FARA PEDEAPSA

RAPORT DE ANALIZA LA NIVEL NATIONAL SI

REGIONAL
I .DESCRIERE SUCCINTA A TARII SI A JUDETULUI DOLJ
1.1 Prezentare generala
Romania are o organizare administrativa reprezentata prin 41 de judete impartite
geografic nu administrativ in 4 macro-regiuni de dezvoltare si 8 regiuni de
dezvoltare.
Organizarea in regiuni de dezvoltare este doar georgafica in Romania datorita
faptului ca implementarea politicilor de dezvoltare regionala este dificila datorita
gradului mare de fragmentare administrativa care determina o divizare a resurselor
si a fondurilor alocate pentru dezvoltare, care asociata cu lipsa unor economii locale
bine dezvoltate, ar creea conditiile utilizarii ineficiente a resurselor.Din acest
motiv,odata cu intrarea in vigoare a legii pentru dezvoltarea regionala ( Legea
nr.151/1998) in Romania au fost puse bazele unei cooperari voluntare a judetelor
concretizata in asocierea lor sub forma a 8 regiuni de dezvoltare .
Judetul Dolj face parte din regiunea de dezvoltare S-V Oltenia alaturi de alte
patru judete:Gorj, Mehedinti, Olt si Valcea.
La nivelul fiecarui judet al tarii functioneaza un Consiliu Judetean, ca autoritate
publica locala si care isi desfasoara activitatea in baza art.120-121 din Constitutia
Romaniei si a Legii nr.215/2001 privind administratia publica locala.
Potrivit art.122 din Constituția României, Consiliul Județean care funcționează la
nivelul fiecarui judet, este autoritatea administratiei publice pentru coordonarea
activitatii consiliilor comunale si orasenseti , in vederea realizării serviciilor publice de
interes judetean.
Orasul Craiova este municipiul de resedinta al judetului Dolj, regiunea Oltenia ,
Romania si este format din localitatile componente Craiova, Facai, Mofleni,
Popoveni si Simnicul de Jos, precum si din satele Cernele, Cernelele de Sus ,
Izvorul Rece si Rovine.
1.2 Caracteristici generale ale tarii/judetului/regiunii
Conform ultimului recensământ , la începutul anului, in ianuarie 2016 Romania
număra 19.760 milioane locuitori, natalitate in scădere fata de anii precedenți.
Regiunea S-V Oltenia din care face parte județul Dolj număra un număr de
2075642 locuitori, iar la nivelul județului Dolj, conform ultimului recensământ
realizat in 2011, era înregistrați 660.544 locuitori, iar in orașul Craiova, care are
rang de municipiu si este capitala regiunii Oltenia , erau înregistrați un număr de
293.567 locuitori in anul 2012.
Regiunea S-V Oltenia are o pondere a populației de 48 % din populația aflata
mediul urban. Zonele rurale din Oltenia acopera o mare parte din teritoriul tarii ,
cuprinzând 52% din populatie.La 31 decembrie 2011, organizarea administrativa a
regiunii era următoarea:40 de orașe si municipii ,408 comune si 2070 sate, la nivel
administrativ urban, regiunea Oltenia deținând 12,5 % din numărul total al orașelor.
Specificul general al mediului urban românesc este ușor atipic prin comparație cu cel
al țărilor avansate. Modul în care comunitățile urbane au apărut și s-au dezvoltat
este diferit față de cele occidentale. Majoritatea orașelor românești sunt rezultatul
dezvoltării funcțiilor comerciale ale fostelor comunități rurale. Întregul mediu urban
românesc este relativ nou prin raportare la o scală mondială, iar structura internă a
multor orașe, în special a celor cu un număr mai mic de populație este încă
dependentă de activitățile specifice unor comunități rurale mai extinse (gradul de
ocupare în agricultură). Astfel, aspectul majorității orașelor este diferit de cel al țărilor
occidentale datorită caracterului monoindustrial al multor orașe românești.
Craiova, este cel mai important centru economic și social din regiune. Restul
orașelor sunt destul de depărtate de reședința județului, grupate în special în partea
de sud a județului, de-a lungul Dunării, iar cele mai apropiate orașe sunt reduse ca
dimensiuni și au un profil predominant agricol.
In județul Dolj terenul arabil ocupa, la sfârșitul anului 2011, 65,92% din suprafata
totala a județului. Ca pondere in totalul regional al categoriei acesta reprezenta
39,26%. In suprafața totala de teren arabil a României, județul Dolj deține 5,22%.
Specificul economiei județului Dolj este industrial agrar, iar populația ocupată în
agricultură este majoritară față de totalul populației ocupate. De menționat că, în
raport cu celelalte județe există un număr mai ridicat de persoane ocupate în
industrie și industria prelucrătoare. Din acest motiv, rata șomajului este ridicata in
judetul Dolj si in toata regiunea S – V Oltenia.
În ceea ce privește evoluția numărului șomerilor pe județele care compun Regiunea
Sud-Vest Oltenia, județul Dolj înregistrează cel mai ridicat număr de șomeri .Evoluția
numărului șomerilor înregistrați la nivel de județean a înregistrat un trend
asemănător, cu o puternică scădere în anul 2005 față de anul de referință 2000,
urmată apoi de ușoare scăderi în perioada 2005 – 2007. Anul 2008 a marcat o
ușoară creștere a numărului șomerilor înregistrați, iar odată cu accentuarea
manifestării efectelor crizei economice și financiare, în anul 2009 numărul acestora a
crescut puternic în fiecare dintre județele regiunii.
Numărul şomerilor la sfârşitul lunii mai 2016, a fost de 26264 persoane, în creştere
cu 720 persoane faţă de luna mai 2015. Din totalul şomerilor 10407 persoane sunt
de sex feminin.

1.3 Date statistice din tara/judetul Dolj privind violenta/incidenta pedepsei corporale
asupra copiilor

● Date cu caracter general , factori de risc, mecanisme de preventie.

La nivel național, pe parcursul anului 2015, 13546 de cazuri de violență împotriva

copiilor a ajuns în atenția Direcțiilor Generale de Asistență Socială și Protecția
Copilului din România, iar numărul acestor cazuri a crescut permanent pe parcursul
ultimilor 5 ani. Conform statisticilor publicate de ANPDCA, peste 90% dintre situațiile
de abuz, neglijare, exploatare a copilului se produc în familie, iar aproape un sfert
dintre copiii victime ale unor forme de violență ajung în sistemul de protecție
specială. Studiile arată însă că multe dintre cazurile de copii victime ale violenței în
familie nu ajung să fie raportate la autorități, astfel că în realitate fenomenul violenței
asupra copiilor în familie este unul mult extins decât o arată statisticile oficiale. Spre
exemplu, rezultatele studiului ”Abuzul și neglijarea copiilor”, realizat de Organizația
Salvați Copiii la nivel național în 2013, relevă că 38% dintre părinți recunosc că își
abuzează fizic copiii, iar 63% dintre copiii chestionați afirmă că sunt bătuți acasă de
părinții lor.
Analizând datele privind numărul de cazuri de copii victime ale unor forme de
violență și care au ajuns în evidența DGASPC Dolj, se remarcă în primul rând o
creștere spectaculoasă de peste 70% în 2012 comparativ cu 2011 și exceptând anul
2014, s-a manifestat anual o tendință de creștere a numărului de cazuri, dar mult
mai ponderată.
în Dolj, principala formă de violență asupra copilului care a condus la creșterea
numărului total de cazuri este neglijarea. În fiecare din ultimii 5 ani, cazurile de
neglijare au reprezentant peste trei sferturi din totalul cazurilor din evidența DGASPC
Dolj. Cazurile de abuz emoțional au cunoscut și ele o creștere semnificativă, de la 26
în 2011 la 91 în 2015, în timp ce numărul de copii abuzați fizic a fluctuat în între 30-
40 de cazuri pe an, iar cele de abuz sexual au variat între 18 în 2011 și 43 în 2013,
cu o medie de aproximativ 30 de cazuri pe an. Cazurile de copii exploatați au fost
extrem de rare (2 în 2011 și 3 în 2012).
Evoluția numărului de cazuri de copii victime ale abuzului, neglijării, exploatării din județul Dolj
Evoluția
2011-2015numărului de cazuri de copii victime ale abuzului, neglijării, exploatării din județul Dolj 2011-
2015
800

700 674 Exploa ta re sexua lă

651
607
600 3 557 Exploa ta re prin
muncă
500 Neglija re

513
400 354 531 Abuz sexua l
1 502 430
300
Abuz emoționa l

200 276
Abuz fizic
36
100 43 29
19 91 Tota l
18 41 54
26 49
32 42 28 44 34
0
2011 2012 2013 2014 2015

Rata de victimizare a copiilor la nivelul județului Dolj este semnificativ mai mare
decât cea la nivel național și a cunoscut o tendință ascendentă mult mai pronunțată,
de la 27,8 în 2011 la 55,6 în 2015. Dacă diferențele în funcție de sex în ce privește
rata victimizării sunt relativ mici, în sensul în care incidența cazurilor de violență
asupra fetelor este mai mare decât în cazul băieților, diferențele între urban și rural
sunt foarte mari. În perioada 2012-2015 rata victimizării copiilor din urban a variat
între 37,8 și 44 victime la 10000 de copii, în timp ce în rural a variat între 53,3 și 67,9
victime la 10000 de copii.
Evoluția ratei de victimizare a copiilor în județul Dolj 2011-2015
(număr de cazuri de victime ale abuzului, neglijării, exploatării la 10000 de copii)
Evoluția ratei de victimizare a copiilor în județul Dolj 2011-2015

80
Tota l
70 67.9
65.7

60 55.6 Urba n
53.3 53.7 55.1
53.2 55.6
52.5 48.5 56.1
50
48.3 Rura l
49.6 45.5 44.0
40 43.7
43.5 39.9 42.7
37.8
36.1
28.5 Ma sculin
30 33.7
27.8
26.6 29.9 31.1
29.4
27.0
20 Feminin
19.6
10
Tota l la nivel
naționa l
0
2011 2012 2013 2014 2015

În funcție de vârstă, ratele de victimizare a copiilor din Dolj prezintă un patern total
diferit față de alte judete, în sensul în care ratele cele mai mari se înregistrează la
nivelul copiilor cu vârsta sub 1 an, iar cele mai mici în cazul copiilor cu vârsta între 7
și 9 ani. Totodată, la nivelul copiilor cu vârste sub 1 an și a celor între 1 și 2 ani, rata
victimizării a avut și cea mai pronunțată tendință de creștere în ultimii 5 ani. O
creștere importantă a ratei de victimizare s-a înregistrat și în cazul adolescenților
(14-17 ani) de la 24,2 la 64,9 victime la 10000 de copii.
Evoluția ratei de victimizare a copiilor în județul Dolj 2011-2015 pe grupe de vârstă
(număr de
Evoluția cazuri
ratei de victime ale
de victimizare abuzului,
a copiilor neglijării,
în județul Doljexploatării
de vârstăla2011-2015
10000 de copii)
pe grupe

120

< 1 an
100
98.6
90.9 1-2 a ni
80

64.9
73.0 73.1 65.6 3-6 a ni
60 55.5 60.6
51.5 52.2 50.6
47.7 58.4
50.6 44.9 42.651.0 7-9 a ni
40 45.4 47.2
31.6 42.1 42.9
24.2
38.4 36.3
30.624.0 32.3 10-13 a ni
20 27.2
25.4

14-17 a ni
0
2011 2012 2013 2014 2015

În perioada 1 ianuarie – 31 mai 2016, Direcția Generala de Asistenta Sociala si

Protetica Copilului,DGASPC Dolj a avut în lucru un număr de 290 de cazuri active,
dintre care 76% copii neglijați, 10% copii abuzați emoțional, 7% copii abuzați fizic și
6% copii abuzați sexual. Numărul de fete victime ale unor forme de violență a fost
 egal cu cel al numărului de băieți. Distribuția pe forme de violență in funcție de sexul
victimei este una aproape uniformă, existând o ușoară supra reprezentarea a fetelor
în rândul victimelor abuzurilor sexuale, și a băieților în rândul victimelor abuzurilor
emoționale.

Distribuția cazurilor de copii victimă ale violenței aflați în evidența DGASPC Dolj în perioada 1
ianuarie - 31 mai 2016, pe forme de violență și sexe
Sexul copilului victimă
Nr. total de cazuri
Forma de violență Masculin Feminin
Abuz fizic 10 10 20
Abuz emoțional 18 12 30
Abuz sexual 7 9 16
Neglijare 110 111 221
Exploatare sexuală 0 3 3
Total 145 145 290
% din total 50.0% 50.0% 100.0%
Sursa datelor:DGASPC Dolj

uția cazurilor deDistribuția

copii victimă aledeviolenței
cazurilor din ale
copii victimă județul Dolj
violenței dinînjudețul
funcție deîntipul
Dolj dede
funcție abuz,
tipul de abuz, neglijare
are și exploatare (ianuarie – mai 2016)
și exploatare (ianuarie – mai 2016)

Exploa ta re sexua lă
1.0%
Abuz fizic
6.9%

Abuz emoționa l
Neglija re 10.3%
76.3%

Abuz sexua l
5.5%

Pe grupe de vârstă, datele de pe primele cinci luni ale anului 2016 indică faptul că
cei mai mulți copii victime din județul Dolj sunt din rândul adolescenților (14-17 ani),
care reprezintă 37% din totalul victimelor din evidența DGASPC. Următoarea grupă
de vârstă ca pondere în totalul copiilor victime din evidența DGASPC Dolj este cea a
a copiilor cu vârste între 10 și 13 ani, reprezentând 20% din total. Ponderea copiilor
sub 2 ani în totalul copiilor victime este de circa 16%, din care 7% sunt copii sub 1
an. Marea majoritate a copiilor sub 2 ani (peste 90% din cazuri) sunt în evidența
DGASPC Dolj pentru neglijare. Majoritatea victimelor abuzurilor indiferent de forma
lor (fizice, emoționale, sexuale provin din rândul copiilor cu vârste peste 10 ani).

Distribuția cazurilor de copii victimă ale violenței aflați în evidența DGASPC Dolj în perioada 1
ianuarie - 31 mai 2016, pe forme de violență și vârste
Vârsta copilului victimă Nr.
 total
10-13 14-17
Forma de <1 an 1-2 ani 3-6 ani 7-9 ani 18+ Neprecizată de
ani ani
violență cazuri
Abuz fizic 1 0 3 3 6 7 0 0 20
Abuz
1 0 6 2 8 13 0 0
emoțional 30
Abuz sexual 0 0 1 2 5 7 0 1 16
Neglijare 18 27 33 16 39 78 7 3 221
Exploatare
0 0 0 0 0 3 0 0
sexuală 3
Total 20 27 43 23 58 108 7 4 290
% din total 6.9% 9.3% 14.8% 7.9% 20.0% 37.2% 2.4% 1.4% 100.0%
Sursa datelor:DGASPC Dolj

În funcție de mediul de rezidență al victimelor, datele pe primele 5 luni ale lui 2016
indică faptul că 42% din cazurile de abuz/neglijare/exploatare s-au petrecut în urban.
Dacă luăm în calcul că din totalul populației de copii 0-17 ani din județul Dolj
aproximativ 52% trăiesc în urban, iar 48% în rural, constatăm că incidența cazurilor
de violență asupra copilului este în continuare semnificativ mai mare în rural față de
urban, așa cum am arătat și în analiza dedicată evoluției ratei de victimizare în
perioada 2011-2015. Cazurile de abuz fizic și emoțional au provenit în mai mare
măsură din urban, în timp ce cazurile de copii neglijați înregistrează o pondere
semnificativ mai mare în mediul rural.

Distribuția cazurilor de copii victimă ale violenței aflați în evidența DGASPC Dolj în perioada 1
ianuarie - 31 mai 2016, pe forme de violență și mediu de rezidență
Mediul de rezidență
Nr. total de cazuri
Forma de violență Urban Rural
Abuz fizic 12 8 20
Abuz emoțional 18 12 30
Abuz sexual 8 8 16
Neglijare 81 140 221
Exploatare sexuală 2 1 3
Total 121 169 290
% din total 41.7% 58.3% 100.0%
Sursa datelor:DGASPC Dolj

Din totalul copiilor victime ale unei forme de violență aflați în evidența activă a
DGASPC Dolj în perioada ianuarie-mai 2016, 9% sunt / au fost implicați în diverse
proceduri judiciare, în cele mai multe dintre aceste cazuri fiind vorba de procese
penale, situația fiind relativ similară cu cea din Cluj. DGASPC nu ne-a putut furniza
informații despre faza în care sunt procesele penale în care sunt implicați cei 22 de
copii.

Distribuția cazurilor de copii victimă ale violenței aflați în evidența DGASPC Dolj în perioada 1
ianuarie - 31 mai 2016, pe forme de violență, în funcție de implicarea copilului în proceduri judiciare
Implicare in proceduri judiciare
Forma de violență Implicat în Implicat în Neimplicat in vreo Total
penal civil procedura judiciara
Abuz fizic 0 0 20 20
Abuz emoțional 0 2 28 30
Abuz sexual 2 0 14 16
Neglijare 20 2 199 221
Exploatare sexuală 0 0 3 3
Total 22 4 264 290
% din total 7.6% 1.4% 91.0% 100.0%
Sursa datelor:DGASPC Dolj

Din cele 299 de cazuri de copii victime ale unor forme de violență aflate în evidența
DGASPC Dolj, doar 7 (reprezentând 2,4%) au beneficiat de servicii de consiliere
psihologică din partea acestei instituții. În schimb, 233 (80% din total) de copii
victime și familiile lor au beneficiat de de servicii de consiliere/asistență juridică .
La nivelul anului 2015 au fost sesizate și cercetate de către organele de poliție din
Dolj 464 de fapte penale având ca victime minori, dintre care două treimi (41%) se
încadrează la infracțiunea abandonului de familie (art. 378, NCP), iar circa 16 % sunt
asimilabile abuzului sexual sau exploatării sexuale (vezi tabelul 16). Numărul de
fapte penale comise în mediul urban este aproape egal cu cel al infracțiunilor comise
în mediul rural. Pe parcursul anului 2015 au fost soluționate 188 de infracțiuni având
victime copii, iar în 78 de cazuri s-a dispus începerea urmăririi penale împotriva
agresorului.
În primul trimestru al anului 2016, au fost sesizate la poliție 144 de fapte penale
având că victime copii, din care 44% au fost comise în urban. Dintre aceste în
aproximativ 73% din cazuri este vorba de infracțiunea abandonului de familie.În
aceeași perioadă au fost soluționate 60 de cazuri și în 9 s-a dispus începerea
urmăririi penale împotriva agresorului.
Cei mai importanți factori favorizanți ai violentei soldata cu pedeapsa fizica
sunt:sărăcia, nivelul scăzut de educație, consumul de alcool, droguri, bolile psihice.
Fenomenul este mult mai frecvent in zonele cu grad ridicat de sărăcie ,special urban,
unde lipsa de ocupație si nivelul scazut de educatie încurajează consumul de alcool
si implicit violenta in familie asupra femeilor si copiilor.
De asemenea sunt zone in care mentalitatea tradiționala conform căreia”bataia este
rupta din rai”inca persista si este tot mai des folosita ca mijloc de corecție si
educatie.
Pentru a preveni astfel de fenomene, autoritatile in domeniu au incercat si incearca
sa deruleze campanii de promovare a bunelor pratici in educatie, fara violenta si
bataie fizica , derulate atat in scoli cat si la nivelul institutiilor abilitate sa apere si
sa promoveze drepturile copiilor la un trai fara violenta.

Una dintre aceste campanii de interes national a fost derulata de catre

Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului si a fost numita sugestiv
„Interventie in situatii de violenta in familie”, campanie care a fost derulata in
parteneriat cu Directiile Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului de la
nivelul fiecarui judet , precum si cu Inspectoratele Scolare Judetene, ca
reprezentante ale Ministerului Educatiei.
De asemenea , campanii similare au fost derulate de catre organizatiile
neguvernamentale de la nivel local si national, scopul acestor campanii fiind acela
de informare, de promovare de bune practici, de schimbare de mentalitate,in randul
famillilor, fie ele traditionale sau moderne.
S a urmarit cu predilecție prin intermediul acestor campanii cresterea gradului de
constientizare a actorilor sociali((specialişti în domeniul asistenţei sociale, educaţiei
sau sistemului juridic şi de impunere a legii) cu privire la dimensiunea şi implicaţiile
fenomenului violenţei domestice, dar şi instruirea acestora pentru a interveni eficient
în cazurile de violenţă domestică asupra copiilor.
Campaniile de prevenire a violentei asupra copilului s-a axat si pe prevenirea şi
remedierea comportamentelor violente. Această linie de acţiune vizează reducerea
incidenţei comportamentelor agresive (prevenţia) şi se centrează mai ales pe
activităţi de educare a copiilor si tinerilor adolescenţi şi de schimbare
comportamentală a celor cu înclinaţii spre violenţă domestică.
Activitatea de prevenire a vizat si dezvoltare unor servicii de suport pentru victimele
violenţei. Majoritatea planurilor naţionale se concentrează pe dezvoltarea
programelor de suport pentru victimele violenţei domestice, incluzînd aici cu
predilectie şi serviciile de suport pentru copii victime ale violenţei domestice sau
martori ai violenţei domestice.

II. DESCRIEREA SISTEMULUI NATIONAL DE SPRIJIN

In Romania organismul responsabil cu protectia si promovarea drepturilor copilului,

este la nivel central, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului
aflată în subordinea Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor
Vârstnice, ANPDC.
ANPDC coordoneaza metodologic, la nivel judetean o retea de institutii
subordonate ,la nivelul fiecarui judet, existand cate o institutie denumita Directia
Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului, cu rol in protectia si
promovarea drepturilor copilului, care administrativ se afla in subordinea Consiliilor
Judetene.
ANPDC mai coordoneaza prin intermediul directiilor de asistenta sociala si protectia
copilului de la nivelul fiecarui judet , la nivel local, Serviciile Publice de Asistenţă
Socială, organizate la nivelul municipiilor şi oraşelor, sau persoane cu atribuţii de
asistenţă socială din aparatul propriu al consiliilor locale comunale si care
administrativ se subordoneaza tot Consiliilor Judetene.
Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului este organizata si
functioneaza ca organ de specialitate al administraliei publice centrale, cu
personalitate juridica, in subordinea Ministerutui Muncii, Familiei, Protectiei Sociate
si Persoanelor Varstnice.
ANPDC are ca atributii in domeniul protectiei drepturilor copilului urmatoarele:
● elaboreaza strategia nationala in domeniuI protectiei si promovarii drepturilor
copilului si planurile operationale aferente
● coordoneaza activititatile si masurlte de implementare a obiectivelor strategiei
nationale din domeniul de activitate al Autoritatii in relatie cu prioritatile stabitite in
planul de guvernare' cu recomandarile comitetului ONU pentru Drepturlte Copilului si
alte documente strategice retevante
● centralizeaza , sintetizeaza informatiile referitoare la respectarea principiilor si
normelor stabilite de Conventia cu privire la drepturile copilului, ratificata prin Legea
nr. 18/1990 republicata si elaboreaza rapoartele prevazute la art. 44 pct. 1 din aceasi
conventie
● elaboreaza si promoveaza standardele, normele metodologice, procedurile de
lucru intra si interinsitutionale si ghidurile de bune practici pentru serviciile care
asigura prevenirea separarii copilului de parintii sai, protectia speciala a copilului
● elaboreaza criteriile, standardele minime si indicatorii care stau la baza acreditarii
furnizorilor si a serviciilor de prevenire a separirii copilului de parinti si de protectie
speciala a copilului separat temporar sau definitiv de parinti
● participa la elaborarea propunerilor de proiecte de politici publice si acte
normative din domeniuI de activitate aI Autoritatii
● identifica si fundamentează necesitatea elaborării de studii, cercetări, in vederea
dezvoltarii politicilor, strategiei, planurilor de actiune, standardelor si a celorIalte
metodologii de lucru din domeniu sii participa la realizarea lor
● participa la elaborarea indicatorilor si instrumentelor de lucru pentru monitorizarea
drepturilor copilului si pentru monitorizarea strategiilor/planurilor de actiune in
domeniu
● identifica nevoile de formare a personalului irnplicat in protectia si promovarea
drepturilor copilului si colaborează cu institutii publice, private, alte organizatii la
fundamentarea si elaborarea de programe care si raspund acestor nevoi
● asigura secretariatul comitetului National Director pentru prevenirea si
combaterea exploatarii copiilor prin munca
● coordoneaza activitatea Unitatii Specializate in Munca Copilului si a
subcomitetetor de lucru si asigura desfasurarea activitatii comitetului Nalional
Director pentru prevenirea si combaterea exploatarii copiilor prin munca
● participa la elaborarea rapoartelor solicitate de institutiile europene sau
internationale abilitate si formuleaza in relatie cu aceste note,sinteze, propuneri,luari
de pozitii pe care le supune aprobarii Presedintelui Autoritatii
● participa la analiza proiectelor de rapoarte ale organizatiilor neguvernamentale si
alte rapoarte/sesizari /studii din domeniuI de activitate al Autoritatii
● colaboreaza cu alte structuri ale administratiei publice centrale, judetene si locale
precum si cu societatea civila si contribuie la implicarea acestora in elaborarea
politicilor publice si actelor normative din domeniuI protectiei si promovarii drepturilor
copilulului
● participa la realizarea si publicarea materialelor stiintifice si promotionale,
materialelor informative elaborate de Autoritate
● sprijina organizarea de dezbateri, mese rotunde, grupuri de lucru,
conferinte/seminarii nalionale/regionale/judetene desfasurate in scopuI fundamentarii
politicilor, strategiei, ptanurilor de actiune, standardelor si a celorlalte metodologii de
lucru din domeniul protectiei si promovarii drepturilor copilului
● asigura elaborarea punctelor de vedere cu privire la proiecte de initiative
legislative parlamentare, interpelari si intrebari ce vizeaza domeniuI protectiei si
promovarii drepturilor copilului
● coordoneaza si indruma metodologic activitatea Directiilor Generale de Asistenta
Sociala si Protectia Copilului si a Serviciilor Publice de Asistenta Sociala, precum si
activitatea desfasurata de comisiile pentru protectia copilului.

 În ceea ce priveşte protecţia copilului, Directiile Generale de Asistenta Sociala

si Protectia Copilului ,la nivelul fiecarui judet îndeplinesc o serie de atribuții:
● coordonează activităţile de asistenţă socială şi de protecţie a familiei şi a
drepturilor copilului la nivelul judeţului, respectiv al sectorului municipiului Bucureşti
● coordonează, la nivel judeţean, activităţile şi măsurile de implementare a
obiectivelor strategiei judeţene în domeniul protecţiei şi promovării drepturilor
copilului
● asigură îndrumarea metodologică a activităţilor serviciilor publice de asistenţă
socială
● asigură, la nivel judeţean, aplicarea unitară a prevederilor legislaţiei din domeniul
protecţiei şi promovării drepturilor copilului
● monitorizează şi analizează respectarea drepturilor copilului la nivelul
judeţului/sectorului şi propune măsuri pentru situaţiile în care acestea sunt încălcate
● monitorizează activitatea autorizată conform art. 92 prestată de copii în domeniile
cultural, artistic, sportiv, publicitar şi de modeling, în raza sa de competenţă
teritorială
● solicită informaţii şi documente, în condiţiile legii, de la orice persoană juridică
publică sau privată, ori de la persoane fizice implicate în sfera sa de competenţă,
acestea având obligaţia de a le pune la dispoziţie în termen de 15 zile calendaristice
de la data solicitării.
● întocmeşte raportul de evaluare iniţială a copilului şi familiei acestuia şi propune
stabilirea unei măsuri de protecţie specială
● monitorizează trimestrial activităţile de aplicare a hotărârilor de instituire a
măsurilor de protecţie specială a copilului
● identifică şi evaluează familiile sau persoanele care pot lua în plasament copilul;
●monitorizează familiile şi persoanele care au primit în plasament copii, pe toată
durata acestei măsuri
●identifică, evaluează şi pregăteşte persoane care pot deveni asistenţi maternali
profesionişti, în condiţiile legii; încheie contracte individuale de muncă şi asigură
formarea continuă de asistenţi maternali profesionişti atestaţi; evaluează şi
monitorizează activitatea acestora
●acordă asistenţă şi sprijin părinţilor copilului separat de familie, în vederea
reintegrării în mediul său familial
●reevaluează, cel puţin o dată la 3 luni şi ori de câte ori este cazul, împrejurările care
au stat la baza stabilirii măsurilor de protecţie specială şi propune, după caz,
menţinerea, modificarea sau încetarea acestora;
●îndeplineşte demersurile vizând deschiderea procedurii adopţiei interne pentru
copiii aflaţi în evidenţa sa
●identifică familiile sau persoanele cu domiciliul în România care doresc să adopte
copii; evaluează condiţiile materiale şi garanţiile morale pe care acestea le prezintă
şi eliberează atestatul de familie sau de persoană aptă să adopte copii
● monitorizează evoluţia copiilor adoptaţi, precum şi a relaţiilor dintre aceştia şi
părinţii lor adoptivi; sprijină părinţii adoptivi ai copilului în îndeplinirea obligaţiei de a-l
informa pe acesta că este adoptat, de îndată ce vârsta şi gradul de maturitate ale
copilului o permit
● acordă asistenţa tehnică necesară pentru crearea şi formarea structurilor
comunitare consultative ca formă de sprijin în activitatea de asistenţă socială şi
protecţia copilului
● colaborează cu organizaţiile neguvernamentale care desfăşoară activităţi în
domeniul asistenţei sociale, protecţiei familiei şi a drepturilor copilului, prevenirii şi
combaterii violenţei în familie sau cu operatori economici prin încheierea de convenţii
de colaborare cu aceştia
● dezvoltă parteneriate şi colaborează cu organizaţii neguvernamentale şi cu alţi
reprezentanţi ai societăţii civile în vederea acordării şi diversificării serviciilor sociale
şi a serviciilor destinate protecţiei familiei şi a copilului, prevenirii şi combaterii
violenţei în familie, în funcţie de nevoile comunităţii locale
● colaborează pe bază de protocoale sau convenţii cu celelalte direcţii generale,
precum şi cu alte instituţii publice din unitatea administrativ-teritorială, în vederea
îndeplinirii atribuţiilor ce îi revin, conform legii
● asigură, la cerere, consultanţă de specialitate gratuită privind acordarea serviciilor,
măsurilor şi prestaţiilor de asistenţă socială în domeniul protecţiei familiei şi a
drepturilor copilului; colaborează cu alte instituţii responsabile pentru a facilita
accesul persoanelor la aceste drepturi;
● acţionează pentru promovarea alternativelor de tip familial la protecţia
instituţionalizată a persoanelor în nevoie, inclusiv îngrijirea la domiciliu;
● asigură serviciile administrative şi de secretariat ale comisiei pentru protecţia
copilului;
● realizează la nivel judeţean baza de date privind copiii aflaţi în sistemul de
protecţie specială, copiii şi familiile aflate în situaţie de risc, precum şi a cazurilor de
violenţă în familie şi raportează trimestrial aceste date Ministerului Muncii, Familiei şi
Protecţiei Sociale;
●îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute în acte normative sau stabilite prin
hotărâri ale consiliului judeţean, respectiv ale consiliului local al sectorului
municipiului Bucureşti
In ceea ce privește Serviciile Publice de Asistenta Sociala SPAS urile de la nivelul
municipiilor si orașelor, acestea au in conformitate cu prevederilor art. 118 alin. (1)
din Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului,
republicată, cu modificările și completările ulterioare, în domeniul protecţiei
copilului următoarele atribuţii:
● monitorizează şi analizează situaţia copiilor din unitatea administrativ-teritorială,
precum şi modul de respectare a drepturilor copiilor, asigurând centralizarea şi
sintetizarea datelor şi informaţiilor relevante, în baza unei fişe de monitorizare
aprobate prin ordin al ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor
vârstnice
● realizează activitatea de prevenire a separării copilului de familia sa
● identifică şi evaluează situaţiile care impun acordarea de servicii şi/sau prestaţii
pentru prevenirea separării copilului de familia sa
● elaborează documentaţia necesară pentru acordarea serviciilor şi/sau prestaţiilor
şi acordă aceste servicii şi/sau prestaţii, în condiţiile legii
● asigură consilierea şi informarea familiilor cu copii în întreţinere asupra drepturilor
şi obligaţiilor acestora, asupra drepturilor copilului şi asupra serviciilor disponibile pe
plan local
● asigură şi urmăresc aplicarea măsurilor de prevenire şi combatere a consumului
de alcool şi droguri, de prevenire şi combatere a violenţei în familie, precum şi a
comportamentului delincvent
● vizitează, periodic, la domiciliu, familiile şi copiii care beneficiază de servicii şi
prestaţii şi urmăresc modul de utilizare a prestaţiilor, precum şi familiile care au în
îngrijire copii cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate
● înaintează propuneri primarului, în cazul în care este necesară luarea unei măsuri
de protecţie specială, în condiţiile legii
● urmăresc evoluţia dezvoltării copilului şi modul în care părinţii acestuia îşi exercită
drepturile şi îşi îndeplinesc obligaţiile cu privire la copilul care a beneficiat de o
măsură de protecţie specială şi a fost reintegrat în familia sa
● colaborează cu direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului în
domeniul protecţiei copilului şi transmit acesteia toate datele şi informaţiile solicitate
din acest domeniu
● urmăresc punerea în aplicare a hotărârilor comisiei pentru protecţia
copilului/instanţei de tutelă referitoare la prestarea acţiunilor sau lucrărilor de interes
local, prevăzute la art. 67 alin. (2).

II.1. Legislatia in domeniul protectiei copilului in Romania

→ Domeniul juridic
Cea mai importanta lege in domeniul protectiei si promovarii drepturilor copilului in
Romania este Legea Nr.272/2004( legea copilului),cu toate modificarile ulterioare
care a stabilit pentru prima data tipurile de servicii destinate protectiei
copilului,drepturile copilului precum si toate masurile de protectie alternativa care pot
fi luate pentru un copil care se afla intr-o situatie de dificultate.
O alta lege importanta a fost emisa in 2003, este vorba despre Legea 217/2003,
legea pentru prevenirea si combaterea violentei in familie, o lege foarte importanta
care a adus si o clarificare a terminologiei in domeniu dar si care a introdus pentru
prima data ordinul de protectie, ca mecanism de interventie si asigurare a securitatii
victimelor violentei domestice.
● Definitia violentei fizice
Conform acestei legi , violenta fizica este definita ca fiind vatamarea corporala ori
a sanatatii prin lovire, imbrancire, trantire, tragere de par, intepare, taiere, ardere,
strangulare, muscare, in orice forma si de orice intensitate, inclusiv mascate ca fiind
rezultatul unor accidente, prin otravire, intoxicare, precum si alte actiuni cu efect
similar.Prezenta lege mai defineste totodata si alte forme de manifestare a violentei
cum ar fi:violenta psihologica( abuzul emotional), violenta sexuala, violenta
economica, spirituala,sociala.
● Masuri impuse- ordinul de protectie
Ordinul de restrictie introdus de Legea 217/2003 stipuleaza posibilitatae oricarei
persoane care se afla in situatia de a –i fi periciliata integritatea fizica/psihica, sau de
ai fi pusa in pericol viata sa solicite instantei un ordin de protectie pentru o perioada
de maxim 6 luni prin care sa se poata izola de agresor.
● Institutii implicate in prevenirea si combaterea violentei in familie
● Ministerul Sanatatii, impreuna cu Ministerul Afacerilor Interne si cu Ministerul
Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice, elaboreaza si difuzeaza materiale
documentare privind cauzele si consecintele violentei in familie. 
● Ministerul Educatiei Nationale realizeaza, cu sprijinul celorlalte ministere implicate
si in colaborare cu organizatiile neguvernamentale cu activitate in domeniu,
programe educative pentru parinti si copii, in vederea prevenirii violentei in familie. 
● Serviciul de probatiune din cadrul tribunalului, in colaborare cu organizatiile
neguvernamentale care desfasoara activitati specifice in domeniu sau cu specialistii,
va desfasura activitati de reinsertie sociala a infractorilor condamnati pentru
infractiuni de violenta in familie. 
● Autoritatile administratiei publice centrale si locale( Autoritatea pentru Protectia
Drepturilor Copilului, Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului de
la nivelul fiecarui judet)
● Organizatii neguvernamentale , fundatii prin parteneriate publice/private
2.1.3 Atributii in monitorizarea masurilor impuse pentru combaterea violentei
Monitorizarea, supravegherea punerii in aplicare a masurilor impuse in cazuri de
violenta revine in primul rand autoritatilor administratiei publice centrale si locale care
au ca atributii :
● sa includa problematica prevenirii si combaterii violentei in familie in strategiile si
programele de dezvoltare regionala, judeteana si locala
● sa acorde sprijinul logistic, informational si material compartimentelor cu atributii in
prevenirea si combaterea violentei in familie
● sa infiinteze, direct sau in parteneriat, unitati de prevenire si combatere a violentei
in familie si sa sustina functionarea acestora
● sa dezvolte programe de prevenire si combatere a violentei in familie; 
● sa sprijine accesul agresorilor familiali la consiliere psihologica, psihoterapie,
tratamente psihiatrice, de dezintoxicare si dezalcoolizare
sa elaboreze si sa implementeze proiecte in domeniul prevenirii si combaterii
violentei in familie; 
● sa isi prevada in bugetul anual sume pentru sustinerea serviciilor sociale si a altor
masuri de asistenta sociala pentru prevenirea si combaterea violentei in familie
●sa suporte, din bugetul local, in cazurile sociale grave, cheltuielile cu intocmirea
actelor juridice, precum si pentru obtinerea certificatelor medico-legale pentru
victimele violentei in familie
● sa colaboreze la implementarea unui sistem de inregistrare, raportare si
management al cazurilor de violenta in familie. 
● autoritatile administratiei publice locale desemneaza personalul specializat sa
implementeze sistemul de inregistrare, raportare si management al cazurilor de
violenta in familie. 
●primarii si consiliile locale vor conlucra cu organizatiile de cult, organizatiile
neguvernamentale, precum si cu oricare alte persoane juridice si fizice implicate in
actiuni caritabile, acordandu-le sprijinul necesar in vederea indeplinirii obligatiilor
care le revin
● la nivelul judetelor si sectoarelor municipiului Bucuresti se infiinteaza, pe langa
directiile generale de asistenta sociala si protectia copilului judetene/ale sectoarelor
municipiului Bucuresti, echipa intersectoriala in domeniul prevenirii si combaterii
violentei in familie, cu rol consultativ. 
● echipa intersectoriala are in componenta sa cate un reprezentant al politiei,
jandarmeriei, directiei de sanatate publica, al compartimentului violentei in familie din
cadrul directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului, al unitatilor pentru
prevenirea si combaterea violentei in familie, precum si al organizatiilor
neguvernamentale active in domeniu. 
● din echipa intersectoriala pot face parte, dar fara a se limita, si reprezentantii
serviciilor de probatiune, ai unitatilor de medicina legala, precum si ai altor institutii
cu atributii in domeniu. 
● echipa intersectoriala propune masuri de imbunatatire a activitatii in domeniu,
asigura cooperarea dintre administratie publice, si organizatii neguvernnamentale si
evalueaza anual activitatea in domeniu. 
Persoanele desemnate de atoritatile publice pentru instrumentarea cazurilor de
violenta in familie vor avea urmatoarele atributii principale: 
● monitorizarea cazurilor de violenta in familie din sectorul sau unitatea teritoriala
deservita; culegerea informatiilor asupra acestora; intocmirea unei evidente
separate; asigurarea accesului la informatii la cererea organelor judiciare si a partilor
sau reprezentantilor acestora
● informarea si sprijinirea lucratorilor politiei care in cadrul activitatii lor specifice
intalnesc situatii de violenta in familie
● identificarea situatiilor de risc pentru partile implicate in conflict si indrumarea
acestora spre servicii de specialitate
●colaborarea cu institutii locale de protectie a copilului si raportarea cazurilor, in
conformitate cu legislatia in vigoare
●indrumarea partilor aflate in conflict in vederea medierii
● solicitarea de informatii cu privire la rezultatul medierii; 
● instrumentarea cazului impreuna cu asistentul social.  
Un rol important in monitorizarea masurilor impuse in cazurile de violenta domestica
in aresi Serviciul de probatiune de pe langa Tribunalul Dolj, care in colaborare cu
reteaua de organizatii neguvernamentale desfasoara activitati de recuperare a
victimelor violentei fizice dar si de reinsertie sociala agresorilor/faptuitorilor.
In domeniul protectiei drepturilor copilului s-au mai emis o serie de acte normative ,
hotarari de guvern,cum este si HG 1156/2121, privind Strategia Nationala pentru
prevenirea si combaterea fenomenului violentei in familie pentru perioada 2013-2017
si Planul operational pentru implementarea Strategiei nationale pentru prevenirea si
combaterea fenomenului violentei domestice.
Si un alt act normativ important in domeniu este si HG 49/2011, care aproba
Metodologia-cadru privind prevenirea şi intervenţia în echipă multidisciplinară şi în
reţea în situaţiile de violenţă asupra copilului şi de violenţă în familie şi a
Metodologiei de intervenţie multidisciplinară şi interinstituţională privind copiii
exploataţi şi aflaţi în situaţii de risc de exploatare prin muncă, copiii victime ale
traficului de persoane, precum şi copiii români migranţi victime ale altor forme de
violenţă pe teritoriul altor state. Scopul prezentului document fiind de a stabili un
cadru metodologic comun pentru autorităţile responsabile cu protecţia copilului şi a
familiei împotriva violenţei, pentru furnizorii de servicii din acest domeniu şi
profesioniştii care lucrează direct cu copiii, familiile acestora şi presupuşii
făptuitori/agresori.
In HG 49/2011 regasim o definitie a abuzului fizic ca fiind actul care constă în
vătămarea corporală a copilului în cadrul interacţiunii, singulară sau repetată, cu o
persoană aflată în poziţie de răspundere, putere ori în relaţie de încredere cu acesta,
fiind un rezultat al unor acte intenţionate care produc suferinţă copilului în prezent
sau în viitor.

→ Domeniul administrativ
Unitatile adminitratie publice locale si centrale care asigura promovarea si protectia
drepturilor copilului sunt , la nivel central Autoritatea Nationala pentru Protectia
Drepturilor Copilului si la nivel central directia Generala pentru Protectia Drepturilor
Copilului.
La nivelul acestor institutii s-au infintat si functioneaza  unitatile pentru prevenirea si
combaterea violentei in familie dupa cum urmeaza
● centre de primire in regim de urgenta pentru copilul abuzat fizic
● centre de recuperare pentru victimele violentei in familie
● centre de asistenta destinate agresorilor
● centre pentru prevenirea si combaterea violentei in familie
●centre pentru servicii de informare si sensibilizare a populatiei
 Unitatile pentru prevenirea si combaterea violentei in familie ofera gratuit servicii
sociale destinate victimelor violentei in familie. Cele mai multe dintre aceste unitati
se regasesc la nivelul directiilor generale de asistenta sociala si protectie a copilului
de la nivelul fiecarui judet.
La nivelul judetului Dolj, in cadrul Directiei Generale de asistenta Sociala si Protectia
Copilului se regasesc urmatoarele structuri cu rol in protectia copilului abuzat:

1. Centrul de informare si sensibilizare a populatiei

Acesta are drept scop să primească semnalările cu privire la situațiile de abuz,
neglijare si exploatare a copilului, a persoanelor singure, vârstnice, cu handicap şi a
oricăror persoane aflate în nevoie, să asigure consiliere telefonică şi să intervină
prompt în cazurile urgente, prin intermediul unei echipe mobile.la nivelul centrului
functioneaza si o linie de urgenta 983-telefonul copilului la care pot fi semnalate
situatiile de violenta asupra copiilor.
2. Centrul de primire in regim de urgenta pentru victimele violentei in familie
Scopul acestui centru este de a asigurara protecție victimelor violenței în familie și
a minorilor aflați în îngrijirea acestora, găzduirea și asigurarea hranei pe o perioadă
determinată, cuprinsă între 7 și 60 de zile, precum și oferirea de servicii specializate
de asistență medicală și îngrijire,consiliere psihologica si juridica pentru depășirea
situațiilor de criza.
3. Centrul de Consiliere pentru Copilul Abuzat, Exploatat, Neglijat
Scopul acestui serviciului social ,este asigurarea de servicii specializate de
consiliere copiilor aflați în situații de risc/ copiilor victime, în vederea susținerii lor
emoționale,a prelucrării traumei și a consecințelor acesteia,a capacitării pentru
obținerea schimbărilor necesare adaptării la mediul de viață, cât și a unor servicii
specializate de consiliere pentru familie în vederea responsabilizării și schimbării
comportamentelor și practicilor abuzive. 
In ceea ce priveste datele statistice cu privire ;a abuzul fizic asupa copiilor, cifrele nu
sunt deloc imbucuratoare, in Romania, doi copii sunt, în medie, victime ale unei
forme de abuz în fiecare oră. Potrivit datelor Autorităţii Naţionale pentru Protecţia
Drepturilor Copilului şi Adopţi, doar în primele şase luni ale anului trecut, au fost
înregistrate 6.736 astfel de cazuri, dintre care 1.555 s-au soluţionat prin integrarea
copiilor în sistemul de plasament de stat sau privat. Numărul este în creştere de la
an la an. Comparativ cu aceeaşi perioadă, în 2014 vorbeam despre 6.454 de cazuri,
în timp ce în 2013 şi 2012 numărul acestor situaţii cobora sub 6.000. Cele mai
frecvente situaţii de încălcare a drepturilor copilului în cadrul familiei sunt neglijarea,
abuzul emoţional şi abuzul abuzul fizic. Acestora li se adaugă cazurile de exploatare
sexuală, prin muncă sau în vederea comiterii unei infracţiuni.
La nivel național, pe parcursul anului 2015, 13546 de cazuri de violență împotriva
copiilor a ajuns în atenția Direcțiilor Generale de Asistență Socială și Protecția
Copilului din România, iar numărul acestor cazuri a crescut permanent pe parcursul
ultimilor 5 ani. Conform statisticilor publicate de ANPDC, peste 90% dintre situațiile
de abuz, neglijare, exploatare a copilului se produc în familie, iar aproape un sfert
dintre copiii victime ale unor forme de violență ajung în sistemul de protecție
specială. Studiile arată însă că multe dintre cazurile de copii victime ale violenței în
familie nu ajung să fie raportate la autorități, astfel că în realitate fenomenul violenței
asupra copiilor în familie este unul mult extins decât o arată statisticile oficiale. Spre
exemplu, rezultatele studiului ”Abuzul și neglijarea copiilor”, realizat de Organizația
Salvați Copiii la nivel național în 2013, relevă că 38% dintre părinți recunosc că își
abuzează fizic copiii, iar 63% dintre copiii chestionați afirmă că sunt bătuți acasă de
părinții lor.
La nivelul judetului Dolj, in perioada 1 ianuarie – 31 mai 2016, DGASPC Dolj a avut
în lucru un număr de 290 de cazuri active, dintre care 76% copii neglijați, 10% copii
abuzați emoțional, 7% copii abuzați fizic și 6% copii abuzați sexual.
Aproape 90% din numărul total de cazuri de copii victime aflate în evidența DGASPC
Dolj în perioada ianuarie-mai 2016 au fost sesizate de profesioniști din diverse
instituții, iar restul de către persoane (în special părinți sau alte rude ale copiilor).
Cele mai multe astfel de sesizări au venit de la angajați ai DGASPC (35% din totalul
cazurilor), spitale/personal medical (26%), poliție (17%). De la serviciile publice de
asistență socială din cadrul primăriilor s-au primit sesizări în doar 8% din cazuri.
Abuzurile fizice, emoționale și sexuale asupra copiilor au fost sesizate în majoritatea
cazurilor de angajați ai DGASPC. Cazurile de neglijare au fost semnalate
predominant de către medici, angajați ai DGASPC, poliție și SPAS( serviciul public
de asistenta sociala de la nivel local).

Distribuția cazurilor de copii victimă ale violenței aflați în evidența DGASPC Dolj în perioada 1 ianuarie - 31 mai
2016, pe forme de violență în funcție de persoana/instituția care a sesizat cazul

Persoana / Forma de violență

% din
instituția care a Abuz Abuz Exploatare
Abuz fizic Neglijare Total total
sesizat cazul emoțional sexual sexuală
Copilul agresat 1 0 0 1 0 2 0.7%
Unul dintre
1 0 2 15 0 18 6.2%
părinți
Altă persoană
1 2 1 4 0 8 2.8%
înrudită
Vecin 0 1 0 3 0 4 1.4%
Poliție 1 2 1 43 2 49 16.9%
Cadru didactic 0 0 0 2 0 2 0.7%
Medic /
personal 4 3 0 68 0 75 25.9%
medical
Asistent social
de la primărie / 0 0 0 24 0 24 8.3%
SPAS
Altă persoană 0 1 0 1 0 2 0.7%
DGASPC 11 19 10 60 0 100 34.5%
Autosesizare
(Serviciul Abuz 0 1 1 0 0 2 0.7%
DGASPC)
ANPDCA 0 0 0 0 1 1 0.3%
ONG 0.0%
Instanță 0 1 1 0 0 2 0.7%
Parchet 0.0%
Serviciul de
0.0%
probațiune
Anonim 1 0 0 0 0 1 0.3%
Total 20 30 16 221 3 290 100.0%

Distribuția cazurilor de copii victimă ale violenței aflați în evidența DGASPC Dolj în perioada 1 ianuarie - 31 mai
2016, pe forme de violență, în funcție de implicarea copilului în proceduri judiciare

Implicare in proceduri judiciare

Forma de violență Implicat în Implicat în Neimplicat in vreo Total
penal civil procedura judiciara
Abuz fizic 0 0 20 20
Abuz emoțional 0 2 28 30
Abuz sexual 2 0 14 16
Neglijare 20 2 199 221
Exploatare sexuală 0 0 3 3
Total 22 4 264 290
% din total 7.6% 1.4% 91.0% 100.0%
Sursa datelor:DGASPC Dolj

Din cele 299 de cazuri de copii victime ale unor forme de violență aflate în evidența
DGASPC Dolj, doar 7 (reprezentând 2,4%) au beneficiat de servicii de consiliere
psihologică din partea acestei instituții. În schimb, 233 (80% din total) de copii
victime și familiile lor au beneficiat de de servicii de consiliere/asistență juridică.
In prevenirea si combaterea violentei asupra copilui, structurile administratiei publice
centrale si locale au incheiat parteneriate atat cu unitati apartinand Ministerului
Educatiei, Ministerului Sanatatii dar si cu organisme private, organizatii
neguvernamentale care deruleaza programe in domeniul protectiei drepturilor
copilui( la nivelul judetului Dolj reprezentative sunt Salvati Copii, World Vision, Terre
des Hommes).
Salvati Copiii a derulat de –a lungul anilor mai multe proiecte si campanii privind
promovarea drepturilor copiilor si prevenirii abuzului asupra acestora( Ex: Be
Supportive, Not Violent)
De asemeneain scopul prevenirii si stoparii fenomenului, la nivel de guvern au fost
dezvoltate strategii guvernamentale in acest sens.

Strategia naţională pentru prevenirea şi combaterea fenomenului violenţei în familie

pentru perioada 2013 – 2017 vizeză atingerea următoarelor obiective operaţionale:
 Creşterea eficacităţii programelor de prevenire prin implementarea
sistematică a măsurilor de prevenire în vederea reducerii toleranţei faţă de
violenţa în familie
 Dezvoltarea de atitudini şi comportamente nonviolente pentru atingerea
obiectivului "toleranţă zero" faţă de violenţa în familie
 Îmbunătăţirea cadrului legislativ actual şi asigurarea implementării unitare a
legislaţiei prin adoptarea legislaţiei secundare
 Întărirea capacităţii instituţionale a autorităţilor administraţiei publice centrale
şi locale de gestionare a violenţei în familie corelate cu violenţa asupra
copilului
 Dezvoltarea unui sistem unitar de servicii sociale specializate în domeniul
prevenirii şi combaterii violenţei în familie şi asigurarea calităţii acestora,
printr-o abordare nediscriminatorie, în particular sensibilă la diferenţele
culturale, de vârstă şi gen
 Crearea unui sistem informaţional integrat de înregistrare, raportare şi
management al cazurilor de violenţă în familie şi violenţă asupra copilului la
nivel naţional
 Dezvoltarea şi consolidarea competenţelor profesionale ale resurselor umane
existente în domeniul prevenirii şi combaterii violenţei în familie
 Dezvoltarea relaţiilor de colaborare între partenerii interni şi între statul român
şi statele sau organismele internaţionale implicate în prevenirea şi
combaterea violenţei în familie
  Monitorizarea şi evaluarea activităţilor întreprinse în vederea prevenirii şi
combaterii violenţei în familie

→ Domeniul educational
Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepurilor Copilului in parteneriat cu
Ministerul Educatiei a derulat mai multe campanii pentru prevenirea violentei si
pentru promovarea ghidurilor de bune practici pentru parintii copiilor, pentru o
educatie fara violenta.
O astfel de campanie este „Si tu poti fi un parinte bun!”, realizata in cadrul unui
proiect Phare care isi propune sa schimbe percepţiile şi atitudinile populaţiei faţă de
drepturile copiilor si sa promoveze o educatie fara violenta.
Campania denumita sugestiv ”Drepturile copiilor sunt lege”, a fost derulata de
Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului (ANPDC) și finanțată de
Uniunea Europeana în cadrul unui program PHARE. Obiectivul acestei campanii a
fost să crească nivelul de conștientizare a drepturilor copilului în rândul familiilor și
părinților, al grupurilor profesionale care lucrează cu copiii dar și în cadrul mass-
media.
In ceea ce priveste domeniul educational, aici functioneaza la nivel central si local, la
nivelul fiecarui judet cate un Centru Judetean de Resurse si Asistenta Educationala,
CJRAE, care dezvolta servicii de ,mediere scolara, de prevenire a violentei si a
delicventei juvenile, printr-o retea de profesionisti:psihologi specializati in educatie,
logopezi, mediatori sociali, psihopedagogi , consilieri scolari.
La nivelul judetului Dolj , in prin intermediul acestei institutii, functioneaza o retea de
consilieri scolari, care isi desfasoara activitatea la nivelul scolilor din municipiu
Craiova si din judetul Dolj, rolul acestora fiind printre altele de consiliere a scolarilor
cu privire la fenomenul violentei, intervin in situatii de abuz in colaborare cu
specialisti din alte domenii:sanitar, administratie publica, organizatii
neguvernamentale si acorda consiliere victimelor violentei atat in familie cat si in
mediul scolar.
Specialistii din educatie se concentreaza pe dezvoltarea de bune practici
comportamentale ale copiilor, pe implementarea de proiecte care sa promoveze
dreptul copilului la educatie intr –un mediu non –violent, un astfel de proiect este si
Proiectul –Concurs:Arta sau violenta , tu alegi!,prin care s-a incurajat exprimarea
copiilor si tinerilor prin arta nu prin comportamente dezadaptate, violente.
In scop de sensibilizare asupra efectelor violentei domestice, specialistii CJRAE
deruleaza periodic asa numita „Scoala a Parintilor” prin care isi propune sa dezvolte
bune practici de educatie si sa dezvolte abilitatile parentale ale parintilor care
participa la prezentul proiect.
→ Domeniul Sanatatii
Atributii privind fenomenul violentei fizice , din domeniul sanatatii revin Directiilor de
Sanatate Publica care functioneaza la nivelul fiecarui judet si care la nivelul judetului
Dolj a semnat un protocol de colaborare interinstitutionala alaturi de unitati din
cadrul ministerului muncii, educatiei, jandarmeriei, administratiei publice
locale( directia generala de asistenta sociala si protectia copilului) si organizatii
neguvernamentale.
Scopul protocolului interinstitutional este acela de a lucra in echipa intersectoriala
locala si de a interveni rapid in cazurile de violenta fizica sau de orice alta natura .
In cadul prezentului protocol, Directia de Sanatate Publica Dolj are o serie de atributii
specifice dupa acum urmeaza:
● sa delege un reprezentant , cu prioritate avand pregatire in domeniul prevenirii si
combaterii violentei si a exploatarii copilului ,pentru a face parte din echipa
intersectoriala locala
● sa informeze medicii de familie si dupa caz, asistentii medicali comunitari ,
mediatorii sanitari din comunitati , precum si asistentii sociali din cadul unitatilor
sanitare cu profil pediatric sau din maternitati cu privire la existenta numarului de
urgenta 0251/983 care poate fi apelat de potentialele victime minore supuse
exploatarii prin munca sau victime ale violentei in familie , numar de telefon la care
pot sesiza abuzurile dar in acelasi timp pot primi consiliere si informatii utile in
vederea prevenirii unor astfel de situatii.
●sa participe, prin intermediul persoanei delegate , la intocmirea fisei de
monitorizare a copiilor aflati in situatie de risc de violenta sau neglijare in familie sau
a copiilor predispusi a fi victime ale abuzului fizic
● sa acorde copiilor exploatati prin munca sau victime ale violentei fizece , care sunt
identificati in sistemul propriu sau la solicitarea oricarui membru al echipei
intersectoriale locale, toate tipurile de interventie specifica
●sa sensibilizeze toti medicii de familie si dupa caz asistentele medicale comunitare
precum si asistentii sociali sau persoanele cu atributii de asistenta sociala din
unitatile sanitare cu profil pediatric asupra consecintelor angajarii premature a
copiilor , precum si asupra formelor de violenta in familie ,precum si asupra activitatii
echipei intersectoriale locale.
●sa participe prin intermediul persoanei delegate la intalnirile periodice ale echipei
intersectoriale, alaturi de specialistii din alte domenii pentru a analiza si solutiona
cazuri de violenta, abuz si neglijare a copiilor
In ceea ce priveste formare adecvata a personalului din sistemul sanitar cu privire la
modalitatea de a interveni in cazurile de abuz fizic asupra copilului , au fost sustinute
seiuni de training atat de catre organizatii neguvernamentale, cat si de catre
specialisti din sanatate.
Organizatia „Salvati Copii” a derulat un astfel de program de formare in perioada
septembrie-octombrie 2016, in trei sesiuni, aducand la formare atat specialisti din
sistemul sanitar cat si specialisti din educatie si din cadrul directiei generale de
asistenta sociala si protectia copilului .
De asemenea Directia de sanatate Publica Dolj in parteneriat cu Centrul Judetean
de Resurse si Asistenta Educationala deruleaza in mediul rural, campanii de
informare cu privire la consecintele violentei asupra copilului , incercand sa reduca
rata de incidenta a acestui fenomen.
In anul 2013, Organizatia” Salvati Copiii”, a realizat un amplu studiu in colaborarecu
Ministerul Sanatatii si Autoritatea Nationala pentru Protectia drepturilor Copilului cu
privire la fenomenul violentei domestice numit ” Abuzul si neglijarea copiilor” , prin
care atragea atentia asupra evolutiei fulminante a acestui fenomen si asupra
modalitatilor de combatere si prevenire care a fost facut cunoscut prin intermediul
mass-media.
Cele mai multe studii si cercetari cu privire la incidenta acestui fenomen au fost
facute in colaborare Ministeul Sanatatii- Directia de Sanatate Publica, Autoritatea
Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului- Directiile de Asistenta Sociala si
Protectia Copilului de la nivel local precum si insitutii publice care tin de Ministerul
Educatiei Nationale.

REZUMAT

Conventia ONU cu privire la drepturile copilului prevede dreptul fundamental al

copilului de a fi protejat impotriva oricarei forme de violenta:
Art. 19 - Protecţia faţă de orice formă de violenţă 1. Statele-părţi vor lua măsuri
legislative, administrative, sociale şi educative corespunzătoare pentru protejarea
copilului împotriva oricărei forme de violenţă, vătămare sau abuz fizic sau mental, de
abandon sau neglijenţă, de rele tratamente sau de exploatare, inclusiv violenţă
sexuală, în timpul cât se află în îngrijirea părinţilor sau a unuia dintre ei, a
reprezentantului sau reprezentanţilor săi legali sau a oricărei persoane căreia i-a fost
încredinţat
Acesta este motivul pentru a ne da mana, specialisti din toate domeniile la
dezvoltarea de schimburi de bune practici , la derularea de campanii de sensibilizare
si informare a opiniei publice cu scopul reducerii incidentei fenomenului de violenta
fizica asupra copilului, fenomen care are repercursiuni grave in timp asupra
dezvoltarii armonioase a acestuia , ca personalitate perfect adaptata mediului social.