugg, Gulliver intalneste o rasa de oameni numiti struldbruggi
care desi imbatranesc constant, nu pot muri. Preocuparea pentru latura fizica , animala a omului atinge
punctul culminant in ultima si cea mai nelinistitoare dintre calatorii. Aici, Gulliver este abandonat de
echipajul care se razvrateste, pe tarmul tarii houyhnhnmilor, un neam de cai inzestrati cu ratiune. Raportul
om-animal este acum total inversat: houyhnhnmii folosesc drept vite de povara pe yahooi, creaturi grotesti,
violente si inapoiate, in care Gulliver recunoaste cu eroare fiinte umane. Houyhnhnmii sunt in schimb fiinte
profund rationale, obiceiurile lor sunt echilibrate si elegante. Daca in limba lor nu exista cuvantul "a minti",
ei sunt in schimb la fel de incapabili de emotii, pe cat sunt yahooii de inteligenti. In acest tinut, Gulliver pare
a-si pierde identitatea, se simte atras de ratiunea stoica a cailor si revoltat de obiceiurile barbare a yahooilor.
Pentru houyhnhnmi insa, el nu este decat un yahoo putin mai evoluat, inzestrat cu oarecare ratiune, dar
fundamental inferior, motiv pentru care va fi alungat printr-o hotarare a Adunarii Generale. Salvat de o
corabie portugheza si adus inapoi in Anglia, Gulliver ramane profund marcat de experientele traite intre
houyhnhnmi: tot ce este omenesc ( si mai ales contactul fizic) il repugna, nu poate suporta nici macar sa se
afle in aceeasi incapere cu sotia si copii sai si sfarseste prin a prefera compania cailor. " Calatoriile lui
Gulliver" trebuie citite ca un periplu parodic si satiric in universul naturii umane. Fiecare dintre ele
evidentiaza progresiv laturi tot mai grotesti ale omului, de la ridicolele ambitii politice ale liliputanilor, la
prostia infumurata a savantilor din Balinbarbi, la sensibilitatea struldbruggilor si la depravarea desavarsita a
yahooilorSwift satirizeaza adesea si idealurile Iluminismului, precum primatul ratiunii, echilibrul pasiunilor
si superioritatea inerenta a omului in planul creatiei universale. In mod semnificativ, acestea sunt realizate in
houyhnhnmi, fiinte nu doar lipsite de emotii si pasiune dar si fundamental straine de specia umana.
Nici Gulliver, prezentat la inceputul cartii cu multa ironie ca un prototip al omului, nu este un model mai
vrednic de urmat, insusi numele sau, foarte asemanator cu adjectivul englez gullible (usor de pacalit, fraier)
ii reflecta natura credula si nu de putine ori, lipsita de discernamant critic. De-a lungul intregii carti, Gulliver
se manifesta adesea ca un narator plin de o vanitate rau ascunsa. Este de altfel profund ironic ca volumul se
termina cu laudele pe care le aduce homyhnhnmilor mai cu seama pentru faptul ca ei nu cunosc notiunea de
mandrie, in timp ce el insusi se considera cu inganfare a fi superior semenilor sai ("Starui mult asupra
acestor lucruri, din dorinta de a-i face pe yahooii englezi sa nu-mi mai para atat de nesuferiti cand ma gasesc
in tovarasia lor"). In fond, Gulliver declar c ar putea ncerca s suporte n preajma sa doar un yahoo (adica
un om) lipsit de vanitate, fara a realiza ins c el insui este un vanitos.
Motivul calatoriei este ntlnit si in Scrisorile persane ale lui Charles Louis de Secondat, baron de
Montesquien. O civilizatie radical diferita si adesea antagonica se afla in chiar imediata proximitate a
Europei. Imperiul Otoman, a carui expansiune rapida in sec. al XV-lea si al XVI-lea a provocat mare
ingrijorare, reprezinta si un fascinant obiect de studiu. Evident, contactele Europei cu Islamul erau mai
vechi, influenta civilizatiei si filozofiei arabe facandu-se simtita inca din Evul Mediu,cand numeroase
realizari in matematica si medicina ca si cartile filozofice sunt importate in Europa din lumea araba.
Civilizatia islamica are adesea o dubla conotatie pentru Europa - aceea a unui dusman implacabil, atat din
punct de veche militar, cat si religios, dar si al unui alt tip de civilizatie, radical, dar si demn de studiat.
"Scrisorile persane" ale lui Montesquien aduc in prim-plan un scenariu familiar (calatoria intr-un tinut strain
si exotic), dar dintr-un unghi diferit. In locul unor calatori europeni desciind obiceiuri pitoresti dintr-o tara
nefamiliara, romanul epistolar al lui Montesquien are ca protagonisti doi calatori straini intr-o tara familiara:
Franta. Cartea povesteste, printr-o lunga serie de scrisori, peripetiile calatorilor persani, Rica si Usbek, in
Franta. Astfel, aspecte familiare pana la banalitate pentru cititori (moda, arta, stiinta, etc.) sunt dintr-o data
nefamiliarizate, fiind filtrate prin perspectiva celuilalt, a exponentilor unei civilizatii avansate si rafinate, dar
fundamental straine. "Calatoriile lui Gulliver", "Scrisorile persane" sunt o satira adesea muscatoare a
moravurilor si civilizatiei europene si a presupusei lor superioritati.

O alta opera iluminista este Faustde Goethe.Opera a fost scrisa pe parcursul aproximativ a 60 de
ani.Intentia de a scrie apara in 1773, cind Geothe avea 23-24 ani. Faustreprezinta a liricii, eposului si a
dramei. Deseori este definica drept tragedie filosofica. Aceasta opera reprezinta un sistem din mai multe
curente literare:sentimentalism, realism iluminist, clasicism iluminist.Din clasicism se preia interesul fata de
antichitate, preluarea personajelor din mitologia antica si se pune in evidenta ratiunea. Din sentimentalism
preia profunzimea analizei psihologice(in prima parte a operei) si spiritul rebel.
Faust este simbolul intregii omeniri. Prin el omenirea va fi pusa in incercare.El este un pesonaj
antagonic.Acesta este un personaj,care aspira spre cunoastersi reprezinta un personaj idealist.Prima parte a
peomului dramatic, il infatiseaza pe Faust,un batrin savant care si-a consacrat intreaga viata stiintei,dar nu se
simte implinit,fiind pe punctul de a se sinucide,insa cintarile de Pasti ii reamintesc de dragostea lui fata de
om.
Pactul dintre Faust si Mistofel consta in faptul ca Mistofel se ofera sa-i dea lui Faust tot ce-si doreste, iar
la rindul sau Faust promite sa-i dea sufletul in momentul in carea fericirea pe care o va trai il va face sa-i
ceara clipei sa se opreasca.
In partea a doua continua incercarile in care este pus Faust in cautarea fericirei. Rolul important se acorda
implicarii in solutionarea problematicii de stat , cautarii frumosului in lumea antica.
Faust reprezinta omul tipic al secolului Luminilor, fiind un personaj rational,dornic de cunoastere , curios
si activ. Aceste trasaturi sunt observate si la omul contemporan.Acesta prin cugetul sau decopera noi obiecte,
construieste diverse cladiri si pune in functie diferite noi tehnologii.Toate acestea se datoreaza setii de
cunoastere si interesului de a ajunge la cele mai inalte culmi ale succesului. In pofida tuturor
problemelor,Faust ramine un personaj optimist. Faust reprezinta omul care aspira la fericire,fiind in plina
actiune si tendinta spre evolutie,perfectionare.
Desprea aceasta capodopera, Tudor Vianu scris: Faust este peomul experientei omenesti... Nicio alta
opera literara a popoarelor moderne, poate cu exceptia Divinei comediide Dante, nu atinge aceeasi
varietate, aceeasi forta de expasiune a genialitatii poetice in multiplicitatea manifestarilor ei.
Robinson Crusoe este personajul principal a romanului omonim de Daniel Defoe Robinson Crusoe
cetrind o insuportabil necesitate de autoafirmare i gsire de sine, fuge de acas i nimereti n cele mai
incredibele aventuri, viaa fiindu-i pus mereu n primejdie.
Pe parcursul romanului se remarc constant trstura sa desinestttoare ce se relev indirect prinaciunile
din aciunile personajului, el plecnd de acas ntr-o vrst fraged, supravieuiete n lumea neagr ichiar
ajuns pe o insul rupt de civilizaie se descurc 29 de ani neavnd nici o speran la supravie uire. O
alttrstur este firea de lider transpus indirect prin aciunile sale. Dup un timp ndelungat pe insul, el
reuete s-i gseasc un tovaras, pe Vineri, cu ajutorul cruia mai salveaz civa btinai i nite
marinariengleji din minile canibalilor, mpreun cu care cucerete o corabie care i-a atcat, pe care pleac
de pe insulca un adevrat cpitan de vas cu echipa sa.nc o trstur care i-o putem atribui lui Robinson
Crusoe esteoptimismul care este sugerat indirect prin gndurile i aciunile sale cnd protagonistul ajuns
singur nslbtcie redacteaz o list de trsturi negative i pozitive a situaiei create ...m mngiam,
punnd n faafiecrui ru un bine. Astfel am ajuns s deosebesc cazul meu de vreun caz mai ru nc..
n urma urmei, el ajunge la ideea c situaia nu e chiar att de cumplit Snt totui n via, nu m-am necat,
dup cum s-a ntmplat cu tovarii mei. Personajul ce l-am putea asemui cu firea nelini tit a lui Robinson
Crusoe este Don Quijote din nuvelaomonim a lui Miguel de Cervantes Don Quijote.Eroul lui Cervantes
este un hidalgo srac pasionat deromanele cavalereti care-l motiveaz s plece n cltorie pemroaga sa cu
arme i armur de carton. Punctul comun ntre aceste dou personaje este c aventura reprezint pentru ei
o necesitate vital: pentruRobinson Crusoe aceasta era o modalitate de regsire de sine iar pe Don Quijote
procedeu de alinare a tulburrilor psihice ns pentru ambii aventura reprezenta o cale de rupere din rutina
societii deprimante i plictisitoare.Din perspectiva mea ca parte integr a societ ii, consider c mesajul
care l transmite Robinson Crusoe este c cltoria este un mijloc de formare a personalitii. Pentru a lsa
dup tine o istorie i pentru a nchide ntr-un final cu sufletul mpcat, c viaa ia fost interesant i

roditoare eti obligat s te porneti ncutarea aventurilor s ncerci cei nou i s caui satisfa cere unde n-ai
mai gsit-o. Chiar dac viaa i va fipus de nenumrate ori n primejdie niciodat nu vei privi n urm cu
lacrimi n ochi ci doar cu gndul cmisiunea e ndeplinit.
n concluzie, scara valoric a contiinei iluministe pune n prim plan raiunea, lumina, prin intermediul
creia se poate nltura ntunericul, frica, ignorana,superstiiile ideile preconcepute.n perioada luminilor
se impune un nou tip de gndire: mai liber,mai deschis,mai artistic.Aceste lature se observ i n viaa omului
contemporan. Cu toate c omul contemporan pare a fi mai presus decit cel umanist, nu se observ mari
schimbri. Ambii lupt pentru adevar,sunt dornici de cunoatere si iubesc sa triasc frumos. Dupa prerea
mea, omul contemporan se arat a fi i un om iluminist, care nu se teme de puterea tiin ei i nu se d btut
atunci cnd cade in mrejele unor probleme.

Bibliografia selectiva:
1.Opere artistice :
--Robinson Crusoede Daniel Defoe
--Calatoriile lui Gulliverde J.Swift
--Faustde Goethe
-- Scrisori persane de Charles Louis de Secondat
2.Bibliografie critica:
http://literaturapopoarelor.blogspot.com/2011/09/faust-jw-goethe.html
http://beletristica.com/beletristica/goethe-si-faust.html
https://ru.scribd.com/doc/213993022/Caracterizare-Robinson-Crusoe#scribd
Informaii din Suportul de Curs de E.Taraburc