Sunteți pe pagina 1din 5

Tipuri de personalitate Carl Jung

Teoriile psihologului si medicului elvetian Carl Gustav Jung stau la baza majoritatii sistemelor de personalitate de mare prestigiu de astazi. Desi Jung este cel mai mare teoretician din toate timpurile care si-a concentrat atentia asupra vietii si modului in care oamenii relationeaza cu aceasta, aici vom face referire doar la teoriile sale privind intelegerea personalitatii. Jung este unul dintre marile personalitati care s-au inspirat din modelul grecesc antic al celor patru temperamente sau umori si interpretarea acestora de-a lungul secolelor. Cercetarile sale in aceasta privinta sunt incluse in volumul Tipuri psihologice, publicat in anul 1921. Acesta face parte dintr-un set mai larg de idei privind energia psihica, in cadrul caruia Jung a dezvoltat concepte importante pentru psihoterapie si psihanaliza clinica - diagnosticul si terapia psihiatrica. Jung a abordat tipurile psihologice din perspectiva psihanalizei; acesta era un colaborator principal al lui Sigmund Freud, un alt ganditor prolific in domeniul psihanalizei, psihologiei si comportamentului uman. Oameni de stiinta pasionati, Jung si Freud erau preocupati de descoperirea, dezvoltarea si cunoasterea profunda a mintii umane si a modului in care aceasta functioneaza. Dovada a durabilitatii valorii si importantei teoriilor lui Jung sunt faptul ca structura tipurilor psihologice continua sa fie o baza a celor mai importante sisteme si instrumente psihometrice utilizate astazi, inclusiv Myers Briggs si Keirsey. Tipuri de atitudini generale: introvertit si extravertit Jung a impartit energia psihica in doua `tipuri de atitudini generale` de baza: introvertit si

extravertit. Aceste tipuri sunt imbinate cu celelalte, explicate mai tarziu, pentru a crea tipurile de personalitate Jung. In plus, `tipuri de atitudini generale` introvertit si extravertit ale lui Jung apar ca doua caracteristici total opuse in cadrul mai multor sisteme de personalitate moderne, inclusiv Myers Briggs si Keirsey. extravertit introvertit

energia psihica este directionata extern, spre energia psihica este directionata intern lumea din afara persoanei obiectiv - spre exterior "... pastreaza o relatie pozitiva cu obiectul. Isi afirma importanta atat de pregnant, incat atitudinea sa subiectiva este orientata si relationata in mod continuu fata de obiect...." (Jung) "o atitudine extravertita este motivata din exterior si este directionata de factori obiectivi si externi, precum si de relatii" (Hyde) "comportamentul este directionat spre exterior, pentru a influenta factorii si evenimentele din afara" (Benziger) subiectiv - spre interior ".... atitudinea fata de obiect este de abstractie.. se confrunta permanent cu dilema distantarii libidoului fata de obiect...." (Jung) "un introvertit este motivat din interior si directionat de chestiuni subiective, interne" (Hyde) "comportamentul este directionat spre interior, pentru intelegerea si administrarea sinelui si a experientelor" (Benziger)

Cele `patru tipuri functionale` Pe langa cele doua atitudini - introvertit si extravertit, Jung a mai dezvoltat si un cadru de `patru tipuri functionale` ale psihicului. Acestea sunt: - reflexiv si - afectiv, acestea ajutandu-ne sa decidem si judeca (au fost numite functii `rationale`), precum si - senzorial si - intuitv, despre care Jung a spus ca sunt necesare pentru a percepe si judeca (a aduna informatia si a decide), in scopul de a supravietui si a avea un comportament normal. Potrivit psihologului elvetian, fiecare dintre noi prefera una din doua modalitati prezente in fiecare pereche.

Reflexiv ceea ce este semnificatia ceva si intelegere

analitic, obiectiv, principii, standarde,

ambele se opun functiilor de judecata si rationament oamenii prefera in mod constient una sau cealalta - Jung

criterii daca este bun sau nu greutate si valoare subiectiv, personal, apreciaza intimitatea, uman a numit aceste functii `rationale`

Afectiv

Senzorial ceva exista

Intuitiv

realistic, rational, practic, ambele se opun functiilor de sensibil perceptie - oamenii prefera in intuitii, viitor, mod constient una sau cealalta de unde vine Jung a numit aceste functii posibilitati si speculativ, si unde se `irationale` atmosfera fantezie, indreapta imaginativ perceptie senzoriala

Reflexiv

Functia `Reflexiv` este un proces `rational` de intelegere a realitatii, implicatiilor, cauzelor si efectelor, intr-un mod logic si analitic. Este sistematic, evalueaza adevarul si este atat de obiectiv, incat evaluarea este bazata pe inteligenta si intelegerea personala. `Reflexiv` este opusul lui `Afectiv. Functia `Afectiv` emite judecati pe baze subiective si personale. Este un proces `rational` de formare a opiniei subiective personale in legatura cu un lucru: daca este bun sau rau, acceptabil sau inacceptabil, etc. Implica sentimentalism si umanitate. `Afectiv` este opusul lui `Reflexiv`.

judecativ (functiile `rationale` ale lui Jung)

Afectiv

Functia `Senzorial` transforma semnalele simturilor in date efective. Nu exista o judecata despre caracterul bun sau rau, Senzorial implicatii, cauze, directiuni, context, posibilitati, teme sau concepte relationate. Senzorialul vede ceea ce este, asa cum este. `Senzorial` este opusul lui `Intuitiv`. Functia `Intuitiv` transforma lucrurile, datele efective si detaliile in imagini conceptuale mai largi, posibilitati, oportunitati, misticism si idei noi. Intuitia ignora in mare parte faptele si detaliile esentiale, logica si adevarul. `Intuitiv` este opusul lui `Senzorial`.

perceptiv (functiile `irationale` ale lui Jungs)

Intuitiv

Cele opt tipuri psihologice ale lui Jung Informatia prezentata pana acum duce la cele opt Tipuri Psihologice majore ale lui Jung, construite adaugand cate unul din cele patru tipuri functionale la un tip de atitudine

generala introvertita sau extravertita. Astfel sunt realizate cele opt tipuri psihologice principale. Acestea nu includ functiile auxiliare si prin urmare nu reprezinta tipuri de personalitate complete. denumirea tipului Reflexiv Extravertit Reflexiv Introvertit Afectiv Extravertit Afectiv Introvertit Senzorial Extravertit Intuitiv Extravertit Intuitiv Introvertit caracteristicile tipului analitic, strategic, planifica, implementeaza, ii organizeaza pe ceilalti contemplativ, descopera, teoretic, urmareste autocunoasterea sociabil, sentimental, urmareste succesul personal si social inaccesibil, enigmatic, autonom, urmareste intensitatea interioara practic, participativ, cauta placerea, inflexibil

Senzorial Introvertit intens, obsesiv, detasat, cunoscator, expert aventuros, inovativ, cauta noutatea, propune schimbarea idealist, vizionar, esoteric, mistic, rezervat

Cele 16 tipuri de personalitate ale lui Jung Aceste tipuri reies din teoria lui Carl Gustav Jung, desi psihologul elvetia nu le-a evidentiat in mod special. Acestea ne ajuta sa avem o privire de ansamblu completa asupra teoriei lui Jung si sunt legate in mod direct de interpretarea Myers Briggs si echivalentele aferente acestor tipuri (pentru echivalentele respective Myers Briggs a utilizat doua dimensiuni aditionale: Judecativ - Perceptiv, pentru a determina dominanta intre cele doua tipuri funtionale preferate, dupa atitudinile introvertit sau extravertit). 1. Extravertit Reflexiv Senzorial - ET(S) 2. Extravertit Reflexiv Intuitiv - ET(N) 3. Extravertit Afectiv Senzorial - EF(S) 4. Extravertit Afectiv Intuitiv - EF(N) 5. Extravertit Senzorial Reflexiv - ES(T) 6. Extravertit Senzorial Afectiv - ES(F) 7. Extravertit Intuitiv Reflexiv - EN(T) 8. Extravertit Intuitiv Afectiv - EN(F) 9. Introvertit Reflexiv Senzorial - IT(S) 10. Introvertit Reflexiv Intuitiv - IT(N) 11. Introvertit Afectiv Senzorial - IF(S) 12. Introvertit Afectiv Intuitiv - IF(N) 13. Introvertit Senzorial Reflexiv - IS(T) 14. Introvertit Senzorial Afectiv IS(F) 15. Introvertit Intuitiv Reflexiv - IN(T)

16. Introvertit Intuitiv Afectiv - IN(F) Cu ajutorul acestor informatii despre tipurile functionale si de atitudini, fiecare dintre noi poate identifica si intelege mai bine propriul tip de personalitate Jung. Desi teoriile lui Jung sunt utilizate pe scara larga in testele psihometrice si de personalitate, acestea au fost initial destinate cercetarilor clinice pentru intelegerea si tratarea afectiunilor mintale, precum si imbunatatirea calitatii existentei umane. Prin urmare Jung a pus un accent mai profund pe subconstient decat se obisnuieste in psihometria moderna si teoriile comerciale ale personalitatii. Daca privim dincolo de acest model de categorisire a personalitatilor, putem observa ca acceptarea si constientizarea celor patru functii sunt importante pentru a beneficia de o existenta sanatoasa, chilibrata. In schimb, reprimarea uneia dintre aceste patru functii, de catre sine sau de cineva din exterior, este nesanatoasa si duce mai devreme sau mai tarziu la aparitia unor probleme. Dovada celor spuse anterior este conditionarea parintilor care isi forteaza copiii sa adopte un anumit comportament sau cazurile in care adultii isi reprima sau neaga sentimentele. Alte exemple de iesire la suprafata si patrundere a subconstientului in comportamentul constient sunt starile aflate sub influenta alcoolului sau a stresului. Subconstientul este un element principal in teoriile analizei tranzactionale; acestea, impreuna cu teoriile lui Jung, ofera o perspectiva importanta asupra personalitatii si comportamentului. Scopul studierii si invatarii acestor idei duce chiar la obiectivele lui Jung si la recomandarile acestuia de a incerca sa dezvoltam functiile care au fost reprimate si de a accepta toate cele patru functii ca facand parte integranta a unei persoane normale.