IxTnoDUCERE

Srsrnvrur DEsTGNULUT Uvran

H H
eHt!Ug H E]
T
tr
H tl
II
t
u rT
lt il
g n
ri F- \" lt
g
H
H s n
!l
.H
[l H
E
t !t
H
lt
H
H
H
H }I
il H
tI tr
u LI
II ;
n l{
H r{ fi{5 H
nH
H; !I FI pH f, lt

MaOare fuqys rNr

MancA iNrlcrsrnarA JovreN AncsrvB ConponarroN

$r Srsrotrur DESTGNULUT UMAN

vBNrNo tN iNrAnrprnAREA ACESTET cuNoA$TERr,

TE inarancr hun-o
IVNUTUNA; O CALArONrr DE DESCOPERIRE
PENTRU N iNTNUPA CU TOTUL
cEEA cE ixsn,tlrxA,rs.L FrI TU,,
8 CARTEA DE REFERINTA A DESIGNULUI UMAN . $TITNTA DIFERENTIERN
INTRODL aEi.. _i .

INrRooucnnn incredere :- ,
esti tu cu ::; .--
ExpnnnuBNrur. Clnn i1r TuNsnonnri Vllla
A TnAI C.c. TrNn iusulr $l A-fI REvENDTcA UNrcrrArEA Fiecare d.:: .
CU ?CeSi; i.. : -:
Sistemul Designului Uman este $tiinfa Diferenfierii. Ne aratd frecLruia cd avem un design unrc. i:-:...-.-,,
unic qi un scop specific de implinit pe P[mdnt. in matricea genetic[ sunt posibilitdli nelimitate des ne-::- . _

ale unicitafli individuale. Sunt milioane de varialiuni de fiin1e umane qi, totuqi fiecare dintre plrrlis,-,: : j
noi avem o configuralie unicd qi specificd a Designului Uman cu o Strategie clard, care ne sulie::-. - -: ,
alifiazdfird efort la unicitatea noastr6. Designul Uman nu i1i cere s[ crezi in ceva. Te invitd
sd participi intr-un experiment care se trdieqte, care are potenlialul de a-!i transforma viala qi

{i ofera instrumente qi informalii practice pentru a-Ii trdi viala ca tine insuli. Fdr6 acest
experiment de a trdi individualizat qi care individualizeaz[, Designul Uman este doar un
sistem complex cu informalie fascinantd pentru a distra mintea.

P$6onditt,

& *'t L 3'8,4

{$ ar,o r as,n $
S *,, ss,s S
sr.z $g
$1, ea'r
tf, *,, 57,2 {$
S *,u t E8.s S"

S *., t te,e $
# *,o s6,s #
& *'n f 22,2

& *,, 5.5

W *,u 11.2

$ ro,o 58,3

B *'u tl{ . 44,3

Cdnd priveqti mii de hlrli, un lucru iese in eviden!6 - nu exist[ doud exact la fel. $i chiar
dacd cineva are o hart6 foarte asem5nitoare cu a ta, nu ar putea fi tu. Dar cum ne putem afla
designul unic?

O Hartd a Designului Uman sau o Diagram[ a Corpului este o hart[ precis6, un manual care
ili dI acces la modul in care am fost concepuli genetic pentru a interacliona cu lumea gi cum
funclioneazd sistemul nostru interior unic de ghidare. Niciodatd pdnl acum nu am putut s[
vedem aceste p[r!i ale noastre cu atata chritate. Pdrlile noastre congtiente qi inconqtiente,
aspecte ale noastre pe care nu ni le poate lua nimeni qi de asemenea aspecte care am fost
invSlafl sau condilionali sd credem cd suntem noi, dar in realitate nu este aqa.

Aqa cum spunea adesea Ra Uru Hu, 'Niciodatdinviala ta nu te-ai bazat pe ceea ce te poli
baza. Aiincercat toaldvia[a sd ai incredere in ceea ce nu po]i sE ai incredere. ln ce ai avut
 INTRoDUCERI: SISTEMUL
DEsIGNULUI UMAN

9
incredere nu ai fost tu. Ce ai
ignorat ai fost tot timpul tu.
egti tu cu adev5rat qi vezi tncearcd sI ai incredere in ceea
ce se int6mpld,,. ce

Fiecare dintre noi e conceput

sd fie diferit de ceilal{i.
cu aceste diferenfe. Suntem Acum putem vedea qi intra in contact
aici s6 ne trdim viala gi ,e.r"
."p.imam in modur nosku
unic' inlelegerea acestui h; p;;;'a;i"JtJm"rrra greutate de"0."i*r,
pe umerii nogtri. c6t de
des ne-am comparat cu altcineva? cet
d;;;; Jm fost comparali
de un pdrinte,
cu "r'uir"io"uu
'*1l[H,H;::*ffi;:mpara 'r'"i'"* creeazdimpresia ad6nc in interior cr nu
cdnd addug[m ra asta si condilionarea
timpurie, ne trezim incercdnd
adaptrm felul ?n c*e u"lionrm sE ne schimbdm sau sE
." * i" a"""r, o" orr. artora, ceeace ne ino"part
mult de cine ne-am ndscut s[.fim. eazd, si mai
cand incefe-m sd infelegem gi
ceva din interior se deschide ,e r" u"""ptrm unicitatea,
gi se relaxeaze. ilr*., p""";"tu
sd cadr ei persoana care i d" incep
am iost menili ,trfi;, ;;d;;"#ffi#'lJ
"o-odi1ioru."
up*u
incet

pnrrlrur, pAs EsrE

OBTTNEREA IIAnlrr Dr Drsrcu Unr.q.N
Pe mrsurr ce continui sd-citeqti aceastr
carte, vei vrea sd ai ha4ile familiei qi prietenilor
fafa ta' Po{i ob(ine o hart. gratis in
in limba adresa de mai jos:
""d";ala
$coala Intem a[ionaldde Desiga Uman www. ihdschool. com./get_your_chart

o listr completi a organizaliilor autorizate

de Design uman, in arte limbi,
Sec{iune Unsprezece a acestei este oferitii in
cdr,ti. pute{i a.r.a.3 o versiune gratis a aplica}iei

ffi"J.fifi",Y.31".Y;:ou''"'
rmaging ;i ; pute{i gJn".u ia,ta singuri
oficiale gi
ra:

CE INFoRMalrr DnzvALUrE
HARrA
' Hartai[i aratd designul genetic specific: confirmand cine eqti
c'
adevdrat,cum sd fii tu
li*tj ut cum si
navigJtezi"o ru".", p.i;;ir-" in continud schimbare.
' Ifi ofer[ instrumentere necesare p"ri*
simpli in care po{i s5 ai increderq
, oui o viaJd ,"rq,i"#ii ;" azd _ oStrategie
cure t" Autoritatea ta personald pentru
tine, in fiecare "orct"azacu
moment, aqa inc6t scopul
:J::*HT::ffi:;.r"",* unic al viefii tale si
r Strategia te ajutd sr elimini rezistenla
(frustrarea, fu,,a, dezamd,girea,
frica pentru a trdi viafa, intr-un arrdrdciunea) gi
-oa ."ru*t, unic qi
' Harta cartografiazd dinamica rera{iilor
qi "reativ,
sd in,telegi "uohli;6olulionar.
i;'qi* cum se desf'qoara atac[ia,
qi conflictele intre tine gi
:e:o:ar\a, ceilalli.
' Ifi oferi ghidare in ceea ce priveqte
modur in care te aliilezicu
sprijin[ scopuivielii qi oamenii care ili cresc
^vitaTitatea,iti
Inlelegerea hr4ilor artoru aratdnatura -pa.rG*" tlu drum.
adevSratul
' cuiotul unicr qi individuara;;i".
ar fi familia gi prietenii qi c1m apropiali, cum
sd ?i ."rp;;
;i;
interacfionezi cer mai bine cu
ei.
' Si cel mai important, o hart,
*uta mai bun mediu penku copii, ca
sr fie ei inqisi, "u-'Jt.L"rr-*r
uri"i qi ,i'invefe si ," a"r""ir"-"a fiinp ei si
,1:,ltrJffiicili umane
10 CARTEA DE REFERN.ITA A DESIGNULLI UMAN - $TITNTA DFERENTIER1I hmgeqmm

CrNn suNrnu - Crr.r PATRU TTPURI Dn DBsrcN UulN

Harta i(i ofer[ urmdtoarele instrumentele: Tipul, Strategia qi Autoritatea (inteligenfa corpului)
gi ili aratl modul in care eEti conceput s6 navighezi prin viald gi sd interaclionezi cu lumea.
Deqi existd milioane de varialiuni de design, exist6 doar patru tipuri de fiinle umane. Fiecare
dintre noi este reprezentatul unui Tip, iar Tipul rdmdne neschimbat pe toatd durata vielii. Mai
jos este o foarte scurt6 descriere a celor Patru Tipuri. (Tipurile sunt descrise pe larg in
Secliunea Patru).

GBNrnq.roRII, CONSTRUCTORII, reprezintd aproximatl T\oh din populalie. Strategia 1or

este de a se angaja in via!5, aqteptdnd ca lucrurile sd vini spre ei ca sd le poatd r[spunde.
Clrnd irri\iazd in loc sd aqtepte s[ rdspund6, de obicei ajung s[ simtd frustrare. Generatorii
reprezintdforla vitald a planetei, iar designul lor este despre a se cunoagte pe sine, observdnd
la ce rlspund. Prin rdspuns experimenteaz[ satisfaclia in via!6 qi in munc5. Munca lor este
darul pe care il oferd lumii.

PRorECToRrr , Gnrzrr, reprezintd aproximativ 20oh din populalie. Strategia lor este de a se
angaja in via{6, aqtept6nd s5 fie recunoscute qi invitate calitdlile lor specifice. Prin invitalie,
ei experimenteazd recwoaqtere qi succesul in vial6. Dacd initiazd in loc sd aqtepte,
experimenteazd rezisten,td qi respingere qi pot ajunge s[ simtd am6rdciunea. Darul pe care
Proiectorul il aduce lumii este inlelegerea gi ghidarea altora.

MANrFEsroRrr, INrTrAroRrr,rcprezirtd aproximativ 9oh dinpopula{ie. Strategia lor este de

a-i informa pe atlii despre decizia lor inainte a acliona, pentru a elimina rezistenfa. CAnd
Manifestorii nu pot manifesta in pace, experimenteazd furie. Manifestorii sunt concepuli si
aib6 un impact putemic qi sd fie mecanismele de iniliere a celorlalte Tipuri. Inilierea este
darul pe care il oferE lumii.

R.nnr,rcronrr, CEr cARE DIscERI[, reprezintd aproximativ 1o/o din populalie. Strategia lor
este de a agtepta un ciclu lunar complet, inainte s[ ia decizii majore. Reflectorii sunt inc6nta]i
de surprizele vielii. C6nd initjazd Ei nu iqi folosesc Strategia, ajung sI fie dezamdgiti de via{6.
Reflectorii sunt concepuli sd fie judecitorii umanitdlii, si reflecteze inapoi injustifiile pe care
umanitatea qi le induce. Abilitatea lor de a discerne cu claritate intre "una $i alta" este darul
pe care il ofer6 lumii.

ExPERIMENTUL DE A-!I Tn,{.I SrnArrcr,q. $r Auronrr,t'rrl

Esenla Sistemului Designului Uman constd in potenfialul detrezire care apare atunci c6nd i1i
trdieqti cu adevdrat designul. Strategia qi Autoritatea, care vor f,l explicate mai t6rziu in detaliu
in aceastd carte, sunt portaluri pentru a trdi ca tine insuli, care te suslin sd fii cine egti cu
adevdrat, sd inlelegi qi si dai drumul la ceea ce nu egti tu.

tn trecut, am navigat prin via!6, folosindu-ne de minte pentru a lua toate deciziile. Mintea nu
mai este echipatd s6 facd acest lucru. Mintea este geniald pentru colectarea informaliilor 9i a J:s-_.t-. . -..'
experienfelor, pentru a mdsura qi a contempla percepfiile qi reflecliile unice, care pot fi : -rrpun. t_ :.. _ . ,
imp5rtlqite altora. Poate, insd, sd facd acest lucru, doar cdnd nu ia decizii pentru noi. Mintea : *iletul !::, ,,-
este acum, in cel mai buncaz,un pasager venit aici sd se uite la film qi sd vadd scenele vielii .::tputem:;;,:;
din rolul de observator care se implic[. ::rriectatt !:.:. -
 INTRoDUCERE: SISTEMI DESIGNL'I,UI UMAN
11

Ceea ce ne miscd prin via[d,,pe calea noastrl unicd, este conqtiinla superioara sau inteligenla
corpului, a formei in care locuim. Sistemul Designului Uman este o revelalie despre felul in
care funclioneazd corpul nostru, despre maniera potrivit cEreia acesta devine sursa de ghidare
a AutoritSlii noastre personale. Toli suntem concepuli cu un mod unic de a hta decizii,
folosind conqtiinla corpului si fiecare decizie este criticd pentru cd ne pune pe o traiectorie
specificd. O decizie greqitd poate trimite viafa intr-o direc{ie care poate avea consecin}e
serioase' Procesul mental de luare a deciziilor are probabilitate de reuqit[ de 50/50, iar mintea
nu este un sistem de ghidare pe care sd ne putem baza. penlru a supraviefui pe planetr, e
necesar sE qtim cum sd ne accesdm Autoritatea proprie. Deciziile care vin profund din
interiorul nostru, fie ne pun inapoi pe calea corectr, fie ne plstreazdpe ea,imputemicindu-
ne s5 trlim o via,ti autenticS, din adev5rul nostru interior.

Sistemul Desigaului Uman este un instrument pentru a ne trezi,nemaiintdlnit. De indat6 ce

ificunoqti designul qi inveli cum s[ foloseqti Strategia qi Autoritatea in mod eficient, poli
imediat s5 incepi sd experimentezi qi sd descoperi tu insuli cum s6-!i transformi viala. Trlind
cum eqti proiectat sI trlieqti, ca tine insufi, mintea incepe sdjoace un alt rol foarte diferit gi
mai potrivit, acela de observator qi de resursi obiectiv[, ddndu-]i libertatea sI experimentezi
ce inseamnd sE fii un pasager treaz qi conqtient. Mintea participr la procesul de
autodescoperire, dar nu interfereazd cu deciziile din fiecare zi. Designul Uman ili ofer6
instrumentele qi i1i aratd drumul qi va depinde de tine sE le folosegti.

"Dacd trdieSti urmdndu-li Strategia Si Autoritatea personald, nu mai este nimic de/dcut
- ce e defdcut se tntdmpld;i "tu" nu interferezi." - Ra Uru Hu
STNELE AurrNrrc
De-a lungul cdrfii vom compara sinele autentic (sau sinele veritabil) cu sinele fals. Cdnd
vorbim despre sinele autentic sau sinele veritabil, ne referim la natura noastrE
comportamental5, pur[ qi naturalI, proiectatl si apard fard,rezisten[din lume. Un alt terrnen
folosit pentru acest concept este scopul, motivul pentru care suntem aici afi persoana care
-
am fost ndscu{i s[ fim. Sinele fals este programarea condilionatd care mascheaz6 sinele
autentic. Pe mdsur6 ce devenim conqtien{i de sinele fals prin Strategie qi Autoritate, devenim
incet congtienli c5 sinele nostru autentic e intotdeauna conqtient, ?nsd a fost ascuns.
$i ura de
sine iqi are r[dicina tot in sinele fals; urdm pur qi simplu eqecul de a implini straturi peste
straturi de aqteptdri, pe care ni le-am luat asupra noastri sau care ne-au fost puse in spate.
Cdnd qtim, accept[m qi triim dintr-un spaliu confortabil de autenticitate, iubirea de sine va
aplrea intr-un mod natural.

Pe m5sur6 ce cdlStoreqti mai departe in experimentul personal de autocunoaqtere, vei fi

martorul tuturor variafiilor posibile de condilionare ale sinelui fals gi al rezistenlei pe c€tre o
cteeazd. Cu c6t vezi acest lucru mai clar, cu atdt mai clar i{i vei vedea sinele veritabil.
Cunoaqterea de sine este calea iubirii de sine. Sistemul Desipului Uman ili arutd calea.

Designul Uman se concentreaz[ pe sdndtate, stabilitate qi direc]ia vielii conlinuta in aceste

corpuri. Odati ce forma (corpul) fiincfioneazl optim, lumina spiritului (personalitatea) sau
sufletul strdlucegte prin tot ceea ce g6ndim, spunem qi facem cu o claritate care
imputerniceqte gi o uqurinfd bl6nd5. Aceasta este autenticitatea, a trdi, aqa cum am fost
proiecta{i sd tr5im.
t2 CARTEA DE REFERNTA A DESIGNULUI UMAN - $TID.ITA DIFERENTIERII In'rnonucrn-r: S

Pnocnsur- Dn DncoxnIrIoNARE Odata ce :.:-

privire la i :. ,
Decondilionarea, cum este denumitd in sistemul Designului Uman, este un proces de a da minte sr i; - -'
drumul la ceea ce nu suntem. Este un proces lent, pentru cd e un proces profund. CAnd i{i iei sen,iciul ;. ' ,
inapoi Autoritatea, schimbdnd felul in care iei decizii gi navighezi prin via!6, schimbi de fapt constien::. - .
felul in care celule func{ioneazd in interiorul corpului. Via{a se miqc[ in cicluri de qapte ani aceasta -:.:; --
gi dureazl aproximativ gapte ani ca toate celulele corpului sd se reinnoiascd. Momentul in minlii n,::i -
care incepem sd ne aliniem la naixa noastri, e momentul in care ii permitem corpului s[-gi abilitate:: i. -_
trliascl viatalard rezisten![ qi incepem acest profund proces de decondi]ionare. $apte ani sd ne iu:.
mai tdrziu, suntem mult mai aproape de persoana care am fost nlscu{i sd fim. Nu e uqor sd transfb n-'-..
incepi ca adult, dar aqa aum auzim din nou qi din nou - nu e NICIODATA prea tdrziu sd
incepi.

incd din China anticd, filosofii qi gdnditorii au imbrSliqat ideea cd non acliunea este o acliune. Desi Srs:-^,
Existd o tihnd pldcut[ care apare c0nd ili trlieqti via]a, abandon6ndu-te sistemului intem de tuturor...-:_
ghidare. A fi treaz gi congtient de tine insufi, a trdi autentic in armonie cu designul tdu este constnt:: : -,
mult mai interesant dec6t a trdi adormit qi pierdut in aqtept6rile qi condilionarea lumii o ordin; .:. -
omogenizate. A invd{a sd iei decizi din interiorul tiu, aqa incdt tu qi allii sd beneficia}i de pro-sres i:_-
faptul c[ egti tu insu{i qi nu o copie la indigo a altcuiva, meritd eforhrl, timpul qi ribdarea cu ditir::- .
necesare pentru a ajunge acolo. A te cunoaqte pe tine insuli ESTE a te iubi pe tine insuli. de reter.::.
Decondilionarea va fi discutat[ pe parcursul ca4ii.
1

INDrcAToARrr,n RnzrsrENTEr

Odatd ce incepem s5 ne trdim via{a autentic prin Tip, Strategie gi Autoritate, putem si O prezentare e
incepem sI fim atenfi dacd experimentdm uqurin!6 sau rezistenlE pe parcursul drumului. Cdnd Desipului Lm
ac{ionim, ludnd decizii cu mintea prin gdndire, qi nu prin Strategie qi Autoritate, sI fii tu-
experimentlm rezistenp. A lua decizii continuu cu mintea inseamn[ cd trSim o via]d care nu
este a noastr6; iar stresul acumulat din asemenea acliuni pune in pericol bundstarea noastrd
frzicd, mental[ qi emolional[. Temele sinelui fals de Furie (pentru Manifestor), Frustrare
(pentru Generator), Am[r[ciune (pentru Proiector) qi Dezamdgire (pentru Reflector) sunt in(eleger:.
indicatoare ale rezistenlei care ne alerteazd cd am pierdut drumul, neglijindu-ne Strategia gi Autoritats.
ignorAndu-ne Autoritatea. Cu alte cuvinte acfiunile qi deciziile sinelui nostru fals sunt cele
care intimpin6 rezisten!6, nu noi, cei autentici. Dacd o ludm personal, experimentdm
rezisten{d sub forma respingerii qi a reprimdrii sinelui nostru veritabil de c[tre allii. Pe de alt6
Deciziile . --
parte, cdnd devenim conqtienli ce ne spune rezistenla prin aceste indicatoare, acest lucru ne
Autoritdt:. .. -
dd oportunitatea de a face un pas inapoi qi a ne reevalua abordarealacliunea,/cuvintele. Cdnd
deciziilor ", -
ne imbolndvim, nu mai suntem in largul nostru sau suntem predispugi la accidente; qtim cd
rezister[a int6mpinat[ continuu in exterior se manifestd in interior. Pe m6surd ce ne trdim
.+. r

autenticitatea, scopul nostru in aceastd viaf[ este liber sd iqi facd misiunea esen]ial5 qi s[ ne
aducd satisfacfie, succes, pace qi surprize pe deplin. (Acest subiect este explorat in detaliu in Explorarea nu,c
Secliunea Patru). sd trecem core.:
noastre.
CoNcr,uzra, - Tnnzrnna.

Designul Uman este o noud forml de trezire. Este un proces de a ajunge la conqtien{a care
aliniazd mintea qi corpul cu rolurile lor potrivite. Este necesar sd facem din minte un aliat, inlelegerea ci:
in{elegdnd mecanica designului in timp ce simultan ne tr6im via{a in conformitate cu interaclionim
"-
Strategia qi Autoritatea.
 INTRODUCERE: SIsTEMUL DESIGN-uLt.rr Ilr{AN l3

Odatb ce am inleles natura sinelui veritabil qi a sinelui fals qi incepem s6 lu6m deciziile cu
privire laviatd din Autoritate personalb, putem da drumul ataqamentului care il avem fa!6
de
minte qi de controlul ei asupra vielii qi sd ii eliberim adevlratele daruri pentru a putea fi in
serviciul celorlal1i. Calea singulari a fiecdrui individ cdtre trezire incepe cu dezyoltarea
congtienlei inteligen{ei ascu{ite a sofisticatului nostru corp qi cu o incredere profund6 in
aceast6 inteligen!6, de a fi busola noastrd prin via{6. Nu putem, nu indr[znim sd
d[m drumul
miniii p6nd nu gtim cd putem avea incredere in noi implicit. Avand incredere totall in
abllitateanoastri de a naviga prin via!5, ne accept[m mai mult pe noi ingigi qi suntem capabili
sr ne iubim cu sinceritate pe noi qi pe a{ii. Acesta, este in Designul Uman, scopul
transform6rii - sdvezi dincolo de iluzie qi sd te miqti prin via[E treaz qi conqtient.

Cunr sn, FoLosE$TE cARTEA

Deqi Sistemul Designului Uman este o cunoa$tere complexd qi profund5, el este accesibil
tuturor. Aceastd carte este conceputr sr te poarte prin aceastE cunoaqtere, pas cu pas,
construind fiecare nivel peste cunostinlele din nivelul anterior. Secliunile sunt prezentate intr-
o ordine specificd, introducind qi explicdnd termeni de care avem nevoie, pe m[sur6 ce
progreslm. Inilial este indicat si citeqti secliunile una dupl alta. Odatdce te-ai familiarizat
cu diferitele nivele de informalii qi cum se intrepdtrund ele, poli folosi cartea ca pe un ghid
de referin!6.

1. tr.UNDAMENTELE UNTT NoT PERSPECTIVE REVOLUTIONARE,

iNcrpurunrr,r DrsrcNULUr UMAN
O prezentare general[ qi o introducere in conceptele fundamentale gi originile Sistemului
Designului Uman. Acest capitol pune baza pentru experimentul personal a ceea ce inseamnd
sI fii tu.

2.CBr Noui CENrRr, FLUxuL Dr ENBncrr

inlelegerea Centrilor este esenla Designului Uman. Pentru a debloca Tipul, Strategia qi
Autoritatea qi, in cele din urmd, sinele veritabil, trebuie sI in{elegi cum func}ion eazd, ce11trli.

3. AuronrrATEA, Anrv.i.nur, Nosrnu AurrNrrc Sr UNrc

Deciziile sunt cheia naviglrii prin via![ Si trdirii adevdrului qi scopului propriu. Folosirea
Autoritdlii pentru luarea deciziilor creqte puterea personala. inlelegerea modului de luare a
deciziilor ca noi inqine ne men{ine pe drumul vielii corect pentru noi.

4. Crr,n PATRU Trpunr $r Srurncrl, TRATREA Drsrcuur,ur

Explorarea nuan{elor celor Patru Tipuri gi a Strategiei fiec6rui tip in detaliu. A in}elege cum
sd trecem corect prin viaJ6 ne permite sd ne relaxdm qi sI ne preddm scopului unic
al viefii
noastre.

5. Culr CrNcr DnrrNrlu, DTNAMTcA ENnncrnr

inlelegerea cdilor prin care curge energia ne aratd cum procesrm informalia gi cum
interac{ion5m cel mai bine cu al{ii.
16 CARTEA DE RIFERhJTA A DESIGNULI,,i UMAN . $TIINTA DIFERENTIERII

BW
W
W
W
W {
-
"A fi treaz este e trem de lumesc. Aqa trebuie sd fim. Nu este o stare inaltd
de exaltare la care ajungi doar prin suferinld. A crede asta nu are sens.
Doar cd nu amfost educali pdnd acum. E uqor sdfii treaz. Trdie;te-li Tipul,
Strategia ;i Autoritatea timp de ;apte ani qi vei fi la fel de treaz ca qi * J t
Buddha" - Ra Uru Hu

W
ffi
M
W
W
-I{
{
J

-l t-

I
 UNHA UNU

NTELE UNEI NOI

E REVOLU E
TNcEPUTURTLE DrstcN MAN

i+i!

x
 CARTEADE RTFERD.ITA A DESIGNULUI UMAN DFERENTIERN SE:x-rtr,l{,: F-jt&

SrclruNrA UNU
FuNn.q.ivrnNTELE UNnr Nor PnnSPECTIvE Rrvor,ulroNARn

iNcnpurunrlE DESTcNULUI UMAN

Dou6 incidente au avut loc in primele luni ale anului 1987, in perioada in care Ra Uru Hu
"a
locuia in Ibiza, intr-o micd insuld mediteraneand lAngd coasta Spaniei. Primul a fost intdlnirea
cu Vocea. in ,,int51nirea", o inregistrare video a reflecliilor lui pe marginea evenimentului, el
vorbeqte deschis despre experienla qocant[ care a inceput in seara zilei de 3 ianuarie 1987.
Timp de 8 zile gi nopli, o Voce, cum o numeqte el, l-a pdtruns Ei i-a revelat informalii
qtiinlifice referitoare la originile qi frrnclionarea Universului Ei i-a predat formula pentru
Sistemul Designului Uman. Din aceastd experienld misticd el a ieqit cu un nume nou, o
perspectivd diferit6 asupra vielii qi o inlelegere mai profundd a mecanismelor Universului. \
Au urmat cflliva ani de formulSri qi experimentdri cu informalia primitd in urma intdlnirii.
Din 1987 p6ndin2}ll Ra qi-a dedicat viala aducerii in lume, intr-o formd aplicabil[, a acestei
puternice cunoaqteri.

Al doilea incident a fost un extraordinar eveniment cosmic care a putut fi observat cu ochiul
liber dintr-un observator de pe vArful unui munte din Chile. A fost o supernovb - moartea
unei stele qi o explozie de o incredibil[ intensitate. Cu ultima suflare, aceastd stea a
bombardat planeta noastrA cu informalii subatomice qi, pentru 14 minute, toatd populalia
P6m6ntului a primit de trei ori mai mulli neutrini decdt in mod obiqnuit. Impactul sau
amprenta acestui eveniment in conqtiinla uman6 continu6 sI se dezvdluie in interiorul qi in
jurul nostru pdnd in zita de azi.

Sistemul Designului Uman, $tiinla Diferen(ierii, este sistem nou de cunoaqtere de sine, care
difer6 fundamental de orice altceva care existd in lume p6nd in acest moment, pentru cd este
singurul destinat sd se adreseze direct transformlrii fiinle1or umane cu 9 centri. Dup6 spusele
Vocii, anul 1781 a marcat o schimbare evolutivd majorl care a impactat pentru totdeauna
direcfia, momentum-ul qi capacitatea inndscutd a conqtiinlei de sine a Omenirii. A fost
trecerea de la fiinla uman6 dirijatd de minte qi de ceilal{i, o fiin1d cu 7 centri, cdtre forma
noasff6 actuald, o formd tranzitorie, fiinla umanl mai sofisticatd cu ghidaj interior qi 9 centri.
Noi toli cei de azi popul[m aceste forme cu 9 centri.

Sistemul Designului Uman sintetizeazd aspecle din doud tipuri de gtiinle: pe de o parte
sistemele arfiicebazatepe observalie - Astrologia, I'Ching-ul chinezesc, Chakrele din tradilia
Hinduismului Brahmanic qi Arborele Vielii din tradijia ZoharlCabala - 9i, Pe de altdparte,
disciplinele contemporane - Mecanica Cuanticd, Astronomia, Genetica qi Biochimia. Fiind
un sistem logic, empiric qi practic, Designul Uman nu ili cere sd crezi nimic, ci ili oferd doar
oportunitatea sE explorezi qi s6 experimentezi mecanismele naturii tale personale, Ei a
conqtiinlei tale in evolulie, pentru a afla mai exact ce funclioneazd pentru tine.
 SECTTLTNEA UNU: FTTNDAMENTELE I,NEI NoI qr RxvoLUTIoNARE pERspECTtvE 19

Plnrp,l tNrAr
Srsrnnrur, DnsrcNur,ur UvraN

SrNrnzn DrNrnn $ruN1a, ANrrcA s,r MonnnNa

Brc Bsruc
Ynr YANG
I
I r-
- -
6 Onc:rlRi -6 L=p:cu,i
-
S:s ils Crri:: 1
- tl...i-.).]
l ar t:a
12.-,' l, - .i'- L': '-
3.l ti. .:e il..,:r t:

lt,i:.arr - F"iir. i:e:,trcr - l.,js::.r

r'i: l::t . .:'

aa at:..;a'a i:':..
I'r.::i-;t, :tz s.:a-aale t.i Lr

Astrofizicienii au stabilit cd Universul a inceput acm 13,7 miliarde de ani, in urma unui
eveniment astronomic pe care l-au numit Big Bang. Cel mai extraordinar lucru la care se
poate reflecta cu privire la acest eveniment este c6, inainte de Big Bang, tot ce avea masl
exista intr-o singur6 parliculd, care era mai mic5 dec6t un atom. Ceva a aprins aceast6
particul6 gi ,,explozia" care a rezultat a provocat universul sd inceap[ sd se extind6. pe
m6sur6 ce se extinde qi continud sd se extindl cu o rat[ mereu in cre$tere, tot ce a existat s-a
separat in doua grupuri, constituind o dualitate fundamentali: quarcuri qi leptoni sau o familie
yin qi o familie yang.

Cum aratd ilustralia, familia yin este fundamental male/rald, (are masd) qi este constituitd din
6 quarcuri. Quarcul este cea maimicdparticul[ material[ cunoscutd gi se gdseqte de obicei in
combinatii. oamenii de gtiinfi le-au denumit: sus, jos, ciudat, farmec, frumusele qi adevdr.
Doui dintre aceste quarcuri - sus qi jos - se adun6 in dour grupuri (sus, sus, jos; qi jos, jos,
sus) 9i formeazd ceea ce se numeste protonul qi neutronul atomului. Protonii au sarcind
electric6 pozitivd,, in timp ce neutronii sunt particule elementare neutre. De cealaltd parte a
dualitdlii este familia Yang care e consideratd a fi energie puri sau lumind. Aceast6 familie
este denumitd leptoni (leptos vine din limba greacd qi inseamnd sublire sau mic). Exist6 de
asemenea 6 leptoni - trei tipuri diferite de electroni si trei tipuri diferite de neutrini. Electronii
sunt particule incdrcate electric negativ. Cdnd un electron, un proton gi un neutron ajung
impreun6, ei formeazd, un atom. oamenii de qtiin!5 suslin c6, dacd adun6m tot ceea ce qtim
cd e atomic, 9i, prin urmare, are mas[ - stelele, toate galaxiile, superroiurile de galaxii qi orice
altceva, inclusiv pe noi - vom descoperi cd suma lor reprezinti mai pulin de o zecime din
20 CARTEA DE REFERINTA A DESIGN'ULUI UMAN - DIFERENTIERII

intregul univers. Restul sau spa{iile dintre toate acestea sunt formate din materie gi energie
intunecatd. Ceea ce ne indreaptd atenlia c6tre enigmaticul neutrin.

NrurnrNuL - pRrMA pREDrcTrE AnnvnnrrA

ln timpul experienlei avute, Ra a aflat cd,neutrinii sunt capabili sd lase o amprentd, ceea ce
inseamnd cI neutrinii sunt particule ca.re au masd. Acest lucru nu fusese inc6 demonstrat
qtiinlific. Inilial, oamenii de gtiinld au crezvt cE aceste particule (neutrinii) subatomice care
clldtoresc prin spaliu sunt energie purl ca qi fotonii, dar intrucdt circula cu o vitezd mai mici
cu l-2%o decdt viteza luminii, ei nu pot s[ fie energie purd. Aceastd primd previziune a fost
demonstratd ;tiin{ific I I ani mai 1frrzit. Pdnd in 1998 oamenii de qtiin![ au demonstrat cI qi
cele mai mari dintre aceste particule abia detectabile delin o masl infinit ezimald: aproximativ
a milioana parte din greutatea unui proton. Faptul cE au masd le permite neutrinilor s6 conlind
informalie, deqi sunt suficient de mici inc6t s5 treacd prin orice bariera atomicd, frrd, a
intdmpina rezisten!6.

Aceqti minusculi mesageri cosmici sunt numili qi respira{ia stelelor, energia expirat6 de
fuziunea stelard qi sunt cele mai abundente particule, comparativ cu orice altceva din Univers.
Trei trilioane de neutrini qi informalia materialS pe ca.re o poart[ trec prin fiecare inci patrat
al planetei noastre qi prin noi, in fiecare secundd. Soarele nostru, care este cea mai apropiatl
stea de PEmAnt, produce aproximativ 70oh dintreto{i aceqti neutrini care traverseaza sistemul
nostru solar. Restul de 30% sunt emiqi de alte stele din galaxia Calea Lactee, iar un mic
procent provine de pe planeta Jupiter.
rl*--ps#
CqH- -{sEro
Neutrinii pot fi vdzuli ca echivalentul modem a ceea ce anticii numeau chi sau prana. Aceste {icF g $-
particule extraordinare ne penetreazd permanent cu fragmente de informalie, ceea ce nhtsdd
inseamn6 ca noi trdim intr-un vast, continuu qi inevitabil c6mp informa{ional. nqcfacuqf
lllfa{hre
Crusrar,rln CoNgrrrulrr tl@urr
Informaliile incredibil de detaliate qtiinfific primite de la Voce despre natura cosmosului au
tu
plasat Big Bang-ul - acceptat deja de oamenii de qtiin![ ca inceputul expansiunii Universului
cunoscut - intr-un context mai vast. Vocea a descris Big Bang-ul ca pe conceplia Universului,
nu ca pe naqterea lui, ceea ce inseamni c[ intregul Univers este o singur6 entitate vie, un
fetus incd nendscut, care incd se extinde qi se indreaptd c6tre momenful naqterii sale. *l { sccmlmrr:e 1
:rirrrfffi:E Fnlirrr.& ;
La inceput, a spus Vocea, exista un ou yin, un ou cosmic, con{in6nd tot materialul (atomic) fllu( :l@:u.[l:c i:a:
al Universului. Structura acestui ou poate fi cel mai bine descrisd ca fiind cristalinE. Degi nu trmd mrrq rnl &.l. r
este un cristal in sine, termenul ne ajutd sd,vizualizdm. A existat de asemenea o s5mAnld yang
care con{inea o altd structur[ asem6ndtoare cristalului. Cdnd oul Yin qi s6m6nfa Yang s-au l"0M Lmltr_ ll
int6lnit, la momentul Big Bang-ului a alut loc o explozie qi un numir infinit de aspecte
f; rqCu;&
cristaline s-au imprdqtiat in Universul in expansiune, fiecare aspect purt6nd ,,conqtiinfa"
orientdrii sale inifiale yin/yang. Tot ce ne putem imagina qi toate formele de via{6 de pe hlllutr i@r
|-
aceastd planetd -chiar qi cele neinsufletite- sunt inzestrate cu Cristale ale Constiintei. Vom 'tttuorli t{
explica in Partea a Doua cum ajung aceste Cristale sI fie integrate in corp. roir llrrrr,rro: rr-
E E qt ii.t
*iinmrurn g q
!-f r m t0tem
 SECTIT]NEA UNU: FUNDAMENTELE IJNEI NoI SI RnvoLUTIoNARE PERSPECTNE 21

La fiinlele umane Cristalul Personalitdlii Conqtiinlei, un aspect al semin{ei yang originare,

st6 deasupra capului (exact deasupra scalpului) in Centrul Cap in partea de sus a
Diagramei
Corpului. Acest cristal al PersonalitSlii manifestd Sinele cu care te identifici, sau cine crezi
cd egti qi se numeqte Pasagerul sau conqtiinla pasagerului. Cristalul Designului
Conqtiin{ei,
un fragment al oului yin inilial este localizat in Centrul Ajna (intre sprantene) qi manifestd
biogenetica corpului sau aspectul fizic al formei. I se mai spune vehicui sau constiinta formei.
Relalia dintre aceste dou6 cristale este exemplificatd,prinpasagerul pe scaunul din spate
(Personalitatea) care c[litoreqte intr-un vehicul (Designul), gestionat gi
navigat de un te4 -
qoferul.

MoNopor,ul MAGNETIC _ A DOUA PnEvIzlunn Annvonrr,4,

$oferul vehiculului - Monopolul Magnetic - este a treia componenta cheie, descrisl de Voce.
La 4 Septembrie 2009, a doua previziune a Vocii a fost adeveriti atunci c6nd comunitatea
gtiinfificl anunla cd a fost observati existenla monopolilor magnetici. Pe scurt, monopolii
sunt particule care au o singurd orientare magnetic6 - fie spre polul nord, fie spre polul
sud.
PdnE atunci nu au putut fi detectafi, deqi clutarea lor a inceput incr din 1920.

Conform Vocii, Monopolul nostru Magnetic este localizat it zona sternului, cunoscut ca
Centrul G; el are doul func{ii diferite. in primul rAnd ne ,,iluzia,,
line pe noi (qi tot ce exist6) in
separlrii. Ca monopol sau ca magnet care doar atrage, eI personalit6lii
line Cristalele gi
Designului impreund intr-o relalie - asa cum o c[sdtorie
line impreuna doui persoane intr-o
uniune misticS. A doua funclie a Monopolului Magnetic este sd te cotecteze cu migcarea
noastrd in timp prin spaliu, ghiddndu-ne de-a lungul drumului sau a geometriei
vietii - ceea
ce noi numim destin. Aceastl conexiune poate fi asemlnat5 felului in care captatoarele
troleibuzelor se ataqeaz[ relelei de alimentare electricd. Toate formele de via]a sunt dotate cu
un Monopol Magnetic.
22 CARTEA DE REFERINTA A DESIGNULUI UMAN - STIINTA DIFERENTIERII

Cnr,n Tnpr ConrpoNuNTE ALE Srsrrilrur,ur on N,rvrc,trrn

CRrsraluL PEFSoNALTTATn
( Pasacrnur )

ll1l{{lf]*.sl,rtf ' r}rf;rtJilirrlr

mil:-3'

Revenind la analogia cu vehiculul, pasagerul qi qoferul, imaginati-vI o limuzind cu un qofer

la volan, care qtie exact cum sd conducd maqina, unde sd meargd si cum sd ajung[
acolo.Vehiculul reprezintd Cristalul Designului, iar goferul e Monopolul Magnetic. Cristalul
Personalit6lii - sau ceea ce credem noi c5 suntem - nu e nici maqina, nici qoferul. Cristalul
Personalit[fii nu are nici cea mai mici idee unde s5 meargd sau cum ajunge acolo; el este
doar un pasager. Un pasager ar trebui sd stea liniqtit si relaxat qi sd admire peisajul in loc s[
se lupte cu qoferul pentru volan. Instrumentele Sistemul Designului Uman referitoarelaviatd
ii pot oferi pasagerului de pe scaunul din spate confortul necesar pentru a sta linigtit qi a se
bucura de c61[torie. IE€ @sillEi
m..ql Fe q
sm frlrmc r

Eflr. flEEur:
.s@$i[ I1ilril:
 SECTTL\EA UNU: FUNDAMENTELE LINEI Nor
$I REVOLI'TIONARE PERSPECTIVE 23

Tn.tnzrlra DE LA Fonnra Cu 7 Cnnrnr r,,q, f,'onvra cu 9 CBNrnr

odatd cu descoperirea in l78l a planetei Uranus de c5tre Herschel, ne-am mutat in ,,Era
uraniand", in care fiinlele umane cu forme foarte evoluate, av6nd 9 centri, au
inceput sE
inlocuiascd Homo Sapiens, ghida{i de minte qi cu 7 centri. Acest proces s-a
incheiat la
sffirqitul secolului 19, ftcdnd ca tofi cei care suntem aziitvia,ta sd fim fiinle
cu 9 Centri sau
"Homo Sapiens in Transitus", un termen creat de Ra uru Hu, pentru a
distinge fiin{ele cu 9
centri ca specie intermediarE, de tranzi[ie intre Homo Sapiens qi formele noi,
mai evoluate,
care vor aplrea dup6 anil2027.

b'{o},r(} SAFrENa
lx TRANsl"ug
Q oe*rar

Acest important moment istoric in evolulia noastr6, mucheazd,trecerea de la

nevoia de a ne
concentra pe supraviefuire, folosind conqtienla sau inteligenla minfii noastre
strategice.
Aceste forme noi, cu 9 centri, eliberate de nevoia de a avea gdj6 de fricile primare
de
supraviepire, se acordeazd incd odatd la fluxul ordinii naturale. in fiziologia noastrl
apar
incd schimblri genetice subtile, insd precise care sprijinl progresul neurologic
complex din
cadrul Plexului Solar, preg6tind manifestarea lui ca centru al conqtienlei
spiritului in 2027.
(Centrul Plexul Solar va fi discutat pe larg in Sec(iunea Doi).

Pentru scopul acestei cdr\i, infelegerea cdldtoriei evolutive de duratl

a Homo Sapiens, in
comparalie cu cei abia 230 ani de prezen{d pe planeti a lui Homo Sapiens
in Transitus, ne
oferd o perspectivd asupra impacfului geteralizatpe care trairea in aceste
wemur i de tranzilie
intre specii, o are asupra noastri. Influenleazi felul in care 1u6m decizii, felul in care
rela{iondm unul cu altul, felul in care incercdm sd ne rupem de modalitalile
de control din
trecut qi incerc6m si atingem intregul nostru potenlial ca fiin{e constiente,
trezite si atente.
Pe scurt, antropologii speculeaz6 ca hominizii de Neanderthal
cu 5 centri, care se bazau pe
inteligen{a instinctivd, splenicd qi pe simfurile asculite pentru a supraviefui,
erau animiqti qi
profund conectali gi controlali de forfele sau"zeil" naturii. Ei
traiau in mici grupuri familiale,
in armonie cu ciclurile solare/lunare ale ordinii naturale qi se pare ca
erau paqnici qi lipsi.ti de
agresivitate.
 .A
24 CARTEA DE RIFERINT,{ A DESIGNULUI UMAN DIIERENTIERN
Srcllurri r,; :

Pe mdsurd ce a a\.ut loc mutalia Cro-Magnon, de-a lungul a mii de ani, a fost pregitit6 scena
pentru evolulia spre omul modern - Homo Sapiens cu 7 centri - predecesorii noqtri. Progresul
lor a inregistrat un mare pas inainte cu 85.000 ani in urm6, odatd cu mutalia laringelui qi cu
cre$terea spa{iului din cutia cranianl pentru progresele neurologice ale neocortexul qi ale
cortexului vizual care, mai departe, au dus la modificarea formei frunlii qi la vederea
binoculard, caracteristice speciei noastre. Congtienla existenlialE, Sp1enic6, instinctivd (sau
O Srrtrz
instantanee) a fost curdnd umbrit6 de conqtienla mentald sau inteligenld, care a putut fi
exprimatd prin voce. Roana l'C*
$ eesporxirc :

de port, d€ C€9
Aceast[ metamorfozd a continuat sd diferenfieze oamenii de restul regatului mamiferelor. tu
Capacrtatea de a face gi a sistematizaovarietate de sunete repetabile, a dus la formarea
limbajului. Comunicarea a dus la cooperare qi la abilitatea unic6 de a impdrtfui inteligenla,
lucru care a dus la specializarea qi organizarea in agezlri qi domenii. Toate aceste trds6turi
evolutive au asigurat noi nivele de mdiestrie atAt personald cdt qi a grupului, ca patte a HExacn-w
existenlei infloritoare a Homo Sapiens.

Cu omul de Cro-Magnon, acceotul s-a mutat de la supraviefuirea formei qi viefuirea in Ponl

armonie cu fluxul natural, cdtre descoperirea puterii minlii qi concentrarea pe folosirea
strategiei mentale, pentru a domina fluxul natural. Aqa a reuqit Homo Sapiens sd ajungd in
vdrful lanfului trofic. O gdndire perspicace qi strategic inventivd a inlocuit fricile pentru 9 Cevrnr
supraviefuire cu strategii pentru a controla mediul qi, in cele din urm6, chiar oamenii. Ca sr 64 PoFT
specie, Homo Sapiens erau condiliona{i sd caute forle cu autoritate din exterior - cum ar fi
zeii,preo\ii, regii - care s[-i ghideze, s6-i salveze, s6-i sprijine, dar, la fel de bine, sd le
justifice cuceririle de multe ori agresive.

ln tZSt remarcabila qi strategica minte a reuqit s[ ducd forma cu 7 centri la vArful

potenlialului uman. Aqa apare Homo Sapiens In Transitus cu 9 centri. Homo Sapiens cu 7
centri a alut o speran![ de via!6 mai scdzutdmarcatd de ciclul Saturnian. Noua noastrd form[
sau corp cu 9 centri are o speranld de via16 de 84 ani, fiarcatd de ciclul Uranian. Noi avem
nevoie de o viaJi mai 1ung6, pentru a putea procesa qi integra cantitatea crescut6 de informalie
qi pentru a dezvolta tehnologiile care vor fr necesare in viitor. Conduqi de imperativul genetic
de a se reproduce fiinlele cu 7 centri, au gdsit comuniunea prin sexualitate. Fiinlele cu 9 centri
sunt aici pentru a-qi gdsi comuniunea prin conqtiinp. Felul in care comunic6m qi forma pe
care relaliile Ei relafion6rile noastre o vor lua in viitor, reprezint[ o parte intrinsecd atratziliei
spre trdirea completd a fiinlei cu 9 centri.

in 1987, cum planeta a fost inundat[ cu potenlialul pentm creEterea conEtiinlei, iar tensiunea
dintre conqtien{a corpului qi domina}ia min{ii era ridicatd, scena era deja pregdtitd. Venise
momentul ca Sistemul Designului Uman, cu metoda lui eficientd Ei practicS, sd apard qi si
rezolve aceast[ dilem6. Concluzia este cd forma noastrd evoluat[ cu 9 centri, vehiculul nostru,
este construit[ pentru a ne ghida prin viafa, de la o decizie la alta. Nu mai avem nevoie si
clutam cu mintea o autoritate exterioard, care s[ ne indrume. Aceasta este o lovitur5 imensl
datb minlii strategice, in incercarea ei de a-qi menline controlul asupra procesul nostru de 'Der.igrul L}wt
luare a deciziilor. Prin Tip, Strategie qi Autoritate, Sistemul Designului Uman face trecerea, ,eil sd t* qfl
in progresul evolutiv, de la autoritatea mentald exterioard (zei, regi, preo{i) a formei cu 7 ;@tutwfr- fia
centri, cdtre autoritatea personald, revolulionard, auric6, a formei cu 9 centri. ;il1,rc a tfu
intnirimrri rca

.Et.r.mag anaeror
SECTITAEA UN,U: FI]NDAMEN,IELE UNEI NoI EI RXVOLT]TIONARE PERSPECTIVE 25

Panrul A Doua
MaNo,q.La R.q.vn

O SrNrBzA iNrnB PArRU SrsrBnrr Ezorrnrcr $r $rrrNll MoDERNA

Floane l'Cxrrvc Floara AslnolocrcA

4 !L II
ti Aliniaze ,Eziliile dan€daE e
de Hexagmle
I din l'Ching

t
3
F
HEXAGRAM€
li CABAI.A
-
g
36 6afg
t{
Ponlr fl E
t{
t, 4
E
I Ceru-rnr lt
64 DtacRalre CoRpul-ur
tt 1{ I Hbi 9i 64porli
m It F'

Rolra I CnrNc
Mandala frumoas6 de mai sus este o sintez6 uimitoare, format6 din patru sisteme ezoterice
sau Etiinle timpurii - patru cdi de inlelegere a ritmului gi curgerii vielii, a cosmosului gi a
locului esenlial pe care il are Umanitateain acest cadru. Astrologia vesticd qi I'Ching-ul
chinezesc pot fi v6zute ca inelele mandalei, in timp ce Sistemul hinduismului brahmanic al
Chakrelor qi Arborele Vielii din Cabala/Zohar forcneazd, baza Diagramei Corpului,
reprezefital1 in centrul Mandalei.

Aceast[ matrice a fiin]ei umane cu 64 porli este cea mai importantl caracteristicd a Sistemului
Designului Uman. Fiecare dintre aceste patru sisteme qi componentele lor, plus rolul pe care
neutrinii qi Monopolurile Magnetice il au pentru a o aduce lavia[d,,vor fi discutate individual,
pentru a demonstra locul lor in Mandal6 qi modul in care interaclioneazd intre ele in cadrul
intregului. impreunA ele formeaz[ bazaunti nou qi complex sistem cu multe fa{ete, care
aduce o metod6 cupinzdtoare de inlelegere a misterului vie{ii qi a mecanicii Universului:
Sistemul Designului Uman. Sinergia acestui intreg aduce mult mai mult dec0t suma par.tilor
lui componente.

"Designul Uman este o oglindd a acestei ere a globalizdrii Si a sintezei. Existd un risc
real sd ne agdyam de "absoluturi" relqtive, pentru cd ele sunt forlele care ne
conditrioneazd, indepdrtdndu-ne de acceptarea unicitdlii noastre. Designul (Jman nu e
despre a vedea sau a accepta o anumitd cale specificd. Totul este o cale. sinteza
tmbrdli;eazd toatd inlelepciuneq adunatd de aceste culturi Si sistemele lor qi nu respinge,
nici nu minimalizeazd valoarect cunoa;terii ;i a inlelepciunii derivate din aceste sisteme
apdrute anterior. Le aduce pe toate la un loc, tntr-un corp global, intr-un spaliu potrivit,
r
26 CARTEA DE REFERh.ITA A DESIGNULTI UMAN - STIN.{TA DIFERBNTIEzuI SEcltrt: -r :

unde contribuliile lorpotfi inlelese qi onorate, in mod corespunzdtor. Fiecare culturd, in

evolulia ei, a explorat ;i a descoperit aspecte ale adevdrului. Sinteza acestor aspecte
diverse creeazd un ansamblu complet de cunoqtinle Si, a;a cum demonstreazd legile
''
lnlbt'nt.;:.
matematicii, intregul este mai mare decdt suma pdrlilor. " - Ra Uru Hu -.

sttttt..li-t,ii: , . -

genetic -
AsTnoloCTA _ INELUL INTTNION AL MANDALEI
antpritli,;' . .. .

Inelul interior al Mandalei reprezintd contribufia Astrologiei la sirfiezd. Acest cerc de 360 de c'elulei ,,; ,

grade, cu cele 12 semne ale Zodiacului Vestic (Berbec, Taur, Gemeni etc.) este felul in care ule.liirit.:,',:.
Omenirea timpurie iqi reprezenta universul gi urmdrea miqcarea corpurilor celeste pe cerul tle o t.';:,.-; ,. .

noplii. Sistemul Designului Uman folosegte Mandala pentru a calcula qi marca doud momente
precise in timp qi spafiu in cadrul sintezei.
Pimul,bazatpe momentul exact al naqterii,
este inregistrat ca datl pentru Personalitate.
Al doilea, la 88 grade ale arcului solar sau
3 luni inaintea naqterii, este inregistrat ca -.
datd pentru Design. Folosirea a doua
calcule diferer\iazd Sistemul Designului
tE -J
Uman de astrologia tradi{ional6.
(Calcularea datelor va fi discutat[ mai in
detaliu in Partea a Treia a acestei secliuni).

Suntem inconjura{i de un imens c6mp de

stele care genereazd fluxul de neutrini care,
in mod constart, penetreazd gi informeaz6 -.
obiectele prin care trece. Un gen de
comunicare se produce atunci cdnd masa infinitezimald a neutrinilor irfieraclioneaz[ sau se
freacd de obiectele din drumul 1or. De exemplu, atunci c6nd fluxul de neutrini trece prin
F-
Marte, el comunic[ cu Marte qi are loc un schimb. DupS ce a fost filtrat de Marte, fluxul trece
prin oameni qi are loc un nou schimb. E ca gi cum o maEind neagrd qi o maqina alb6 s-au
ciocnit una de alta qi acum a rdmas pulin6 vopsea neagrd pe ma;ina albl si pu{in6 vopsea albi
pe maqina neagrS. Fiecare ma;ind a fost schimbatd de intdlnire, exact cum gi noi suntem
schimbali de interacliunea cu neutrinii. in acest fel, fiecare planeti contribuie cu esenla ei la
modul in care suntem amprenta{i de cltre fluxul de neutrini. Deqi trdim cu tolii in acelaqi
program al neutrinilor, felul unic in care manifest[m acest program este determinat de
momentul exact al naqterii gi de cele doud calcule despre care am discutat mai sus.
SSCTIUNEa I,NU: FUNDAMENTELE UNEI NoI $I REVOLUTIoNARE PERSPECTIVE 27

I'CnrNc
INnr,ur, Exrrnron Ar, M,q.Nnar,nr
"Informalia conlinutd in Mandala Designului (Jman este extraordinctrd, iar simetriile ei
suntfrumoase. Hexagramele dinjurul rolii au o asociere aliniatd direct cu codul nostru
genetic - codonul. Codonul aminoacid, infrastructura fiinlei umane, opereazd prin
amprentdri speciJice. Dacd cobori la nivelul nucleului, in construclia propriu-zisd a
celulei, la nivelul ADN-ului, gdseqti cd totul este acolo, toate componentelefundamentale
alefiinlei umane. Acest lucru e adevdrat indiferent dacd vorbim de o celuld sanguind sau
de o celuld musculard." - Ra [Iru Hu

H
*-*.*-*---'-''..'* ADN H
64 CoDoNr
6 Gnups DE AMrNoActzt
H
PE CoDoN
H
H
H
!!
tl
lCnrrue
E
@
64 Hrxeonlrsr H
pe HexlonruA
6 Lrr,rrr
E
H
tr
TI
Anticul I'Ching chinezesc sau Cartea Schimb5rilor, una dintre primele cdr(i scrise \,Teodata,
este un diclionar de inlelepciune arhetipal[ despre anotimpurile vielii. Ceea ce face ca
I'Ching sa fie at6t de deosebit in aceastd sintezd nu este textul fllozofic sau etic, cat, mai
degrab6, extraordinara structur[ matematicd a celor 64 de hexagrame. in mod specific cele
64 de sec(iuni numerotate, vizibile pe inelul exterior al Mandalei reprezirftd cele 64 de
hexagrame din I'Ching. Fiecare dintre aceste hexagrame, reprezentate in exteriorul inelului,
este compusd dintr-o combinalie specificd a gase linii intrerupte (yin) sau continue (yang).
Existd 64 de hexagrame, ftecare compusi din 6 linii - ceea ce inseamnl 384 linii markere in
jurul inelului exterior. Fiecare Linie confine un 'bit' de informalie specificl poziliei
particulare din hexagramE.

in anii 1950, biologii Watson si Crick au dezlegatcodul genetic. Mai tdrziu s-a observat cI
hexagramele din I'Ching gi codonii ADN impdrtd$esc o structurd, binard" identicd. Codul
nostru genetic este constituit din patru baze chimice, aratiate in grupuri de cdte trei, similar
organizdrli trigramelor inferioare gi superioare din hexagramele I'Ching. Fiecare dintre
aceste grupdri chimice este legat de un aminoacid qi formeaz[ ceea ce este cunoscut drept
codon. Exist5 64 codoni in codul nostru genetic, precum existl 64 de hexagrame in I'Ching.
Cele 64 de hexagrame din jurul rolii exteme traduse la nivelul Diagramei Corpului ca Porfi
pot fi folosite in Designul Uman pentru a infelege tematic sau a interpreta amprerfianoastr[