MINISTERUL EDUCAIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

Colegiul Politehnic din Chiinu

Catedra Sisteme informaionale

Disciplina: Retele de calculatoare

Lucrare practic nr.2

Tema: Configurarea unui router

A efectuat studentul gr. I 0110:

Melnic Lilia

A verificat prof.:
Romanciuc Vera

Chiinu 2013

Scopul lucrarii:
Descriere rutarii statice si dinamice si configurarea router-ului.
Rutarea statica
Pentru ca rutarea ntre router-ele dintre mai multe retele sa fie eficienta, router-ele trebuie sa
cunoasca ID-urile (adresele) celorlalte retele sau sa aiba configurata o ruta implicita (default). ntre mai
multe retele interconectate, tabelele de rutare trebuie sa fie facute astfel nct traficul sa urmeze totdeauna
o cale optima. Felul n care aceste tabele de rutare sunt construite face de fapt diferenta dintre rutarea
statica si rutarea dinamica.
Procesul de rutare n care tabela de rutare se construieste manual se numeste rutare statica.
Administratorul de retea, avnd cunostinte despre topologia sistemului retele i 14114s1822o nterconectate,
construieste manual tabela de rutare a fiecarui router si o actualizeaza, scriind toate rutele n aceasta.
Rutarea statica functioneaza bine pentru putine retele intreconectate, dar nu sunt indicate n cazul n
care exista multe retele intreconectate sau care se modifica. Router-ele statice nu sunt tolerante la erori.
Timpul ct o configuratie manuala a unui router static este valida este infinit, dar cu toate acestea, rutarea
statica nu este indicata si nu poate rezolva problemele ce apar prin nefunctionarea unui router sau prin
ntreruperea unei conexiuni.
Rutarea dinamica
Rutare dinamica are loc atunci cnd router-ele discuta cu router-ele adiacente informndu-se
reciproc asupra retelelor la care este conectat fiecare dintre ele. Router-ele trebuie sa comunice folosind un
protocol de rutare. ntr-un sistem cum este Internetul sunt folosite diverse protocoale de rutare. Internetul
este organizat sub forma unei colectii de sisteme autonome (Automonous System-AS), fiecare fiind
administrat de catre o singura organizatie. De multe ori, o corporatie sau un campus universitar definesc un
sistem autonom. De exemplu, backbone-ul NSFNET formeaza un sistem autonom, deoarece toate rutele
din acest backbone se afla sub un control administrativ unic. n cadrul fiecarui sistem autonom poate fi
selectat propriul protocol de rutare ce asigura comunicatia ntre router-ele din cadrul respectivului AS.
Acesta este numit "interior gateway protocol" (IGP) sau "intradomain routing protocol". Cel mai popular
IGP a fost "Routing Information Protocol" (RIP). Un protocol de tip IGP mai nou este "Open Shortest Path
First" (OSPF). Acesta a fost dezvoltat cu intentia de a nlocui protocolul RIP. n prezent, n Internet sunt
utilizate ambele protocoale n functie de conditiile specifice ale fiecarui AS.

Concluzii:

In urma efectuarii acestei lucrari practice am studiat ca exemplu o retea PRP in topologia
Inel, am gasit avantajele si dezavantajele.