28 CARTEA DE R€FERtr.ITA A DESIGNULUI UMAN - STID{TA DIFEREN].

tERrr

genetic[ 9i a ne fumiza detalii foarte specifice despre caracteristicile care ne creeazd pe

fiecare dintre noi.

RELATTA DrNrnr Hrxacn.q.Nrr (pon1r) $r Gn,Lnr

in general, inelul interior al Mandalei este utilizat pentru calcule, iar cel exterior pentru
interpretare. Aceastl ilustrafie aratd cd, fiecare hexagram5, cu poarta ei corespondentd, are o
pozitje specifici qi o m[sur6 a arcului pe inelul exterior. Pentru a-i determina pozi{ia, trebuie
sI in{elegem cd cele 64hexagrame (fiecare cu 6 linii) au in total 384 linii, in timp ce fiecare
dintre cele 12 case zodiacale ocup6 30 de grade, insumdnd un total de,360 grade.

6
CAnd cele 384 de linii de
LrNil
demarcalie vizibile pe inelul
exterior sunt mlsurate sau
aliniate la cele 360 grade ale
inelului interior putem vedea c6
fiecare hexagraml acoperd un
spaliu/timp de 5 grade, 37 minute
\ qi 30 secunde de arc. Acest arc
este un cdmp de amprentare, un ilflitflr4lflmffi ilnr

loe in spaliu; cdnd o planetd trece

prin el, informalia este schimbatl ,iiliij

prin fluxul de neutrini.

C6nd ne nastem, suntem amprentali cu calitSlile tipice hexagramei fiecarei planete specifice-
(sau Nod lunar) din hartd. Informalia purtatd de
neutrini exact in acel moment ne amprenteaz1
intr-un mod specific pentru tot restul viefii. Acel moment este marcat qi inregistrat
instantaneu in Diagrama Corpului nostru ca definifie sau ca matrif5.

in ilustraliade mai sus avem un exemplu de calcul utilizat.C6nd gtim pozilia unei planete pe
inelul astrologic interior, putem sE vedem corespondenta cu hexagrama de pe inelul exterior.
in exemplul de mai sus, Soarele este pozilionat in V6rs5tor, ceea ce iI aliniaz| cu diviziunea
corespunzltoare hexagramei 13 din I'Ching. Aceastd informa{ie este apoi transferat6 in
Diagrama corpului. Yom analiza Diagrama corpului in detaliu, mai t?rziu, in aceastd
sec{iune.
 ST]CTIUNEA LNU: FUNI]AN{ENTELE LNEI NoI ;I RIVOI,UTIONARE PERSPECTIVE 29

Srsrpmur- HINDUIST BnlunraNrc Ar, CrurnBr,on

Crr NouA CnNrnr
Sistemul hinduist brahmanic al chakrelor este a treia componentd a sintezei, aduc6ndu-ne la
cei noud centri. O diferenfd majord intre sistemul tradilional al chakrelor qi cei noud centri
din Diagrama Corpului ilustrali mai jos este cd sunt 7 chakre qi nou[ centri. Diferenla reflect[
schimbarea cosmicd petrecutd in 1781, semnalizdnd o progresie evolutivd a speciei noastre,
de la fiinlele cu 7 centri la cele cu 9 centri.

CaP
Pineata, Inspiralia
Presiunea de a traduce Existenta. $4 6i 6;

.:
A.tHr
Pituitara Anterioard &
Posteriora,
Mintea, Gendirea $i
procesuI Congtientei Mentati
GAr timp,
Tiroida 9i Paratiroida,
Metabotismul,
Manifestarea, Exprimarea.
Ittt[,tA
1

Cenrnul G ?
Timusut, Stomacul,
Bita, Voinla gi
Ficatu[, Sinete,
Angajementut.
detectorul, sensut
Direcliei gi at lubirii.

Spr-nA Sot.ln
SistemuI Limfatic, Rinichii, Vezica,
Imunitatea, Intuilia Pancreasut, Emofiite
9i procesu[ gi procesul
Congtientei Fizice
Conqtienlei In Vaturi.
?n Moment,

Secnll RAoActr.rA
Ovarele/Iesticutete, Fertltitatea gi Gtadete Suprarenale, KundaLini,
Energia Sexuatd, Presiunea de a te migca gi a gdsi
Puterea de a sustine Activitatea. echitibrut intre Frici gi lncredere.

Acest proces a implicat o reorganizare intemd complex6 a formei, nu o simpl6 addugare

a
incd doi centri energetici. Fiecare dintre cei noud centri este o platformd energetic6 cu
corelalii biologice distincte. (centrii sunt discuta{i in detaliu in Secliunea Doi)
 30 CARTEA DE REFERNTA A DESIGNULUI UMAN - A DIFERENTIERII

C.q.sar,A. - AnnonBr,E VrETrr

CBr.n 36 DB C.q.NA.r,r $164 Dn ponlr
Arborele viefii din tradilia Zohar/Cabala este a patra componentd a sintezei. iqi aduce
contribu{ia prin ciile energetice care conecteaz5 Centri prin Por{i. Aceste cdi numite Canale
creeaz6, un circuit viu care uneqte Diagrama Corpului qi direclioneazd curgereaenergiei prin
ea (ilustralia de maijos, st6nga). La fiecare caplt al unui canal, acolo unde canalul se deschide
intr-un Qentru, pute{i vedea un numdr care indicd o anumit6 poartd (ilustralia jos/dreapta).
Cele 64 porli sunt corelate cu cele 64 de hexagrame de pe inelul exterior al Mandalei,
permildndu-ne transferarea informaliei din hexagrame direct i4_Diagrama corpului.

Gelrnul
Puxur- Soun

k
I
\ s
{-"

*:l a*
$1
1 Ceuel
2 PoRTI
Cemnul RADAo|NA

Porlile individuale sunt cdi prin care energia intr[ qi iese dintr-un centru; ele sunt deschise sd
intAlneascd energia de la celalalt capdt al canalului. Ca ilrrdivizi, putem avea ambele porli
definite pe cont propriu si, ca urmare, un canal definit sau putem avea doar o poarta definitd
qi sI intAlnim al1ii care si ne completeze canalul.

De exemplu, atunci cdnd o persoanl are o poartb dintr-un capdt al canalului, ea este atras6 de
o a persoand cate are poarta de la cel5lalt capdt al canalului. intdlnirea lor ii completeazd sau
iicotecteazd' energetic prin noul canal apdrut. Aceastd a treia dinamic[ este experimentat6 in
viala lor ca o conexiune electromagnetic5. Ea se simte ca o scdnteie a atracliei. Aceasta este
una dintre multele c6i prin care suntem proiectali sd intdlnim qi s[ interaclion6m cu alte
persoane in cursul vielii. in principiu, canalele conecteazdenergia a doi centri diferili qi astfel
geneteazd, ceva nou, descris ca un cuantum. Fiecare canal are propriile caracteristici si
cuvinte-cheie, dar rdmdne un cuantum flexibil gi dinamic al energiilor pe care cele 2 por{i,
12 lifii qi 2 centri le aduc impreund. Canalele definite sau colorate devin o caracteristica
dominantd in viala unei persoane qi o astfel de defini{ie o numim "fo4d vitald,,. Aceste
aspecte vor fi detaliate in Partea a Treia qi, de asemenea, foarte amlnunlit in Sec{iunea
$ase.
SECTIUNEA U\U: FLNDAMENTELE UNEI NoI S] REVOLUTIONARE PERSPECTIVE 31

PlRrn.q. A Tnrr.r
Dra.cnalr.q. Conpur,ur DnstcNULUr Uvra.N

HAnr.q. DupA Clnn Na,vrciu

"Ceea ceface Designul (Jman atdt de extraordinar este Diagrama Corpului. Diagrama
Corpului nu a mai existat. Da, evident cd au mai existat ilustralii graJice ale corpurilor
;i sistemelor, dar nu a existat nimic asemdndtor Diagramei Corpului, in centrul Mandalei.
Diagrama Corpului este unicd. in primul rdnd, ea se bazeazd pe o conJiguralie numericd
complet noud. Nu este un sislem cu 7 chakre. Este o fiinld cu 9 centri. Felul in care
informalia este elaboratd derivd din alte sisteme. Diagrama Corpului este un domeniu
cu adevdrat sintetic. " - Ra Uru Hu

C onceplia mar cheazd momentul

in care un Cristal al Designului,
impreund cu Monopolul
Magnetic incorporat intr[ in
ovul prin procesul de fertilizare.
Pe mdsurd ce Cristalul
Designului incepe sd primeascb
informa!ie din fluxul de neutrini.
el se separ6 de Monopolul
Magnetic qi iniliazd construirea fr
fr
fetusului. Fetusul continuS sd se
dezvolte pAnI la finalul celui de-
al doilea trimestru de sarcin6,
cdnd neocortexul, aceast[
componentd speciald a creierului
specifici oamenilor, este
complet format. in acel moment,
iliE-
Monopolul Magnetic trimite un
semnal care aduce Cristalul PersonalitSlii, numit qi spirit sau suflet, in corp. Momentul
nagterii, care se int6mpl6 aproximativ trei luni mai ldrzit, marcheazd momentul in care
Cristalul Personalit6lii primeqte amprenta irevocabild de la fluxul de neutrini. Momentul
Nagterii este momentul in care copilul p5r[segte uterul qi este separat de corpul mamei, este
in afara corpului mamei qi nu momentul in care cordonul ombilical este t6iat. Designul Uman
ilustreazd unicitatea noastrd in detaliu, cu precizie, gi de aceea este foarte important sd
incepem araliza cu data naqterii corectd, in special in ce priveqte ora exact6 a naqterii. Dacd
nu sunteli sigur cu privire la ora exactd naqterii puteli consulta organizatiile care pdsheazd,
asemenea informafii in fara,/regiunea unde sunteli niscut. Daci nu se pot obline informa{ii
exacte despre ora naqterii puteli apela la astrologi care sunt specializati in ceea ce se nume$te
"corectarea hd4ii,. Astrologul vE va trece printr-un proces prin care va determina c6t mai
precis cu putinlI ora exactd a naEterii.
32 CARTEA DE REFERn.]TA A DESIGNULUI UMAN . S l IINTA DIFEREN IERlI

Dr,q.cnA,Nra CoRpuLUr

Doud calcule sunt necesare pentru a genera Diagrama Corpului. incepem cu data, locul qi ora
exactd a naqterii fieclrei persoane, pentru a stabili calculul natal sau al Personalitalii. CAnd
data naqterii este introdusl in software-ul Maia Mechanics Imaging, programul calaleazd,
automat un al doilea set de date - calculul prenatal sau al Designului.

Calculul natal sau al Personalitilii - (mai jos in coloana cu negru) se bazeazd pe momentul
nagterii iar cel prenatal, sau calculul Designului (maijos in coloana cu rogu) sebazeazdpe
un moment cu aproximativ 88 zile (sau mai exact 88 grade de la soare) inainte de momentul
naqterii. Pe harta personal6 vei vedea
:"31" c6, ai al6t data de naqtere a Designului

cdt gi o dat[ de naqtere a

al PersonalitSfii. Din moment ce
:.!
amdndou6 se bazeazd pe momentul
24.4
naqterii, nuconteazd, dacl eqti nlscut
r lo.5
9,4
la termen, prematur sau prin
t,s
cezarianl.

Cele doua sefuri de calcule sunt

,r,a .
s.3 i
inregistrate in harta ta in coloana
Designului (cu rogu) qi in coloana
Personalit6lii (cu negru). Numerele
HARTA DESIGNULUI UMAN GoNTINE porfilor indicd hexagramele care,au
DIAGRAMA COFPULUI $I DATE ALE PLANETELoR fost activate, iar simbolurile aratd
care planeta se afla in fluxul de
neutrini al acelei hexagrame. Numerele porlilor sunt de asemenea inregistrate in Centrii
Diagramei Corpului. in ilustralia din pagina urmdtoare sunt afiqate separat Designul (st6nga)
qi Personalitatea (dreapta), putdndu-se vedea unde sunt situate porlile Designului si ale
Personalitdlii; in a treia hart[ (in mijloc) se poate vedea cum apar ele c6nd sunt combinate in
Diagrama Corpului. Localizareapo\ilor in Diagrama Corpului nu se schimb6; ele sunt mereu
in acelaqi loc pentru toatd lumea. Ceea ce se schimb[ insd stnt porlile specffice, care sunt
activate de planete in momentul fiec6rui calcul.

SonrNrnrc.LlrA CuLoRrLoR RoSU Sr NEGRU

Personalitatea qi Designul pot h vdzute cahd\i separate. Seturile de informalii cu rogu

Ei cu
negru fac ambele parte din designul tdt, dar reprezinld aspecte care sunt accesate diferit de
c6tre tine. Informaliile in negru despre Personalitate sunt cele lacare aiacces in mod conqtient;
qtii lucrurile aceste despre tine qi poli lucra cu aceste informafii. Ele sunt despre cine crezi tu
cI eqti, persoana cu care te identifici. Avdnd acest acces conqtient, e ca gi cum ai sta pe un
deal gi ai privi o autostrad5. Poli s5 vezi drumul, traficul, direclia in care se circuld qi poli sa
faci cu mina oamenilor care trec. Cu alte cuvinte, eqti un observator care participd activ.
Informa{ia despre Design, cu roqu, este unul dintre cele mai importante progrese introduse
de Sistemul Designului Uman. iti aratd" natura inconqtientului tdu, ce se int6mpld sub
straturile conqtiente. De asemenea,reprezintd, qi moqtenirea geneticE, sau genealogi a, catemd
de la mama, tata gi bunici. Nu poli accesa in mod conqtient informalia in roEu. Este ca qi cum
te-ai uita la un tunel. Nu ai idee ce se intdmplS in tunel, pentru c6 nu po{i vedea obiectele sau
in ce direcfie se miqci acestea. Nu pofi decdt s[ aqtepli qi sI vezi ce va ieqi. Cu alte cuvinte,
SECTITJNEA UNU: FUNDAMENTELE I,NEI NoI $I RnvoLUTIoNARE PERSPECTI\G 33

ce-Ii iese din gurd poate fi o surprizd la fel de mare pentru tine, cdt e qi pentru ceilalli! Chiar
dacb,, odatd cu vArsta, experienla qi cu o gdndire potrivit5, inveli sd ili cunogti qi pdr{ile
inconqtiente, este important sI ili aminteqti c[ nu le poli controla niciodatd. Po4ile qi/sau
canalele colorate cu dungi roqii gi negre din harta ta indicl c6 sunt multiple influenle planetare
in acea poartd sau canal, atdt in Personalitate cAt qi in Design. Aceste activdri funcfioneazi
at6t conqtient, cdt qi incongtient, in felul in care experimentezi viala.

O GASAToRTE FoRTATA sAU

C) UNIUNE MIsTlcA

DEsrcH PERSoNALtTATE

CUANTUM

Juxtapunerea Personalitdfii qi a Designului de o parte qi de alta a Diagramei Corpului ca in

ilustralia de mai sus poate fi revelatoare. Personalitatea este cine crezi cd eqtil Designul este
cum ai fost programat genetic sd te miqti prin timp gi spaliu. Aceste doud aspecte complet
diferite se unesc in Diagrama Corpului gi sunt linute impreuni de Monopolul Magnetic ca un
c6mp integrat, o uniune mistic5. Poate fi asem[natd unui mariaj for{at pentru c[ cele doud
aspecte nu sunt compatibile in mod natural. Personalitatea crede c6 ea este cea care conduce
in via{d, c6nd, de fapt, Designul qi Monopolul Magnetic o fac. Cele mai multe conflicte care
apar qi rezistenfa pe care o int6mpini in viala ta, iqi au originea in faptul cd Personalitatea
incearcd sd conducl viafa, in loc sd-Ei asume rolul potrivit, acela de a sta pe scaunul din spate
qi a se bucura de c6l6torie.

Personalitatea nu este conEtientd de existenla Designului si, de aceea, a qti cum sd accesezi
congtient inteligenla formei prin Strategie gi Autoritate, este atdt de important. Din acest
motiv, in cartea de fa,tdne focalizdm atdt de mult pe acest subiect. Atunci cdnd pasagerul
Personalitate se abandoneazd Strategiei qi AutoritSlii, Personalitatea qi Designul pot trli in
armonie, in uniune, pentru cd fiecare iqi indeplineqte in mod individual rolul predestinat.
Acesta este momentul in care ili g[seqti drumul qi cdnd apare firndamentul iubirii a tot ceea
ce existi iubirea de sine. FdrE iubirea de sine nu poate exista iubire pentru aljii. Cu iubirea de
sine in interior vei qti cine e potrivit pentru tine gi in exterior.
 34
CARmADE REFERINTA A DsslcNartul UN4,a.N DIFERENTIEzuI

DorrNrlu iN DracnaMA CoRpuLUr

Pe mdsurd ce por{ile activate, atdt din coloana
Designului. cat si a personalita{ii, sunt
addugate (colorate) in Diagrama corpului,
canalele se formeaz5 gi centrii se definesc. Adic5
atunci cdnd cele dou6 porli de la ambele capete
ale unui canal sunt activate de o planet6,
fomreazd un canal definit gi sunt colorate ele
in Diagrama corpurui. cdnd canarur e definit,
centrii de la ambele capete ale lui sunt, de asemenea,
definili sau colorali. Aceasta este ceea
se numeste definile in hart'. Definilia
creeazd,ceea ce se numeqte fo\avitald.
De exemplu, definilia in aceasta hartd se creeaz[
afunci cAnd porlile 1 1 9i 56 definesc Canalul
Curiozitd[ii 11-56, care la rdndul lui defineqte
Ajna gi G6tu1. Toate definiJiile din harrS
(canalele colorate, centrii) aratE ce e consecvent
in viala ta, ceea ce
egti, cu certitudine, tu. Defini{ia e permanent
acolo,'hecare secund5
din fiecare minut, din fiecare ord, din fiecare
ziafiecdrei sdptbmdni,
afiecdrui an,pdnd, la sfhrqitul vielii tale. Ea stabileqte
caracteristicile
forfei tale vitale, in cele mai mici detalii. Definiliile
ili stabilesc Tipul,
Strategia qi Autoritatea qi arat5 unde po{i glsi "Da-urile"
$ pe care tepo[ibaza atunci cAnd iei decizii.
qi,.Nu-urile,,

Definilia
este esen{a fiin{ei noastre, un potenfial
de care ne apropiem
tot mai mult, pe mdsurd ce ne stabilim cu totul
in vehiculul nostru cu
9 centri, tr6ind autentic. Acesta este sinele pe care il qtim
in
profunzime noastr6, gi frecvenla unici ( fo4a
vitald) pe care o
proiectim, prin aur5, in lume, de la nagtere.
Diagrama Corpului
confirmd aceste lucru, iar Sistemul Designului
Uman ne incuraj eazd sd il tr6im.
Definilia spune povestea noastrd. perspectivele
complexe qi revolufionare ale
Diferen{ierii necesitd un limbaj nou, pentru $tiinlei
a spune aceastd poveste. Ra a denumit
limbaj Adnotare, limbajul cuvintelor-cheie acest
Cuvintele-cheie formeazd un limbaj simbolic,
viu, limbajul Designului Uman. Ele sunt o cale prin
care un volum mare de informalii este
referat sau comprimat intr-o singurI fraz6
sau cuv6nt. Aproape fiecare aspect al sistemului
are un cuvdnt-cheie propriu, asociat lui.
Ca ql mantra, cuvdnful-cheie invocd, trezeqte
sau ne
conecteazd cu chimia corpului nostru qi
cu frecvenla noastri unicd. invd{area qi utilizarea
limbajului cuvintelor-cheie este ca qr cum am gdndi
cu sistemul endocrin prin me sajele
hormonale al corpului; ceea ce ne permite sd
ne conectlm energetic cu ceilalli

Prin inlanfuirea cuvintelor-cheie ale definiliei

qi ale centrilor deschiqi, analiqtii profesioniqti
cr,eeazd' un tablo sau povestea caracterului
gi a scopului unei persoane . indatdcum
cuvintele-
cheie sunt livrate, povestea penetreazdpersoana
dincolo de nivelul mental. Ca un exemplu,
in ilustra{ia de mai sus, centrul Ajna e conectat la
centrul G6t prin canalul I l-56. Aceast6
defini{ie ne spune c6 aceast[ persoand vrea sd igi
spund parerea qi sd comunice ceea ce
gAndegte' canalul 11-56 este denumit
canalul curiozitdlii,Designul unui c6utrtor sau al
unui cercetrtor' Poarta 1 I este Poarta Ideilor iar
, Poarta56 e poarta Stimul5rii. ceea ce vrea
sd impdrtfueascd sunt propriile idei. cu
acest canal definit el transformr orice cind la
participr intr-un succes, pentru c5 e dispus care
si vorbeascr cu oricine vrea s6 il asculte. Este
sd ii !in6 pe tofi interesali
i""3r?, 9i implicali in poveqtile lui.
Ins[, deqi are foarte multe idei qi frecvent ,prr.
irrt., lioneazdsd le pun6 in p ructicd,rareori
o face. Ideile lui nu se materiarizeaza. "a
$ti;d aceste lucruri despre el, dar ne?nfeleg6nd de ce,
acesta devine o sursi de_profundd frustrare pentru
el. Existd un motiv pentru dilema rui;
defini{ia lui se opreste la centrul Gatului - centrul
comunicarii. DacS centrul G6tu1ui ar fi fost
, r:iE\TIERII \:C IIUNEA LT\]U: FUNDAMENTELE LN.IEI NOI $I RIVOLUTIoNARE PERSPECTIVE 35

conectat la unul dintre cele patru motoare sau surse de energie ale corpului (Inima, Plexul
Solar, Sacralul sau Centrul Rddacind care vor fi discutate mai in detaliu in Secliunea Doi),
. sunt
atunci aceaste persoan[ ar fi putut transforma comunicarea in acfiune. Ar fi putut sd-qi pund
{olca
in practicd ideile. Realitatea e cd aceastd persoan[ nu e menitl sa facd personal nimic cu ideile
sale. DacS el gi-ar urma Strategia de a aEtepta p6nd cdnd este ?ntrebat sau invitat s[ iEi
::.ilnit,
imp[rt5qeascd ideile, qansele sale de succes ar creste.

DBrrNrr $r NntnrrNrr tr'oRMEAzi UN BrNou:

- .,nalul Naruu $r HRANA - EmrlAronrr Sr RECEproRu
- ': lttd
"Cdnd te uili la diferitele activdri din hartd, te uili la amprentarea unicd a unei persoane.
Avem receptori pentru absolut orice. Tot ce este alb in design, este un receptor.
:;- --nda
Amprentarea e ceea ce ne face dtferili; nu e ceea cg_ ne face identici. Ceea ce ne face sd
::':,ini.
- ,:.,-ile fim la fel este harta ca tntreg; ceea ce ne diferenliazd este amprentarea individuald.
Aceasta este ;tiinla diferenlierii qi Designul (Jman ne tnvald despre unicitatea noastrd.
:- .lOUl,
Cum este sdfim unici, ca noi insine, tn cadrul totalitdlii." - Ra Uru Hu
. _-,irrle"
Definilia noi, fix[ qi de incredere, care trebuie acceptatd, exprimate qi tr[itd.
este o parte din

'::_en] Este constant[ de-a lungul vie]ii qi de aceea ne putem baza pe ea. Definilia stabileqte
parametri pentru cine vom deveni, potenlialul in care crestem in cursul vielii. Ceea ce nu este
:.:,1 CLI
definit in harta noastr[ r6m6ne alb (nedefinit). Aceste p5rli nu sunt nici goale, nici defecte.
:- ll ln
Ele sunt pdrli valoroase $i complet funclionale din noi, dar pe care, pentru ci funclioneazd
-:li O
inconsecvent, nu ne putem baza alarrci c6nd lu5m decizii. Deschiderea noastrb este scoala
:,tlui
vielii qi sursa supreml de inlelepciune pe care o implrt6qim cu beilal1i. Tot deschiderea
noastrA este cea care determind ce provoc[ri qi ce temeri vom infrunta si ce am venit sd
::: :ltei
invSlam qi sd descoperim despre noi Ei despre lume.
: -:.aSt
: . ,lic. Luate impreun6, porfiunile definite gi nedefinite din harta noastra formeazd un binom
r- 3:I€ interactiv intre ceea ce este fix gi ceea ce este flexibil in construclia noastrS. Acesta este locul
:.- -.lLli in care rratlna, sau cine suntem prin definilie, gi ce hrdnim, se intahesc. Este pur gi simplu o
dualitate, caziua qi noaptea.

;:-: ale Definilia este ca un transmildtor, un mesaj sau o frecven![ definitorie care e trimis6 in lume
prin aura noastrd. Ceea ce transmitem ii condilioneazd pe cei din jur qi invers. Centrii, porlile
qi canalele nedefinite sunt ca niqte receptori. Prin deschidere experimentdm, reflectim
i :- -,it1 (oglindim) qi amplihcSm energiile pe care le luam de la ceilalfi. Bune sau rele, prin receptori
ne hr5nim qi inv6!5m de la mediul inconjurdtor. Deschiderea noastrd este qi locul in care
; ^---t._
.'t 11.
suntem cei mai vulnerabili la condilion6ri. Cei mai mu{i oameni au un amestec de centri
-, - -1\LLt
definili qi nedefinili in designul lor. Sunt gi rare ocazii in care o persoand are tofi centrii
:;,: r-c
definili sau deschigi. Vom explora centrii definili qi nedefinili in detaliu in Secfiunea Doi.
:-:,.31
.: . rea

; rste

l:l:Lrfi
3 Ce,
lui;
: t'ost
 36 CARTEA DE RTIERNTA A Uueu - SrirNre ERII

Soanoln, LuN,r, Noounrr,n $r p'aurrrLE DrN DTAGRAMA CoRpuLUr

Ai putea considera Soarele, Luna, Nodurile qi planetele ca agenlii de programare local6 ai

sistemului nostru solar. Localizarea acestor corpuri cereqti in .o-"rtol naqterii
noastre,
determina modul in care ele influen{eazd sau "condime nteazd" felul in care
ne experimentdm
defini{ia. De-a lungul secolelor, fiecare dintre ele a cdpdtat caracteristici
tematice si
mitologice specifice.

Fdrd Diagrama Corpului, analizanu este posibild. Baza de date din

Diagrama Corpului este
constituitd dintr-un total de 26 de activdri, c6te 13 pozilii pentru Design,
Personalitate. Conform "Vocii", nici un alt obiect ceresc, in afaracelor
c6t li
pentru
listate, nu poate activa
porfi' Asta nu inseamnE c5 un obiect ceresc, cum e Titan, cel mai mare
satelit a lui Satum,
care este mai mare decdt Mercur, nu a.re nici un efect. El fiItreazd fluxul
de neutrini si- ca
orice altceva, adaugd calitatea lui, dar tu activeazd, po\i.

Nici Chiron, fragmentul de cometS, descoperit la sf6rqitul anilor l970,nu activ-d4zi sau nu
'deschide' o poartd. tns6, dacd prezumliile tematice sunt corecte, gi
acest obiect ceresc este
asociat cu vindecarea./rinirea, atunci pozi,tia lui in Diagrama corpului
poate sd aduc6 o
anumit5 in{elegere. Acelaqi lucru este valabil qi pentru Ascendentul astrologic,
Mijlocul
Cerului, punctele Arabice, etc.,care, de asemenea, nu activeazl porli.

Mai jos este lista corpurilor cereqti care se folosesc in Designul Uman. pe
l6ng5 faptul cd
influen\eazd felul in care experimentdmviala, ere ac[ioneazd,gi ca invdl5tori.

iNvi1.{ron CE ExpRrMA $r cE NE tllvl1A -.

S Soarele Expresia Personalit[1iil For]a Vital6

S PdmAntul imp6mdntarea,{Echilibrul

* Luna Forla Motrice

$a Nodul Nord Direc{ia viitoare/I\4ediul inconjur6tor

q$ Nodul Sud Direclia trecut6/Mediul inconjur[tor
$ Mercur Comunicarea/G6ndirea
$ Venus Valorile/Sociologia
I Marte Imaturitatea/Dinamica Energiei
& Jupiter Legea/proteclia
?, Satum Disciplina/JudecdtoruVConstr6ngerea

W Uranus Excentricitatea,/Haosul qi Ordinea/$tiinla

W Neptun lluzia/Arta/ Spiritualitatea

S Pluto AdevdruVTransformarea/ psihologia
Urm5toarele pagini exphce Soarele, Luna, Nodurile gi planetele qi temele lor,
sau cuvintele-cheie. De asemenea, se face o scurtE descriere a felului
in care
acestea sunt utilizate in Sistemul Designului Uman.
 SECTnTNEAI'u: FIADAMENTELE I,NEI NoI REvoLUTIoNARE PERsPECTIVE
$I 37

0 Soarele - For{a Vitali tn harta noastr6, Soarele reprezintd,esenla energiei noastre, forla
noastri yang primar5. Este 'sinele' nostru qi ceea ce 'facem' qi reprezintd
tema incamirii
noastre' Soarele reptezinld, arhetipul patem (70%o dintre neutrinii care
ne condi{ioneazi
provin de la Soare). Soarele Personalitdlii este felul in care ne prezentdm ..lumina,,in
lume.
Soarele Designului rcprezintd,tema geneticd, moqtenitd de la
tata.
s Prmantul - impimintarea gi Echilibrur. pimAntul rcprezintd, rocur ?n care
concretizdm sau aducem in formd qi felul in care impim6ntdm qi
echihbrem energia Soarelui
in formi, in corpul nostru. Soarele qi pdmdntul opereazd, intotdeauna impreund
qi sunt
localizate in opozi{ie in Mandald. Pdm6ntul oferl echilibrul primar yin,
arhetipul Mamei.
Gdsim un echilibru conqtient atunci cdnd suntem capabili sd integrim
in mod corect
Personalitatea in viaia noastrd qi gdsim stabilitatea (sau
echilibru inconltient) c6nd ajungem
sd gestionim lumea formei. pdmdntul e coloana vertebrald
a stabilitrtii noastre.

$ Luna - For{a Motrice. Luna reprezintd,ce ne misc5, for(a motrice a designului nostru.
Atraclia lunii este o forld atat de putemicS, mereu prezentd.gi mereu
dornicd sd intruchipeze
mesajul de la energia Soarelui. inceputul vine intotdeauna de la
Soare, dar direclia, fo4a,
motiva{ia e rcprezentatd de Lun5. Luna reprezirfiS arhetipul fiicei
mai mari qi face posibild
sarcina P5mdntului (Mamei) de a conduce gi de a miqca forma,
asigurand astfel wolulia.
Luna este, de asemenea, lumina reflectatd pe care allii o vid in natura
noastra interioard,
adusd la suprafald qi afiqatd.

,l Nodul Nord al Lunii - Direcfia viitoare gi Mediul inconjuritor. Deqi nu sunt planete,
Nodrnile lunare sunt la fel de putemice. pe partea personalitilii, Nodurile
nu sunt ceea ce esti
tu, ci ele seteazi cadrul pentru ceea ce Personalitatea gdndeqte
despre lume qi despre ea insaii,
Pe partea Designului, Nodurile seteazd,cadrul rela{iilor
cu mediui inconjurdtor qi cu oamenii
din el' Nodul Nord este stadiul matur al experien{ei de viald, iar
schimbare a cdtre el, de la
Nodul Sud, se face cand are loc opozilia lui Uranus (3s-43 ani). Schimbarea
spre Nodul
Nord semnalizeazdunptoces de renunlare la ceea ce nu ne mai serveste gi
de pdstrare a ceea
ce incl ne este util.

t Nodul Sud Lunar - Directia trecuti qi mediul inconjuritor. Nodul Sud reprezintd
perioada de dezvoltare in experienla noastrd de via!5, imaturitatea
noastrd, p6ni c6nd
ajungem laOpozilia lui Uranus. in corpurile noastre Uraniene
cu 9 centre, tranziliadela
Nodul Sud la Nodul Nord simbolizeazd, mijlocul vielii gi trecerea la
maturitate. Nodurile
reprezintd scena pe care ne jucdm rolul vietii, felul in care vedem
lumea qi imprejurlrile pe
care le vom experimenta ir via\d,, care ne vor mijloci tr5irea
destinului nostru unic.

* Mercur- Comunicarea qi G6ndirea. Mercur, arhetipul fiului mai mare, reprezirfid

expansiunea conqtiinlei umane, c6t qi nevoia intrinseci de a
comunica. Mercur e cel mai
apropiat de Soare qi de aceea, in mod metafo l/.c, are acces la urechea
lui. Mercur programeazd
Cristalul PersonalitSlii din momentul intrdrii in corp, pi,nd h nagtere. pozilia
definitd de
Mercurul PersonalitSlii, ne oferi informa{ii despre ce trebuie sd comunicdm
in aceast[ viali.
Mercurul Designului are qi el ceva de comunicat, ins6 adesea nu qtim
de ce spunem anumite
lucruri, anumitor persoane, atunci c6nd exprimarea are loc prin forma
noastrd inconqtientd.

? Venus - Valorile. Venus ne stabileqte valorile, reprezintd,etica noastrd legile naturale

Ei
pria care relationim intre noi qi cu lumea inconjurltoare.
Venus este arhetipul mezinei qi
reprezittd de asemenea, dragostea si frumusetea. in plan personal,
Venus reprezint5 ce e bine
 CARTEADE REFERn{TAA UMAN.
38

nu aclionezi cu claritate moral[ gi cei din

gi ce e rau, problemele qi intrebarile morale. DacS
cu duritate' valorile
jurul tau ru ac\ioneazdcu claritate moral6, venus se poate r5zbuna
prin Saturn'
,trUitit" in Venus devin legi in Jupiter, qi pedeapsa vine
cafe nu are nici o
# Marte _ Energia Imaturi. Marte este arhetipul mezinului,
miqcare qi apoi - o for[6 de care trebuie
responsabilitate. Acesta este Pasiv, pan6 se pune in
s6 linem seama. Odat6 aprinsi capLitatea lui
Marte de a crea momentum, poate duce la
.Liu, qi inhibiliile cele mai primare pot fi depSqite' in
hartA'
exploziilipsite de raliune, in
"u."
Marte reprezinta o energie extraordinard care, rafnald
in timp, Se poate transforma in
Marte joaca un rol semnificativ in
inlelepciune cu privire li *\lizarea corect[ a energiei.
transformarea noastrl personalS'

Soare, niciun alt obiect ceresc nu exercit[

o
u Jupiter - Legea qi Protecfia. in afard de
influen![ mai mare asupra noastr6. Jupiter reprezinld logos-ul pentru Univers qi defineqte
ani, ca qi relalia cu ceilalli qi cu intregul'
dezvollareanoastra exterioar[, in cicluri de 11+
concentrald a ceea ce este corect pentru
Fiecare dintre noi este amprentat cu o teml foarte
traieqti in acord cu aceasta lege' p<i1i
noi, legea noastr6, aqa cum a fost scrisd de Jupiter. Dac[
generos cdteodald,insa abilitatea de a beneficia
avea mult noroc, penffu cd Jupiter este foarte
de legile noastre proprii'
de generozitatea iui line d" supunetea addrtcdfald
unde trebuie s6 te
?J Saturn , Disciplina (Judecltorul). Saturn este locul din hart6
for!6 yin, reprezentdndjudecatorul qi
confrunli cu consecin{ete acliunilor tale. O straveche
ta unde vei pl6ti pentru incorectitudine, atunci cand
nu ai urmat propriile
locurile din viala
care i1i permite, cu timpul, s5 vezi
legi qi norme morale. Saturn este un indicator profund -
aqteptari, care distribuie doar sarcini
progtesul f6cut in procesul t6u. El este ca un qefplin de
qi nu laude. Dacd Saturn te 1as6 in pace inseamnS c[
tr[iegti corect; dacd {i incalci ins[,
propriile reguli, valori qi legi, Saturn te va pedepsi'
Uranus in harta, acolo ili
W Uranus - Excentricitatea, Ilaosul qi ordinea. Unde apare
a lui Uranus ne-a permis s5
exprimi excentricitatea. subtilitatea mutagena Ei evolutiva
vielii la cei 84 ani, de acum' Uranus
transformSm infelegerea Maiei qi sd ne extindem ciclul
mijlocul vielii obiectiv qi
a introdus in procesul vielii trei pdrli - tinerelea subiectiv[,
bdtrdnelea transcendent[.

care ne cere acceptale total6' in

v Neptun - Iluzia Ei Spiritualitatea. Un mare profesor
acesteia. Acest v6l poate s5 deranjeze
orice poart[ ar fi, Neptun pune un v51 peste potenlialul
profundsinelefals,d.oure.eprinv[lnusepoatevedeaqi,prinurmare,pierdemabilitateade qi
duce 7a abuz. PredS-te in fala lui Neptun, las[J
in pace
a vedea limit[rile, ceea ce poate
multe
astfel lasdmagiapotenlial[ sa apara din spatele v61u1ui. Vei invala, de asemenea' foarte
despre natura PredIrii.

S pt,rto - Adevirul qi Transformarea. Pluto aduce la suprafa!6 forlele inconqtientului;

aducand la suprafa!6 adevSruri
reprezintdrenaqterea. Pluto este 'cel care spune adevdrul"
adevSrul aduce transformari' oriunde il vezi
ascunse, pentru ca s5 le poli privi drept in fa![ -
profundd leclie a lui Pluto este s[ gSseascS
pe Pluto in hart6, acoto este.q.dev[ru] t[u. cea mai
misterului td.u, dureazl o viala intreagS'
lumina in intuneric. Explorarea misterului lui P1uto,
 j,ll
: SECTITJNEA I,\U: FINDAMENTELE IJNEI NoI $I REVoLUTIoNARE PERSPECTIVE 39

, :in CAnrpur, Dr NuurnrNr lu Tn.a.Nzrr

. -:r1e
Suntem pemanent influenlali de for{e care ne condilioneaz5, fie prin
chimia celor din jurul
nostru, fie de tranzitele planetare din mediul cosmic mai larg in care tr5im.
ln Sistemul
o Designului uman, definilia este "elevul", centrii nedefinili sunt .,;coala,,,
iar planetele in
tranzit sunt "profesorii". Planetele in tranzit ne informeazd qi ne afecteazd.
direct prin
.-; la capacitatea lor de a filtra fluxul de neutrini.

-i ln
:- .n lom
Translt
*r.<ffi z:a 15,4 ,

Bat69
*,a ffi zee lO,4
-.-:o ,

l *2.; ffi s:s V

I r7,2 :,
':
-.,.r.
s"s ffi os 11.1'
":::nl ss.e ?? ros t2,t ' '''
r!1 rs.r zs,a
"Q, 39,6
aia
6 a:.s ff ess
:,a qff +ra t zo,z 1,,

:-: t3 zo.s ffi ae 27,2

. - .i l e{.?"&b B{a I
::..1e 4a,2
t- :zt se.<
ffi ses
tt,t i '
sa,s &ff sos ss,l
":-:nt ,.'
.
-.i. e*.e ffi rea 58.3 i. '

rtl
::5
ixrAmrrRea LUt JoAN cu TRANztruL UNEI ztLE

si

,, in Pentru a crea o hartd de conecta"re cutratzitele,se folose;te doar

:.-7e calculul personalitifii/negru.
Amandoui pdrlile designului, at6t cea roqie cAt cea reagrd, sunt reprezentate
::: JI de activdrile
verzi, pe Diagrama Corpului de mai sus. Cdmpul planetar de neutrini in
.,: Si tranzit este
reprezeutat cv albastru. Putem observa, unde cdmpul de tranzit adttce
:-...te noi activlri pentru Joan,
la acest moment in timp, adicl felul in care c0mpul o influen{eazd gi
o informeaz6 la trecerea
prin ea. Rdm6n0nd fideld Strategiei qi Autoritdfii sale, Joan poate sa rdm6nd
ancoratd in
designul ei, evitdnd astfel sd fie deviati de la cursul ei de cdtre tranzit, sau
.. .. ',11: de cltre cei din
jurul ei care al fost, la r6ndul 1or, influenlali de el.
, . ,.ri
t.
- lzt
::::Cd
::.,:i.
40 CARTEA DE RxFERn TTA A DESTGNULIn UMAN - $TITNTA DIFERINITERn
SECTITINEA UNL: F

O H.lnrA A CoNBxTUNII ILUsrRE.q.zA Gurrc INTERACTIUUU DrNrnr Dot

OnprnNr

Suntem de asemenea impactali gi conditionali de cei din jurul nostru, in special de cei
apropiali noui. Cele trei ilustralii de pe pagina urmdtoare demonstreazd cum se creeazd o
hartd a conexiunii. Zonele definite ale lui John sunt desenate cu albastru, iar ale lui Mary cu
verde.

lmpreund, ei formeazi un c6mp cuantic mai mare decdt al fiecdruia in parte. Apar noi canale
definite qi noi centri colorafi. Se pot inv5la foarte multe din harta conexiunii lor, despre felul
in care interacfioneaz[ unul cu altul, cum involuntar, frecare influenleazd ac]iunile qi deciziile
celuilalt qi ce proiecteazdin afard ca qi cuplu.

Subiectul Conexiunii intre doi oameni este vast qi necesiti o explorare mult mai am[nuntitd
decAt poate fi oferitd in aceasti carte. Pentru a inlelege temeinic, o hartd a conexiunii trebuie
luate in calcul multe lucruri, incluzdnd: Tipul, Strategia, Autoritatea, Profilul, Defini1ia,
Porfile, Liniile qi Centri; se recomandd consultarea unui analist specializat in Designul U. -*.
Mai jos sunt prezentate temele generale in studiul relaliilor prin intermediul Desilhului
Uman.
-=Er
sO r
Electromagnetismul: Partenerii definesc fiecare, poart[ (o jumdtate) dintr-un canal qi, prin
o a, I
urmaxe, definesc intreg canalul qiueeazd energia forlei vitale, impreund;reprezintddinamica
debazd aunei relafii, atractja qi respingerea.
:":$r
e z:Ir
Dominanfa. Unul dintre parteneri def,rneqte intreg canalul, in timp ce celalalt nu activsazd *I,
(defineqte) niciuna dintre cele doui porli ale canalului. Canalul activat nu poate fi decit "g: ? t
acceptat, de cdtre cel care nu il are prin definilie qi nu poli decdt sd i te predai, ca o modalitate 'ra,Jr
de a-l experimenta pe partener. Glr
rr?) r

Compromisul. Un partener defineqte intregul canal, iar celalalt defineqte doar o singurd
poartd a canalului. Partenerul care are doar o singurd poarti a canalului activatd este
3ut
intotdeauna compromis de ce1 cu canalul complet. 'D,"Yr
'r P r
Camaraderia. Ambii parteneri au acelaqi canal sau poartd, definite in Diagrama Corpului.
Acesta este un potenlial al prieteniei, al experienlei impSrtiqite.

Sinteza multor sisteme reflectatd in Harta Designului Uman ili oferi o perspectivS
extraordinard asupra vielii tale qi o intelegere a continuitdlii genetice care curge intre aspecte
aparent separate din desigrrul t[u. Interac]iunea combinati intre definilie (sinele autentic) qi
deschidere (sinele fals) formeazd fundalia inlelegerii felului in care ili vei trdi designul. A fi
congtient, atdt despre cine eqti proiectat s[ fii, cdt qi despre unde eqti deschis si primeqti lumea
in tine, ili permite si ai o experienld de viafd maximd qi s5-!i trdieqti in mod autentic scopul
tdu unic caparte din totalitate.
SECTIT]}\EA UNU: FUNDAMENTELE UNEI
NOI $I REVoLUTIoNARE PERSPECTIVE
41

Cnr.q.nna uxrr nanlr DE coNExruNE

MAHY
Josrv

1A
3s,1 qA
rae ffi es r r,r S sra
ea.r $ ar
m*$ soor
l.r S ++rr
r o*S a*
*t: ffi ala
to.e
flf ma*
*+* $ ulr eeal $ me
ran: S rosr
r re.o $ aa r
r se"a 4$'i m* r
easS srs
r or4f .ea;
a,oS ta.r r
er,l
*,a
$ sa
r<;r$ ras*
Sl oes
* waftf ar*
re,4w ral
rec ffi Eesr I
ro,r $ ms
as,e ffi zos

HARTTLE GorusrruEre
42 CARTEA DE REEERINTA A DESIGNULU UM/N - $TIINTADIFERINTIEzuI

t&Hfficffitffiffiffitfis

*ffifis,ffiffis
ffiffisffiEffi
5#:i+#,x*ffi
-
"inlelepciunea se afld in experimentarea lipsitd de
ata$ament q deschiderii noastre" - Ra Uru Hu

ffiffi
ffi
ffi
ffi
ffi
wwffi
_ ::lll

Er.,lERG I
44 CAR]EA DE REFERD.ITA A DESIGNULUI UMAN - $TIDJTA DIFERENTIERII

SnclruNna Dor
CBr NouA Cnnrnr
FLUXUL DE ENERGIE

o+ CEt{rRUL
Crp
-:::-:.:-
Cerurnul +
A;r.rl

rc CErurnul
GAr

CENTHUL
G
CENTHUL
INrMA

CENTBUL CENTRUL )
SPLENTc PLEXUL
Soun
Cer.rtnul
Sncnn-
ffi CsMrRuL
HADACINA

Cei noui centri sunt centri de energie care transformi sau transmutd fo\a vitald pe mlsuri
ce aceasta curge prin Diagrama Corpului. Prezentarea din pagina urmdtoare va face o
introducere a celor noui centri dup[ nume, funclie (firnc1iile) care ii disting qi localia lor in
cadrul Diagramei Corpului.

Re{ineli cd atdt Centrul Riddci+5 cdt qi Plexul Solar apar in doud categorii. Fiecare dintre cei
noul centri va fi detaliat maitdrzit in aceastd secfiune.
SECTIL]NEA DoI: CEI NoUA CENTRI, FLIXTIL DE ENERGE 45

UN CrNrnu DE MANTFESTARE: "Toate drumurile duc la Roma".

Centrul GAt seteazd contextul pentru disculia noastrd despre cei noud
centri. Funclia sa extraordinard Ei unicd este similarl cu cea a centrului
oraEului. Toatd energia este miqcatd prin ceilal1i opt centri cdtre Gdt,
unde i se di o "voce" ca mijloc de a manifesta fizic qi/sau de a comunica
verbal inteligenla noastrd unqan6. Centrul Gdt reprezintl modul in care
exprimlm cu exactitate ceea ce inseamnd a fi o fiinld umand diferenliatd
in vArful lanfului trofic.
Dor CrNrm DE PRESTUNE: Cenhul Cap Ei Centrul Rldicind sunt
doud surse de presiune care deplaseazd energia spre cei trei Centri de
Congtien![. Ei sunt presiunile de a ,,qti" qi de a ,,face", de a gAndi qi
de a rdmdne in via!5, Capul pune intrebarea care miqcd energia spre
Ajna pentru a conceptualiza rlspunsul. Presiunea Ridicinii oferd
impulsul de adrenalind pentru a supraviefui, avdntul pentru a impinge
viala inainte. Acest combustibil este o energie puternicS, trimisl qi
rafnatd in continuare de Centrul Splenic, Plexul Solar qi Sacral, in
drumul spre Gdt, unde va fi comunicatl sau va fi transformati in
acfiune.

Tnnr CrNrm Dr CouErrrNlA: Centrul Splenic, Ajna qi Plexul Solar,

sunt trei domenii potenliale ale congtienlei qi ale constiinlei de sine.
Fiecare se concentreazd qi interpreteazdexperienlele noastre de via!5 in
mod energetic drept conqtienld a corpului, a minlii sau a spiritului.
(Ceila{i qase centri func}ioneazi mecanic). CAnd ajunge la GAt, energia
devine o expresie a inteligenlei conqtiente: fie ca inteligen![ splenicd
(conqtienfa supraviefuirii), ca inteligen![ mentali (conqtienla cognitiv[)
ori ca inteligenld emolionali sau a spiritului (conqtienla
rela(ionall/social5).

P.q.rnu CnNrnr Moron @u ENrncrn): R5dicina, Plexul Solar,

Sacralul qi Inima sunt motoare; frecvenle specifice care ne fwrnizeazd
resursele energetice necesare pentru a ne manifesta via{a. R6ddcina ne
d5 av6nt pentru a merge mai departe. Valul emolional al Plexului
Solar ne oferl imboldul dorinlei de a avea mai multe experienle, ne
impinge spre intimitate in relalii qi spre conqtienla spiritului. in Sacral
avem energia generatoare care sustine continuarea Formei, a forlei
vitale creatoare. Inima este energia motorului din spatele lui ,,Eu, mie,
a mealal meu", sursa voinlei noastre. Ea asiguri supraviefuirea
fiecdruia dintre noi in plan material, prin intermediul ierarhiilor
sociale.

UN CENTRU Dn rnBNrrr.q.rn: Centrul G este casa Monopolului

Magnetic. Localizat strategic in Diagrama Corpului in centrul Mandalei,
el ne stabilegte identitatea ca o direclie prin timp in spafiu, numitd
geometria noastr6. Acesta este locul unde fluxul nostru energic unic sau
definilia se conecteazi la fluxul intregii vieli - sau modul in care suntem
conectali la Univers. Monopolul Magnetic atrage viata spre noi. Am
putea spune cd Universul igi trdieqte viafa prin noi.
4t CARTEA DE REFERD.IT,d A DESIGNULU UMAN . $TIINTA DTERENTIERII

CnNrnr DEFINTTI $r NrnrrrNrlr

Putem observa in Diagrama Corpului cd unii centri sunt colorali adici sunt definili, iat altli
nu sunt colorali, adicd sunt nedefinili. Centrii care sunt definili sunt f,rqi qi putem avea
incredere in modul in care funclioreazd qi opereazS. Centrii care sunt nedefinili (albi) sunt
locurile in care experiment5m influenle exterioare sau condilionlri. Centrii nedefinili nu sunt
stricali, nu sunt goi qi nu trebuie reparali. Acestea sunt locurile in care suntem vulnerabili la
condi{ionare si sunt zone unde inv5!5m qi adunlm inlelepciune. Fiecare dintre noi este alcdtuit
dintr-un amestec intre ceea ce este defrnit gi ceea ce este nedefinit. Nu este vorba despre ce
este mai bine sau ce este mai rdu. Pdrlile definite din noi reprezintd studentul care tr[ieqte
viala qi ceea ce este nedefinit reprezinld locurile in care mergem la qcoa16 - qcoala vielii.
Procesul de a deveni TU TNSUTI este un proces de a recunoaqte unde acceptim condilionarea
vieJii, cum ne afecteazdaceasta gi cum o punem in contexful adecvat. in aceast[ recunoa$tere
se afl5 oportunitatea inlelepciunii.

CoNorlrouAREA CENTRTLoR NrnnrrNrlr $r MrNrn,t' - SrNrr-r f,'lr-s

Cdnd am frclrfi tranzi\ia de la 7 centri la 9 centri in 178 1, rolul strategic al minlii (acela de a
lua decizii), s-a schimbat, trec6nd de la conducerea vief,i noastre spre a deveni o sursi de
in{elepciune qi autoritate extem[ allii. Mintea incd mai insistd si facd ceea ce a ficut
mii de ani - nu inlelege
faptul cd fiqa postului ei
s-a schimbat, fapt care
creeazd tensiune intre
forma qi mintea noastr5,
precum qi intre sinele
autentic qi sinele fals.
Minlile noastre
incredibile nu mai sunt
capabile si fie
Autoritatea personali a
noii forme cu 9 centri.

Cristalul Personalit5lii
(sau conqtiin{a - pasagerul) este invitat in fIt in ultimele trei luni de sarcind, dup6 ce corpul
nostru este complet format. Pasagerul se familiarizeazd cu neocortexul noului sbu vehicul,
dar nu este direct implicat in crearea niciunei pirli a formei sau a corpului . Fdtd a avea ceva
specific de f6cut, pasagerul decide sd se angajeze in postul de qofer, aqezat fiind insb pe
scaunul din spate gi neavdnd permis. Din indllimea poziliei sale, din Centrul Cap, considerd
cd este cel mai bine echipat pentru a trage sforile invialata.

Existi insd doud detalii semnificative de care mintea pasagerului nu este congtientd. Primul
este cd tu ai deja un qofer, Monopolul Magnetic. A1 doilea este ci vehiculul tdu a evoluat
recent la un nivel de sofisticare qi conqtiin!5 care depiqeqte cu mult mintea. Adicd, mintea a
atins zenitul s5u in fiinla cu 7 centri, conducAnd Omenirea la un nivel fErd precedent al
congtiinlei qi alrealizdrllor qtiinlifice. Cu toate acestea, dupd l78l formele noastre au fbcut
un salt evolutiv, iar corpurile noastre au aoum noud centri de funclionare cu o conexiune
incorporatd la o busold de incredere individualizatd.
 SECTIUNEA DoI: CEI NoUA CENTRI. FLUXUL DE ENERGIF, t1

Fiecare dintre noi are GPS-ul propriu qi este conectat la Univers. Mintea noastrl nu mai poate
concura cu succes in procesul de luare a deciziilor it aceastd noul formd sau corp cu 9 cenfti,
cdreia i s-a aldtwat, dar pe care nu o in[elege. Fdrd sd fie descurajatd, de aceastd realitate,
mintea continud sd facd ceea ce a fdcutintotdeauna - incearcd sdili dirijeze vidga. Acest lucru
i'.'rr
nu face din mintea noastrd un duqman care frebuie invins, reprim at sau ignorat, ci mai degrabFt
r -:-I
o for!5 creatoare de care trebuie sd linem seama qi cu care sd ne imprietenim. Rolul desemnat
min{ii noastre - gi care ii vine perfect - este de a gfr.ndigi de a visa, de a inspira qi de a formula,
de a inlelege viafa. Mintea este un dar uimitor cdnd este eliberati de luarea deciziilor qi este
folositd in serviciul Omenirii. Mintea este menitd si fie un instrument pentru noi qi un
poten{ial profesor pentru ceilal}i. Ceea ce nu lasd acest lucru sd se intdmple este ignoran(a
noastr[ cu privire la mecanica modului in care suntem proiectati si funcliondm. FIcAnd din
ir- l
minte un aliat qi eliber0nd-o de sarcina luirii deciziilor, astfel incAt sI se poati ageza
confortabil in rolul siu de observator conqtient al Sinelui reflectat, ii permitem acesteia s5-Ei
dezviluie adeviratele comori qi s5-qi exercite contribulia de drept.

De la naqtere suntem permanent in cdmpurile aurice ale mamei, ale tatdlui, ale fralilor, ale
rudelor qi ale altora. Porfile, canalele qi centrii noqtri nedefinili sau deschiqi sunt constant
definili sau umpluli energetic de definitia celorlal1i. De-a lungul timpului, suntem subtil, dar
profund influenlali de cdmpurile lor energetice cdt qi de aqteptdrile lor crescdnde de la noi.
Aceasta este ceea ce Sistemul Designului Uman descrie ca fiind cpndilionarea. Degi nu ne
pierdem niciodatd legSfura cu cine suntem cu adevirat, cdnd avem
lapte ani, deja mai multe
straturi de condilionare familiald gi sociald sunt agezate peste sinele nostru adevdrat.

Condilionarea nu poate fipdcdlitd, nici nu-i putem scdpa, qi nici nu este in mod inerent un
lucru rdu. Este pur gi simplu inevitabil5. Tranzitele planetare, oamenii qi toate formele de
via!5, inclusiv insectele, pdsirile, animalele qi plantele, se conecteazd la noi gi ne pot influenla
modul de gdndire, comportamentul qi deciziile, mai ales dacd nu suntem ancorali in designul
nostru prin Strategie qi Autoritate. Pe tot parcursul vie{ii, ctt/,ozitatea naturalS a centrilor
deschiqi ne atrage spre oameni cu definifie in aceqti centri. Absorbindu-le frecvenlele insi,
punem presiune pe deschiderea noastrd qi declanqdm mintea sd se g6ndeasci la tot ce ne
lipseqte.

Locurile deschise din harta noastri sunt considerate ca sursd a sinelui nostru fals, pur gi
simplu pentru ci sunt inconsecvente qi instabile din punct de vedere energetic. Atunci cAnd
incepem sd confunddm ceea ce trlim prin deschiderea noastrl (ceea ce nu suntem noi) cu
sinele nostru definit sau cu sinele autentic (ceea ce este consecvent in noi), ne confruntdm cu
probleme. Sistemul Designului rJman analizeazd ct aten\ie unde suntem deschigi la impactul
condiJiondrii qi distinge acest lucru de defini{ia noastr6. Elne aratd cd, urmdndu-ne Strategia
Ei Autoritatea, suntem complet qi in mod unic echipali pentru aface fald qi a rezolva dilemele
care apar din construcliile sinelui nostru fals.

Centrii noqtri nedefinili sunt deschiqi stimulSrii gi sunt concepuli literalmente si ne atragdirt
via15. ins5, atunci c6nd ne folosim mintea pentru a lua decizii, Centrii noqtri deschiqi devin
parte a ceea ce numim mintea, sinele fals. Deoarece ceea ce este fiabil qi consecvent in noi
nu este cu adevlrat interesant pentru mintea noastrd ocupat6, ceea ce este deschis sau
nedelrnit devine o sursd de attaclie profimdd. Este dupi ce tdnjim, este ceea ce sim{im cd ne
atrage si experimentdm qi ceea ce credem ci trebuie sd avem sau sI fim. Din nefericire,
seduclia acestei atraclline poate duce departe de nafura noastri esenlial5, de aceea, de multe
ori, nu ne trdim propriul potenlial unic. Problema este c5, afunci cdnd incercim sd fim ceea
 48 CARTEA DE REFERx,ITA A DESIGNULTI UMAN
$TIIIITA DIFERENTIER]I

ce nu suntem concepuli sd fim, totul este distorsionat; ne pierdem, fugind

dupd ceva ce ne
scapl mereu printre degete. A lua decizii, bazilndu-ne pe dorinfe iluzorii qi care
se schimb6
mereu - pe ceva care e inconsecvent - este ca qi cum am incerca s[ construim
o casl pe
nisipuri miqcltoare. in cele din urmi, o ipotezdfalsi incepe si se dezvolte, cum
cI aceasta
ESTE via{a noastr5. Rezultatul este un sentiment de oboseald qi de eqec, aldturi
de frustrare,
amlrdciune, frrie qi dezamdgire fald, de viald.

in primii ani ai vielii mintea-pasagerul a crezvt cFt decizille sale te protejeaz6 pe tine qi
vehiculul tdu pentru a nu fi depiqit sau rlnit de experienlele care vin prinlocurile tale
deschise
qi lulnerabile. Mintea s-a prins in fricile inndscute ale corpului
lelate de bunlstarea fizicd,
mental5 qi emofionall, in nevoia de securitate, iubire qi sprijin. Aceste frici au
fost amplificate
de multe ori in Centrii deschiqi, aqa cI mintea a dezvoltato hiper vigilen!
d fa,tit de*"diul tdr.
A folosit modul in care ceilalli rdspundeau sau reaclionau la tine, compromil6nd mereu
adevdratul t5u sine, pundndu-te tot timpul in comparalie cu aqteptdrile qi
nevoile celorlalli de
la tine' Te-a ficut si te conformezi pentru a te integra qi a-!i face viala
mai confortabill lie qi
celor din jurul tdu. Acest lucru a funclionat pentru o vreme. Au existat chiar recompense
pentru compromisuri, insd fu ai fost cel care a suportat consecinlele.

in via{d fiecare decizie pe care o ludm ne menline pe drumul nostru sau ne aruncd pe
o cale
ocolitd plin5 de confuzie qi uneori dureroasr, ne duce fie mai aproape, fie mai
departe, de ,
adevdrata noastrd naturi qi scop. Deciziile corecte luate de Autoritatea personall, (
d" ce.u ce
este definit in noi qi ?n care putem sd avem incredere, ne aliriazri cu
destinul nostru gi ne
plaseazd,inrela{iile, locurile qi serviciile care sunt corecte pentru noi.
Deciziile luate de minte
qi bazate pe condilionarea din Centrii nedefini{i ne fac si deraiem
de pe drumul nostru. C6nd
se intampl5 acest lucru, ne confruntim cu situalii pentru care nu suntem pregdtiJi,
f6c6nd
angajamente care ne seacd energia si ne blocheazd sd ne folosim darurile
autentice.

Societatea pune un accent deosebit pe minte sau pe conqtienla mentald qi pe

a face lucrurile
sd se intdmple. Presiunea care ne condi{ioneazd nu va displrea curdnd.
Deoarece, in mod
obiqnuit, avem mai multe locuri nedefinite decAt definite in harta noastrd,
vasta complexitate
qi amplificarea deschiderii noastre de citre mintea sinelui fals are, cu
uqurin!6, o putere
exageratd asupra vielii noastre. Este extrem de dificil pentru defini{ia noastrd
sd facd fa[d
presiunii care vine printr-o asemenea deschidere, in special cdnd jum[tate
dintre defindiiie
noastre sunt inconqtiente. Din fericire, Strategia qi Autoritatea noastr[ pur qi
simplu ocolesc
reteaua iluzorie a convingerilor minlii qi permit qoferului sd conduci. Aceasta
este ceea ce
numim ate preda, starea de conqtiin{E pe care o ciutdm.

lNrnBsAnrLB CrNrnrr,oR DEscHr$r Ar STNELUT FALs

Centrii deschiqi din Diagrama Corpului ne aratd principalele puncte vulnerabile qi felul
in
care mintea noastrd le-a folosit penku a-gi crea propria strategie de luare
a deciziilor in
incercarea de a ne impiedica sd ne mai confruntdm cu confuzia qi cu durerea.
in timp,
strategiile de proteclie ale minlii devin comportamente nesdndtoase obignuite sau
obiceiuri
inconqtiente, pe care le ludm cu noi qi c6nd suntem adulli. odatr ce vezide
unde provin
obiceiurile ineficiente qi cI provin dintr-un spaliu care nu eqti tu qi nu ai fost niciodatl,
este
mult mai uqor sd le laqi si plece. pe mdsurd ce incepem sd vedem c6t de uqor este
sd ne
pierdem in deschidere qi apoi si ne identificdm cu ea, incepem sd vedem
centrii nedefinili qi
ca surse bogate de explorat aga cum ar trebui s[ fie. Prin ei vin intdlnirile noastre
cele mai
neaqteptate, cele mai mari descoperiri gi mai profunde inlelegeri care in
timp se contopesc qi
SECTIUNEA Dor: CEr NouA CENTRI. FLuxUL DE ENERGTE 49

devin inlelepciune. Prin cunoasterea pe care ne-o oferd Sistemul Designului Uman despre
noi insine, putem incepe sd apreciem qi si ne bucur6m de deschiderea noastrd intr-un mod
nou. inlelepciunea se afld in experienla lipsiti de ataqament a deschiderii noastre. Fiecare
dintre centrii, canalele qi porlile nedefinite din harta noastri deline potenfialul pentru o astfel
de inlelepciune.

IttceRc sA RAsPUND
TNTREBARTLon rt
ruBon?

lmcenc sA-r
PE roTr cA suNr

sA
Itnee arerulre?

iur ceur
ruBrREA $t ornecna?
CRED cA
DE OeUOruStnar?
Nu oAu pRUMUL LUcRURtLoR
CAFE NU SUNT EUNC? Evlr eoNFRUNTARTLE
$I ADEVAHUL?

MA GnABESC sA TERMTN
PENTFIU A MA ELIBER,A MA
oe pnestut.te?

Ilustralia de mai sus enumeri mantrele sinelui fals pentru fiecare dintre Centrii deschiqi.
Acestea sunt intrebirile pe care ni le putem pune noi inqine, pentru a determina dacd operdm
din sinele autentic sau din sinele fals. Vom explora mai profirnd f,recare dintre aceqti centri gi
construcliile sinelui fals, insd a-!i face timp acum pentru a-!i pune intreblrile care se aplicd
centrilor tdi deschiqi poate fi cel mai revelator exercitriu qi o modalitate eficientl de a
descoperi cdt de subtil5, dar pdtrunzdtoare poate fi condilionarea sinelui fals.
50 CARTEA DE REFERINTA A DESIGNULI,I UMAN . STIINTA DIFERENTIERtr

SrNnr,r Far,s AnNor,q.r iN DTAGRAMA Conpur,ur

Analiza precis6 a Diagramei Corpului nostru permite, literalmente, sI cartografiem modul in

care am fost condilionali sd gdndim pe tot parcursul viefii, oferindu-ne detalii qi inlelegeri
uimitoare despre firnclionarea minlii noastre. Ceea ce descoperim este o legdfurd foarte
puternici qi rezistentd intre mintea noastr6, experienlele dureroase timpurii qi centrii noqtri
nedefini[i. Harta exemplu de mai jos a fost adnotatd, pentru a ilustra unde a fost aceastl
persoanl cel mai lulnerabil5 la condilionare, pe
tot parcursul vielii. incepem cu Centrul Splenic
nedefinit, care este despre siguranfd, persoana a
fost condilionati sd nu dea drumul lucrurilor
precum serviciul, relaliile, locurile qi atitudinile,
pentru a se simli in siguranfd. Cei cu Splina
nedefinitl sunt preocupali de supraviefuire;
fricile lor uqor de trezit pot determina o persoand
si rdmdnd in servicii qi relafii mult timp dupl ce
aceste au incetat sd mai fie sdnitoase. Prin
Centrul Inimd nedefinit, ea este condi{ionati s[-
qi dovedeasci valoarea - cI este destul de buni,
destul de sexy, destul de loial[, destul de drdguld,
destul de inteligentl qi aqa mai departe. Este
predispus[ sd facd promisiuni pe care nu are voinla de a le pdstra, dar continud sd incerce (qi
equeazd) sd dovedeascd c6t de valoroasd este ea, acest lucru duc6nd in cele din urmS Ia o
valoare de sine scdzutd. Centrul Cap nedefinit aratd o minte care este ocupatd cu gdnduri care
rut conteazd. Mintea ei este angajati in incercarea de a rezolva intrebdrile fird rdspuns ale
oamenilor. Cu un Centru Rdddcinl nedefinit, ea simte presiunea sd facd un lucru repede qi
s[-l termine astfel inc6t s[ poatS trece la urmdtorul qi astfel si scape de presiune.

Cuvintele-cheie ale centrilor ei nedefini\i creeazd o imagine despre lucrurile pe care s-a
focalizat mintea ei gi pe ce s-au bazat decizllle ei in cea mai mare parte a viefii. CAnd
sintetizdm toate aceste informalii intr-o propozitie, avem o persoani cireia ii e fricl sI nu iqi
piardd relatia sau siguranla locului de muncd, a$a cA munceqte foarte mult pentru a termina
lucrurile repede, incerc6nd sd rezolve intreblrile tuturor pentru a dovedi cdt de valoroasd este
ea.

Dacd drumul tdu este de a te indrepta spre transformare qi congtiinfd, cu siguran!5, incet, dar
sigur, vei inceta sd dai autoritate min{ii tale qi te vei preda Autoritd{ii formei tale.Vei renunla
sd asculli ce ili spune mintea despre ceea ce ar trebui qi ce nu ar trebui si faci gi despre ceea
ce qezi cd ar trebui sI fie viala ta. Deqi predarea nu este o stare naturald pentru minte, mintea
poate invd{a sd se predea Strategiei qi Autoritilii tale qi s6-qi asume pozitia adevdratd, aceea
de pasager qi observator congtient, ficdnd cdldtoria vielii intr-un vehicul care qtie exact unde
s5-l ducd.

,,Ra Uru Hu nu sunt eu. Ra este cineva pe care il privesc. Nu sunt atomic. Sunt Jdcut din
materie intunecatd. Aceasta este cea care prive;te. PrtveSte prin prisma mediului atomic
pentru cd Jdrd acesta ELI SUI{T, este pentru totdeauna tdcut. Pasagerul care sunt eu ;i
care nu este atomic poate Ji liber in viald, nu doar in moarte. Acesta este scopul." Ra
Uru Hu
:; .!RII
SpcrrwsA Dot: CEr NouA CENTRT, FLUXUL DE ENERGTE 51

CBNrnrr DEFrNrTr, NEDEFTNTTT $r Connrr,nr Dnscnrqr

:,rl in Modul in care po4ile noastre activate sunt configurate intr-un centru, determind modul in
care funclioneazb centrul, cum este acesta experimentat in interiorul nostru qi cum
. :Ite interaclioneazd cu mediul qi cu oamenii din jurul nostru.
: '\tfi
:-,-illa
CENINU COMPLET DESCHIS
::t'. pe
:::ric CENTBU NEDEFINIT

" -:'.1 3
:-- .or
r l- CEffiRU OEFINIT
OE''NE
::.na

cnNrnur, DrrrNrr: in ilustralia de mai sus, cand doud po4i de la ambele capete ale unui
canal se intdlnesc, ele formeazi o defini1ie. Porlile 7 qi 3l formeazd,CatalulAlfa, definind
l':r n
Centrul G qi GAtul, iar Por,tile 51 qi 25 formeazd Canalul Inifierii, definind Centrii Inim6 qi
G. Un centru definit este un hub al energiei consecvente qi fiabile din noi. Porfile activate
: --:i.
intr-un centru definit care nu sunt parte dintr-un canal (porlile 33 qi 62 din exemplu) sunt
,oporti care atdmd", ele contribuind cu tema lor, consecvent, la defini{ia general[. in ansamblu,
::I"'
defrnilia este frecvenla energeticd a sinelui nostru diferenliat care este comunicatd altora prin
- J :l
ptezen,ta noastr6.
:,:o
CrNrnr,r, NrnErrrrrr: Centrii nedefinili sau albi sunt locurile'de lulnerabilitate, unde
. : :-e suntem deschiqi la oportunitilile de invd{are ;i la influenla for[elor de condi{ionare din jurul
;_-:l nostru. Un centru nedef,rnit dintr-o hartdarevnasau mai multe porli latente. Ele pot fi aspecte
inconstiente (roqii) sau conqtiente (negre) ale designului nostru. Por{ile latente sunt singure
in canal; ele stau qi agteaptlpoartade la cel5lalt capdtalcanalului, pentru a fi aprinse prinh-
.. I
o conexiune electromagneticl,. Poarta latentd filtreazd, sau direcfione azd, etergia care vine
- .1,1u
spre centrul (centrii) nedefrnit(1i), frc6ndu-ne mai conqtienli deprezen[asd ?ndgntrul nostru.
= - si
::..-a CrNrnur, Compr,nr DEscrils: Deqi impdrtdsegte multe caracteristici cu centrul nedefinit,
- - : t! fenomenul centrului deschis complet este destul de diferit. Neexistdnd nicio poarti laterid,,
inseamn5 ci nu existd nimic de ce sd ne leg[m, nici o temd familiard sau sentiment prin care
sd reaclion5m sau si ne conectdm cu acea energie. in centrii complet deschiqi putem fi cei
:. -,tr
mai vulnerabili, deoarece, fEr[ o temd de care sd ne legdm, informa]iile care curg prin centru
-
-:..3 pot fi confuze, mai ales atunci cAnd apare amplificarea. Din fericire gi reversul este adevdrat.
FdrI porfi latente, cu rolul de a filtra sau prejudicia energia care intrd, suntem deschiqi la
--..J-l
potenlialul maxim de invSlare prin experimentare al centrului, acesta devenind o surs[ de
,;:J
inlelepciune, pe misurd ce ne maturizlm.
.: ::
tn paginile care urmeazi vom explora caracteristicile fiecirui centru in parte, ce rol
joaci energia Iui in via{a noastrl qi care sunt temele sinelui autentic Ai ale sinelui fals.
consulta{i-vi Harta Designului personal, in timp ce urmrrifi materialul, pentru a vr
descoperi povestea.
 52
CARTEADE REFERINTA A DESIGNULUI UMAN
- DIFERENTIERII
SECTIL,NEA DoI:C:

CENTRUL GAT noastre qi, prir

spune celorlal
celorlalli in mc
CoruuulcaRea
gi facem. Com
gr MaurresrAREA
METAMoRFoZA gt Vocea noastrd
TRANsFoRMAREA PRIN in Diagrama C
lrurenaclruxea Cu iegire directd p
Luuee pe care ne pute
pentru cE ele sr
ta pentru a te g

Cu aga mult5
predispuqi sd a
Conrr,alra Bror,ocrcA
vocea (vocile )
Din punct de vedere biologic, centrul Gdt sunt deschise a
este asociat cu glandele tiroidr qi paratiroide.
Acestea sunt glandele endocrine responsabile de angaja pe altii
metamirfo zd/transformare. Sistemul
tiroidian supravegheazr procesele metabolice: este ,,Unneaza-
cum asimilim m6ncarea, dacr o digerrm
repede sau nu, cum ardem energia,
dacr suntem rapizi sau furceli, dacdsuntem cuvintele si ac
slabi sau gragi' Rezistenfa pe care o experimentrm mari sau mici,
confilzie sau de
datoritd
cuvintelor qi acliunilor premature,
nedorite sau pentru cd vorbim atunci c6nd
ar trebui s6 trcem, se poatelanifesta in
fiziologia Funclia sec,tot,i
compromiterea s5n5t5!ii si a stirii de
bine u qi a tuncliondrii
;:;ij:1.0r. "oriitorvocare atunci cdnd un
oameni care ta,
propun. De nor
MANrFEsrAnra Dnrpr CouuNrc,r.nE Sr/SAU AcTruNE exceplia, deoar
Schimbdrile fiziologice esenliale legate Aceste distincti
de Tocalizareagi structura laringelui, concomitent
dezvoltatea neocortexului, au-influenlat cu
evolufia speciei noastre in ultimii g5.000
ducdnd 7a capacitateanoastrr de a exprima de ani, Societatea. preu
corytiinla reflexivr de sine. Aceste schimbdri
frcut posibild manifestarea pe deplin u au aduce contribur
inseamni a fi om, atdt princom,nicarea
"""u ""
verbal6, cdt qi prin acliunea deliberatd. Indiferent Abilitatea de a r

dacd centrul G6t este definit sau nu in descoperirea sr::

Diagrama corpului, el joacd un ror central
in felul in care ne exprimdm sinele precum qi in
felul in care ne manifestSm viala din punct
de vedere voca{ionut. chla, daci func}ia sa Pozilta strare cic
pur mecanicd gi inconqtientd, centrul G6t este
are un rol centrarin cadrul oiugru,..r
corpurui. il fac un loc n

Dacd ne gdndim la Diagrama corpului ca mutagene pe ttr:

la harta unui oraq, centrul G6t ar fi centrul
Fiind central qi cel mai insemnat dintre cei nou6 oragului. din hafta noastr.
centri, toat6 energia care curge prin evolutiei Umani
Diagrama corpului se afld sub o presiune
extraordinard de a ajunge la G6t, pentru a
comunicatd sau transformatd in acliune. Expresia fi
,,Toate drumurile Jr" ; *;;;;;;;; Po4ile Centrulur
destul de frumos rolul Gdtului. Energia
..r.g" prin Diagrama corpului este metabolizatd
"u..
si transformatd in interiorul corpuluiprin p.o""r-"l" biologice atribuite acestui centru.
Funclia primard a centrului GAt este manifestarea
prin comunicare, exprim6nd cine srurtem,
ce gandim, simfim, credm sau invildm,
ceea ce gtim sau cu ce wem sr contribuim
qi ceea ce
amvdzut sau auzit qi putem spune pentru a-i
imputernici pe allii. cu potenlialul sdu de
manifestare qi 11 porfi sau voci, G6tul atrage
in mod natural foarte multi aten{ie care este
conceputd pentru a pregdti scena pentru
manifestare. Nu suntem proiecta{i sr fim singuri
izolali unul de cel5lalt. Abilitatea noastrd de a sau
comunica eficient arlgure caitatearelaliilor
 : r-tl
Sr.ciluNEn Doi: CEI NOUA CENTRI, FLUXUL
DE ENERGIE
53

noastre gi' prin urmare, supraviefuirea

noastra. Limbajul qi comunicarea nu sunt
spune celorlalli ce si facd. ci despre despre a le
cum si ne manifestdm sau s[ ne facem
celorlalli in moduri unice, astfel incdt ei cunoscuti
sd poatd rdspunde sau interacl#;
;
qi facem' comunicdnd inainte
de a acliona, putem vedea in prealabil
ce este
""";." #;'#
viabil qi ce nu.
vocea noastrd provine de la activarea
unor porli specifice sau de la definirea
in Diagrama corpului nostru. orice centru anumitor canale
din designul nostru legat de centrul G6t
iepire directd prin acel canal qi de are o
aici provine vocea (gi/sau actriunei)proprie,
pe care ne putem baza' Este consecventd qi
atdt de important ca ac{iunite qi
pentru cE ele sunt adev6rul nostru. noastre sd conteze
"o.rrring".ile
ce dar neprefuit este sE po{i s[ ai incredere in Autoritatea
ta pentru a te ghida si in Strategia
ta pentru a alege momentul potrivit pentru
a te manifesta!
cu aqa multd presiune asupra cenkurui GAt
sr vorbeascd qi sd fac[, mulli oameni sunt
predispugi sd acfioneze sau sE vorbeascr
fie prea devreme, fie prea t6rziu. cunosc6ndu_ne
vocea (vocile) qi, qtiind ceea ce suntem
aici sd exprimim sau.ifu..* _ precum gi
sunt deschise amplificirii - putem ce porti
s[ ne rerax[m gi sd agteptdm momentul potrivit
angaja pe allii in moduri corecte gi pentru a_i
-.t implinitoare pentru noi. Regula de Aur
a centrului
este G6t
-i::t "IJrmeazS-li Autoritatea qi Strategia gi sincronizarea va fi iitotdeauna perf-ectd,,. Astfel,
vor n primite av6nd impactul ror maxim, ftrr
:ilf,::,J#;:*;*J"rstre rezistenfd,

-__ Funclia secundard a centrului GAt este

;-. manifestarea ca ac{iune. Manifestarea
atunci cand un motor este conectat la este posibild
Gdt. cei care auacest tip de definitie sunt
oameni care fac, cei ce pot pune lucrurile adevdra{ii
in miqcare qi pot duce tu irJeprioi.e ceea ce
propun. De notat: Generatorii manifestan{i isi
(cu defini{ie de la motorul sacral la
excep{ia, deoarece urmeazl Strategia G6t) sunt
Generatorului de a aqteptu ,a .arp*a5,
Aceste distinctii sunt detaliate mai Jeparte neiniliind.
in Sec{iunea patru despre iipu.i.
Societatea, precum qi sinele fals,
au cerin{e imense de la noi, de a deveni
aduce contribu{ia prin cineva, de a ne
via(a noastrS, de exemplu aleg6ndu-ne
Abilitatea de a ne dezvorta in cine suntem
un serviciu sau o vocatie.
coniepuli sd fim este, insa, t# ;:il"r#i:
descoperirea sinelui autentic qi de a_ltrdi.

Pozi[ia strategicd a centrurui G6t in

Diagrama corpului qi func]ia sr de metamorfozd
il fac un loc natural pentru direclionirea qi
efectuarea schimbrrilor transformatoare
in corp
mutagene pe toate nivelurile.vielii. si
Frecvenlele specifice sau por{ile
din harta noastrr indici felul in care ,ct ".,i";;;;;;ffiH;
imtarl" necesare transformdrii noastre viitoare gi
evoluliei Umanitdfii, se vor exprima qi vor
avansa prin noi.

Porlile Centrului Gdtului sunt prezentate

mai jos.
 - DIFERENTIERIl
StrTf,fc.{IhrCEl
C,{RTEA DE REFERINTA A DESIGNULU UMAN STINTA
54

PORTTLE CBNrnur-ur GAr

Poarta 62 - Preponderenfa Celor Mici Gdndesc sau nu

Poarta Detaliilor Comunicarea detaliilor qi a faptelor

Poarta 23 - Despicare $tiu sau nu

Poarta Asimilirii Comunicarea conqtientizlrilor individuale

Poarta 56 - Hoinarul Cred sau nu

Poarta Stimullrii Povestitorul care stimuleazd

Poarta 16 - Entuziasm Experimentezim6 identihc sau nu

Poarta Competenfelor A fi maestnr/expert in ceva

Poarta 20 - ContemPlare Sunt acum sau nu

Poarta Momentului Prezent Claritate I Ac\iune instantanee

Poarta 31 - Influenfa Conduc sau nu

Poarta Influen(ei Liderul influent ales

Poarta 8 - A fine Laolaltl Pot sd aduc o contribulie sau nu

Poarta Contribufiei Expresia de sine unicd

Poarta 33 - Retragere tmi amintesc sau nu

)
Poarta Solitudinii lmpdrtiqirea lecliilor din trecut

Poarta 35 - Progres Experimentez/simt sau nu

Poarta Schimbirii Progres prin experienJe

Poarta 12 - Oprire $tiu cd pot incerca sau nu

Poarta Precaufiei Precaut social

Poarta 45 - Str6ngerea Laolaltl Am sau nu

Poarta Celui Care AdunI Regele/regina care conduce prin educalie

CnNrRur- GAr DBrrNrr - 72o/o DrN Porur'l1rr

Deqi presupunem c6 atunci cdnd vorbim, exprimSm gandurile minlii noastre, ceea ce
comunicdm este de fapt determinat de cele 11 teme ale porlilor din Centrul G0t. GAtul este
hub-ul de energie pentru "mesajele" cafe vin din toate p6r!i1e Diagramei corpului; el
transmut6 qi direclioneazl modul in care aceste informalii se manifest6 in lume, ca acliune 9i
comunicare.

in mod potenlial, G6tul poate exprima sau acliona direct din qase centri diferili: Ajna, Plexul
Solar, Inim[, G, Sacral qi Splin6. Centrul Git sdndtos vorbeqte din sursa de incredere a
definilieisale. De exemplu un Gdt conectat la Centrul Inim6, vorbeqte din,,EU" ca qi in,,EU
vreau asta, EU am asta, EU voi face asta". Cine are Gdful conectat la Ajna, spune ce gdndeqte
gi ce conceptualizeazdmintea. CAnd Gdtul este conectat la Plexul Solar, se vorbeqte sau se
ac[ioneaz1pebazaemo{iilor sau a sentimentelor. G6tu1 conectat la Splind, vorbeqte spontan
dintr-o cunoaqtere intuitivS in moment. Dacd Gdtul este conectat direct la Sacral, se vorbegte
54 CARTEA DE REFERI.ITA A DESIGNULUI UMAN - $TIINTA DIFERNNTERN

Ponlrr,r CBNrnur,ur GAr

Poarta 62 - Preponderenfa Celor Mici G6ndesc sau nu

Poarta Detaliilor Comunicarea detaliilor qi a faptelor

Poarta 23 - Despicare $tiu sau nu

Poarta Asimil6rii Comunicarea conqtientizdrilor individuale

Poarta 56 - Hoinarul Cred sau nu

Poarta Stimulirii Povestitorul care stimuleazd

Poarta 16 - Entuziasm Experimentez/md identific sau nu

Poarta Competen{elor A fi maestnr/expert in ceva

Poarta 20 - Contemplare Sunt acum sau nu

Poarta Momentului Prezent Claritate I Acliune instantanee

Poarta 31 - Influenfa Conduc sau nu

Poarta Influenfei Liderul influent ales

Poarta 8 - A fine Laolaltl Pot s[ aduc o contribulie sau nu

Poarta Contribufiei Expresia de sine unicd

Poarta 33 - Retragere imi amintesc sau nu

Poarta Solitudinii impdrtbqirea lecliilor din trecut

Poarta 35 - Progres Experimentez/simt sau nu

Poarta Schimbirii Progres prin experienJe

Poarta 12 - Oprire $tiu cd pot incerca sau nu

Poarta Precaufiei Precaut social

Poarta 45 - StrAngerea Laolaltl Am sau nu

Poarta Celui Care Aduni Regele/regina care conduce prin educalie

CBNrnur, G.A.r Dnrrnrr - 72'/o DrN Porur-a,1rn

Deqi presupunem cd atunci cAnd vorbim, exprimdm g6ndurile minlii noastre, ceea ce
comunicdm este de fapt determinat de cele 11 teme ale porlilor din Centrul Gdt. Gdtul este
hub-ul de energie pentru "mesajele" care vin din toate p6rlile Diagramei Corpului; el
transmutl qi direc{ioneazd modul in care aceste informatii se manifestl in lume, ca acliune qi
comunicare.

tn mod poten{ial, Gdtul poate exprima sau acliona direct din Ease centri diferili: Ajna, Plexul
Solar, Inim[, G, Sacral qi Splind. Centrul Gdt sdndtos vorbeqte din sursa de incredere a
definiliei sale. De exemplu un GAt conectat la Centrul Inim6, vorbeqte din ,,EU" ca qi in ,,EU
vreau asta, EU am asta, EU voi face asta". Cine are Gdtul conectat la Ajna, spune ce gAndeqte
qi ce concepfualizeazd mintea. C6nd GAtul este conectat la Plexul Solar, se vorbeqte sau se
aclioneazdpebaza emo{iilor sau a sentimentelor. GAtul conectat la Splin6, vorbeqte spontan
dintr-o cunoagtere intuitivd in moment. Dacd G6tul este conectat direct la Sacral, se vorbeqte
 : . |RII SECTn T,TEA Dor: CEr NouA CENTR], FLuxUL DE ENERGIE
55

qi ac\ioneazd.pebaza sunetelor rdspunsului Sacralului.

G6tul conectat la Centrul G vorbeqte
din identitatea gi direclia personale, din sinele superior. prin
urmare, indicatorul unui G6t
definit este modul fiabil qi consecvent, ins5 limitat, in care
se exprimA.

cei cu centrul Gdt definit de un motor pot intotdeauna s[

"fac["'sau sE manifeste, dar asta
nu inseamnr cd qi trebuie s[ o faci intotdeauna! centrul
G6t conectat la un motor poate
alimenta nevoia de a fi impulsiv, de a ceda tendin{ei
de a vorbi sau de a face prea murt
a da energie fiec5rui impuls. Atunci cdnd cei cu ;i de
centrul GAt definit se bazeazdcu incredere
qi uqurinfr pe Strategia gi Autoritatea lor qi
gtiu de unde le vine vocea qi c6nd s6 o foloseasca,
ei iqi pot manifesta propriul adevrr cu ugurinl[, onestitate
qi claritate.'

Cnx.rnur, GAr NronuNrr _ 2gZo DrN popuLATrE

Tema sinelui fals al centrului Gdt nedefinit este
"incercarea de a atrage ater\ia,,.oamenii cu
centrul Gdt nedefinit se tem cr nu vor fi observa{i, aqa
c[ mintea sinetui fals se pripeqte
gdndind modalitrli de a atrage aten[ia. Ei pot
ceda ,, ,rq*inp la o presiune amplificatd de a
vorbi, de a ac\iona, de a face o impresie, de a intrerupe
sau de a fi sufletul petrecerii. Nu
tealizeazd' cd G6tu1 deschis atrage aten,tiain
mod tatural, iar daclaqteapta, vor fi invitafi cu
siguran!5 sd vorbeascS. in acest fel, ei vor primi atenlia
adecvata, in cel mai oport,n moment,
lard a fi nevoie s6-qi piardi energia prelioas5 frcdnd
sau spunand ceva penfu a accelera
procesul - atat timp cat Autoritatea lor este
de acord cd au ceva de spus, care trebuie spus.
Reducdnd presiunea imperioasd pe care o simt
de a vorbi, ei reduc ,t .iui"ooil* lor vocale.

Dacd presiunea amplificati de a vorbi pe care

o experiment eazd inc"ltu G6t nedefinit a
fost condilionata de definilia Gdtului altcuiva, ceea
ce spun aceste persoane va fi imprevizibil
qi probabil prost primit de al{ii. in timp,
le poate fi chiar frici sE deschid5 gura. Senzafia de a
nu mai avea control qi de a nu putea comunica eficient
poate fi ingrijordtoare in cultura
noastra extrem de verbal6. Acest lucru se poate
remedia de cei cu centrut G6t deschis prin
cagtigarea increderii in Strategia gi Autoritatea
lor de a le ghida conversaliile qi inv[{6nd sd
inleleagd modul (modurile) in care acest centru
fanclioneaidmecanic in designul lor.
Atunci cand sunt in jurul celor cu un centru al G6tului
definit, ei se pot simli inconfortabil qi
sfdrqesc ducAnd cea mai mare parte a conversa(iei,
doar pentru a elibera presiunea
suplimentara' De asemenea, ei cheltuiesc multd energie
mentald incercand sr-qi de-a seama
ce vor sr spund in continuare qi fiind poate
uimili qi simfindu-se inconfortabil c6nd spun ceva
complet nea$teptat. Dilema este c6 ei nu pot pranifica
cu consecvenld ceea ce spun.

Cea mai sdndtoasl abordare pentru cei cu Centrul

,:,.. eSte G6t deschis este sd nu mai incerce s[
controleze ceea ce spun; ei sunt proiectali sE vorbeascd
: - ..i: el spontan ;i s6 se bucure de diferitele
voci sau forme de exprimare care vin prin ele. Ei inleleg
::. -.ne si cd nu tretuie sd,,,facd,,nimic pentru
a atrage atenlia' Deqi simt presiunea de a vorbi atunci
cdnd sunt cu altii, sunt relaxali qi
confortabili cu starea lor naturali de liniqte. Ei qtiu
cd dacdaqteaptr invitaliagi momentul
.. ?leru1 oportun de participare, acestea vor ap[rea. inqelepciunea
lor recunoaqte cine vorbe$te
::l3re a ac[ioneazddinpropriuladev5rqicinenu. .'- sia'
,. .:r..EU
Dacd nu sunt orientali confortabil de Shategia qi
:.: deste Autoritatea lor, ei pot deveni preocupa{i de
:a :-lU Se intrebdrile "cum pot atrage aten[ia?" sau "ce voi
deveni in via16?,,. incercarea de a in]elege
aceste afirma{ii in mod mental nu duce decdt
: : antan la decizii necorespunzdtoare gi la acliuni
, premature, punAnd presiune pe glandele tiroide.
.beste
56 CARTEADE REFERINTA A DESIGNULUI UMAN - $TIINTA DIFERENTIERII

Cn,Nrnur, GAr ConrrlET DEScHIS

Un G6t complet deschis este cel rnairar, deoarece Cenkul GAtului are 11 activdri potentiale.
Persoanele cu aceastd configuralie deschisl nu au nici o idee ce sd spun[ sau ce acfiune sE
fac6. De exemplu, copiilor cu Centrul Gdtului nedefinit, le poate lua mai mult qd invele sd
vorbeasce qi ar trebui si fie incurajali sd vorbeascS in ritmul propriu. Atunci c6nd sinele fals,
aliltitcazulcopiilor cdt qi al adullilor, le dicteazd cum qi cAnd sd atragd alenr]Eia, sd vorbeascd
qi sE acfioneze, ei se vor g[si vorbind cu o voce "imprumutatd" sau condilionatl de altcineva.
Rezultatul este c[ spui ceva greqit la momentul nepotrivit sau cE eqti ignorat cu totul.
Rezistenla pe care o int6lnesc se construieqte in timp, afect6nd atdt increderea in sine, c6t qi
funclia tiroidei.

Odatd ce se simt confortabil cu flexibilitatea qi imprevizibilitatea vorbirii lor qi au incredere

in ghidajul Autoritdfii lor, potenlialul de in{elepciune considerabil al acestui centru apare.
Printre altele, ei vor gti cine articuleazl bine qi cine vorbeqte cu autenticitate din propria
cil[torie.

MoNor,ocur, STNELUT Far-s Ar, CnNrnur-ur GAr NnlorrNrr

Mintea sinelui fals este purtitorul de cuvdnt al centrilor nedefinili qi ne spune ce trebuie sE

spunem sau sd facem. Observarea acestei disculii este esentiald pentru decondi{ionare. Iatd
ceteva exemple despre cum ar putea suna dialogul mental al sinelui fals cu Centml Gdt
nedefinit: Unde trebuie s5 mE duc pentru a obline atenlia pe care o doresc? M-a observat
cineva? Dac[ spun asta, atunci voi fi observat? Dacd iniliez aceastd conversalie, ptunci voi
ob{ine atenlia pe care o merit? Mai bine spun ceva pentru cA aceastd tdcere mI face sd mI
simt inconfortabil. Ce ar trebui sd manifest? Mai bine manifest ceva. Ce sau cine voi deveni
in aceastd viald?