PERSONALITATEA UMANA

Tipuri de personalitate Carl Jung

Teoriile psihologului si medicului elvetian Carl Gustav Jung stau la baza majoritatii
sistemelor de personalitate de mare prestigiu de astazi. Desi Jung este cel mai mare
teoretician din toate timpurile care si-a concentrat atentia asupra vietii si modului in care
oamenii relationeaza cu aceasta, aici vom face referire doar la teoriile sale privind
intelegerea personalitatii.

Jung este unul dintre marile personalitati care s-au inspirat din modelul grecesc antic al
celor patru temperamente sau umori si interpretarea acestora de-a lungul secolelor.
Cercetarile sale in aceasta privinta sunt incluse in volumul Tipuri psihologice, publicat in
anul 1921. Acesta face parte dintr-un set mai larg de idei privind energia psihica, in
cadrul caruia Jung a dezvoltat concepte importante pentru psihoterapie si psihanaliza
clinica - diagnosticul si terapia psihiatrica.

Jung a abordat tipurile psihologice din perspectiva psihanalizei; acesta era un

colaborator principal al lui Sigmund Freud, un alt ganditor prolific in domeniul
psihanalizei, psihologiei si comportamentului uman. Oameni de stiinta pasionati, Jung si
Freud erau preocupati de descoperirea, dezvoltarea si cunoasterea profunda a mintii
umane si a modului in care aceasta functioneaza.

Dovada a durabilitatii valorii si importantei teoriilor lui Jung sunt faptul ca structura
tipurilor psihologice continua sa fie o baza a celor mai importante sisteme si instrumente
psihometrice utilizate astazi, inclusiv Myers Briggs si Keirsey.

Tipuri de atitudini generale: introvertit si extravertit

Jung a impartit energia psihica in doua `tipuri de atitudini generale` de baza: introvertit
si extravertit. Aceste tipuri sunt imbinate cu celelalte, explicate mai tarziu, pentru a crea
tipurile de personalitate Jung. In plus, `tipuri de atitudini generale` introvertit si
extravertit ale lui Jung apar ca doua caracteristici total opuse in cadrul mai multor
sisteme de personalitate moderne, inclusiv Myers Briggs® si Keirsey.

extravertit introvertit
energia psihica este directionata extern,
energia psihica este directionata intern
spre lumea din afara persoanei
obiectiv - spre exterior subiectiv - spre interior
"... pastreaza o relatie pozitiva cu obiectul. ".... atitudinea fata de obiect este de
Isi afirma importanta atat de pregnant, abstractie.. se confrunta permanent cu
incat atitudinea sa subiectiva este
dilema distantarii libidoului fata de
orientata si relationata in mod continuu
obiect...." (Jung)
fata de obiect...." (Jung)
"o atitudine extravertita este motivata din
"un introvertit este motivat din interior si
exterior si este directionata de factori
directionat de chestiuni subiective, interne"
obiectivi si externi, precum si de relatii"
(Hyde)
(Hyde)
"comportamentul este directionat spre "comportamentul este directionat spre
exterior, pentru a influenta factorii si interior, pentru intelegerea si administrarea
evenimentele din afara" (Benziger) sinelui si a experientelor" (Benziger)

 
Cele `patru tipuri functionale`

Pe langa cele doua atitudini - introvertit si extravertit, Jung a mai dezvoltat si un cadru
de `patru tipuri functionale` ale psihicului. Acestea sunt:
- reflexiv si
- afectiv,
acestea ajutandu-ne sa decidem si judeca (au fost numite functii `rationale`), precum si
- senzorial si
- intuitv,
despre care Jung a spus ca sunt necesare pentru a percepe si judeca (a aduna
informatia si a decide), in scopul de a supravietui si a avea un comportament normal.
Potrivit psihologului elvetian, fiecare dintre noi prefera una din doua modalitati prezente
in fiecare pereche.
analitic,
obiectiv,
ceea ce este semnificatia
Reflexiv principii, ambele se opun functiilor de
ceva si intelegere
standarde, judecata si rationament -
criterii oamenii prefera in mod
subiectiv, constient una sau cealalta -
personal, Jung a numit aceste functii
daca este greutate si `rationale`
Afectiv apreciaza
bun sau nu valoare
intimitatea,
uman
realistic,
perceptie
Senzorial ceva exista rational, practic, ambele se opun functiilor de
senzoriala
sensibil perceptie - oamenii prefera in
intuitii, viitor, mod constient una sau cealalta
de unde - Jung a numit aceste functii
posibilitati si speculativ,
Intuitiv vine si unde `irationale`
atmosfera fantezie,
se indreapta
imaginativ
 Functia `Reflexiv` este un proces `rational` de intelegere a
realitatii, implicatiilor, cauzelor si efectelor, intr-un mod
logic si analitic. Este sistematic, evalueaza adevarul si
Reflexiv
este atat de obiectiv, incat evaluarea este bazata pe
inteligenta si intelegerea personala. `Reflexiv` este opusul judecativ
lui `Afectiv.
(functiile
Functia `Afectiv` emite judecati pe baze subiective si `rationale` ale
personale. Este un proces `rational` de formare a opiniei lui Jung)
subiective personale in legatura cu un lucru: daca este bun
Afectiv
sau rau, acceptabil sau inacceptabil, etc. Implica
sentimentalism si umanitate. `Afectiv` este opusul lui
`Reflexiv`.
Functia `Senzorial` transforma semnalele simturilor in date
efective. Nu exista o judecata despre caracterul bun sau
Senzoria
rau, implicatii, cauze, directiuni, context, posibilitati, teme
l   perceptiv
sau concepte relationate. Senzorialul vede ceea ce este,
asa cum este. `Senzorial` este opusul lui `Intuitiv`.
(functiile
Functia `Intuitiv` transforma lucrurile, datele efective si `irationale` ale
detaliile in imagini conceptuale mai largi, posibilitati, lui Jungs)
Intuitiv oportunitati, misticism si idei noi. Intuitia ignora in mare
parte faptele si detaliile esentiale, logica si adevarul.
`Intuitiv` este opusul lui `Senzorial`.

Cele opt tipuri psihologice ale lui Jung

Informatia prezentata pana acum duce la cele opt Tipuri Psihologice majore ale lui
Jung, construite adaugand cate unul din cele patru tipuri functionale la un tip de
atitudine generala introvertita sau extravertita. Astfel sunt realizate cele opt tipuri
psihologice principale. Acestea nu includ functiile auxiliare si prin urmare nu reprezinta
tipuri de personalitate complete.

denumirea tipului caracteristicile tipului

analitic, strategic, planifica, implementeaza, ii organizeaza pe
Reflexiv Extravertit
ceilalti
Reflexiv Introvertit contemplativ, descopera, teoretic, urmareste autocunoasterea
Afectiv Extravertit sociabil, sentimental, urmareste succesul personal si social
inaccesibil, enigmatic, autonom, urmareste intensitatea
Afectiv Introvertit
interioara
Senzorial practic, participativ, cauta placerea, inflexibil
Extravertit
Senzorial
intens, obsesiv, detasat, cunoscator, expert
Introvertit
Intuitiv Extravertit aventuros, inovativ, cauta noutatea, propune schimbarea
Intuitiv Introvertit idealist, vizionar, esoteric, mistic, rezervat

Cele 16 tipuri de personalitate ale lui Jung

Aceste tipuri reies din teoria lui Carl Gustav Jung, desi psihologul elvetia nu le-a
evidentiat in mod special. Acestea ne ajuta sa avem o privire de ansamblu completa
asupra teoriei lui Jung si sunt legate in mod direct de interpretarea Myers Briggs si
echivalentele aferente acestor tipuri (pentru echivalentele respective Myers Briggs a
utilizat doua dimensiuni aditionale: Judecativ - Perceptiv, pentru a determina dominanta
intre cele doua tipuri funtionale preferate, dupa atitudinile introvertit sau extravertit).

1. Extravertit Reflexiv Senzorial - ET(S)

2. Extravertit Reflexiv Intuitiv - ET(N)
3. Extravertit Afectiv Senzorial - EF(S)
4. Extravertit Afectiv Intuitiv - EF(N)
5. Extravertit Senzorial Reflexiv - ES(T)
6. Extravertit Senzorial Afectiv - ES(F)
7. Extravertit Intuitiv Reflexiv - EN(T)
8. Extravertit Intuitiv Afectiv - EN(F)
9. Introvertit Reflexiv Senzorial - IT(S)
10. Introvertit Reflexiv Intuitiv - IT(N)
11. Introvertit Afectiv Senzorial - IF(S)
12. Introvertit Afectiv Intuitiv - IF(N)
13. Introvertit Senzorial Reflexiv - IS(T)
14. Introvertit Senzorial Afectiv  IS(F)
15. Introvertit Intuitiv Reflexiv - IN(T)
16. Introvertit Intuitiv Afectiv - IN(F)

Cu ajutorul acestor informatii despre tipurile functionale si de atitudini, fiecare dintre noi
poate identifica si intelege mai bine propriul tip de personalitate Jung.

Desi teoriile lui Jung sunt utilizate pe scara larga in testele psihometrice si de
personalitate, acestea au fost initial destinate cercetarilor clinice pentru intelegerea si
tratarea afectiunilor mintale, precum si imbunatatirea calitatii existentei umane. Prin
urmare Jung a pus un accent mai profund pe subconstient decat se obisnuieste in
psihometria moderna si teoriile comerciale ale personalitatii.

Daca privim dincolo de acest model de categorisire a personalitatilor, putem observa ca

acceptarea si constientizarea celor patru functii sunt importante pentru a beneficia de o
existenta sanatoasa, chilibrata. In schimb, reprimarea uneia dintre aceste patru functii,
de catre sine sau de cineva din exterior, este nesanatoasa si duce mai devreme sau
mai tarziu la aparitia unor probleme.

Dovada celor spuse anterior este conditionarea parintilor care isi forteaza copiii sa
adopte un anumit comportament sau cazurile in care adultii isi reprima sau neaga
sentimentele. Alte exemple de iesire la suprafata si patrundere a subconstientului in
comportamentul constient sunt starile aflate sub influenta alcoolului sau a stresului.
Subconstientul este un element principal in teoriile analizei tranzactionale; acestea,
impreuna cu teoriile lui Jung, ofera o perspectiva importanta asupra personalitatii si
comportamentului.

Scopul studierii si invatarii acestor idei duce chiar la obiectivele lui Jung si la
recomandarile acestuia de a incerca sa dezvoltam functiile care au fost reprimate si de
a accepta toate cele patru functii ca facand parte integranta a unei persoane normale.