Managementul Organizatiilor de Politie. Vol.2

Comisar şef de poliţie
Conf. univ. dr. ILIUŢĂ PĂTRAŞCU
MANAGEMENTUL
ORGANIZAŢIILOR
POLIŢIENEŞTI
Volumul 2
Aplicaţii practice
Studii de caz
Editura Ministerului Internelor şi Reformei Administrative

Bucureşti – 2008
PĂTRAŞCU, ILIUŢĂ
Managementul organizaţiilor poliţieneşti: aplicaţii teoretice,
studii de caz/Iliuţă Pătraşcu. – Bucureşti:
Editura Ministerului Internelor şi Reformei Administrative,
2008
ISBN 978-973-745-059-3
65:351.745
Cod CNCSIS 270
Redactare: Elena CIOPONEA

Tehnoredactare: Dumitru VĂNUŢĂ
Coperta: Carmen TUDORACHE
Tipărit la Tipografia Ministerului Internelor şi Reformei Administrative

„Uneori legarea teoriei de practică se realizează prin rezolvarea
unor probleme cu conţinut practic, prin efectuarea unor exerciţii
care se sprijină pe cunoştinţele teoretice însuşite.
Rezolvarea unor exerciţii şi probleme, găsirea răspunsului
corect la întrebările cu conţinut aplicativ de la sfârşitul lecţiilor
şi altele constituie o primă formă de legare a teoriei cu practica.
Principiul legării teoriei de practică nu trebuie înţeles în sensul
că totdeauna practica urmează teoria. Uneori practica precede
teoriei”.
Ion PETRESCU
„Metodica predării managementului”
Editura Lux Libris, Braşov, 2000
CUPRINS
INTRODUCERE ..................................................................................................................... 13
PARTEA I – APLICAŢII PRACTICE ................................................................................. 15
CAPITOLUL I
Viziune generală asupra managementului unităţilor de ordine publică............................. 17
1.1. Obiectul de studiu ............................................................................................................ 17
1.1.1. Scurt istoric................................................................................................................. 17
1.1.2. Definirea ştiinţei managementului .............................................................................. 19
1.1.3. Procesele de management ........................................................................................... 20
1.1.4. Relaţiile de management............................................................................................. 21
1.2. Funcţiile managementului organizaţiei ............................................................................ 21
1.2.1. Previziunea ................................................................................................................. 21
1.2.2. Organizarea................................................................................................................. 23
1.2.3. Coordonarea................................................................................................................ 24
1.2.4. Antrenarea................................................................................................................... 25
1.2.5. Control-evaluarea........................................................................................................ 27
1.3. Principiile şi sistemul de management ............................................................................. 28
1.3.1. Principiile generale ale managementului organizaţiilor de poliţie .............................. 28
1.3.2. Componentele sistemului de management al organizaţiei şi definirea acestora ......... 29
1.4. Evoluţia managementului pe plan mondial şi în România ............................................... 30
1.4.1. Abordări ale managementului în literatura străină...................................................... 30
1.4.2. Managementul românesc ............................................................................................ 31
CAPITOLUL 2
Planificarea, organizarea şi desfăşurarea inspecţiilor şi controalelor în organizaţiile
de poliţie ................................................................................................................................... 33
2.1. Definirea inspecţiei şi controlului .................................................................................... 33
2.2. Planificarea inspecţiilor şi controalelor ............................................................................ 34
2.3. Organizarea şi desfăşurarea inspecţiilor şi controalelor ................................................... 36
2.4. Aspecte metodologice privind elaborarea raportului de control-evaluare........................ 38
CAPITOLUL 3
Conţinutul planurilor de control-evaluare (inspecţie) cu principalele obiective ce se
vor urmărite la un inspectorat de poliţie ............................................................................... 41
3.1. Scopul inspecţiei .............................................................................................................. 41
3.2. Obiectivele inspecţiei ....................................................................................................... 41
3.2.1. Stadiul îndeplinirii sarcinilor prevăzute în strategii, programe prioritare şi planuri
de măsuri ..................................................................................................................... 41
3.2.2. Evaluarea capacităţii manageriale a cadrelor cu funcţii de conducere........................ 42
3.3. Organizarea şi îndeplinirea atribuţiilor pe domenii de activitate...................................... 43
3.3.1. Pe linia poliţiei de investigaţii criminale .................................................................. 43
5
3.3.2. Pe linie de criminalistică .......................................................................................... 44
3.3.3. Pe linia investigării fraudelor ................................................................................... 45
3.3.4. Pe linie de ordine publică ......................................................................................... 46
3.3.5. Pe linie de poliţie rutieră........................................................................................... 47
3.3.6. Pe linie de cercetare penală ...................................................................................... 47
3.3.7. Pe linie de arme, explozivi, substanţe toxice ............................................................ 48
3.3.8. Climatul organizaţional şi percepţia imaginii instituţiei de către cetăţenii
judeţului .................................................................................................................... 48
3.3.9. Activitatea consilierului juridic ................................................................................ 49
3.3.10. Pe linie de management resurse umane .................................................................. 49
3.3.11. Pe linie de cazier judiciar şi evidenţă operativă...................................................... 50
3.3.12. Activitatea de management logistic........................................................................ 50
3.3.13. Activitatea financiar-contabilă ............................................................................... 50
3.3.14. Activitatea de organizare, mobilizare şi operaţii .................................................... 50
3.3.15. Activitatea de comunicaţii şi informatică ............................................................... 53
3.3.16. Activitatea de secretariat, documente neclasificate şi relaţii cu publicul................ 53
3.3.17. Activitatea pe linie medicală .................................................................................. 53
3.3.18. Activitatea pe linie de informaţii şi protecţie internă.............................................. 54
3.4. Perioada executării inspecţiei........................................................................................... 54
3.5. Valorificarea rezultatelor controlului ............................................................................... 54
3.6. Componenţa colectivului de inspecţie.............................................................................. 54
3.7. Instruirea colectivului de inspecţie................................................................................... 54
CAPITOLUL 4
Conţinutul planului de control-evaluare (inspecţie) la o Direcţie şi un Inspectorat
Judeţean al Poliţiei de Frontieră ............................................................................................ 55
4.2.1. Obiective generale ...................................................................................................... 55
4.2.2. Capacitatea managerială şi climatul organizaţional reflectate în activitatea
structurilor de conducere a direcţiei şi inspectoratelor judeţene. Starea şi practica
disciplinară .................................................................................................................. 56
4.2.3. Obiective specifice la Direcţia şi Inspectoratul Judeţean al Poliţiei de Frontieră ....... 57
4.2.3.1. Pe linia combaterii infracţionalităţii transfrontaliere, a traficului de persoane,
precum şi a traficului de substanţe interzise......................................................... 57
4.2.3.2. Pe linie de cercetare penală ................................................................................. 57
4.2.3.3. Pe linie de evidenţă operativă.............................................................................. 58
4.2.3.4. Pe linie de criminalistică ..................................................................................... 58
4.2.3.5. Pe linie de dispecerat........................................................................................... 58
4.2.3.6. Analiză de Risc ................................................................................................... 58
4.2.3.7. Centrul trilateral de contact ................................................................................. 59
4.2.3.8. Activitatea de comunicaţii şi informatică............................................................ 59
4.2.3.9. Activitatea de management logistic .................................................................... 59
4.2.3.10. Management resurse umane .............................................................................. 59
4.2.3.11. Activitatea juridică şi relaţii internaţionale ....................................................... 60
4.2.3.12. Activitatea de secretariat, documente neclasificate şi relaţii cu publicul .......... 60
4.2.3.13. Organizarea, planificare misiuni şi resurse ....................................................... 61
4.2.3.14. Analiză, statistică şi evaluare ............................................................................ 61
6
4.2.3.15. Activitatea de control-evaluare ......................................................................... 61
4.2.3.16. Pe linie de Acţiuni Speciale şi Intervenţie......................................................... 62
4.2.4. Obiective specifice la nivelul Sectoarelor Poliţiei de Frontieră ................................. 62
4.2.5. Obiective specifice la nivelul Punctelor de Trecere a Frontierei ale Poliţiei de
Frontieră ...................................................................................................................... 62
4.3. Perioada supusă inspecţiei................................................................................................ 63
4.4. Valorificarea rezultatelor.................................................................................................. 63
4.5. Componenţa comisiei de inspecţie ................................................................................... 63
4.6. Instruirea membrilor colectivului de inspecţie ................................................................. 63
CAPITOLUL 5
Conţinutul Planului de control-evaluare (inspecţie) la un Inspectorat de Jandarmi
Judeţean şi o Grupare de Jandarmi Mobilă ......................................................................... 64
5.3.1. Organizarea şi îndeplinirea atribuţiilor şi misiunilor specifice ................................... 64
5.3.1.1. La Gruparea de Jandarmi Mobilă........................................................................ 64
5.3.1.2. La Inspectoratul de Jandarmi Judeţean ............................................................... 66
5.3.2. Managementul pregătirii continue a personalului....................................................... 66
5.3.2.1. Coordonarea şi conducerea activităţilor de pregătire continuă............................ 66
5.3.2.2. Evaluarea nivelului de pregătire continuă a personalului.................................... 67
5.3.3. Activitatea de relaţii publice, tradiţii, educaţie şi sport............................................... 67
5.3.3.1. Conducerea activităţii de relaţii publice, tradiţii educaţie şi sport....................... 67
5.3.3.2. Activitatea pe linia relaţiilor publice ................................................................... 68
5.3.3.3. Activitatea pe linia tradiţiilor .............................................................................. 68
5.3.3.4. Activitatea de educaţie moral-civică şi asistenţă religioasă ................................ 68
5.3.3.5. Activitatea sportivă ............................................................................................. 69
5.3.4. Organizarea ieşirii la alarmă, a stadiului de pregătire operativă, de intervenţie sau
în situaţii deosebite şi a serviciului de zi ..................................................................... 69
5.3.5. Activitatea de organizare, mobilizare, asigurarea cu efective, folosirea şi evidenţa
acestora........................................................................................................................ 70
5.3.5.1. Privind activitatea de organizare, asigurarea cu efective, folosirea şi evidenţa
acestora ................................................................................................................ 70
5.3.5.2. Privind activitatea de pregătire pentru mobilizare............................................... 70
5.3.6. Ordinea interioară şi disciplina militară...................................................................... 70
5.3.7. Apărarea drepturilor omului ....................................................................................... 71
5.3.8. Activitatea de management resurse umane ................................................................. 71
5.3.9. Activitatea de management logistic ............................................................................ 72
5.3.9.1. Probleme comune pe linie de logistică................................................................ 72
5.3.9.2. Probleme specifice serviciului logistic................................................................ 72
5.3.10. Activitatea medicală.................................................................................................. 73
5.3.11. Activitatea financiar-contabilă.................................................................................. 74
5.3.12. Activitatea de comunicaţii şi informatică ................................................................. 74
5.3.12.1. Probleme comune.............................................................................................. 74
5.3.12.2. Probleme specifice pe linie de comunicaţii ....................................................... 74
5.3.12.3. Probleme specifice pe linie de informatică ....................................................... 75
5.3.13. Activitatea juridică.................................................................................................... 75
7
5.3.14. Activitatea de secretariat şi relaţii cu publicul .......................................................... 75
5.3.15. Activitatea de protecţie a informaţiilor clasificate .................................................... 76
5.3.16. Capacitatea managerială, climatul organizaţional şi modul cum acestea se
reflectă în activitatea structurilor inspectate ............................................................. 76
5.4. Perioada de desfăşurare a inspecţiei ................................................................................. 77
5.5. Valorificarea rezultatelor inspecţiei ................................................................................. 77
5.6. Componenţa comisiei de inspecţie ................................................................................... 77
CAPITOLUL 6
Conţinutul Planului de control-evaluare (inspecţie) cu principalele obiective ce se vor
urmări la un inspectorat judeţean pentru situaţii de urgenţă ............................................. 78
6.3.1. Stadiul îndeplinirii sarcinilor prevăzute în Strategia naţională de protecţie civilă şi
în programele proprii de acţiuni .................................................................................. 78
6.3.2. Organizarea şi îndeplinirea atribuţiilor specifice ........................................................ 80
6.3.2.1. Activitatea în domeniul prevenirii situaţiilor de urgenţă..................................... 80
6.3.2.2. Activitatea în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă.......................... 81
6.3.3. Pregătirea continuă a personalului .............................................................................. 83
6.3.3.1. Organizarea, planificarea, analiza, evidenţa, evaluarea şi controlul pregătirii
continue a personalului ........................................................................................ 83
6.3.3.2. Evaluarea nivelului de cunoştinţe ale personalului ............................................. 84
6.3.4. Activitatea de relaţii publice, tradiţii, educaţie şi sport............................................... 84
6.3.4.1. Conducerea activităţii de relaţii publice, tradiţii, educaţie şi sport...................... 84
6.3.4.2. Activitatea pe lina relaţiilor publice .................................................................... 84
6.3.4.3. Activitatea pe linia tradiţiilor .............................................................................. 85
6.3.4.4. Activitatea de educaţie moral-civică ................................................................... 85
6.3.4.5. Activitatea sportivă ............................................................................................. 86
6.3.5. Organizarea ieşirii la alarmă şi stadiul de pregătire pentru situaţii deosebite ............. 86
6.3.6. Activitatea de organizare, mobilizare, asigurarea cu efective, folosirea şi evidenţa
acestora........................................................................................................................ 86
6.3.6.1. Activitatea de organizare, asigurarea cu efective şi folosirea acestora................ 86
6.3.6.2. Pregătirea pentru mobilizare şi logistica pentru stările excepţionale .................. 87
6.3.7. Ordinea interioară şi disciplina militară...................................................................... 87
6.3.8. Apărarea drepturilor omului ....................................................................................... 88
6.3.9. Activitatea de management resurse umane ................................................................. 88
6.3.10. Activitatea de management logistic .......................................................................... 89
6.3.10.1.Probleme comune pe linie de logistică............................................................... 89
6.3.10.2.Probleme specifice serviciului logistic............................................................... 89
6.3.11. Activitatea medicală.................................................................................................. 90
6.3.12. Activitatea financiar-contabilă.................................................................................. 91
6.3.13. Activitatea consilierului juridic................................................................................. 91
6.3.14. Activitatea de comunicaţii şi informatică ................................................................. 92
6.3.15. Activitatea de secretariat şi relaţii cu publicul .......................................................... 92
6.3.16. Activitatea de protecţie a informaţiilor clasificate .................................................... 93
6.3.17. Capacitatea managerială şi climatul organizaţional şi modul cum acestea se
reflectă în activitatea unităţii................................................................................................. 93
8
6.4. Diverse ............................................................................................................................. 94
6.5. Perioada de desfăşurare a inspecţiei ................................................................................. 94
PARTEA a II-a – STUDII DE CAZ....................................................................................... 95

Argument .................................................................................................................................. 96
CAPITOLUL 7
Studiu de caz privind concluziile rezultate în urma inspecţiei efectuate la un
inspectorat judeţean de poliţie................................................................................................ 97
7.2. Priorităţi instituţionale. Performanţe manageriale............................................................ 98
7.2.1. Obiective manageriale ................................................................................................ 98
7.2.2. Modificări instituţionale realizate ............................................................................... 99
7.2.3. Optimizarea resurselor instituţionale .......................................................................... 99
7.2.4. Cooperarea Interinstituţională................................................................................... 100
7.2.5. Marketingul Instituţional .......................................................................................... 100
7.2.6. Servirea Comunităţii ................................................................................................. 101
7.2.7. Evoluţia Criminalităţii .............................................................................................. 101
7.3. Managementul resurselor umane.................................................................................... 102
7.3.1. Resursele umane ....................................................................................................... 102
7.3.2.Deficienţe pe linia managementului resurselor umane .............................................. 103
7.3.3. Managementul pregătirii continue a personalului..................................................... 106
7.4. Managementul financiar-contabil................................................................................... 107
7.5. Managementul logistic ................................................................................................... 109
7.6. Managementul activităţii de informatică şi comunicaţii ................................................ 110
7.7. Managementul unităţii teritoriale de analiză a informaţiilor .......................................... 111
7.8. Managementul activităţii de investigare a fraudelor ...................................................... 112
7.8.1. Evoluţia criminalităţii economico-financiare............................................................ 113
7.8.2. Puncte slabe identificate ........................................................................................... 114
7.9. Managementul structurilor de investigaţii criminale...................................................... 118
7.9.1. Dinamica infracţiunilor de natură judiciară .............................................................. 118
7.9.2. Puncte slabe identificate ........................................................................................... 119
7.10. Managementul activităţii criminalistice ....................................................................... 121
7.10.1. Puncte forte ............................................................................................................. 121
7.10.2. Deficienţe constatate............................................................................................... 121
7.11. Managementul activităţii privind regimul armelor, explozivilor şi substanţelor
toxice ........................................................................................................................... 122
7.11.1. Activitatea de constatare şi soluţionare a unor infracţiuni ...................................... 122
7.11.2. Puncte slabe identificate ......................................................................................... 122
7.12. Managementul activităţii de ordine publică ................................................................. 123
7.12.1. Evoluţia situaţiei operative ..................................................................................... 123
7.12.2. Deficienţe constatate............................................................................................... 125
7.13. Managementul activităţii poliţiei rutiere ...................................................................... 127
7.13.1. Indicatori de performanţă........................................................................................ 127
7.13.2. Puncte slabe ............................................................................................................ 127
7.14. Managementul activităţilor de urmărire penală............................................................ 129
7.14.1. Puncte forte în activitatea de urmărire penală......................................................... 129
7.14.2. Puncte slabe în activitatea de urmărire penală ........................................................ 129
9
7.15. Managementul structurii cazier judiciar, statistică şi evidenţă operativă ..................... 131
7.15.1. Puncte forte ale activităţii privind cazierul judiciar ................................................ 131
7.15.2. Puncte slabe ale activităţii privind cazierul judiciar................................................ 132
7.16. Managementul activităţii de asistenţă juridică ............................................................. 132
7.16.1. Puncte forte ............................................................................................................. 132
7.16.2. Puncte slabe ............................................................................................................ 132
7.17. Managementul activităţii de secretariat şi protecţia documentelor clasificate ............. 134
7.17.1. Puncte forte ............................................................................................................. 134
7.17.2. Puncte slabe ............................................................................................................ 135
7.18. Climatul organizaţional. Stilul de conducere al echipei manageriale........................... 138
7.19. Percepţia imaginii poliţiei în rândul cetăţenilor din judeţ ............................................ 140
7.19.1. În mediul urban....................................................................................................... 140
7.19.2. În mediul rural ........................................................................................................ 142
7.20. Concluzii ...................................................................................................................... 143
7.20.1. Performanţe manageriale ........................................................................................ 143
7.20.2. Puncte slabe în activitatea managerială................................................................... 144
7.21. Măsuri de ordin disciplinar .......................................................................................... 153
CAPITOLUL 8
Studiu de caz privind principalele concluzii rezultate în urma inspecţiei efectuate la o
direcţie a Poliţiei de Frontieră şi inspectoratele judeţene din subordine.......................... 167
8.1. Organizarea şi funcţionarea Direcţiei Poliţiei de Frontieră ............................................ 167
8.2. Principalele atribuţii şi obiective ale direcţiei şi structurilor teritoriale din competenţă 168
8.3. Modul de îndeplinire a sarcinilor ce au revenit Direcţiei P.F. pentru perioada de
preaderare în perspectiva transformării graniţei de est în frontieră externă a Uniunii
Europene ........................................................................................................................ 169
8.4. Eficienţa activităţilor desfăşurate pentru prevenirea şi combaterea infracţionalităţii
transfrontaliere şi a migraţiei ilegale.............................................................................. 170
8.4.1. Pe linia combaterii infracţionalităţii transfrontaliere ................................................ 170
8.4.2. Prevenirea şi combaterea migraţiei ilegale şi a traficului de persoane...................... 173
8.4.3. Activitatea de prevenire şi combaterea traficului cu substanţe interzise.........................
8.4.4. Activitatea desfăşurată la nivelul sectoarelor şi punctelor de trecere a frontierei ..... 177
8.4.5. Activitatea desfăşurată de lucrătorii compartimentelor analiză de risc..................... 184
8.4.6. Activitatea de cercetare penală, evidenţă operativă şi criminalistică ........................ 185
8.4.7. Activitatea dispeceratului.......................................................................................... 193
8.4.8. Activitatea biroului Control şi investigaţii la Direcţia Poliţiei de Frontieră ............. 194
8.5. Activitatea de management resurse umane .................................................................... 195
8.6. Activitatea de asistenţă juridică...................................................................................... 197
8.7. Activitatea pe linie de relaţii internaţionale şi implementarea Programelor Phare....... 199
8.8. Activitatea pe linie de secretariat şi relaţii cu publicul................................................... 200
8.9. Pe linia protecţiei şi informaţiilor clasificate.................................................................. 202
8.10. Activitatea de management logistic ............................................................................. 204
8.10.1. Pe linia administrării patrimoniului imobiliar......................................................... 204
8.10.2. Pe linia asigurării tehnico-materială ....................................................................... 204
8.11. Activitatea de comunicaţii, informatică şi conducere în secret .................................... 206
8.12. Pe linie medicală, umană şi sanitar-veterinară ............................................................. 207
8.13. Organizarea ieşirii la alarmă, a stadiului de pregătire operativă şi de intervenţie ........ 208
8.14. Pe linie financiar-contabilă........................................................................................... 209
10
8.15. Climatul organizaţional şi performanţele manageriale la nivelul D.P.F. şi
structurilor teritoriale ............................................................................................................ 213
8.16. Activitatea desfăşurată de structurile operative............................................................ 216
8.17. Activitatea desfăşurată la nivelul sectoarelor şi punctelor de trecere a frontierei ........ 219
8.19. Analiza cauzelor generatoare de puncte forte şi slabe.................................................. 222
8.19.1. Analiza cauzelor generatoare de puncte forte şi slabe ............................................ 222
8.19.2. Măsuri de ordin organizatoric ................................................................................. 222
CAPITOLUL 9
Studiu de caz privind principalele concluzii rezultate din inspecţia desfăşurată la un
inspectorat de jandarmi judeţean şi o grupare de jandarmi mobilă................................. 223
9.1. Consideraţii generale...................................................................................................... 223
9.2. Îndeplinirea atribuţiilor specifice ................................................................................... 223
9.2.1. Pe linie de pază şi protecţie instituţională ................................................................. 224
9.2.2. Pe linei de asigurare, restabilire şi menţinere a ordinii publice................................. 225
9.3. Managementul pregătirii continue a personalului .......................................................... 228
9.3.1. Rezultatele obţinute la verificările practice............................................................... 230
9.3.2. Nereguli şi disfuncţionalităţi..................................................................................... 231
9.4. Activitatea de relaţii publice, tradiţii, educaţie şi sport .................................................. 232
9.5. Organizarea ieşirii la alarmă şi a serviciului de zi. Stadiul de pregătire operativă, de
intervenţie sau în situaţii deosebite ....................................................................................... 233
9.6. Ordinea interioară şi disciplina militară ......................................................................... 234
9.7. Activitatea de management resurse umane .................................................................... 234
9.8. Activitatea de management logistic ............................................................................... 235
9.9. Activitatea de secretariat şi relaţii cu publicul ............................................................... 240
9.10. Activitatea pe linia protecţiei informaţiilor clasificate şi INFOSEC............................ 241
9.11. Competenţa managerială şi climatul organizaţional..................................................... 242
9.13. Analiza cauzelor generatoare de puncte forte şi slabe.................................................. 248
9.13.1.Analiza cauzelor generatoare de puncte forte şi slabe ............................................. 248
9.13.2. Măsuri de ordin organizatoric ................................................................................. 248
CAPITOLUL 10
Studiu de caz privind principalele concluzii rezultate din inspecţia desfăşurată la un
inspectorat judeţean pentru situaţii de urgenţă.................................................................. 249
10.1. Consideraţii generale.................................................................................................... 249
10.2. Îndeplinirea atribuţiilor specifice ................................................................................. 249
10.2.1. Activitatea în domeniul prevenirii situaţiilor de urgenţă......................................... 249
10.2.2. Activitatea de monitorizare, analiză, sinteză şi evaluare a situaţiilor de urgenţă .... 254
10.3. Activitatea de management resurse umane .................................................................. 255
10.4. Managementul pregătirii continue a personalului ........................................................ 257
10.5. Activitatea desfăşurată pe linia ordinii şi disciplinei militare ...................................... 259
10.6. Activitatea de informare, relaţii publice, tradiţii şi educaţie ........................................ 260
10.7. Organizarea ieşirii la alarmă şi a serviciului de permanenţă
Stadiul de pregătire operativă şi de intervenţie în situaţii deosebite ............................ 260
10.8. Activitatea de organizare, asigurare cu efective şi folosirea acestora .......................... 261
10.9. Activitatea de management logistic ............................................................................. 262
11
10.10. Activitatea de secretariat, documente clasificate, arhivă şi relaţii cu publicul ........... 266
10.11. Activitatea pe linia protecţiei informaţiilor clasificate şi INFOSEC........................ 267
10.12. Capacitatea managerială şi climatul organizaţional ................................................. 267
10.13. Analiza cauzelor generatoare de puncte forte şi slabe ............................................. 273
10.13.1. Analiza cauzelor generatoare de puncte forte şi slabe...................................... 273
10.13.2. Măsuri de ordin organizatoric .......................................................................... 274
Anexa nr. 1 ............................................................................................................................. 275
Anexa nr. 2 ............................................................................................................................. 289
Anexa nr. 3 ............................................................................................................................. 293
Anexa nr. 4 ............................................................................................................................. 302
BIBLIOGRAFIE ................................................................................................................... 310
12
INTRODUCERE
Introducerea managementului organizaţiilor de poliţie în planul de

pregătire al instituţiilor de învăţământ din Ministerul Internelor şi Reformei
Administrative este o necesitate stringentă şi obligatorie, determinată de
sarcinile complexe ce stau în faţa managerilor structurilor de ordine publică şi
altor specialişti de a participa cât mai activ şi competent la creşterea gradului de
securitate civică şi de siguranţă a cetăţeanului. Pentru aceasta este nevoie ca
învăţământul de management să fie generalizat în toate organizaţiile de poliţie,
adică să reprezinte o competenţă prezentă în toate formele şi la toate treptele de
instruire managerială.
Pornind de la aceste deziderate, implementarea metodelor manageriale
moderne a devenit o condiţie pentru aşezarea pe baze eficiente a întregii
activităţi a organizaţiilor de poliţie (poliţie, poliţie de frontieră, jandarmerie), iar
ştiinţa managementului reprezintă în acest cadru un factor calitativ şi o resursă
de creştere a eficienţei şi de satisfacere a nevoilor personalului din instituţiile de
ordine publică şi siguranţă a cetăţeanului.
În perioada de început, în care am desfăşurat activităţi de documentare
şi de predare a unor diverse teme de management, mi-am dat seama de penuria
de cărţi care să abordeze o gamă rezonabilă de subiecte esenţiale, ca să nu mai
vorbim de tratarea lor într-un mod adecvat. Majoritatea cărţilor de management
sunt scrise din perspectiva unei anumite discipline sau funcţii şi sunt destinate
mai degrabă specialistului decât unei persoane cu responsabilităţi manageriale.
O complicaţie suplimentară o reprezintă limbajul prea puţin accesibil
al multora dintre aceste cărţi. Adoptând o perspectivă de marketing în predarea
managementului poliţienesc, şi încercând să stabilesc domeniile în care cei cu
răspunderi manageriale au cu adevărat nevoie de ajutor, în cele două volume ale
lucrării am alcătuit un fond de material relevant. De asemenea, am căutat să
folosesc un limbaj clar şi exemplificări practice pentru a facilita învăţarea. Am
apelat la contribuţiile din seminarii, analize şi studii de caz pentru exemple
practice care să ilustreze şi să ne ajute să exemplificăm conceptele teoretice
relevante şi aptitudinile practice necesare. Asemenea exemple, precum şi
contactul de zi cu zi cu probleme manageriale, m-au ajutat să elaborez o lucrare
relevantă, în două volume, care combină în proporţii adecvate teoria şi practica:
volumul I editat în anul 2007 la Editura TipoRadical, 365 pagini, în care am
13
prezentat aspectele teoretico–metodologice ale managementului organizaţiilor
de poliţie într-o abordare modernă şi volumul II, cel de faţă, care cuprinde
aplicaţii practice şi studii de caz.
Subiectele pentru care am optat în cele două volume sunt aptitudinile
manageriale de bază de care majoritatea managerilor organizaţiilor de poliţie de
la toate nivelele vor avea nevoie mai devreme sau mai târziu.
Stilul lucrării elaborate constă în a lega teoria de practică într-un mod
accesibil. Nu există o teorie atotcuprinzătoare a managementului organizaţiilor
de poliţie. Totuşi există o gamă de concepte dintr-o varietate de discipline care
pot fi utile cititorilor în analiza problemelor manageriale şi dezvoltarea unor
strategii de rezolvare a acestora.
Pentru a respecta prevederile legislaţiei privind protecţia informaţiilor
clasificate nu am denumit în clar organizaţiile (unităţile, formaţiunile) (poliţie,
poliţie de frontieră, jandarmerie) şi nici persoane din cadrul acestora.
Numeroasele exemple practice, aplicaţii şi studii de caz sunt menite să ilustreze
subiecte generale şi să indice legătura dintre teorie şi practică. Ele sunt utile
însă şi pentru a trezi interesul cititorilor şi a-i ajuta să-şi amintească de anumite
chestiuni particulare. Conceptele şi exemplele incluse sunt menite să facă
legătura cu problemele de care trebuie să se ocupe managerii organizaţiilor de
poliţie.
Cele două volume ale lucrării capitalizează experienţa autorului ca
evaluator în domeniul control–evaluării performanţei structurilor de ordine
publică, dar şi ca manager şi profesor, fiind scrise cu implicarea faptului trăit.
Mai mult, m-am străduit să prezint o cazuistică bogată şi diversă, într-un
mod reactiv şi sensibil la virtuţile educaţionale certe, fără a eşua în efemer sau
în tendinţa facilă a dogmatizării.
Dacă cititorul interesat, parcurgând lucrarea de faţă, va descoperi
îmbinarea dintre cele două aspecte ale managementului organizaţiilor de poliţie,
cel academic şi cel practic, ca fiind una dintre virtuţile acestui curs universitar,
autorul s-ar declara mulţumit.
Totodată, aduc mulţumiri colegilor mei din Corpul de Control al
ministrului şi şefilor ierarhici, fără sprijinul cărora apariţia acestei lucrări nu ar
fi fost posibilă.
AUTORUL
14
PARTEA I
APLICAŢII PRACTICE
15
CAPITOLUL 1
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA MANAGEMENTULUI

UNITĂŢILOR DE ORDINE PUBLICĂ
1.1. Obiectul de studiu
1.1.1. Scurt istoric
Încă din comuna primitivă conducerea s-a manifestat în ipostaze dintre

cele mai interesante, iar nevoia de a conduce a unor oameni a fost satisfăcută
prin numirea, alegerea sau câştigarea acestui drept1.
Principalele caracteristici ale conducerii în această perioadă de început
se referă la:
– cristalizarea unor forme incipiente ale conducerii, sub denumirea de
reguli;
– conturarea unor forme de conducere la nivel de microcolectivităţi
(familie, gintă, trib, clan etc.);
– desemnarea în ipostaza de conducători a celor mai înzestrate
persoane, asigurându-se în mare parte concordanţa dintre ierarhia valorilor şi
ierarhia conducerii formale;
– dependenţa conţinutului şi eficienţei conducerii de cunoştinţele,
calităţile şi aptitudinile conducătorilor;
– folosirea concomitentă a unor elemente ale conducerii unipersonale
(şef de clan, şef religios, războinicul şef) şi a unor forme democratice (adunarea
obştii, sfatul bătrânilor);
– formularea de reguli şi prescripţii privind organizarea, desfăşurarea
şi controlul principalelor activităţi din cadrul grupului.
În orânduirea sclavagistă, conducerea a înregistrat progrese
semnificative, astfel:
– apar primele forme de conducere macrosocială (prin apariţia şi
consolidarea statelor);
1
ION VERBONCU – Manageri & Management, Editura Economică, Bucureşti, 2000, pag. 10-11.
17
– apar noi şi complexe metode decizionale, informaţionale şi
structural-organizatorice;
– se permanentizează transmiterea ereditară a funcţiilor de conducere;
– se adânceşte prăpastia dintre ierarhia valorilor şi ierarhia formală a
conducerii;
– se manifestă ascendenţa conducerii de tip autoritar în detrimentul
celei democratice;
– structurile organizatorice sunt bine precizate, cu delimitarea adecvată
a sarcinilor, competenţelor şi responsabilităţilor pe posturi;
– descoperirea scrierii conduce la apariţia primelor sisteme
informaţionale în accepţie ştiinţifică;
– factorii economici influenţează din ce în ce mai mult fundamentarea
şi adoptarea deciziilor;
– motivaţiile economice se amplifică;
– funcţia de control înregistrează o dinamică ascendentă;
– apar colaboratori specializaţi ai conducerii, precum scribii;
–sistemele de conducere se diversifică, pe tipuri de unităţi
(manufacturi, corporaţii etc.).
În feudalism, conducerea capătă valenţe, în sensul că:
– diversificarea conducerii, ale cărei caracteristici sunt marcate de
personalitatea conducătorilor;
– preponderenţa tipului autoritar de conducere (nobil, negustor bogat);
– creşterea gradului general de ierarhizare a structurilor organizatorice,
în condiţiile multiplicării numărului de niveluri ierarhice;
– apariţia hârtiei şi tiparului, cu impact favorabil asupra sistemului
informaţional;
– un fundament motivaţional diferit, bazat pe îmbinarea aspectelor
economice cu cele extraeconomice;
– progrese lente în teoria conducerii.
Odată cu trecerea societăţii la orânduirea capitalistă, în management se
produce un salt spectaculos, prin conturarea ştiinţei şi dezvoltarea practicii
managementului ştiinţific, fiind evidente:
– conturarea unor aparate de conducere proprii, axate pe obiective şi
funcţii bine delimitate;
– atenuarea conducerii autoritare excesive, concomitent cu dezvoltarea
unor caracteristici de tip participativ;
– progrese remarcabile la nivelul componentelor manageriale
(metodologică, decizională, informaţională, organizatorică), profesionalizarea
managementului.
18
1.1.2. Definirea ştiinţei managementului
Managementul ca ştiinţă, s-a cristalizat relativ recent, prin eforturile

depuse de un mare număr de specialişti de pe întreg mapamondul, ca răspuns la
stringentele necesităţi ale practicii sociale.
Primii care au contribuit la înţelegerea teoriei managementului au fost atât
manageri practicanţi, cât şi specialişti din domeniul ştiinţelor sociale. Mai recent,
teoreticienii au venit din rândurile cadrelor universitare sau ale consultanţelor în
probleme de management. Primii teoreticieni pot fi clasificaţi în două grupe
principale – manageri practicanţi, ca F.W. Taylor şi Henri Fayol, şi specialişti în
ştiinţele sociale, ca Mago şi Mc Gregor. Managerii practicanţi tindeau să
teoretizeze experienţele lor personale de management, cu scopul de a dezvolta un
set de principii raţionale de management, care ar putea fi aplicate la scară
universală pentru a obţine eficienţa organizaţională. Teoriile manageriale ce au
rezultat se ocupau, în principal, de structurarea muncii şi a organizaţiilor, mai mult
decât de motivaţia umană sau de cultura organizaţiei. Abordările lor erau, în
general, de tip prescriptiv, adică stabileau ce ar trebui să facă managerii pentru a-şi
îndeplini sarcinile funcţiei de conducere, în interiorul organizaţiei lor.
Specialiştii din domeniul ştiinţelor sociale, spre deosebire, erau cadre
universitare, al căror punct de plecare era cercetarea comportamentului uman la
locul de muncă. La început, cea mai mare parte a studiilor lor erau legate de
probleme ale eficienţei şi de efectele condiţiilor fizice de muncă, asupra
angajaţilor. Teoreticienii care le-au urmat erau mai interesaţi de factorul uman
la lucru, concentrându-şi atenţia asupra unor astfel de subiecte, ca motivaţia
angajaţilor, comunicarea interpersonală şi stilul de conducere.
Varietatea abordărilor cadrului teoretic al managementului a produs în
mod natural o mulţime de versiuni a ceea ce înseamnă cuvintele cheie
„management şi „organizaţie“.
Nu există o definiţie general acceptată a managementului ca activitate,
cu toate că definiţia clasică este considerată încă cea formulată de Henri Fayol,
în 1916: „Activitatea de management înseamnă a prevedea şi a plănui, a
organiza, a comanda, a coordona şi controla“. Enunţul său general despre
management rămâne din multe puncte de vedere valabil şi după 90 de ani şi a
fost adaptat de unii specialişti din ziua de azi, cum sunt Reece şi O. Grady, care
definesc managementul ca fiind „procesul de coordonare a resurselor umane,
informaţionale, fizice şi financiare în vederea realizării scopurilor organizaţiei“,
iar în cunoscuta publicaţie franceză Larousse, managementul este definit ca
„ştiinţa tehnicilor de conducere a întreprinderii“.
După opinia noastră, definiţia care corespunde cel mai bine realităţii
organizaţiilor româneşti, inclusiv unităţilor de ordine publică, este cea dată de
reputatul specialist în ştiinţa managementului, prof. univ. dr. Ovidiu Nicolescu
19
„managementul rezidă în studierea proceselor şi relaţiilor de management
din cadrul organizaţiilor, în vederea descoperirii legităţilor şi principiilor
care le guvernează şi a conceperii de noi sisteme, metode, tehnici şi
modalităţi de conducere, de natură să asigure obţinerea şi creşterea
competitivităţii“.
1.1.3. Procesele de management

Este cunoscut că la nivelul oricărei organizaţii se derulează procese de
muncă, axate pe îmbinarea variată a factorilor de producţie. De fapt, două
importante categorii de procese de muncă asigură funcţionalitatea oricărui tip
de organizaţii:
– procese de execuţie, determinate din punct de vedere cantitativ,
concretizate în acţiunea factorului uman, cu ajutorul unor factori materiali de
producţie, asupra altor factori materiali, în vederea obţinerii de bunuri
economice; aceste procese de muncă dau consistenţă obiectului de activitate al
organizaţiei;
– procese de management, determinate din punct de vedere calitativ,
al importanţei, în care o parte a factorului uman acţionează asupra celeilalte
părţi, în ceea ce priveşte previziunea, organizarea, coordonarea, antrenarea şi
control-evaluare la nivel de organizaţie şi componentele procesuale şi
structurale ale acesteia.
Specialiştii în ştiinţa managementului2 definesc procesul de
management ca fiind „ansamblul fazelor şi proceselor prin care se
determină obiectivele organizaţiei şi ale subsistemelor încorporate,
resursele şi procesele de muncă necesare realizării lor şi executanţii
acestora, prin care se integrează şi controlează munca personalului
folosind un complex de metode şi tehnici în vederea îndeplinirii cât mai
eficiente a raţiunilor ce au determinat înfiinţarea respectivei organizaţii“.
Procesul de management poate fi structurat, în funcţie de modul în care
sunt concepute şi exercitate atributele sale, în trei etape principale:
a) Etapa previzională caracterizată prin exercitarea celorlalte atribute
ale managementului într-o viziune prospectivă, axată pe anticiparea de
modalităţi, metode, soluţii organizatorice, motivaţionale şi de evaluare
superioare, corespunzător evoluţiei predeterminate a organizaţiei respective;
b) Etapa de operaţionalizare, caracterizată prin preponderenţa
organizării, coordonării şi antrenării personalului la realizarea cotidiană a
obiectivelor cuprinse în planurile şi prognozele organizaţiei;
22
OVIDIU NICOLESCU şi ION VERBONCU – Management, Editura Economică, Bucureşti,
199 pag. 39.
20
c) Etapa finală, de comensurare şi interpretare a rezultatelor,
caracterizată prin preponderenţa exercitării funcţiei de evaluare – control, având
în vedere obiectivele şi criteriile stabilite în prima etapă.
1.1.4. Relaţiile de management

Exercitarea proceselor de management implică un tip aparte de relaţii
între oameni, numite relaţii de management.
Specialiştii afirmă că relaţiile de management pot fi definite ca
raporturile care se stabilesc între componenţii unei organizaţii şi între
aceştia şi componenţii altor sisteme în procesele previzionării, organizării,
coordonării, antrenării şi control-evaluării activităţilor organizatorice.
Analiza factorilor care condiţionează caracteristicile relaţiilor de
management în cadrul organizaţiilor relevă o triplă determinare:
– social-economică;
– tehnico-materială;
– umană.
1.2. Funcţiile managementului organizaţiei
Aşa cum rezultă din definirea managementului, esenţa sa o reprezintă

funcţiile sau atributele.
Henry Fayol a fost cel care a identificat şi analizat procesele de
management pentru prima dată. Acesta a definit în cadrul lor cinci funcţii
principale: previziunea, organizarea, comanda, coordonarea şi controlul.
În opinia noastră, cel care particularizează managementul modern la
realităţile româneşti este prof. univ. dr. Ovidiu Nicolescu, acesta partajând
procesele de management în cinci funcţii, şi anume:
– previziunea;
– organizarea;
– coordonarea;
– antrenarea;
– evaluare-control.
1.2.1. Previziunea
Este funcţia cea mai importantă a unui proces managerial, de
conţinutul său depinzând decisiv maniera de derulare şi rezultatele exercitării
celorlalte funcţii.
21
În opinia specialiştilor, funcţia de previziune constă în ansamblul
proceselor de muncă prin intermediul cărora se determină principalele obiective
ale unei organizaţii şi componentelor sale, precum şi resursele şi principalele
mijloace necesare realizării lor.
Previziunea cuprinde decizii şi acţiuni prin care se stabilesc obiectivele
unei unităţi de ordine publică şi componentelor sale procesuale şi structurale, se
stabilesc modalităţile de realizare, se dimensionează resursele ce urmează a fi
angajate şi se precizează termenele intermediare şi finale în îndeplinirea
obiectivelor.
Exercitarea acestei funcţii se concretizează în trei activităţi
principale:
a) Prognozarea, în urma căreia se elaborează prognoze. Acestea
acoperă un orizont minim de 10 ani, au un caracter aproximativ, nefiind
obligatorii;
b) Planificarea, regăsită în elaborarea de strategii, este modalitatea cea
mai eficace de valorificare a potenţialului uman, managerial, tehnic şi
tehnologic etc., de care dispune unitatea în contextul existenţei şi acţiunii a
numeroase variabile ale mediului social, care nu trebuie neglijate.
Planurile, în care se finalizează cea mai mare parte a proceselor de
previziune, se referă, de regulă, la perioade cuprinse între 5 ani şi o lună.
Planurile unei unităţi de ordine publică, inclusiv în ţările Uniunii Europene, au
un caracter obligatoriu, fiind baza desfăşurării activităţilor încorporate.
c) Programarea este a treia modalitate principală de concretizare a
previziunii. Aceasta reprezintă detalierea în timp şi spaţiu a politicilor, prin
intermediul programelor. Specific programelor este orizontul redus; cel mai
adesea o decadă, o săptămână, o zi, un schimb, o oră.
Unităţile de ordine publică se confruntă în prezent cu probleme dintre
cele mai dificile şi datorită unor disfuncţionalităţi generate de exercitarea
previziunii, între care semnalăm:
– insuficienţa unor strategii şi politici globale care să valorifice
oportunităţile mediului ambiant naţional şi internaţional;
– lipsa unui sistem categorial de obiective la nivel de unitate şi
componente procesuale şi structurale ale acesteia;
– lipsa unor priorităţi în abordarea decizională şi operaţională a
problemelor cu care se confruntă managementul unităţilor de ordine publică;
– atitudine ostilă faţă de planificare, din partea multor manageri (şefi
de unităţi), aceasta fiind asociată cu o practică învechită;
– multiplele presiuni la care sunt supuse unitatea şi managementul său
din partea unor factori endogeni, dar mai ales exogeni.
22
În ceea ce priveşte mutaţiile din sfera previziunii, în contextul
intensificării şi diversificării acesteia, al amplificării caracterului anticipativ al
managementului, semnalăm următoarele:
– elaborarea de strategii şi politici realiste, care să valorifice
informaţiile furnizate de studiile de diagnosticare, sondajele de opinie şi cele
desprinse din studiile de prognoză;
– dezvoltarea procesuală şi structural-organizatorică a planificării (ca
activitate şi compartiment);
– apelarea la un instrument specific de planificare, din care să nu lipsească
metodele decizionale, metodele de creativitate, cele de extrapolare etc.;
– valorificarea influenţelor exercitate de factorii mediului ambiant,
naţional şi internaţional şi imprimarea unui comportament agresiv faţă de
acesta.
1.2.2. Organizarea
Funcţia de organizare desemnează ansamblul proceselor de
management prin intermediul cărora se stabilesc şi se delimitează procesele de
muncă fizică şi intelectuală şi componentele lor (mişcări, timpi, operaţii, lucrări,
sarcini etc.), precum şi gruparea acestora pe posturi, formaţii de muncă,
compartimente şi atribuirea lui personalului, corespunzător anumitor criterii
manageriale, profesionale, tehnice şi sociale, în vederea realizării în cât mai
bune condiţii a obiectivelor previzionate.
Corespondentul pragmatic al organizării îl constituie activitatea
propriu-zisă de organizare, cu două dimensiuni:
– organizarea de ansamblu, reflectată de proiectarea/reproiectarea şi
întreţinerea funcţionării sistemului de management şi a subsistemelor sale
(decizional, informaţional, organizaţional şi metodologic);
– organizarea la nivelul principalelor componente procesuale şi
structurale ale unităţii (organizarea unor activităţi sau a unor compartimente de
exemplu).
Chiar dacă nu întotdeauna organizarea este o cauză a
disfuncţionalităţilor manageriale, nu trebuie omis faptul că, la anumite intervale
de timp, în anumite împrejurări aceasta poate genera unele deficienţe majore, cu
consecinţe ce pot atinge cote alarmante în funcţionalitatea şi eficacitatea
domeniului condus.
O abordare a managementului unităţilor de ordine publică de pe poziţia
organizării, evidenţiază unele elemente de stadiu al acestora:
– reducerea organizării la structurile organizatorice, şi acelea aflate
într-un grad avansat de rigiditate dacă ne raportăm la mutaţiile produse în
interiorul, dar mai ales în mediul ambiant al sistemului de ordine publică;
23
– limitarea organizării la pregătirea misiunilor, neglijându-se în cea
mai mare parte a situaţiilor, organizarea managerială;
– rămânerea în urmă a organizării faţă de necesităţile sistemului socio-
economic la care se referă unitatea şi uzura morală, generală sau parţială.
Diminuarea sau eliminarea unor astfel de disfuncţionalităţi, precum şi
promovarea unor mutaţii de fond în „zona“ organizării, reclamă demersuri de
amploare în ceea ce priveşte:
– conceperea şi realizarea unor sisteme informaţionale şi structuri
organizatorice dinamice, flexibile şi eficiente;
– reconsiderarea rolului organizării procesuale, ca punct de pornire în
remodelarea organizatorică;
– continuarea şi promovarea unor metodologii judiciare de analiză şi
proiectare sau reproiectare a managementului şi a fiecărei componente a
acestuia;
– reconsiderarea compartimentului de specialitate, cel de „organizare
managerială“, cu atribuţii, competenţe şi responsabilităţi extrem de importante
în proiectarea/reproiectarea şi întreţinerea funcţionării managementului şi
subsistemelor sale.
Tendinţa în organizaţiile moderne este, aşa cum subliniază şi
cunoscuţii profesori americani Sarah Freeman şi Kim Cameron, de a exercita
organizarea într-o viziune suplă şi flexibilă, urmărind diminuarea dimensiunii
aparatelor manageriale.
1.2.3. Coordonarea
Funcţia de coordonare constă în ansamblul proceselor de muncă, prin
care se armonizează deciziile şi acţiunile personalului unităţii şi ale
subsistemelor sale, în cadrul previziunilor şi sistemului organizatoric stabilite
anterior.
Pentru asigurarea unei coordonări eficace este esenţială existenţa unei
comunicări adecvate la toate nivelurile managementului, prin comunicare
înţelegând transmiterea de informaţii şi perceperea integrală a mesajelor
conţinute. Putem astfel considera că suportul coordonării este comunicarea.
Ipostazele în care se găsesc atât coordonarea, cât şi comunicarea sunt:
– coordonarea bilaterală, ce se desfăşoară între un manager şi un
subordonat, cu avantajul transmiterii de mesaje nedistorsionate şi dezavantajul
supradimensionării bugetului de timp al managerului;
– coordonarea multilaterală derulată între un manager şi mai mulţi
subordonaţi în acelaşi timp; se înregistrează avantajul transmiterii corecte a
mesajelor informaţionale – aşa cum o doreşte managerul, dar şi dezavantajul
alocării de timp suplimentar pentru a comunica cu fiecare subordonat, ceea ce
24
creează posibilitatea înţelegerii diferite a conţinutului mesajului informaţional
datorită nivelului diferit de pregătire al subordonaţilor.
Coordonarea, ca funcţie managerială, este susţinută de unele elemente
care au în vedere caracteristicile managerilor şi executanţilor, precum şi cele ale
muncii de conducere. Cele mai importante dintre acestea sunt:
– volumul, complexitatea şi diversitatea obiectivelor ce revin unităţii şi
fiecărei subunităţi a acesteia;
– diversitatea şi ineditul reacţiilor umane, ce reclamă un feed-back
permanent şi operativ pentru manager în legătură cu modul de receptare a
mesajelor informaţionale, de aplicare a deciziilor în mediul condus;
– diferenţele de pregătire profesională şi managerială ale persoanelor
aflate în ipostaze manageriale şi operaţionale;
– nivelul de cultură generală diferit;
– atitudinea faţă de schimbare, faţă de nou, atât a managerilor, cât şi a
subordonaţilor, cu repercusiuni nemijlocite asupra gradului de participare, de
implicare în realizarea obiectivelor.
Realizarea coordonării la un nivel calitativ-superior conferă
activităţilor unităţilor de ordine publică o pronunţată supleţe, flexibilitate,
adaptabilitate şi creativitate, caracteristici esenţiale în condiţiile creşterii
dependenţei managementului de resursele umane.
1.2.4. Antrenarea
Cel mai dificil de exercitat de către manageri, mai ales în perioadele de
criză, este funcţia de antrenare.
Funcţia de antrenare încorporează ansamblul proceselor de muncă prin
care se determină personalul unităţii, să contribuie la stabilirea şi realizarea
obiectivelor previzionate, pe baza luării în considerare a factorilor care îi
motivează.
Suportul economic al antrenării îl reprezintă motivarea personalului, ce
contribuie la armonizarea sistemului de ordine publică, la derularea misiunilor
de ordine publică.
Motivarea presupune corelarea recompenselor/sancţiunilor materiale
şi moral-spirituale a rezultatelor efectiv obţinute din realizarea obiectivelor.
Esenţa acesteia o constituie trinomul recompense/sancţiuni-rezultate-obiective.
Motivarea, în funcţie de modul de condiţionare a satisfacţiilor
personalului, de rezultatele obţinute, este pozitivă sau negativă:
– motivarea pozitivă este atunci când prioritare sunt recompensele
materiale şi moral-spirituale;
– motivarea negativă este atunci când pe intervale scurte de timp,
sancţiunile sunt prioritare.
25
Pentru ca rolul său în susţinerea participării personalului la stabilirea şi
realizarea obiectivelor să nu fie compromis, motivarea trebuie să răspundă
următoarelor cerinţe fundamentale:
– să fie complexă, adică să cuprindă recompense/sancţiuni atât
materiale şi morale, cât şi moral-spirituale, în proporţii care să faciliteze
manifestarea potenţialului personalului;
– să fie diferenţiată, în sensul că dimensionarea şi acordarea de
recompense/sancţiuni să se realizeze în funcţie de specialitatea persoanei, a
colectivului din care aceasta face parte şi a situaţiei la care se referă;
– să fie graduală, adică să urmărească satisfacerea diverselor categorii
de nevoi, specifice individului, de la simplu la complex, de la nevoi de nivel
inferior la cele de nivel superior.
Caracteristic managementului ştiinţific al unităţilor de ordine
publică este conceperea motivării şi, implicit motivaţională, adică a
elementelor care prezintă interes pentru personalul unităţii, a necesităţilor
acestora, ordonate în funcţie de succesiunea în care trebuie avute în vedere.
Dintre scările motivaţionale considerate cu precădere în literatura de
specialitate, menţionăm pe cea a lui Maslaw, care cuprinde următoarele cinci
categorii de necesităţi:
– nevoi fiziologice elementare (hrană, adăpost, îmbrăcăminte);
– nevoi de securitate şi trebuinţă;
– nevoi de contacte umane şi afiliere la grup;
– nevoi de statut social şi stimă;
– nevoi de autorealizare.
Pentru ca oamenii să genereze performanţă au nevoie de următoarele
elemente motivaţionale:
– posibilitatea de a avea anumite iniţiative în muncă;
– condiţii bune de muncă;
– colegi buni şi companie plăcută (climat favorabil din punct de vedere
organizaţional);
– un manager bun;
– un loc de muncă sigur;
– câştigurile băneşti (salariile);
– programul de lucru;
– interesul pentru munca în sine;
– şansa unei promovări;
– obţinerea de avantaje materiale şi prestigiu.
Modul cum managerii acordă atenţie acestor factori declanşează
comportamente diferite din partea subordonaţilor în sensul implicării, într-o mai
mare sau o mai mică măsură, în realizarea obiectivelor. Pentru aceasta sunt
26
necesare mecanisme motivaţionale diferenţiate, concomitent cu crearea şi
întreţinerea unor condiţii decizionale, informaţionale şi organizatorice propice
manifestării fiecărui factor din cei enumeraţi.
1.2.5. Control-evaluare
Orice proces de management, asociat unui ciclu managerial, se

finalizează prin intermediul funcţiei de control-evaluare.
Funcţia de control-evaluare poate fi definită ca ansamblul
proceselor prin care performanţele organizaţiei, subsistemelor şi compo-
nentelor acesteia sunt măsurate şi comparate cu obiectivele şi standardele
stabilite iniţial, în vederea eliminării deficienţelor constatate şi integrării
abaterilor pozitive.
Procesele de control-evaluare în calitate de funcţie a managementului,
implică patru faze:
– măsurarea realizărilor;
– compararea realizărilor cu obiectivele şi standardele stabilite iniţial,
evidenţiind abaterile produse;
– determinarea cauzelor principalelor abateri pozitive şi negative;
– adoptarea unor decizii cu caracter corectiv sau profilactic.
Deciziile cu caracter corectiv vizează modificări în parametrii de stare
ai domeniului condus (indicatori de performanţă, resurse angajate, termene,
modalităţi de realizare etc.), în timp ce deciziile de actualizare sunt orientate
spre revizuirea nivelului obiectivelor previzionate, considerându-se că acestea
nu au fost suficient fundamentate.
De asemenea, funcţia de control-evaluare trebuie să aibă într-o măsură
cât mai mare un caracter preventiv, deci de preîntâmpinare a deficienţelor, iar
dacă acestea s-au produs, corectiv.
Funcţia de control-evaluare încheie ciclul de management, conţinutul
şi eficacitatea sa condiţionând sensibil calitatea de ansamblu a procesului de
conducere şi, în special, eficienţa muncii depuse de personal pe termen scurt,
mediu şi lung.
Abordarea separată a funcţiilor managementului şi a interdepen-
denţelor dintre ele a contribuit la evidenţierea specificităţii componentelor
procesului de management. În practică, procesul de management trebuie
abordat în ansamblul său, tratând funcţiile conducerii în strânsa lor interde-
pendenţă.
În lucrarea de faţă, funcţia de control-evaluare a unităţilor de ordine
publică va fi abordată în profunzime într-un capitol de sine stătător.
27
1.3. Principiile şi sistemul de management
1.3.1. Principiile generale ale managementului organizaţiilor de poliţie
Conceperea şi exercitarea managementului organizaţiei are la bază un

ansamblu de principii care au o triplă determinare: socio-economică, tehnico-
materială şi umană. În funcţie de sfera de cuprindere a proceselor de
management şi a ansamblului activităţilor care alcătuiesc organizaţiile, aceste
principii se divid în generale şi specifice diferitelor componente ale sistemului
de management.
Principiile generale exprimă nivelul de dezvoltare al ştiinţei
managementului şi fundamentele teoretice preconizate pentru modelarea de
ansamblu a sistemelor de management ale organizaţiilor şi sunt următoarele:
a) Principiul asigurării concordanţei dintre parametrii sistemului
de management al organizaţiei şi caracteristicile sale esenţiale şi ale
mediului ambiant – funcţionalitatea şi complexitatea organizaţiei implică o
permanentă corelare, adaptare şi perfecţionare a sistemului de management la
situaţia efectiv existentă în cadrul său, la cultura organizaţională şi contextul
socio-economic în care-şi desfăşoară activitatea;
b) Principiul managementului participativ – exercitarea celor mai
importante şi complexe procese şi relaţii de management în cadrul organizaţiei
este necesar să se bazeze pe implicarea de manageri, specialişti şi apelând la
leadership şi realizând un nou tip de cultură organizaţională;
c) Principiul motivării tuturor factorilor implicaţi în activităţile
organizaţiei – motivarea, ca principiu de management al organizaţiei exprimă
necesitatea unei asemenea stabiliri şi utilizări a stimulentelor şi sancţiunilor
materiale şi morale de către factorii decizionali încât să asigure o împletire
armonioasă a intereselor tuturor părţilor implicate, generatoare de performanţe
superioare ale organizaţiei;
d) Principiul economicităţii, eficienţei şi eficacităţii –
dimensionarea, structurarea şi combinarea tuturor proceselor şi relaţiilor
manageriale este necesar să aibă în vedere maximizarea efectelor economico-
sociale cuantificabile şi necuantificabile ale organizaţiei, în vederea asigurării
unei competitivităţi ridicate. În literatura de specialitate este cunoscută ca
principiul celor „3E“, care sunt definiţi astfel :
Economicitatea este definită ca „minimizarea costului resurselor
utilizate pentru o activitate, cu respectarea condiţiilor de calitate programate“.
Eficienţa este înţeleasă ca „o relaţie între rezultate, sub forma
bunurilor şi serviciilor, şi resurselor utilizate pentru a le produce“.
28
Eficacitatea este reprezentată de „măsura în care obiectivele au fost
atinse, precum şi de relaţia dintre impactul dorit şi cel efectiv al unei
activităţi“.
1.3.2. Componentele sistemului de management al organizaţiei şi

definirea acestora
Funcţiile şi relaţiile de management la nivelul oricărei organizaţii sunt

exercitate prin sistemul de management.
Sistemul de management al organizaţiei defineşte ansamblul
elementelor cu caracter decizional, organizatoric, informaţional, motivaţional,
metodologic etc. din cadrul organizaţiei, prin intermediul căruia se exercită
ansamblul proceselor şi relaţiilor de management, în vederea obţinerii unei
eficacităţi şi eficienţe cât mai mari.
Sistemul de management cuprinde mai multe componente ce se
deosebesc în funcţie de natura, de caracteristicile instrumentului utilizat, şi
anume:
a) Subsistemul organizatoric – constă în ansamblul elementelor de
natură organizatorică ce asigură cadrul, divizarea, combinarea şi
funcţionalitatea proceselor de muncă, în vederea realizării obiectivelor
preconizate.
b) Subsistemul informaţional – sunt desemnate totalitatea datelor,
informaţiilor, circuitelor informaţionale, fluxurilor informaţionale, procedurilor
şi mijloacelor de tratare a informaţiilor existente într-o organizaţie, care au
drept scop să asigure suportul informaţional necesar pentru previzionarea şi
îndeplinirea obiectivelor.
c) Subsistemul decizional – constă în ansamblul deciziilor adoptate şi
aplicate în cadrul organizaţiei de către manageri. Se impune precizarea că ne
referim la deciziile de conducere sau de management care reprezintă
componenta esenţială a sistemului decizional prin care desemnăm cursul de
acţiune ales în vederea îndeplinirii unui anumit obiectiv din cadrul organizaţiei,
ce are implicaţii directe asupra a cel puţin o altă persoană, influenţându-i
acţiunile şi comportamentele.
d) Subsistemul metodologico-managerial sau metode şi tehnici de
management – este alcătuit din ansamblul metodelor, tehnicilor şi procedurilor
utilizate în managementul unei organizaţii.
Componentele principale ale subsistemului metodologic le reprezintă
metodele şi sistemele de management propriu-zise, cum ar fi diagnosticarea,
delegarea, managementul prin obiective, managementul prin proiecte, tabloul
de bord etc.
29
1.4. Evoluţia managementului pe plan mondial şi în
România
1.4.1. Abordări ale managementului în literatura străină
După opinia specialiştilor străini, studiile în domeniul managementului

se pot grupa în funcţie de natura conceptelor şi metodelor utilizate, cu
precădere, de funcţiile managementului cărora li se acordă prioritate şi de
funcţiile organizaţiei asupra cărora se axează, în patru şcoli sau curente
principale: clasică sau tradiţională, behavioristă sau comportistă, constitutivă şi
sistematică.
Şcoala clasică, tradiţională este reprezentată în primul rând prin
întemeietorii acestei ştiinţe – Frederic Taylor şi Henry Foyol – ale căror lucrări
„Principiile managementului ştiinţific“ şi, respectiv „Administrarea industrială
şi generală“, sunt binecunoscute în toată lumea, fiind traduse şi în limba română
încă înaintea primului război mondial.
În opinia specialiştilor din şcoala clasică, relaţiile de management sunt
examinate în ansamblul lor, cu accent special asupra funcţiei de organizare
primite atât la nivelul întreprinderii, cât şi, mai ales, la nivelul funcţiunii de
producţie din cadrul său. Şcolii clasice îi revine meritul principal la constituirea
ştiinţei managementului.
Şcoala behavioristă sau comportistă, reliefată în special în ultimele
patru decenii, este reprezentată prin specialişti reputaţi, americanii
D.Mc.Gregor, H.Simon, R. Lickert, germanul R. Weber, francezul M. Crozier
şi italianul Moreno.
Studiile comportiste au drept caracteristică dominantă utilizarea
prioritară a conceptelor şi metodelor sociologice şi psihologice, cum ar fi:
sistemul de valori, comportament individual şi organizaţional, atitudini,
aptitudini, cultură organizaţională, motivaţie etc. Concret se referă în special la
comportamentul şi modul de acţiune al managerilor, la constituirea şi
funcţionarea microcolectivităţilor.
Şcoala cantitativă, reprezentată prin specialişti ca H. Kaufman, J.
Starr şi F. Goronzy care folosesc în cadrul studiilor elaborate concepte şi
metode care provin în majoritate din matematică şi statistică.
Principalele contribuţii ale şcolii cantitative constau în adoptarea
instrumentarului matematico-statistic la cerinţele practicii sociale,
amplificându-i substanţial caracterul aplicativ şi în conferirea unui plus de
rigurozitate şi de precizia analizelor şi soluţiilor manageriale.
Şcoala sistemică reprezintă, de fapt, o sinteză a precedentelor şcoli,
fiind cea mai tânără, dar şi cea mai complexă şi aplicativă. Este reprezentată de
30
reputaţii specialişti francezi J. Helese şi J. Lobstein, americanii P. Drucker, H.
Hintzberg, M. Porter, rusul C. Popov şi englezul J. Child.
Contribuţia majoră a acestei şcoli constă în abordarea organizaţiei într-
o optică multidisciplinară integratoare, simultan analitică şi sistemică, pornind
de la obiectivele fundamentale ce-i sunt atribuite, esenţialmente economice şi
având în vedere multiplele interdependenţe dintre componentele sale.
Şcoala sistemică se află încă în curs de cristalizare şi reprezintă şcoala
viitorului, maturizarea sa marcând evoluţia ştiinţei managementului pe o treaptă
superioară.
În domeniul militar şi implicit şi în cel al ordinii publice, conducerea
(managementul) trupelor este abordată încă din cele mai vechi timpuri.
Cel mai faimos dintre manualele de strategie ale Chinei antice este
Arta Războiului lui Sun Tzu, de Sun Wu, un remarcabil consultant militar din
epoca Regatelor Războinice. După mai mult de o sută de ani, un descendent
direct al acestui Sun Tzu, sau „Maestrul Sun“, s-a remarcat la rândul său ca
distins strateg. Este vorba de Sun Bin, al cărui nume înseamnă „Sun cel
Mutilat“. El a devenit Sun Tzu II, al doilea Maestru Sun, a cărui Artă a
Războiului a fost cunoscută numai parţial, până când o versiune aproape
completă, pe fâşii de bambus parţial deteriorate, a fost descoperită recent într-un
mormânt antic.
Scriere cu valoare perenă, Nobila artă a războiului este la fel de
valabilă pe câmpul de luptă, ca şi în opera marilor afaceri ori în viaţa de zi cu zi.
Ulterior, principiile conducerii trupelor au fost abordate şi de Niccolo
Machiavelli în lucrarea „Principele“ şi Carl von Clausewitz în capodopera sa
„Despre război“.
1.4.2. Managementul românesc
Preocupările teoretice şi pragmatice cu privire la managementul

firmelor au debutat în România foarte timpuriu.
Sistemul taylorist de organizare a muncii bazat pe MTM a fost utilizat
pentru prima dată în Europa la „Ţesătoria românească de bumbac“ din Piteşti.
Un alt element semnificativ l-a constituit introducerea la Academia de
Înalte Ştiinţe Comerciale şi Industriale a cursului de management al firmei. La
25 ianuarie 1916, profesorul Virgil Hodgeanu ţinea cursul introductiv la
disciplina „Studiul practic al întreprinderilor comerciale şi industriale“, primul
de acest fel în Europa de Sud-Est şi printre primele din Europa.
Şi după primul război mondial au continuat să se manifeste preocupări
şi acţiuni sistematice pe planul teoriei şi practicii managementului organizaţiei.
Animatorul acţiunilor teoretice l-a constituit Institutul român pentru organizarea
31
ştiinţifică a muncii (IPROM), creat în anul 1927, cu contribuţia unor reputaţi
oameni de ştiinţă: V. Madgearu, G. Ţiţeica, D. Gusti, Gh. Ionescu-Siseşti, Gh.
Marinescu ş.a.
Cele mai relevante iniţiative ştiinţifice în managementul militar le-a
avut de departe mareşalul Ion Antonescu, care a abordat în scrierile sale toate
aspectele referitoare la sistemul de management, cu precădere cele privind
subsistemele decizional şi organizatoric. Astfel, în prefaţa la Planul general de
organizare a armatei din anul 1940, acesta menţionează : „Nu se poate îndrepta
oştirea, nu se poate scurta drumul pe care-l fac astăzi pentru a putea fi
soluţionate cele mai mici ca şi cele mai mari chestiuni, decât dacă tăiem cu
bisturiul, în lung şi în larg, în acest ultim prea vast sistem birocratic şi
hidrocefalic pentru puterile noastre bugetare şi pentru forţele noastre reale“.
După cel de-al doilea război mondial, odată cu instaurarea
comunismului se constată o ignorare totală, pentru o perioadă de aproape două
decenii, a ştiinţei managementului. A fost o perioadă de regres în planul teoriei
şi al practicii managementului.
Sub presiunea necesităţilor practice şi în contextul unei anumite
deschideri de scurtă durată a României spre Occident, după 1966 se întreprind
mai multe acţiuni pe planul practicii, cercetării ştiinţifice şi învăţământului în
domeniul conducerii şi organizării.
Şi în domeniul militar apar concepte moderne de conducere a trupelor
(manageriale) care vor fi perfecţionate de specialiştii militari Ion Coman,
Constantin Olteanu, Gheorghe Arădăvoaice, Luigi Martiş etc.
Anul 1990 a marcat şi în domeniul managementului ştiinţific începutul
unor schimbări radicale, învăţământul şi cercetarea ştiinţifică de management s-au
debarasat în cvasitotalitate de limitele perioadei comuniste. Cea mai mare parte
a conceptelor şi instrumentului de management la nivel de organizaţie a fost
reconsiderată prin prisma factorilor şi economiei de piaţă, depunându-se
eforturi susţinute de asimilare a ultimelor mutaţii în management şi de adaptare
a lor la condiţiile actuale de tranziţie, spre o economie de piaţă funcţională.
Arta militară este perfecţionată în concordanţă cu exigenţele
euroatlantice, iar conducerea trupelor este regândită prin contribuţiile originale
ale reputaţilor specialişti Mircea Mureşan, Constantin Degeratu, Ilie Marin,
Gheorghe Toma, iar în domeniul ordinii publice Anghel Andreescu, Costică
Voicu, Florin Sandu, Tudor Cearapin etc.
32
CAPITOLUL 2
PLANIFICAREA, ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA
INSPECŢIILOR ŞI CONTROALELOR
ÎN ORGANIZIAŢIILE DE POLIŢIE
În organizaţiile de poliţie, activitatea de control-evaluare este

reglementată printr-un ordin al ministrului. Acest ordin instituie un ansamblu de
norme tehnico-juridice prin care se stabilesc tipurile de control executate în
cadrul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative: scopul controlului,
obiectivele şi modalităţile de desfăşurare ale acestuia, documentele în care se
concretizează acţiunile de control şi măsurile propuse de personalul cu atribuţii
de control.
2.1. Definirea inspecţiei şi controlului
În cadrul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative se

organizează şi se execută următoarele tipuri de control: inspecţii, controale de
fond şi controale tematice.
Scopul controlului este acela de creştere a eficienţei şi eficacităţii
activităţii desfăşurate în cadrul organizaţiilor de poliţie, prin executarea
activităţilor de comparare a rezultatelor obţinute cu obiectivele prevăzute, de
măsurare a performanţelor realizate cu standardele stabilite iniţial, de
identificare a abaterilor şi de adoptare a măsurilor pentru eliminarea acestora.
Principiile care stau la baza controlului sunt:
a) principiul legalităţii – presupune ca toate activităţile specifice
controlului să fie desfăşurate cu respectarea prevederilor Constituţiei şi ale
legislaţiei în materie;
b) principiul obiectivităţii – presupune o evaluare corectă şi cât mai
aproape de realitate a rezultatelor obţinute, a cauzelor care au determinat
abaterile şi a măsurilor necesare înlăturării ori diminuării efectelor negative şi
integrării celor pozitive;
c) principiul eficacităţii – se referă la oportunitatea şi finalitatea
controlului, în scopul obţinerii rezultatelor scontate;
33
d) principiul eficienţei – are în vedere maximizarea rezultatelor
activităţii de control în raport cu resursele utilizate: umane, financiare, de timp;
e) principiul controlului preventiv – presupune prevederea şi
identificarea posibilelor erori şi abateri în scopul prevenirii acestora pe întreg
parcursul desfăşurării procesului de management;
f) principiul motivării personalului – se referă la aplicarea cu
obiectivitate a sistemului sancţiune-recompensă personalului implicat în
activităţile de control;
g) principiul viziunii unitare – activitatea de control trebuie să aibă
la bază o viziune unitară a problematicii, atât în sensul reglementărilor, cât şi a
generalizării experienţei pozitive;
h) principiul coordonării şi cooperării unitare – în sensul că
unitatea centrală de control coordonează toate activităţile de control şi, în
acelaşi timp, cooperează cu structurile implicate;
i) principiul profesionalizării – presupune pregătirea profesională
corespunzătoare a specialiştilor care efectuează activitatea de control, precum şi
diseminarea informaţiilor, a bunelor practici şi a instrumentelor de lucru în
domeniu;
j) principiul complementarităţii – presupune implicarea activă a
structurilor de control ale fiecărei unităţi aflate în subordinea sau coordonarea
ministerului în efectuarea permanentă a controlului activităţii proprii. Astfel,
controlul realizat de către Corpul de Control al ministrului este completat de
către cel intern, efectuat în cadrul structurilor ministerului;
k) principiul continuităţii – activităţile de control trebuie să aibă un
caracter permanent;
l) principiul respectării demnităţii umane – presupune ca, în
exercitarea activităţii de control, să fie respectate toate drepturile şi demnitatea
persoanelor controlate.
2.2. Planificarea inspecţiilor şi controalelor
Inspecţia este controlul general, ierarhic superior şi planificat, dispus

de către ministrul internelor şi reformei administrative, care vizează o
examinare şi o cercetare complexă, multidisciplinară a activităţii structurilor
ministerului, în scopul evaluării obiective a rezultatelor, a competenţei şi
capacităţilor managerilor, a identificării şi corectării deficienţelor constatate.
Inspecţia se organizează numai de către Corpul de Control al
ministrului şi este executată de către o comisie formată din specialişti ai acestei
structuri.
34
Preşedintele comisiei este directorul general al Corpului de Control sau
unul dintre adjuncţii acestuia.
Inspecţia se execută la nivelul departamentelor, direcţiilor generale
centrale, a celorlalte instituţii şi structuri aflate în subordinea Ministerului
Internelor şi Reformei Administrative, precum şi la autorităţi ale administraţiei
publice locale, potrivit legii.
Inspecţiile se desfăşoară în baza Planului unic de inspecţii, aprobat
anual de către ministrul internelor şi reformei administrative, la propunerea
Corpului de Control al ministrului.
Inspecţia se execută în baza Planului de inspecţie care cuprinde
următoarele:
a) unitatea (instituţia) care face obiectul inspecţiei;
b) scopul şi obiectivele inspecţiei;
c) perioada de activitate supusă inspecţiei;
d) componenţa comisiei şi a subcomisiilor;
e) durata de desfăşurare a inspecţiei.
Perioada de executare a inspecţiei se poate prelungi prin dispoziţie

motivată a directorului general al Corpului de Control, după caz, până la
realizarea obiectivelor stabilite prin Planul de inspecţie.
La întocmirea Planului unic de inspecţie, pentru evitarea suprapunerii
activităţilor de control efectuate de structurile cu atribuţii în acest sens,
comandanţii/şefii departamentelor, direcţiilor generale centrale, ai celorlalte
instituţii şi structuri aflate în subordinea sau coordonarea Ministerului
Internelor şi Reformei Administrative vor informa Corpul de Control, până la
30 noiembrie, despre controalele executate în anul curent şi cele planificate în
anul următor.
Controlul de fond este activitatea de verificare internă, planificată,
dispusă de către şefii/comandanţii departamentelor, direcţiilor generale centrale,
ai celorlalte instituţii şi structuri aflate în subordinea Ministerului Internelor şi
Reformei Administrative, în scopul evaluării activităţii structurilor subordonate,
a competenţei şi a capacităţii managerilor, al identificării şi corectării
deficienţelor constatate.
Controlul de fond se execută în baza Planului unic de control, aprobat
anual de către şefii structurilor care le organizează.
Controlul de fond este condus de către şefii/comandanţii menţionaţi
mai sus sau de alte persoane delegate de către aceştia.
În Planul de control sunt cuprinse următoarele:
a) scopul şi obiectivele controlului;
b) perioada de activitate supusă controlului;
35
c) componenţa comisiei şi subcomisiilor;
d) durata de desfăşurare a controlului.
Perioada de executare a controlului de fond se poate prelungi, după
caz, până la realizarea obiectivelor stabilite prin Planul de control.
Elaborarea şi aprecierea concluziilor desprinse se materializează prin
Raportul de control.
Controlul tematic este activitatea de verificare internă, neplanificată,
care se execută, de regulă, inopinat, prin care se urmăreşte analizarea,
evaluarea, îndrumarea şi/sau sprijinul unei activităţi determinate şi se execută
atât de Corpul de Control al ministrului, cât şi de direcţiile din Aparatul Central,
instituţiile şi structurile aflate în subordinea sau coordonarea Ministerului
Internelor şi Reformei Administrative, pe toate nivelurile ierarhice.
Controlul tematic se execută în baza planului de control aprobat de
către şefii/comandanţii menţionaţi.
Controlul tematic este condus de către şefii/comandanţii sau de
persoanele delegate.
Durata, mijloacele şi modalităţile de executare a controlului tematic,
componenţa comisiilor şi obiectivele de control se stabilesc de către
şefii/comandanţii care le dispun.
Rezultatele controalelor tematice se materializează în Raportul de
control, Nota de constatare sau în Registre speciale destinate acestui scop.
La încheierea controalelor tematice nu se acordă calificative.
Controlul tematic debutează prin prezentarea, la sediul instituţiei
controlate, a obiectivelor controlului tematic şi a membrilor comisiei, de către
preşedintele acesteia.
Constatările efectuate pe timpul inspecţiei, concluziile şi măsurile
propuse de Corpul de Control se materializează în Raportul de inspecţie şi se
supun aprobării ministrului internelor şi reformei administrative.
2.3. Organizarea şi desfăşurarea inspecţiilor şi

controalelor
Preşedintele comisiei de inspecţie răspunde de pregătirea inspecţiei,
scop în care dispune, cu cel puţin 5 zile înaintea declanşării acestei activităţi,
măsurile necesare documentării şi instruirii membrilor comisiei în legătură cu
specificul misiunilor şi sarcinilor structurilor inspectate, cunoaşterea legislaţiei,
a ordinelor, instrucţiunilor şi dispoziţiilor de linie.
În termen de 5 zile, preşedintele comisiei ia măsuri de înştiinţare a
şefului structurii care urmează a fi inspectată, cu privire la data începerii
36
inspecţiei, perioada supusă inspecţiei şi obligaţia întocmirii Raportului de
informare, cu următorul conţinut, semnat de şeful unităţii:
1. Scurt istoric:
a) acte normative în baza cărora a fost înfiinţată unitatea;
b) evoluţia în timp a unităţii, prin prisma reorganizărilor structurale.
2. Realizările obţinute în perioada supusă inspecţiei, pe linia
îndeplinirii atribuţiilor şi misiunilor specifice:
a) indicatori şi situaţii statistice comparative pe etape de timp;
b) măsuri pentru eficientizarea activităţilor, stabilite de alte structuri de
control, precum şi cele proprii, monitorizarea acestora şi stadiul îndeplinirii lor.
3. Greutăţi care au impietat activitatea unităţii.
4. Disfuncţii şi nereguli identificate în activitatea proprie, pe domenii
de activitate.
Din comisiile de inspecţie pot face parte, la solicitarea preşedintelui
acesteia, specialişti cu experienţă profesională în domeniu din alte structuri
ale Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, desemnaţi de şefii
acestora.
Inspecţia debutează prin prezentarea, la sediul instituţiei inspectate a
obiectivelor inspecţiei şi a membrilor comisiei, de către preşedintele comisiei,
după care şeful structurii evaluate prezintă Raportul de informare şi personalul
cu atribuţii de conducere.
Pe timpul executării inspecţiei, în vederea realizării obiectivelor
acesteia, personalul instituţiei inspectate este obligat să pună la dispoziţia
inspectorilor toate materialele şi documentele din dotarea unităţii sau deţinute în
exercitarea atribuţiilor de serviciu şi să furnizeze toate datele şi informaţiile care
au legătură cu exercitarea sarcinilor de serviciu.
Ridicarea oricăror înscrisuri sau documente de către inspectori se
efectuează în condiţiile prevăzute de lege.
Dacă pe timpul executării inspecţiei sunt comise abateri disciplinare de
către personalul inspectat, preşedintele comisiei ia măsuri pentru sesizarea
şefilor/comandanţilor competenţi ai acestuia, în vederea dispunerii cercetării
prealabile.
În cazul în care, pe timpul inspecţiei se constată indicii cu privire la
existenţa unor pagube create de către personalul instituţiei inspectate,
preşedintele comisiei dispune măsuri de efectuare a cercetării administrative şi
recuperarea pagubei, potrivit dispoziţiilor legale în vigoare.
În cazul în care, pe timpul inspecţiei se constată săvârşirea unor
infracţiuni de către personalul unităţii instituţiei inspectate, preşedintele
comisiei ia măsuri pentru sesizarea organului competent să efectueze urmărirea
penală.
37
Pe timpul inspecţiei, membrii comisiei întocmesc note de constatare cu
concluziile rezultate la sfârşitul evaluării fiecărui domeniu de activitate,
formaţiune/subunitate sau autoritate a administraţiei publice locale sau centrale,
care se aduc la cunoştinţă, sub semnătură, conducerii instituţiei inspectate şi
personalului evaluat.
2.4. Aspecte metodologice privind elaborarea Raportului

de control-evaluare
Modelul notei de constatare este următorul:
NOTĂ DE CONSTATARE
cu principalele concluzii rezultate în urma inspecţiei efectuate pe linie de _____
(denumirea obiectivului sau domeniului de activitate verificat)
la_________ (denumirea unităţii)
1. Modul de îndeplinire a sarcinilor şi atribuţiilor specifice (baza legală

şi realizări)
2. Greutăţi întâmpinate.
3. Nereguli şi disfuncţionalităţi constatate.
4. Neajunsuri remediate pe timpul efectuării inspecţiei (măsuri
proactive).
5. Calificativul propus (dacă este cazul, se vor propune calificative pe
compartimente de muncă şi subunităţi).
6. Program cu măsurile propuse pentru remedierea neregulilor
constatate, cu responsabilităţi şi termene precise, referitoare la probleme de
concepţie, organizatorice sau neconcordanţe cu actele normative etc.
Din partea:
__________________ ____________________
(denumirea structurii de control) (denumirea structurii inspectate)
________________________
(denumirea direcţiei centrale din care face parte specialistul cooptat în comisia de inspecţie)
Pe timpul inspecţiei, personalul evaluat poate contesta, în scris şi

motivat, concluziile cuprinse în notele de constatare, la preşedintele comisiei.
Preşedintele comisiei se pronunţă, până la încheierea inspecţiei, în
legătură cu admiterea sau respingerea contestaţiei.
38
Când preşedintele comisiei apreciază că obiectivele inspecţiei au fost
realizate, acesta declară închisă inspecţia. Cu această ocazie, sunt prezentate
conducerii instituţiei inspectate, principalele concluzii ale inspecţiei.
Raportul de inspecţie cuprinde realizările, disfuncţiile, deficienţele şi
planul cu măsuri de ordin organizatoric, administrativ şi disciplinar pentru
remedierea acestora.
În cadrul raportului de inspecţie, activitatea instituţiei este apreciată
prin efectuarea mediei notelor acordate pentru fiecare din obiectivele generale
prevăzute în plan, astfel:
– FOARTE BINE (FB) 9,00 – 10,00
– BINE (B) 7,00 – 8,99
– SATISFĂCĂTOR (S) 5,00 – 6,99
– NESATISFĂCĂTOR (NS) 1,00 – 4,99
Nota obţinută la fiecare obiectiv general rezultă din media notelor
acordate la obiectivele specifice.
Calificativul general acordat instituţiei inspectate este luat în
considerare, conform semnificaţiei date, la întocmirea evaluărilor anuale ale
personalului cu funcţii de conducere.
După aprobarea Raportului de inspecţie de către Ministrul Internelor şi
Reformei Administrative, preşedintele comisiei îl prezintă şefului instituţiei
inspectate, la sediul acesteia.
În termen de 3 luni de la data prezentării Raportului de inspecţie sau la
alte termene prevăzute în cuprinsul acestuia, şeful instituţiei inspectate
informează, în scris, Corpul de Control al ministrului despre stadiul realizării
măsurilor stabilite în urma inspecţiei.
În termen de 6 luni de la prezentarea Raportului de inspecţie, de regulă,
Corpul de Control verifică modul de executare a măsurilor stabilite.
Obiectivele generale care se urmăresc cu ocazia inspecţiilor şi
controalelor sunt, în principal, următoarele:
a) modul şi stadiul de implementare a strategiilor şi planurilor de
acţiuni prioritare;
b) legitimitatea, eficacitatea, eficienţa, finalitatea activităţii unităţii şi
conformitatea strategică a organizării şi funcţionării structurii;
c) gradul de încredere al comunităţii şi imaginea instituţiilor în rândul
opiniei publice;
d) organizarea şi executarea activităţilor specifice conform atribuţiilor
funcţionale;
e) activitatea de management resurse umane;
f) pregătirea funcţionarilor publici cu statut special şi a personalului
militar pentru îndeplinirea misiunilor;
39
g) organizarea activităţilor pentru creşterea capacităţii de răspuns a
unităţii în situaţii deosebite şi capacitatea operativă şi de intervenţie;
h) activitatea de organizare, asigurarea cu personal, folosirea şi
evidenţa acestuia;
i) activitatea de înzestrare şi respectarea disciplinei în domeniu;
j) pregătirea pentru reacţii în situaţii de criză şi logistică pentru stări
excepţionale;
k) ordinea interioară, starea şi practica disciplinară;
l) activitatea de management logistic;
m) activitatea medicală şi sanitar-veterinară;
n) activitatea financiar-contabilă;
o) activitatea de comunicaţii şi informatică;
p) activitatea de secretariat, relaţii cu publicul, arhivă şi informare-
documentare;
q) activitatea de protecţie a informaţiilor clasificate;
r) activitatea de psihologie;
s) activitatea juridică;
t) competenţa managerială şi diagnoza climatului organizaţional.
Obiectivele specifice ale inspecţiei sau controlului se stabilesc în
planurile de inspecţie sau control.
Inspecţiile şi controalele se execută concomitent cu desfăşurarea
activităţilor curente de către structurile evaluate, acordându-se sprijin în
organizarea şi îndeplinirea sarcinilor şi misiunilor specifice acestora, înlăturarea
deficienţelor constatate şi a cauzelor care le-au generat.
Inspecţiile şi controalele la structurile Aparatului Central din
Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, se execută potrivit
prevederilor ordinelor în vigoare, iar obiectivele se stabilesc în funcţie de
atribuţiile prevăzute în regulamentele proprii de organizare şi funcţionare.
Corpul de Control al ministrului verifică şi monitorizează modalităţile
în care comandanţii/şefii departamentelor, direcţiilor generale centrale, ai
celorlalte instituţii şi structuri aflate în subordinea sau coordonarea Ministerului
Internelor şi Reformei Administrative, organizează şi execută activităţile de
control reglementate prin ordin al ministrului.
Structurile aflate în subordonare/coordonarea Ministerului Internelor şi
Reformei Administrative înaintează Corpului de Control al ministrului, în
format electronic, regulamentele de organizare şi funcţionare, ordinele,
instrucţiunile, metodologiile, dispoziţiile care le reglementează activitatea
internă, precum şi rapoartele privind concluziile controalelor de fond şi tematice
efectuate, în termen de 5 zile de la aprobarea acestora.
40
CAPITOLUL 3
CONŢINUTUL PLANULUI DE CONTROL-EVALUARE

(INSPECŢIE) CU PRINCIPALELE OBIECTIVE CE SE VOR
URMĂRI LA UN INSPECTORAT DE POLIŢIE JUDEŢEAN
PLAN DE INSPECŢIE
cu principalele obiective ce se vor urmări la un inspectorat de poliţie
judeţean
3.1. Scopul inspecţiei

Conform Planului unic de inspecţii şi controale pe anul 2007, în
perioada ________, un colectiv de ofiţeri din Corpul de Control al ministrului,
din direcţiile generale ale Aparatului Central va analiza şi verifica activitatea
desfăşurată de cadrele Inspectoratului de Poliţie al Judeţului _________, în
anul 2006 şi trimestrul I a.c., în scopul evaluării capacităţii de acţiune a
unităţii, a stilului de muncă al cadrelor cu funcţii de conducere, nivelului de
pregătire profesională a personalului, rezultatele obţinute în îndeplinirea
atribuţiilor şi măsurile dispuse pentru asigurarea ordinii şi liniştii publice,
apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, a proprietăţii
publice şi private, starea şi practica disciplinară în rândul cadrelor. De
asemenea, în vederea conturării exacte a trendului criminalităţii, şi eficienţei
serviciului poliţienesc vor fi evaluaţi indicatorii de performanţă realizaţi.
3.2. Obiectivele inspecţiei
3.2.1. Stadiul îndeplinirii sarcinilor prevăzute în strategii,

programe prioritare şi planuri de măsuri:
– modul cum au fost adaptate la condiţiile specifice judeţului;
– cât de realiste sunt obiectivele ţintă;
41
– stadiul realizării obiectivelor şi măsurilor propuse;
– evaluările efectuate şi progresele înregistrate de la o perioadă la alta.
3.2.2. Evaluarea capacităţii manageriale a cadrelor cu funcţii de

conducere
– calitatea planului managerial şi stadiul îndeplinirii obiectivelor

propuse;
– calitatea şi eficienţa Planului de căutare a informaţiilor;
– eficienţa analizelor anuale şi trimestriale previzionale realizate de
comanda inspectoratului;
– dacă în conţinutul documentelor de planificare sunt cuprinse
obiectivele de realizat, resursele necesare, termenul de realizare şi dacă acestea
au constituit instrumente eficiente de conducere a activităţii profesionale;
– activităţile de sprijin, îndrumare şi control planificate şi realizate de
comanda inspectoratului;
– analiza aportului întregii echipe de conducere la organizarea şi
executarea misiunilor pentru evitarea dispersiei forţelor şi utilizarea ineficientă
a resurselor;
– dacă responsabilităţile cadrelor de comandă sunt în concordanţă cu
zona fiecăruia;
– evaluarea nivelului prestaţiei echipei de comandă în raport cu
indicatorii de performanţă profesională stabiliţi;
– delegarea de competenţă şi urmărirea modului de îndeplinire a
atribuţiilor delegate şi a obiectivelor fixate, sub aspectul pertinenţei şi
eficacităţii lor;
– preocuparea pentru identificarea disfuncţiilor, deficienţelor şi
devianţelor profesionale;
– modalităţile de pregătire, şi îndrumare a personalului;
– modul cum s-a acţionat pentru asigurarea unui climat optim de
muncă bazat pe principialitate, exigenţă şi corectitudine, folosirea judicioasă a
pârghiilor conferite de funcţia de conducere;
– cooperarea cu celelalte unităţi ale Ministerului Internelor şi Reformei
Administrative, cu structuri informative din domeniul apărării şi siguranţei
naţionale, precum şi cu instituţiile publice locale pentru îndeplinirea
obiectivelor;
– activităţi desfăşurate pe linia coordonării acţiunilor vizând
combaterea criminalităţii, implicarea în soluţionarea cauzelor complexe,
culegerea de informaţii;
– aspectele negative din activitatea poliţiei, sesizate sau reclamate de
cetăţeni şi modul de rezolvare a petiţiilor;
42
– modul în care îşi desfăşoară activitatea Comisia pentru Drepturile
Omului şi Drept Umanitar la nivelul inspectoratului;
– modul de rezolvare a diferitelor cereri ori necesităţi legitime ale
personalului;
– cooperarea cu administraţia publică locală.
3.3. Organizarea şi îndeplinirea atribuţiilor pe domenii

de activitate
3.3.1. Pe linia poliţiei de investigaţii criminale
– calitatea informatorilor, numărul informaţiilor furnizate şi câte sunt

implementate în sistemul CAMAS, din care câte cu valoare operativă, câte
exploatate şi finalitatea acestora (valorificate ori trimise la alte unităţi);
– preocupări pentru solicitarea analizelor operaţionale şi hărţilor
relaţionale efectuate de Unităţile Teritoriale de Analiză a Informaţiilor;
– preocuparea pentru cunoaşterea şi supravegherea informativă a
locurilor şi mediilor pretabile comiterii de infracţiuni judiciare, identificarea,
luarea în evidenţă şi lucrarea calificată a persoanelor despre care există date şi
indicii că au săvârşit infracţiuni;
– identificarea, supravegherea şi documentarea activităţii ilegale a
persoanelor suspecte, câte mape şi D.U.I. au fost deschise, câte închise cu
trimitere în judecată şi numărul suspecţilor lucraţi în acestea;
– măsurile întreprinse pentru perfecţionarea activităţii de culegere a
informaţiilor despre persoanele care prezintă interes pentru munca de poliţie
judiciară, prioritar a elementelor potenţial infractoare din categoria
recidiviştilor, voiajorilor, a celor legal urmăriţi ori eliberaţi condiţionat, precum
şi a suspecţilor cercetaţi în dosarele aflate în lucru;
– calitatea acţiunilor operative organizate şi executate cu forţe proprii
sau în cooperare, eficienţa rezultatelor obţinute în raport cu efectivele
participante şi timpul afectat;
– nivelul cunoaşterii şi aplanării stărilor conflictuale generatoare de
infracţiuni săvârşite cu violenţă, măsurile proprii luate, ori în cooperare cu
celelalte formaţiuni interesate în intervenţia asupra factorilor criminogeni, cu
accent pe combaterea consumului excesiv de alcool, portul fără drept de arme
albe şi aplicarea cu fermitate a prevederilor Legii nr. 61/1991, cu modificările şi
completările ulterioare;
– identificarea, supravegherea şi documentarea activităţii unor grupuri
de infractori care săvârşesc tâlhării cu moduri de operare deosebite, răpiri şi
43
sechestrări de persoane, percepere de taxe de protecţie şi ,,recuperări de
datorii”, acte de ameninţare şi şantaj;
– interesul manifestat pentru prevenirea şi combaterea delincvenţei
juvenile, a prostituţiei şi proxenetismului, adaptarea şi coordonarea măsurilor
specifice poliţieneşti, de cunoaştere şi supraveghere a minorilor problemă;
– corectitudinea şi operativitatea înregistrării fenomenului infracţional,
a lucrărilor şi cauzelor penale cu A.N., calitatea planurilor de măsuri
informativ-operative şi criminalistice întocmite, măsurile luate pentru
identificarea autorilor, precum şi activitatea de sprijin şi îndrumare desfăşurată
în cauzele complexe aflate în lucru la formaţiunile din subordine;
– evoluţia criminalităţii judiciare, în special cu referire la marea
violenţă, identificarea cauzelor şi condiţiilor favorizatoare şi analiza măsurilor
de contracarare ce au fost luate;
– calitatea activităţii de cercetare la faţa locului, operativitatea în
valorificarea urmelor şi mijloacelor materiale de probă ridicate din câmpul
infracţiunii;
– eficienţa acţiunilor informativ-operative desfăşurate în contracararea
grupărilor organizate de infractori;
– activităţile desfăşurate pe linia identificării şi reţinerii persoanelor
date în urmărire locală sau generală, ori a căutării obiectelor cu caracteristici de
individualizare, clarificarea situaţiei persoanelor dispărute şi a celor decedate în
împrejurări suspecte, a bolnavilor psihic periculoşi, persoanelor şi cadavrelor cu
identitate necunoscută, depistarea celor urmărite prin Biroul Naţional Interpol.
3.3.2. Pe linie de criminalistică

– dacă întreaga activitate de cercetare la faţa locului se desfăşoară în
conformitate cu prevederile Instrucţiunilor M.A.I. nr. 420/2003;
– operativitatea deplasării la evenimentele produse pe teritoriul de
competenţă, calitatea cercetărilor efectuate în câmpul infracţiunii şi preocuparea
pentru descoperirea şi ridicarea tuturor urmelor şi a celorlalte mijloace
materiale de probă;
– interesul manifestat în prelucrarea, examinarea şi compararea
urmelor ridicate de la faţa locului, rezultatele acestor activităţi în soluţionarea
lucrărilor şi cauzelor penale cu A.N., eficienţa utilizării sistemului ,,AFIS-
2000“, IMAGETRAK şi aparaturii ,,POLIGRAF”;
– modul de actualizare a cartotecilor criminalistice, calitatea fondului
dactiloscopic şi dacă sunt amprentate toate persoanele cercetate pentru fapte,
care prin modul de operare folosit pot lăsa urme la locul faptei;
– starea de funcţionalitate a aparaturii tehnice din dotarea
specialiştilor criminalişti şi măsura în care aceasta asigură condiţii optime
44
de valorificare a urmelor descoperite în procesul examinării câmpului
infracţional.
3.3.3. Pe linia investigării fraudelor
– verificarea implementării conceptelor şi programelor de modernizare

a Poliţiei de Investigare a Fraudelor;
– întocmirea de planuri de măsuri aferente programelor şi
subprogramelor, adaptate la particularităţile judeţului;
– identificarea, cunoaşterea şi supravegherea informativ-operativă a
obiectivelor economice şi a liniilor de muncă;
– existenţa mapelor documentare pe linii de muncă, stabilirea locurilor
favorabile şi acoperirea acestora cu surse de informare, structura acţiunilor
informative în derulare şi dacă acestea corespund dinamicii situaţiei operative
specifice judeţului;
– calitatea informatorilor, numărul informaţiilor furnizate, şi
implementate în sistemul CAMAS, câte cu valoare operativă, câte exploatate şi
finalitatea acestora (valorificate ori trimise la alte unităţi);
– preocupări pentru solicitarea analizelor operaţionale şi hărţilor
relaţionale furnizate de Unităţile Teritoriale de Analiză a Informaţiilor;
– identificarea, supravegherea şi documentarea activităţii ilegale a
persoanelor suspecte lucrate prin M.S. şi D.U.I., câte au fost deschise, câte
închise cu trimitere în judecată;
– dosare penale soluţionate de lucrătorii serviciului de Investigarea
Fraudelor (NUP, IUP, declinare la Parchet);
– activităţile întreprinse pentru identificarea şi soluţionarea lucrărilor şi
cauzelor penale complexe, câte declinate la D.I.I.C.O.T.;
– activităţile desfăşurate privind combaterea corupţiei, fraudei,
infracţiunilor de evaziune fiscală, concurenţă neloială, fals, înşelăciune, abuz în
serviciu şi protecţia mediului înconjurător, protecţia drepturilor de proprietate
intelectuală, verificarea indicatorilor de performanţă obţinuţi, finalitatea şi
eficienţa activităţii de investigare a fraudelor;
– eficienţa activităţilor de combatere a infracţiunilor comise în
domeniul financiar-bancar, a actelor de contrabandă, a operaţiunilor ilegale de
import-export ori a celor interzise cu metale şi pietre preţioase, mijloace de
plată străine, turism, precum şi ilegalităţile în legătură cu privatizarea unor
societăţi comerciale;
– măsurile şi acţiunile întreprinse pentru prevenirea şi combaterea
afacerilor ilegale cu alcool, cherestea şi produse petroliere;
45
– calitatea actelor premergătoare şi a celor de urmărire penală, precum
şi finalitatea activităţilor de combatere a infracţiunilor prin care s-a prejudiciat
avutul public sau privat, ori interesele legale ale cetăţenilor;
– aportul altor formaţiuni de poliţie la prevenirea şi constatarea
infracţiunilor economico-financiare;
– modul în care s-au organizat şi executat analizele pe principalele linii
de muncă economice şi calitatea lor;
– activitatea desfăşurată pe linia recuperării prejudiciilor cauzate prin
săvârşirea infracţiunilor, evidenţierea corectă a bunurilor indisponibilizate în
vederea reparării pagubei produse şi a celor ridicate în vederea confiscării.
3.3.4. Pe linie de ordine publică
– calitatea ,,Planului unic de ordine şi siguranţă publică” de la nivelul

judeţului şi a ,,Planurilor de ordine şi siguranţă publică” ale localităţilor urbane
şi dacă au fost corelate cu prevederile din programele prioritare de acţiune şi cu
Dispoziţia I.G.P.R. nr. 402/2006;
– eficienţa măsurilor luate pentru întărirea dispozitivului de ordine şi
siguranţă publică cu poliţişti, jandarmi şi poliţişti comunitari în zonele stabilite,
şi aportul acestora la identificarea şi prinderea în flagrant a autorilor de fapte
ilicite;
– gestionarea efectivelor de poliţişti în cadrul dispozitivelor de ordine
şi siguranţă publică, în funcţie de situaţia operativă şi modul cum se urmăreşte
şi se finalizează prinderea în flagrant;
– modul de organizare şi desfăşurare a activităţii agenţilor de
proximitate în prevenirea şi combaterea actelor şi faptelor antisociale, sprijinul
şi îndrumarea acordate de ofiţerii coordonatori;
– volumul de muncă şi operativitatea în rezolvarea lucrărilor şi
cauzelor penale, al lucrătorilor din compartimentul criminalitate judiciară;
– numărul informaţiilor furnizate, câte implementate în sistemul
CAMAS din care câte cu valoare operativă, câte exploatate şi finalitatea
acestora;
– contribuţia reţelei informative la supravegherea persoanelor aflate în
atenţia lucrătorilor de ordine publică în lucrările penale cu A.N.;
– corectitudinea înregistrării reclamaţiilor şi sesizărilor;
– asigurarea pazei obiectivelor, bunurilor şi valorilor, conform
prevederilor legale, măsurile întreprinse şi modul de valorificare a rezultatelor
obţinute;
– colaborarea şi schimbul de informaţii cu celelalte formaţiuni pentru
completarea supravegherii informative a suspecţilor;
46
– eficienţa activităţilor birourilor şi formaţiunilor de poliţie rurale, şi
cum sunt coordonate de şefii poliţiilor municipale şi orăşeneşti;
– contribuţia compartimentelor de patrulare la creşterea siguranţei
cetăţeanului în mediul rural şi la prinderile în flagrant;
– aportul compartimentelor de criminalitate judiciară la identificarea
autorilor în dosarele penale cu A.N. şi la constatarea de infracţiuni.
3.3.5. Pe linie de poliţie rutieră
– implicarea conducerii serviciului în realizarea obiectivelor stabilite

de D.P.R., în Programul managerial pentru creşterea fluenţei circulaţiei şi a
siguranţei rutiere pe drumurile publice nr. 167635/7.02.2006;
– stadiul realizării scopului şi obiectivelor stabilite în Programul
partenerial de prevenire şi combatere a accidentelor rutiere;
– organizarea, planificarea şi analiza activităţilor de supraveghere,
dirijare şi control al traficului rutier. Calitatea ,,Planului unic de supraveghere,
îndrumare şi control al circulaţiei rutiere”;
– corectitudinea înregistrării, cercetării şi raportării evenimentelor
rutiere grave, în conformitate cu prevederile Instrucţiunilor nr. 766/1998 şi
urmărirea stării de sănătate a victimelor. Modul de soluţionare a evenimentelor
rutiere soldate cu pagube materiale şi legalitatea documentelor întocmite;
– activităţile ce s-au desfăşurat pentru identificarea operativă a autorilor
accidentelor rutiere înregistrate iniţial cu A.N., calitatea cercetării la faţa locului,
modul de valorificare a urmelor şi a altor mijloace de probă ridicate;
– măsurile întreprinse împreună cu reprezentanţii locali ai
administraţiei şi ai drumurilor naţionale pentru menţinerea stării de viabilitate a
arterelor rutiere;
– circuitul documentelor în cazul reţinerii permisului de conducere, în
vederea suspendării sau anulării, precum şi a reţinerii certificatului şi a plăcilor
cu numere de înmatriculare.
– eficienţa activităţilor desfăşurate pe linia folosirii sistemelor video de
supraveghere a traficului şi măsurarea vitezei de deplasare;
3.3.6. Pe linie de cercetare penală
– volumul de muncă şi operativitatea în rezolvarea lucrărilor şi

cauzelor penale;
– calitatea actelor de cercetare penală întocmite;
– interesul manifestat pentru organizarea şi planificarea activităţii de
cercetare penală, extinderea cercetărilor cu privire la alţi învinuiţi şi fapte noi,
în special a celor rămase cu A.N.;
47
– finalitatea judiciară a cauzelor şi lucrărilor penale înaintate la
parchete, de către organul de cercetare penală;
– preocuparea pentru recuperarea prejudiciului cauzat prin infracţiuni,
îndeosebi în dosarele complexe;
– modul de implicare a ofiţerilor de cercetare penală în activităţile de
sprijin, îndrumare şi control la nivelul unităţilor de poliţie;
– colaborarea cu unităţile de parchet şi modul de realizare a analizelor
comune în cauzele penale aflate în lucru, având ca scop creşterea calităţii
muncii de cercetare penală;
– modul de desfăşurare a activităţilor de arest-transfer, măsurile luate
pentru asigurarea securităţii şi funcţionării aresturilor;
– însuşirea prevederilor Dispoziţiei Inspectoratului General al Poliţiei
Române nr. 0112399/09.10.2002 şi aplicarea acestora în organizarea
activităţilor informative în aresturi.
3.3.7. Pe linie de arme, explozivi, substanţe toxice
– corectitudinea ţinerii evidenţei armelor şi muniţiei în registre;

– modul de gestionare a bunurilor de la camera de corpuri delicte a biroului;
– dinamica dosarelor cu A.N., modul de lucru în cele existente şi
activităţile informativ-operative;
– analiza cazurilor în care armele deţinute legal au fost folosite în alte
scopuri decât cele destinate şi a măsurilor luate;
– modul de soluţionare a cererilor persoanelor care doresc să obţină, să
poarte ori să folosească arme şi muniţii, respectarea condiţiilor şi termenelor legale;
– organizarea şi executarea acţiunilor de avizare, reavizare a permiselor;
– legalitatea anulării ori retragerii permiselor de port-armă, situaţia
armamentului şi muniţiei în aceste cazuri;
– eliberarea autorizaţiilor pentru persoanele juridice care deţin, repară
sau comercializează arme şi muniţii;
– ţinerea evidenţei unităţilor deţinătoare de exploziv şi dacă s-au
solicitat actele necesare în autorizări şi avizări;
– organizarea acţiunilor de vizare a autorizaţiilor;
– activităţi preventive desfăşurate şi eficienţa acestora.
3.3.8. Climatul organizaţional şi percepţia imaginii instituţiei de

către cetăţenii judeţului
– efectuarea unui sondaj de opinie în rândul efectivelor proprii şi a
cetăţenilor cu privire la managementul factorilor de conducere şi eficienţa
serviciului poliţienesc;
48
– măsurile întreprinse pentru apropierea de cetăţean şi nevoile acestuia
privind siguranţa sa şi a bunurilor proprii;
– atragerea populaţiei la activităţi de pregătire antiinfracţională şi de
sprijinire a poliţiei;
– eficienţa activităţilor preventive organizate şi executate de poliţie şi
cum au fost reflectate în mass-media locală;
– cum au fost percepute de societatea civilă şi cetăţean măsurile luate
în urma activităţilor preventive;
– ce reclamaţii au fost împotriva poliţiştilor, modul de verificare, câte
s-au confirmat şi ce măsuri s-au luat;
– contestaţii depuse împotriva proceselor-verbale de contravenţie şi
care a fost finalitatea acestora.
3.3.9. Activitatea consilierului juridic

– dacă funcţia este încadrată;
– respectarea condiţiilor privind nivelul studiilor şi experienţa în
domeniu;
– calitatea activităţilor de analiză şi avizare a contractelor de achiziţii şi
prestări servicii, ale unităţilor date în competenţă;
– rezultatele obţinute cu prilejul reprezentării intereselor instituţiei în
instanţele de judecată şi contencios;
– contribuţia adusă la pregătirea juridică a efectivelor pentru
prevenirea şi înlăturarea viciilor de formă şi a altor cauze care au determinat
anularea unor acte procedurale din motive imputabile cadrelor.
3.3.10. Pe linie de management resurse umane

– nivelul de încadrare a funcţiilor pe categorii de cadre, dacă au fost
respectate criteriile legale, îndeosebi la angajările directe;
– evoluţia dinamicii de încadrare şi nivelul fluctuaţiei personalului;
– preocuparea pentru încadrarea statelor de organizare, calitatea
lucrătorilor existenţi şi nou încadraţi, îmbunătăţirea practicii disciplinare;
– cum se desfăşoară procesul de formare, cunoaştere şi apreciere a
efectivelor;
– măsurile întreprinse pentru educarea personalului în spiritul
respectării legilor şi regulamentelor;
– organizarea şi desfăşurarea activităţii de învăţământ, calitatea
materialelor de instruire, măsurile luate pentru perfecţionarea pregătirii de
specialitate, inclusiv prin instituirea tutelei profesionale;
– modul de organizare a pregătirii suplimentare pe categorii de cadre.
49
3.3.11. Pe linie de cazier judiciar şi evidenţă operativă
– operativitatea şi corectitudinea menţiunilor efectuate în registrul de

cercetare penală;
– sinceritatea raportării datelor statistice, referitoare la combaterea
infracţiunilor, a activităţilor de prevenire, înregistrare şi rezolvare a
reclamaţiilor şi cauzelor cu A.N.;
– măsuri întreprinse în vederea creşterii operativităţii în completarea şi
comunicarea fişelor statistice referitoare la participanţi şi constatări pentru a fi
implementate pe calculator;
– respectarea metodologiei privind (re)deschiderea M.S. şi D.U.I.;
– modul de organizare şi funcţionare a camerelor de corpuri delicte,
rezultatele inventarierii bunurilor;
– cum se organizează şi cum funcţionează evidenţa persoanelor date în
urmărire generală, eficienţa acestora;
– rezolvarea temeinică şi legală a solicitărilor cetăţenilor ori
instituţiilor interesate pentru obţinerea certificatelor de cazier judiciar.
3.3.12. Activitatea de management logistic

– conţinutul atribuţiilor funcţionale pentru fiecare compartiment de
muncă şi gradul de individualizare a acestora în fişele posturilor;
– legalitatea procedurilor de achiziţii (atenţie la licitaţiile organizate),
contractele încheiate şi derularea acestora, gradul de dotare cu mijloace tehnice
prevăzute în tabela de înzestrare, asigurarea stocurilor de siguranţă;
– legalitatea operaţiunilor privind mişcarea bunurilor materiale, ţinerea
evidenţei contabile şi de mânuire;
– starea tehnică şi întreţinerea armamentului, muniţiei, materialelor de
geniu, chimice, foto şi criminalistice;
– întreţinerea, exploatarea şi repararea mijloacelor auto din dotare,
starea tehnică a acestora, testarea periodică a conducătorilor auto;
– starea imobilelor proprii sau închiriate, întreţinerea şi repararea
acestora, amenajarea spaţiilor pentru persoanele reţinute ori arestate;
– hrănirea personalului, aprovizionarea cu alimente, gestionarea
fondului de rulment, respectarea normelor de hrănire a arestaţilor;
– hrănirea şi întreţinerea animalelor de serviciu.
3.3.13. Activitatea financiar-contabilă

– fundamentarea bugetului de venituri şi cheltuieli şi realizarea
indicatorilor financiari aprobaţi, legalitatea plăţilor efectuate pentru achiziţiile
publice de bunuri;
50
– legalitatea şi realitatea plăţii drepturilor băneşti cuvenite
personalului, acordarea şi justificarea avansurilor spre decontare, a cheltuielilor
de deplasare, cazare şi transport, plata chiriilor, corectitudinea operaţiilor de
casă şi modul de păstrare a mijloacelor băneşti şi a documentelor cu regim
special;
– corectitudinea ţinerii evidenţei cantitativ-valorice;
– legalitatea prestărilor de servicii, donaţii şi sponsorizări, prevenirea,
stabilirea şi recuperarea pagubelor materiale.
3.3.14. Activitatea de organizare, mobilizare şi operaţii

Pe linie de organizare:
– respectarea disciplinei de stat, încadrarea personalului pe posturi
potrivit prevederilor statului de organizare;
– concordanţa dintre Regulamentul de organizare şi funcţionare, statul
de organizare, misiunile şi atribuţiile unităţii;
– conţinutul şi repartizarea atribuţiilor şi îndatoririlor prin fişele
posturilor, actualizarea periodică în raport de modificările din structură şi
urmărirea îndeplinirii de calitate a acestora.
Pregătirea pentru mobilizare:

– organizarea, planificarea şi desfăşurarea activităţilor pentru
întocmirea şi actualizarea documentelor ,,Planului de mobilizare şi ridicare în
trepte a capacităţii de acţiune”;
– organizarea cooperării cu celelalte componente ale sistemului
naţional de apărare;
– organizarea şi pregătirea dispozitivului de mobilizare;
– organizarea desfăşurării mobilizării;
– activitatea de completare cu efective;
– asigurarea acţiunilor şi protecţia efectivelor la mobilizare;
– pregătirea de mobilizare a poliţiştilor.
Logistica mobilizării:
– modul de întocmire a anexelor ,,Planului de mobilizare” pe linia
asigurării materialelor tehnice, medicale şi financiare la mobilizare. Verificarea
cererilor adresate de centrele militare judeţene şi a modului de asigure a
acestora;
– respectarea ordinelor în anexele de plan, a necesarului de mobilizare
şi asigurarea materialelor pentru stocul unităţii;
– necesarul de alimente pentru efectivele existente la pace şi a celor la
mobilizare;
51
– păstrarea şi conservarea materialelor, primirea şi împrospătarea
mijloacelor şi materialelor de la stocul de mobilizare;
– actualizarea şi ţinerea la zi a tabelelor de înzestrare, conform
dispoziţiilor primite.
Pe linie de planificare şi coordonare misiuni:

– cunoaşterea Regulamentului nr. 459/27.05.2003, privind accesul în
unităţi, de către cei care întocmesc şi aprobă atribuţiile personalului din
serviciul de zi;
– actualizarea documentelor de organizare a serviciului de zi şi dacă
acestea asigură îndeplinirea tuturor îndatoririlor şi sarcinilor specifice;
– cunoaşterea şi respectarea regulilor de păstrare şi manipulare a
armamentului şi muniţiei;
– actualizarea ,,Planului de alarmare”;
– asigurarea legalităţii în organizarea şi desfăşurarea acţiunilor de
apărare a ordinii de drept;
– organizarea grupei de stat major;
– dacă unitatea este în măsură să treacă în timp scurt la pregătirea unor
noi misiuni.
Pe linie de dispecerat şi cadre ce execută serviciul de zi pe unitate:

– modul de raportare a evenimentelor produse în zonele de
responsabilitate şi în domeniile date în competenţă prin lege unităţilor
Ministerului Internelor şi Reformei Administrative;
– modul de raportare, cercetare şi evidenţă a evenimentelor produse în
unităţile şi în rândul efectivelor M.I.R.A.;
– modul în care personalul ce execută serviciul de zi, cunosc şi aplică
în practică prevederile Instrucţiunii privind alarmarea;
– activităţile desfăşurate pentru cunoaşterea situaţiei operative din zona
de competenţă, informarea conducerii şi evidenţa ordinelor şi dispoziţiilor;
– cunoaşterea sinopticului cu activităţile care se desfăşoară la
producerea evenimentelor, alarmare, dezastre etc.;
– cunoaşterea şi aplicarea măsurilor de protecţie civilă conform
Regulamentului nr. 1388/2006;
– evidenţa ordinelor şi dispoziţiilor primite în timpul serviciului de la
eşaloanele superioare şi modul de soluţionare a prevederilor acestora, conform
competenţelor;
– prelucrarea automatizată a datelor operative şi prezentarea sintezelor,
prognozelor necesare conducerii.
– calitatea şi actualitatea planului de pază şi intervenţie în conformitate
cu normele în vigoare:
52
3.3.15. Activitatea de comunicaţii şi informatică
– organizarea, realizarea, exploatarea şi întreţinerea sistemului de
comunicaţii; documentele de transmisiuni şi conducere în secret elaborate;
– starea operativităţii tehnicii de transmisiuni, fir, radio, u.s.,
radiotelefonice, telex-telefax şi de secretizare din dispecerat, puncte de
comandă, mijloace mobile, stocul de mobilizare şi rezervele operative;
– organizarea, funcţionarea şi gradul de înzestrare cu mijloace tehnice
de informatică, eficienţa utilizării acestora;
– stadiul şi eficienţa implementării programelor elaborate pe domenii
de activitate;
– concepţia de asigurare a legăturilor în situaţii deosebite (alarmă,
mobilizări, situaţii de apărare civilă etc.);
– respectarea normelor privind colectarea, înregistrarea, prelucrarea,
transmiterea datelor şi informaţiilor.
3.3.16. Activitatea de secretariat, documente neclasificate şi relaţii

cu publicul
– preocuparea cadrelor cu funcţii de conducere şi execuţie pentru
cunoaşterea şi aplicarea prevederilor legilor, ordinelor şi instrucţiunilor de linie;
– modul în care se respectă prevederile ordinelor privind evidenţa,
întocmirea, multiplicarea şi păstrarea documentelor cu caracter secret de
serviciu, evidenţa, păstrarea şi întrebuinţarea sigiliilor şi ştampilelor;
– aplicarea prevederilor ordinelor în vigoare referitoare la rezolvarea
petiţiilor, precum şi primirea în audienţă a cetăţenilor;
– respectarea prevederilor ordinelor şi instrucţiunilor privind
constituirea şi conservarea arhivei neoperative create în unitate;
– analiza periodică a activităţii de secretariat, documente secrete şi
relaţii cu publicul şi a îndeplinirii măsurilor stabilite.
3.3.17. Activitatea pe linie medicală
– planificarea şi desfăşurarea activităţilor profilactice şi curative;

– starea de sănătate a asistaţilor şi realizarea controlului periodic al
acestora;
– corectitudinea acordării zilelor de concediu medical;
– starea igienico-sanitară a spaţiilor (de cazare, administrative, de
depozitare şi păstrare a materialelor);
– gestionarea şi administrarea medicamentelor, materialelor sanitare şi
aparaturii medicale.
53
3.3.18. Activitatea pe linie de informaţii şi protecţie internă
Va fi realizată de un specialist din cadrul direcţiei de profil teritorial şi
va urmări:
– nivelul de colaborare cu celelalte structuri M.I.R.A.;
– contribuţia adusă la soluţionarea unor fapte penale grave;
– preocuparea şi interesul manifestat pe linia prevenirii şi combaterii
actelor de corupţie în rândul cadrelor de poliţie;
– modul de organizare şi executare a altor misiuni specifice;
– situaţia autorizării lucrătorilor de poliţie care au acces la informaţii
clasificate.
3.4. Perioada executării inspecţiei: _______

3.5. Valorificarea rezultatelor controlului:
Constatările desprinse cu ocazia controlului vor fi prezentate, în
detaliu, efectivelor verificate şi ofiţerilor cu funcţii de comandă.
Raportul cu concluziile finale va fi prezentat conducerii Ministerului
Internelor şi Reformei Administrative, spre aprobare.
3.6. Componenţa colectivului de inspecţie şi formaţiunile la care se

vor efectua verificările vor fi stabilite şi aduse la cunoştinţă de către
preşedintele comisiei de inspecţie.
3.7. Instruirea colectivului de inspecţie se va efectua în ziua de

_________, orele ______, după punctajul aprobat de către preşedintele comisiei
de inspecţie.
PREŞEDINTELE COMISIEI DE INSPECŢIE,
54
CAPITOLUL 4
(INSPECŢIE) LA O DIRECŢIE ŞI UN INSPECTORAT
JUDEŢEAN AL POLIŢIEI DE FRONTIERĂ
PLAN DE INSPECŢIE
cu principalele probleme şi obiective ce se vor urmări la o direcţie şi
inspectoratele judeţene ale Poliţiei de Frontieră subordonate
(o variantă)

În conformitate cu ordinul conducerii ministerului, în perioada 19.02.-
02.03.2007, un colectiv de ofiţeri din cadrul Corpului de Control al ministrului
şi specialişti din direcţiile Aparatului Central, va analiza şi verifica activitatea
desfăşurată în anul 2006 de lucrătorii Direcţiei Poliţiei de Frontieră _____şi
Inspectoratele Judeţene ____, ____ şi_____, ocazie cu care se vor avea în
vedere în principal următoarele: modul de implementare a Strategiilor M.I.R.A.
şi I.G.P.F.R. privind reforma instituţională şi stadiul realizării activităţilor
rezultate din acestea; combaterea infracţionalităţii transfrontaliere şi a migraţiei
ilegale; gestionarea resurselor umane; pregătirea profesională a personalului şi
rezultatele obţinute, activitatea specifică de secretariat; climatul organizaţional
şi capacitatea managerială a cadrelor cu funcţii de conducere.
4.2.1. Obiective generale
Se vor urmări, în principal modalităţile de implicare a managerilor

instituţiei evaluate cu privire la realizarea obiectivelor şi sarcinilor prevăzute în
55
strategiile şi programele prioritare, având în vedere că de la 01.01.2007, graniţa
de est a U.E. se află pe teritoriul de competenţă a direcţiei:
– stadiul implementării programelor PHARE;
– stadiul realizării sistemului I.T. on-line (EADS);
– Strategia Naţională privind Migraţia, în perioada 2007-2009 (H.G. nr
616/21.04.2004);
– Strategia Poliţiei de Frontieră Române de Securizare a Frontierei de
Stat în perioada 2005-2008;
– Strategia Naţională de Management Integrat a Frontierei de Stat a
României în perioada 2005-2009 (H.G. nr. 471/01.04.2004).
4.2.2. Capacitatea managerială şi climatul organizaţional reflectate

în activitatea structurilor de conducere a direcţiei şi inspectoratelor
judeţene. Starea şi practica disciplinară
– calitatea şi noutatea metodelor utilizate în conducerea şi
implementarea principiilor, normelor, regulilor şi tehnicilor moderne;
– modalitatea prin care managerii adoptă un stil de muncă eficient, bazat
pe conducerea efectivă şi zilnică a unităţii, prin metode ştiinţifice care înlătură
birocratismul, rutina, conservatorismul; utilizează capacitatea, competenţa şi
răspunderea subordonaţilor; acceptă stilul participativ în conducere;
– implicarea factorilor de conducere pe linia organizării, planificării,
executării activităţilor de control, îndrumare şi cunoaşterea reglementărilor de
linie, calitatea deciziilor adoptate;
– cooperarea cu organele locale ale administraţiei publice, structurile
M.I.R.A., S.R.I. şi M.Ap. precum şi cu reprezentanţii legali ai autorităţilor
statelor vecine;
– preocuparea managerilor unităţilor pentru asigurarea aplicării
prevederilor Strategiei de reformă a M.I.R.A. a „Planului de acţiune împotriva
corupţiei în rândul personalului“ şi a proiectelor ori a programelor PHARE;
– modul de soluţionare a petiţiilor primite, problemelor prezentate la
audienţe, precum şi a cererilor şi rapoartelor personalului din propriile unităţi;
– gradul de implicare a factorilor de conducere la fundamentarea şi
elaborarea Registrului de risc;
– nivelul de cunoaştere şi respectare a prevederilor ordinelor
regulamentelor şi instrucţiunilor pe linie profesională şi ordine interioară;
– organizarea şi desfăşurarea activităţii de cunoaştere a personalului,
de selecţionare şi folosire a acestuia în misiuni;
– situaţia stării şi practicii disciplinare şi evenimentelor grave şi
deosebit de grave, cauzele care le-au generat urmările acestora şi în ce măsură
activitatea inspectorului şef şi adjuncţilor a influenţat prevenirea acestora.
56
4.2.3. Obiectivele specifice la D.P.F. _______ şi la I.J.P.F.________
4.2.3.1. Pe linia combaterii infracţionalităţii transfrontaliere, a

traficului de persoane, precum şi a traficului de substanţe interzise:
– calitatea activităţilor de sprijin, îndrumare şi control pentru
prevenirea şi combaterea faptelor infracţionale şi contravenţionale din zona de
competenţă;
– eficienţa activităţilor informative concretizată în calitatea şi valoarea
operativă a informaţiilor implementate în baza de date la compartimentul
Analiză risc;
– legalitatea luării în atenţie a persoanelor suspecte şi documentarea
calificată a activităţii infracţionale a acestora;
– eficienţa organizării şi desfăşurării acţiunilor informativ-operative
pentru prevenirea şi combaterea infracţiunilor, la regimul vamal, a celor la
regimul drepturilor de proprietate intelectuală, de braconaj piscicol şi cinegetic
falsificarea de monedă şi substanţe interzise;
– studii şi analize, măsuri propuse şi eficienţa acestora pentru
prevenirea şi combaterea infracţiunilor din competenţă;
– modul de cooperare cu instituţiile guvernamentale şi
nonguvernamentale pe linia acordării de asistenţă victimelor traficului de
persoane, preluarea cererilor de azil şi respectarea normelor naţionale şi
internaţionale în domeniul migraţiei şi azilului;
– colaborarea cu unităţile din structura MIRA, Autorităţii Naţionale a
Vămilor, precum şi cu autorităţile statelor vecine pentru schimbul de informaţii
în domeniul de activitate;
– operativitatea în soluţionarea cererilor de asistenţă judiciară
internaţională şi colaborarea cu celelalte instituţii ale statului cu atribuţii în
domeniu.
4.2.3.2. Pe linie de cercetare penală:

– volumul de muncă (dinamica) şi operativitatea soluţionării lucrărilor
şi cauzelor penale aflate spre rezolvare la structurile de cercetare penală şi
vechimea acestora;
– volumul dosarelor şi lucrărilor penale complexe, cu grad sporit de
dificultate;
– preocuparea pentru asigurarea calităţii actelor premergătoare,
temeinicia şi legalitatea activităţilor de cercetare penală;
– modalitatea prin care se acţionează în vederea extinderii cercetărilor
şi aportul formaţiunilor în rezolvarea lucrărilor şi cauzelor penale cu A.N.;
– cum se asigură dreptul la apărare a persoanelor implicate în procesul
penal;
57
– stilul şi metodele de muncă folosite în activitatea de conducere a
muncii de către şefii acestor structuri, consultarea cu procurorii din cadrul
unităţii de parchet competente;
– activităţile de sprijin, îndrumare şi control întreprinse etc.
4.2.3.3. Pe linie de evidenţă operativă:

– corectitudinea înregistrării şi evidenţei dosarelor penale, urmelor
acestora, M.S., D.U.I. şi a statisticii cetăţenilor străini cercetaţi;
– gestionarea şi păstrarea bunurilor confiscate şi a celor
indisponibilizate în vederea stabiliri situaţiei juridice a lor.
4.2.3.4. Pe line de criminalistică:

– calitatea şi operativitatea activităţii criminalistice de investigare şi
cercetare a infracţiunilor transfrontaliere, traficului cu substanţe interzise,
traficului de persoane, precum şi a altor fapte antisociale din domeniile de
competenţă ale Poliţiei de Frontieră;
– modul cum este organizată evidenţa fişelor dactiloscopice, a
falsurilor în documentele de călătorie, dacă se implementează fişele specifice în
sistemele EURODAC, AFIS şi IMAGETRAK, precum şi gestionarea acestor
sisteme, din punct de vedere tehnic.
4.2.3.5. Pe linie de dispecerat:

– operativitatea informării conducerii unităţilor şi fidelitatea datelor cu
privire la situaţia operativă şi înregistrarea evenimentelor;
– gestionarea bazei de consemne instituite asupra persoanelor,
bunurilor şi mijloacelor de transport;
– coordonarea activităţilor pe linia postului telefonic „959”, pentru
asigurarea legăturii permanente cu societatea civilă, primirea şi transmiterea în
sistem informatizat a datelor şi informaţiilor.
4.2.3.6. Analiză de Risc:

– verificarea modului de implementare a rapoartelor informative
primite de la structurile operative şi a datelor folosite la întocmirea analizei de
risc lunare:
– modul în care se analizează informaţiile existente în bazele de date şi
dacă se elaborează schemele operaţionale şi relaţionale;
– modul de gestionare a bazei de date şi dacă se realizează difuzarea
rezultatelor analizelor de risc structurilor operative pentru stabilirea eficientă a
dispozitivelor de poliţişti în teren.
58
4.2.3.7. Centrul trilateral de contact_______:
– respectarea legislaţiei în ceea ce priveşte schimbul sau prelucrarea de
date personale sau informaţii clasificate cu autorităţile din ________ şi _______
prin Centrul de Contact;
– activităţile desfăşurate pe linia migraţiei ilegale, contrabandă,
falsificarea documentelor de călătorie şi a celor de identitate.
4.2.3.8. Activitatea de comunicaţii şi informatică:

– starea operativităţii tehnicii de transmisiuni, fir, radio, u.s.,
radiotelefonice, telex-telefax şi de secretizare din dispecerat, puncte de
comandă, mijloace mobile, stocul de mobilizare şi rezervele operative;
– organizarea, funcţionarea şi gradul de înzestrare cu mijloace tehnice
de informatică, eficienţa utilizării acestora.
– colectarea, înregistrarea, prelucrarea, transmiterea datelor şi
informaţiilor, către I.G.P.F.R.;
– organizarea şi funcţionarea legăturilor de cooperare cu poliţia de
frontieră din ţările vecine.
4.2.3.9. Activitatea de management logistic:

– legalitatea procedurilor de achiziţii, a contractelor încheiate, şi a
operaţiunilor privind mişcarea bunurilor materiale, ţinerea evidenţei contabile şi
de mânuire;
– gradul de dotare, întreţinerea, exploatarea şi repararea mijloacelor
tehnice existente, starea imobilelor proprii sau închiriate şi amenajarea spaţiilor
pentru persoanele reţinute;
Direcţia Medicală:
– starea de sănătate a personalului direcţiei şi inspectoratelor judeţene;
– hrănirea şi întreţinerea animalelor de serviciu.
4.2.3.10. Management resurse umane:

– respectarea prevederilor ordinelor şi instrucţiunilor care
reglementează încadrarea, din sursă internă şi externă, promovarea în funcţii de
conducere şi încetarea raporturilor de muncă ale poliţiştilor de frontieră;
– evaluarea resurselor şi necesităţilor de personal din sistemul propriu
sau surse externe, elaborarea planurilor anuale de perspectivă şi gestionarea
acestora;
– organizarea, planificarea, analiza, evidenţa, evaluarea şi controlul
pregătirii continue a personalului;
– preocuparea pentru pregătirea continuă în vederea asigurării
managementului carierelor şi dezvoltării aptitudinilor profesionale;
59
– organizarea şi desfăşurarea procesului de formare şi perfecţionare a
pregătirii şi elaborarea unor măsuri de creştere a performanţelor profesionale;
– contribuţia la întocmirea proiectelor de regulamente, manuale,
instrucţiuni, ghiduri şi tematici de pregătire continuă.
– concepţia de organizare şi planificare a pregătirii personalului;
– activitatea personalului de specialitate cu atribuţii pe această linie;
– forme şi metode adaptate pentru perfecţionarea pregătirii
personalului;
– modul de exercitare a tutelei profesionale, perioadei de stagiu şi
integrare profesională.
4.2.3.11. Activitatea juridică şi relaţii internaţionale:

– activităţi de pregătire şi examinare, sub aspectul respectării legalităţii
şi a documentaţiei care a stat la baza fundamentării deciziei conducerii unităţii;
– corectitudinea şi eficienţa aplicării normelor juridice în activitatea
structurilor, propuneri pentru perfecţionarea acestora;
– reprezentarea intereselor unităţii în cazul proceselor de contencios
administrativ şi de soluţionare a plângerilor în materie contravenţională;
– fundamentarea şi elaborarea proiectului planului de relaţii
internaţionale;
– nivelul real de cooperare cu ţările vecine, pe componenta Poliţiei de
Frontieră Române;
– nivelul de cunoaştere al catalogului Schengen şi aplicarea lui în
practică;
– organizarea, planificarea, coordonarea şi realizarea activităţilor de
cooperare internaţională şi asigurarea topogeodezică;
– eficienţa activităţilor de informare reciprocă cu autorităţile vecine,
asupra datelor referitoare la trecerile ilegale sau alte încălcări ale regimului
frontierei de stat.
4.2.3.12. Activitatea de secretariat, documente neclasificate şi relaţii

cu publicul:
– modul în care se respectă prevederile ordinelor privind evidenţa,
întocmirea, multiplicarea documentelor, evidenţa, păstrarea şi întrebuinţarea
sigiliilor şi ştampilelor;
– conformitatea datelor care au stat la baza întocmirii dispoziţiei
zilnice;
– respectarea prevederilor ordinelor şi instrucţiunilor privind
constituirea şi conservarea arhivei neoperative create în unităţi;
– analiza periodică a activităţii de secretariat, documente şi a
îndeplinirii măsurilor stabilite.
60
– aplicarea prevederilor ordinelor în vigoare referitoare la rezolvarea
– promovarea unor acţiuni de evaluare periodică a imaginii publice a
unităţii în mass-media;
– calitatea răspunsurilor la materialele apărute în presa locală şi
centrală, ce vizează activitatea poliţiei de frontieră;
– modul cum s-au gestionat planurile de acţiune pentru situaţii de criză
mediatică.
4.2.3.13. Organizare, planificare misiuni şi resurse:

– elaborarea notelor raport privind necesitatea efectuării unor
modificări organizatorice în ştatele de organizare;
– coordonarea activităţilor de elaborare a planurilor de mobilizare,
calitatea documentelor întocmite;
– elaborarea planurilor de intervenţie pentru diverse situaţii şi
coordonarea aplicării acestora;
– activităţi de pregătire, înştiinţare şi alarmare a personalului pe linia
protecţiei civile;
– analiza periodică a stadiului realizării măsurilor de protecţie civilă
împreună cu autorităţile administraţiei publice.
4.2.3.14. Analiză, statistică şi evaluare:

– calitatea planurilor de activitate şi modul în care se urmăreşte
executarea obiectivelor;
– informări către conducerea I.G.P.F.R., şi alte structuri cu privire la
principalele rezultate obţinute;
– elaborarea şi transmiterea către structurile subordonate a dispoziţiilor
privind modul de acţiune pe diferite intervale de timp.
4.2.3.15. Activitatea de control-evaluare:

– existenţa graficului cu planificarea controalelor de fond şi tematice;
– organizarea şi eficienţa controalelor inopinate;
– calitatea rapoartelor cu concluzii rezultate în urma controalelor,
concreteţea măsurilor şi sistemul de urmărire a stadiului de realizare a acestora;
– activităţi preventive de combatere a corupţiei în rândul personalului;
– participarea la activitatea de elaborare a proiectelor de dispoziţii,
sintezelor şi altor materiale documentare;
– activităţi de verificare şi soluţionare a sesizărilor şi reclamaţiilor
formulate la adresa personalului;
– sistemul de monitorizare a activităţii lucrătorilor semnalaţi că au
preocupări incompatibile cu statutul profesional.
61
4.2.3.16. Pe linie de Acţiuni Speciale şi Intervenţie:
– eficienţa acţiunilor specifice menite să ducă la identificarea,
prinderea şi cercetarea autorilor unor infracţiuni la regimul frontierei;
– modul de supraveghere şi observare a locurilor şi mediilor ce
prezintă interes operativ pentru combaterea infracţionalităţii transfrontaliere;
– executarea unor acţiuni specifice în vederea depistării persoanelor
care intenţionau să treacă ilegal frontiera în România şi s-ar afla în zona de
competenţă;
– participarea la testarea eficienţei dispozitivului de supraveghere a
frontierei de stat şi a integrităţii morale a cadrelor.
4.2.4. Obiective specifice la nivelul Sectoarelor Poliţiei de Frontieră
– modul de implicare a şefilor în desfăşurarea activităţilor specifice de

conducere, coordonare a efectivelor din sectorul dat în competenţă;
– existenţa documentelor de organizare şi planificare, planul de
cooperare cu posturile de poliţie din zona de responsabilitate;
– concordanţa dispunerii dispozitivului de supraveghere a frontierei de
stat cu evoluţia situaţiei operative din zona de responsabilitate şi cercetarea unor
evenimente de frontieră deosebite;
– eficienţa activităţilor informative concretizată în calitatea şi valoarea
operativă a informaţiilor implementate în baza de date la compartimentul
Analiză risc;
– legalitatea luării în atenţie a persoanelor suspecte şi documentarea
calificată a activităţii infracţionale a acestora.
4.2.5. Obiective specifice la nivelul Punctelor de Trecere ale Poliţiei

de Frontieră
– modul de organizare, planificare şi executare a misiunilor, folosirea

forţelor şi mijloacelor aflate la dispoziţie:
– eficienţa coordonării, sprijinului şi controlului activităţii punctelor
poliţiei de frontieră aeroportuare din zona de competenţă;
– eficienţa acţiunilor organizate de componenta navală a Poliţiei de
Frontieră Române pentru supravegherea şi controlul trecerii frontierei de stat pe
Dunărea interioară şi râul Prut;
– modul de înregistrare şi operativitatea soluţionării litigiilor de trafic;
– legalitatea acordării vizei colante.
– stadiul şi nivelul de dotare al punctelor de trecere a frontierei,
inclusiv cu mijloace de transport.
62
Pe timpul inspecţiei preşedintele comisiei va lua legătura cu şefii
structurilor teritoriale ale D.G.A. şi D.G.I.P.I., desemnaţi de conducerea
acestora, pentru asigurarea schimbului de date şi informaţii de interes operativ.
4.3. Perioada supusă inspecţiei: __________
4.4. Valorificarea rezultatelor

Constatările desprinse cu ocazia inspecţiei vor fi prezentate în detaliu
efectivelor verificate şi ofiţerilor cu funcţii de comandă.
Raportul cu principalele concluzii desprinse va fi prezentat conducerii
ministerului, spre aprobare, în termen de 10 zile de la executare.
4.5. COMPONENŢA COMISIEI DE INSPECŢIE şi structurile la

care se vor efectua verificările sunt prevăzute şi prezentate de către preşedintele
comisiei de inspecţie.
4.6. INSTRUIREA MEMBRILOR COLECTIVULUI DE

INSPECŢIE se va efectua în ziua de ______ ora _____ la sediul ___________

______________________
63
CAPITOLUL 5

(INSPECŢIE) LA UN INSPECTORAT DE JANDARMI
JUDEŢEAN ŞI O GRUPARE DE JANDARMI MOBILĂ
PLANUL INSPECŢIEI
la un inspectorat de jandarmi judeţean şi o grupare
de jandarmi mobilă
(o variantă)

În baza Planului anual de inspecţii şi controale pe anul ____, aprobat
de conducerea ministerului, se vor inspecta Gruparea de Jandarmi Mobilă
şi Inspectoratul de Jandarmi Judeţean ______, pentru a se verifica şi
evalua modul în care au fost îndeplinite atribuţiile specifice, managementul
pregătirii continue şi conduita morală a personalului, capacitatea operaţională,
legalitatea utilizării mijloacelor logistice şi financiare, capacitatea managerială
şi climatul organizaţional.
5.2. Perioada supusă inspecţiei:_________
5.3.1. Organizarea şi îndeplinirea atribuţiilor şi misiunilor

specifice
5.3.1.1. La Gruparea de Jandarmi Mobilă________:
a) coordonarea, sprijinirea şi îndrumarea activităţii structurilor
subordonate, urmărirea respectării şi aplicării legislaţiei, prevederilor din
64
ordinele şi instrucţiunile ministrului administraţiei şi internelor, regulamentelor
militare ori dispoziţiilor inspectorului general;
b) conţinutul şi viabilitatea documentelor de organizare, planificare a
muncii şi operative: planificarea, organizarea şi executarea controalelor
tematice şi inopinate;
c) eficienţa şi modul de întrebuinţare a forţelor şi mijloacelor în
conformitate cu prevederile statelor de organizare şi normelor tehnice de
înzestrare, coordonarea acestora în îndeplinirea misiunilor permanente şi
temporare, valorificarea şi generalizarea experienţei pozitive;
d) evaluarea permanentă a dispozitivelor acţionale de ordine publică,
pază şi intervenţie ale structurilor din subordine pentru redimensionarea
acestora în funcţie de scopul, eficienţa, conţinutul, specificul misiunilor
încredinţate şi evoluţia situaţiei operative;
e) elaborarea analizelor (sintezelor) şi studiilor, preocuparea pentru
perfecţionarea continuă a formelor şi procedeelor acţionale, a metodelor şi
tehnicilor de management general pentru creşterea continuă a capacităţii
operaţionale;
f) preocuparea pentru organizarea, realizarea şi menţinerea
permanentă a cooperării cu alte structuri din Ministerul Internelor şi
Reformei Administrative, Ministerul Apărării, Serviciul Român de
Informaţii, Serviciul de Protecţie şi Pază şi alte forţe participante la
executarea misiunilor specifice;
g) asigurarea ordinii publice la întruniri şi manifestaţii (mitinguri,
marşuri, demonstraţii, procesiuni, acţiuni de pichetare, promoţionale,
comerciale, activităţi cultural-artistice, sportive, religioase, comemorative), care
se desfăşoară în locuri publice;
h) intervenţia şi restabilirea ordinii publice (nivel II-IV, în
conformitate cu prevederile Ordinului inspectorului general nr.
S/14/27.10.2004) când aceasta a fost tulburată prin acţiuni ce contravin legilor
în vigoare;
i) intervenţia pentru combaterea manifestărilor de violenţă între diferite
grupuri turbulente sau pentru capturarea şi neutralizarea infractorilor care
folosesc arme de foc ori alte mijloace ce pun în pericol siguranţa persoanei,
bunurilor, valorilor şi transporturilor speciale;
j) urmărirea şi prinderea evadaţilor, dezertorilor şi a altor persoane,
despre care există date, informaţii sau indicii temeinice că intenţionează să
săvârşească, au săvârşit, infracţiuni ori se sustrag măsurii arestării preventive,
executării pedepselor privative de libertate sau se opun executării hotărârilor
judecătoreşti.
65
5.3.1.2. La Inspectoratul de Jandarmi Judeţean________:
a) cunoaşterea şi aplicarea legislaţiei, a regulamentelor militare,
ordinelor şi instrucţiunilor ministrului administraţiei şi internelor şi a
dispoziţiilor inspectorului general cu privire la organizarea şi executarea
misiunilor încredinţate;
b) activităţile desfăşurate pentru îndeplinirea misiunilor permanente şi
temporare specifice, cunoaşterea situaţiei operative din zona de responsabilitate
şi din obiectivele date în competenţă;
c) conţinutul şi actualizarea documentelor operative, rezultatul
participării la asigurarea şi restabilirea ordinii publice în scopul combaterii
manifestărilor cu violenţă;
d) eficienţa dispozitivelor adoptate pentru paza şi apărarea obiectivelor
date în răspundere, precum şi asigurarea ordinii publice;
e) existenţa şi actualizarea contractelor şi convenţiilor încheiate cu
beneficiarii de pază şi modul în care aceştia respectă clauzele contractuale;
f) preocuparea comenzii unităţii pentru amenajarea punctelor de
documentare, modernizarea şi funcţionarea dispeceratelor pentru conducerea
misiunilor de ordine publică;
g) eficienţa dispozitivelor adoptate pentru asigurarea ordinii pe timpul
întrunirilor şi manifestaţiilor publice, precum şi pentru restabilirea acesteia în
cazul unor tulburări;
h) participarea factorilor de conducere la asigurarea misiunilor de
ordine publică;
i) eficienţa şi modul de întrebuinţare a forţelor şi mijloacelor, potrivit
statelor de organizare şi normelor tehnice de înzestrare;
j) valorificarea şi generalizarea experienţei pozitive rezultată din
executarea misiunilor, preocuparea pentru perfecţionarea continuă a formelor,
procedeelor şi mijloacelor de acţiune ale subunităţilor;
k) organizarea, realizarea şi menţinerea cooperării cu alte structuri ale
Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, Ministerului Apărării,
Serviciului Român de Informaţii şi alte forţe participante la executarea
misiunilor specifice.
5.3.2. Managementul pregătirii continue a personalului
5.3.2.1. Coordonarea şi conducerea activităţilor de pregătire

continuă:
a) concepţia de organizare, planificare, coordonare şi conducere a
pregătirii continue şi modul cum aceasta se reflectă în documentele elaborate
66
(planurile şi programele de pregătire ale personalului, mapele de documentare,
analizele, sintezele, studiile, tematicile orientative, dispoziţiile inspectorului
general etc.);
b) planificarea, organizarea şi îndrumarea convocărilor anuale
(semestriale) desfăşurate cu personalul cu funcţii de răspundere;
c) calitatea şi eficienţa activităţii compartimentelor de profil;
d) evaluarea periodică a nivelului de pregătire continuă a personalului;
e) preocuparea pentru coordonarea activităţii de completare a studiilor
superioare de către personalul structurilor inspectate;
f) activitatea de pregătire complementară a personalului.
5.3.2.2. Evaluarea nivelului de pregătire continuă a personalului

Evaluarea programelor de pregătire – conform Instrucţiunilor nr.
363 din 12.12.2002 privind pregătirea continuă a personalului din Ministerul
Internelor şi Reformei Administrative.
Evaluarea pregătirii individuale a personalului:

a) pregătirea de specialitate se verifică pe categorii de personal prin
probe scrise şi activităţi practice;
b) tragerea cu armamentul din dotare se apreciază prin executarea
unei şedinţe de tragere stabilite de şeful comisiei de inspecţie şi verificarea
cunoştinţelor referitoare la caracteristicile tehnico-tactice şi de construcţie ale
armamentului individual;
c) educaţia fizică se verifică pe categorii de efort şi grupe de vârstă, la
probele prevăzute în programele de pregătire;
d) personalul contractual se verifică numai la pregătirea de
specialitate.
5.3.3. Activitatea de relaţii publice, tradiţii, educaţie şi sport
5.3.3.1. Conducerea activităţii de relaţii publice, tradiţii, educaţie şi

sport:
a) concepţia organizării, planificării şi desfăşurării activităţilor de
relaţii publice, tradiţii, educaţie şi sport (dispoziţii, planuri cu principalele
activităţi, tematici orientative, programe etc.);
b) pregătirea şi desfăşurarea convocărilor, instructajelor metodice cu
personalul care are atribuţii în acest domeniu;
c) coordonarea, îndrumarea şi controlul activităţii realizate de factorii
de răspundere pe linia relaţiilor publice, cultivării tradiţiilor, educaţiei şi
sportului; analize şi măsuri stabilite pentru perfecţionarea activităţilor.
67
5.3.3.2. Activitatea pe linia relaţiilor publice:
a) comunicarea şi informarea permanentă în interiorul unităţilor şi între
structurile acestora, influenţa asupra motivării personalului pentru îndeplinirea
misiunilor şi atribuţiilor ce-i revin;
b) promovarea şi menţinerea unor relaţii corecte şi eficiente cu mass-
media, cu organisme guvernamentale şi nonguvernamentale, partide politice şi
organizaţii civice (la nivel teritorial şi local) pentru informarea operativă şi
corectă a acestora despre activităţile specifice în vederea obţinerii sprijinului
necesar îndeplinirii în bune condiţii a misiunilor încredinţate;
c) preocuparea comandanţilor şi şefilor pentru îmbunătăţirea şi crearea
unei imagini publice pozitive a instituţiei proprii;
d) activităţi concrete de relaţii publice desfăşurate la nivelul unităţilor
(conferinţe de presă, întâlniri cu presa, interviuri acordate presei, rubrici
radiofonice, apariţii pe posturile locale de televiziune etc.).
5.3.3.3. Activitatea pe linia tradiţiilor:

a) preocuparea pentru cultivarea tradiţiilor culturale, spirituale, morale,
artistice şi sportive, a simbolurilor, datelor şi informaţiilor cu caracter
documentar referitoare la fapte, evenimente şi manifestări care au legătură cu
specificul acţiunilor desfăşurate în trecutul istoric;
b) preocuparea factorilor educaţionali pentru dezvoltarea la întregul
personal a cultului pentru lege şi valorificarea tradiţiilor istorice şi spirituale ale
poporului român şi armei din care fac parte;
c) coordonarea şi controlul pe linie metodologică, a cluburilor de
unitate şi bibliotecilor;
d) asigurarea ambientării interioare şi exterioare în unităţi şi subunităţi,
respectarea prevederilor legale în domeniul simbolurilor naţionale şi al
însemnelor heraldice proprii.
5.3.3.4. Activitatea de educaţie moral-civică şi asistenţă religioasă:

a) urmărirea activităţii comandanţilor privind implicarea acestora
pentru îmbunătăţirea programelor de educaţie moral-civică;
b) preocuparea pentru diversificarea şi extinderea ofertei de educaţie
patriotică, morală şi cetăţenească, creşterea calităţii activităţilor organizate cu
ocazia convocărilor de pregătire (conferinţe, simpozioane, colocvii, lansări de
carte, mese rotunde, expuneri, dezbateri, evocări);
c) activitatea compartimentelor de resort pentru asigurarea condiţiilor
de organizare şi desfăşurare a activităţilor cultural-artistice şi recreativ-
distractive în rândul personalului, conform propriilor programe de măsuri şi
acţiuni educative;
68
d) cunoaşterea, însuşirea şi aplicarea Legii nr. 195/2000 privind
constituirea şi organizarea clerului din cadrul Ministerului Internelor şi
Reformei Administrative şi a celorlalte acte normative cu privire la asistenţa
religioasă, diferendele religioase sau formele de prozelitism;
e) preocuparea pentru asigurarea condiţiilor prielnice de participare a
efectivelor la sărbătorile creştine din timpul anului.
5.3.3.5. Activitatea sportivă:

a) preocuparea pentru cunoaşterea şi aplicarea prevederilor O.M.A.I.
nr. 171/2001 privind activitatea de educaţie fizică şi sport în Ministerul
Internelor şi Reformei Administrative;
b) coordonarea compartimentelor de resort, pentru organizarea,
planificarea şi desfăşurarea activităţilor sportive conform prevederilor
„Calendarului principalelor activităţi de educaţie fizică şi sport” elaborat de
Serviciul Sport din cadrul Centrului Cultural;
c) implicarea asociaţiilor sportive proprii în organizarea şi desfăşurarea
activităţilor specifice.
5.3.4. Organizarea ieşirii la alarmă, a stadiului de pregătire

operativă, de intervenţie sau în situaţii deosebite şi a serviciului de zi
a) preocuparea pentru cunoaşterea şi aplicarea prevederilor

instrucţiunilor şi ordinelor de linie de către personalul cu atribuţii în pregătirea
operativă, pentru intervenţie, alarmare şi serviciul de zi;
b) calitatea şi conţinutul planurilor de alarmare, cooperare, a celorlalte
documente operative şi însuşirea prevederilor acestora de către personalul cu
atribuţii în domeniu;
c) cunoaşterea şi aplicarea măsurilor prevăzute pentru întărirea pazei şi
apărării sediilor unităţilor pe timpul alarmării sau a situaţiilor deosebite;
d) organizarea, conducerea şi desfăşurarea activităţilor zilnice,
cunoaşterea îndatoririlor şi activitatea practică a personalului din serviciul de zi
(operativ);
e) activităţile desfăşurate de personalul din serviciu pentru punerea în
aplicare a planului de alarmare şi de rezolvare a unor situaţii deosebite;
f) organizarea personalului unităţilor pentru îndeplinirea misiunilor,
cunoaşterea şi executarea sarcinilor stabilite;
g) evaluarea activităţilor periodice desfăşurate, privind planificarea,
organizarea şi conducerea în teren (în cadrul punctelor de comandă) a
aplicaţiilor tactice (antrenamentelor de stat major) cu structurile din subordine,
în scopul determinării reale a capacităţii operaţionale a acestora.
69
5.3.5. Activitatea de organizare, mobilizare, asigurarea cu efective,
folosirea şi evidenţa acestora
5.3.5.1. Privind activitatea de organizare, asigurarea cu efective,

folosirea şi evidenţa acestora:
a) respectarea disciplinei statelor de organizare;
b) realizarea concordanţei dintre statele de organizare, regulamentele
de organizare şi funcţionare şi atribuţiile încredinţate;
c) preocuparea factorilor de răspundere pentru repartizarea atribuţiilor
şi îndatoririlor rezultate din fişele posturilor, actualizarea periodică în raport cu
modificările din structură şi urmărirea îndeplinirii de calitate a acestora;
d) actualizarea (cu toate modificările survenite) statelor de organizare;
e) asigurarea cu efective pe categorii de personal.
5.3.5.2. Privind activitatea de pregătire pentru mobilizare:

Se verifică de către ofiţeri din Direcţia Generală Management
Operaţional, conform instrucţiunilor de specialitate în vigoare. Constatările şi
măsurile vor fi înscrise în note separate.
5.3.6. Ordinea interioară şi disciplina militară

a) activitatea managerială pentru controlul respectării codului de
conduită formal şi informal, în vederea prevenirii abaterilor, evenimentelor
grave şi corupţiei;
b) modul în care personalul cunoaşte şi aplică codul de conduită,
prevederile legislaţiei, ordinele, instrucţiunile şi regulamentele pe linia ordinii
interioare şi disciplinei militare;
c) activitatea factorilor de răspundere pentru întărirea ordinii interioare
şi disciplinei militare, prevenirea abaterilor, a evenimentelor grave şi deosebit
de grave;
d) situaţia stării şi practicii disciplinare, a evenimentelor grave,
urmările acestora, cauzele care le-au generat şi în ce măsură au influenţat
îndeplinirea misiunilor sau au lezat onoarea şi demnitatea militară;
e) ordinea interioară şi relaţiile dintre militari;
f) preocuparea managerilor faţă de nevoile subordonaţilor şi asigurarea
drepturilor legale ale acestora;
g) organizarea şi desfăşurarea activităţii de cunoaştere a personalului,
h) activităţile desfăşurate de consiliile de onoare modul de
întrebuinţare şi a celorlalte pârghii (sancţiuni şi recompense) pentru prevenirea
abaterilor de la ordinea interioară şi disciplina militară.
70
5.3.7. Apărarea drepturilor omului
a) stabilirea nivelului de cunoaştere de către cadrele de comandă şi
personalul de execuţie a prevederilor legale privind apărarea şi promovarea
drepturilor omului aşa cum sunt acestea stipulate în Declaraţia Universală a
Drepturilor Omului, Constituţia României, legislaţiei şi a celorlalte documente
care reglementează acest domeniu;
b) aprecierea modului în care sunt asigurate, aplicate şi respectate
drepturile omului în activitatea de instruire şi de executare a misiunilor
specifice jandarmilor prin prevenirea şi combaterea faptelor de natură
infracţională şi contravenţională;
c) modul de conlucrare a jandarmilor cu organele locale, cu celelalte
structuri descentralizate care au atribuţii pe linia pazei şi menţinerii ordinii
publice – poliţie, pompieri, armată etc., precum şi identificarea şi analizarea
eventualelor cazuri de încălcare a legalităţii în misiunile de pază şi menţinere a
ordinii şi liniştii publice;
d) cunoaşterea problemelor legate de viaţa jandarmilor în contextul
reformelor din sistem şi al sporirii numărului şi complexităţii misiunilor
încredinţate unităţilor de jandarmi.
5.3.8. Activitatea de management resurse umane

a) încadrarea calitativă, numerică şi proporţională a structurilor
inspectate, în raport cu prevederile statului de organizare, cu ofiţeri, maiştri
militari, subofiţeri şi personal contractual, situaţia pe categorii de vârstă şi
specialităţi;
b) evoluţia dinamicii de încadrare şi nivelul fluctuaţiei personalului;
c) preocuparea pentru perfecţionarea pregătirii personalului în sistemul
propriu şi în cadrul instituţiilor militare sau civile de profil, măsurile luate pe
linia pregătirii cadrelor provenite din încadrări directe;
d) activitatea de selecţionare a candidaţilor pentru instituţiile militare
de învăţământ şi calitatea acestora;
e) cunoaşterea personalului, a modului cum ofiţerii, maiştri militari,
subofiţerii şi personalul contractual îşi îndeplinesc atribuţiile funcţionale,
comportarea şi conduita morală la locul de muncă, în familie şi societate;
f) investigarea psihologică a ofiţerilor cu funcţii de conducere şi
diagnosticarea din punct de vedere al climatului organizaţional;
g) modul cum s-a respectat principiul competenţei, profesionalismului
şi pregătirii, în promovarea profesională; activitatea de evaluare a potenţialului
profesional şi conduitei cadrelor;
71
h) respectarea prevederilor ordinelor şi instrucţiunilor care
reglementează încadrarea, promovarea şi încetarea raporturilor de muncă ale
personalului contractual;
i) modul de îndeplinire a sarcinilor specifice de către personalul cu
atribuţii în domeniu.
5.3.9.1. Probleme comune pe linie de logistică:

a) reglementarea, prin ordin de zi, a activităţii logistice (împuterniciri
de comisii sau persoane, predarea-primirea funcţiilor, numărul şi natura
gestiunilor etc.);
b) respectarea metodologiei de elaborare şi fundamentare a
programelor logistice;
c) legalitatea realizării achiziţiilor publice de bunuri, servicii şi a
contractării, proiectării şi executării lucrărilor de investiţii şi reparaţii, aprobate
prin programele logistice;
d) legalitatea încheierii şi derulării contractelor de achiziţii bunuri
materiale şi prestări servicii;
e) gradul de dotare cu mijloace tehnice şi de asigurare cu materiale,
constituirea stocurilor de siguranţă, justificarea consumurilor de materiale şi
carburanţi-lubrifianţi;
f) organizarea şi executarea controlului ierarhic interior;
g) scoaterea din funcţiune a mijloacelor tehnice, retragerea din
folosinţă a materialelor, disponibilizarea, transmiterea fără plată, valorificarea
prin vânzare sau casarea acestora, după caz;
h) organizarea şi executarea inventarierii patrimoniului;
i) starea tehnică şi de întreţinere a bunurilor materiale, organizarea,
planificarea, efectuarea reviziilor şi reparaţiilor necesare;
j) organizarea şi ţinerea evidenţei tehnic-operative a bunurilor
materiale pe compartimente de aprovizionare-înzestrare;
k) modul de întocmire şi folosire a documentelor tehnic-operative şi a
celor justificative;
l) organizarea depozitării, păstrării şi conservării bunurilor materiale,
realizarea siguranţei spaţiilor de depozitare.
5.3.9.2. Probleme specifice serviciului logistic

a) asigurarea tehnică de autovehicule:
– calitatea reparaţiilor şi reviziilor tehnice;
– organizarea revistei de front a tehnicii;
72
–organizarea şi desfăşurarea activităţilor în parcul de
autovehicule şi atelierul auto;
– legalitatea folosirii mijloacelor de resort şi realitatea datelor
înscrise în documentele de transport;
– prevenirea accidentelor de circulaţie şi a avariilor.
b) armament, geniu, chimic, foto, audio-video şi mijloace specifice:
– păstrarea, manipularea şi asigurarea securităţii bunurilor
materiale din dotare;
– urmărirea comportării în exploatare a mijloacelor tehnice.
c) administrarea patrimoniului imobiliar:
– asigurarea spaţiilor pentru cazare, muncă şi trai a personalului,
precum şi a celor pentru depozitarea bunurilor materiale;
– starea terenurilor şi regimul juridic al acestora;
– legalitatea închirierii spaţiilor;
– evidenţa de cadastru pentru imobilele din administrare;
– probleme privind controlul calităţii în construcţii;
– respectarea prevederilor legale pe linia asigurării locuinţelor la
personalul unităţii.
d) echipament:
– asigurarea, conform normelor, a materialelor de resort (ţinute
militare, echipament de protecţie şi de lucru, materiale de
întreţinere, reparaţii, rechizite, furnituri de birou etc.);
f) protecţia mediului, a muncii şi supravegherea tehnică:
– cunoaşterea şi aplicarea reglementărilor de linie;
– autorizarea funcţionării instalaţiilor tehnice şi utilajelor,
executarea verificărilor metrologice;
– accidente de muncă şi modul de soluţionare a acestora;
– acordarea drepturilor legale pentru condiţii deosebite de
muncă.
5.3.10. Activitatea medicală

a) modul de executare a atribuţiilor prevăzute în fişele posturilor;
b) preocuparea pentru întocmirea evidenţelor medicale primare,
calitatea documentelor efectuare şi respectarea termenelor raportărilor;
c) evaluarea numărului controalelor pe linie igienico-sanitară
executate de personalul medico-militar, precum şi a activităţilor de dezinfecţie
şi dezinsecţie;
d) coordonarea, planificarea şi desfăşurarea activităţilor profilactice şi
curative;
73
e) evaluarea stării de sănătate a personalului şi organizarea controlului
medical periodic al acestuia;
f) starea igienico-sanitară a spaţiilor (de cazare, administrative etc.);
g) preocuparea pentru gestionarea şi administrarea medicamentelor,
materialelor sanitare şi a aparaturii medicale;
h) coordonarea şi realizarea acţiunilor de profilaxie generală, specială
şi a celor curative pentru prevenirea şi combaterea bolilor infecto-contagioase.

a) organizarea, coordonarea şi conducerea contabilităţii;
b) preocuparea pentru fundamentarea şi execuţia bugetului de venituri
şi cheltuieli;
c) organizarea, coordonarea şi exercitarea controlului financiar
preventiv;
d) urmărirea respectării plăţii drepturilor băneşti, acordarea şi
justificarea avansurilor spre decontare;
e) urmărirea modului de asigurare a legalităţii plăţilor efectuate pentru
achiziţiile publice de bunuri;
f) evidenţa şi urmărirea asigurării legalităţii prestaţiilor de servicii
efectuate şi utilizarea veniturilor realizate potrivit dispoziţiilor legale;
g) urmărirea modului de respectare a procedurilor legale privind
donaţiile şi sponsorizările;
h) implicarea compartimentului în verificarea respectării normelor
legale privind stabilirea şi recuperarea pagubelor.
5.3.12.1. Probleme comune

a) preocuparea pentru elaborarea şi fundamentarea programelor
logistice de comunicaţii şi informatică;
b) organizarea şi realizarea achiziţiilor de bunuri, investiţii şi reparaţii;
c) monitorizarea acţiunilor pentru încheierea şi derularea contractelor;
d) preocuparea pentru gestionarea mijloacelor şi materialelor.
5.3.12.2. Probleme specifice pe linie de comunicaţii

a) organizarea, realizarea şi exploatarea sistemului de comunicaţii (cu
fir, radio, telex, cifru);
b) implicarea compartimentelor în realizarea cooperării între structurile
Ministerului Internelor şi Reformei Administrative pe timpul organizării şi
executării misiunilor specifice şi generale;
74
c) preocuparea pentru dotarea, menţinerea unei stări tehnice corespunză-
toare, întreţinerea şi executarea reparaţiilor la mijloacele de comunicaţii;
d) concepţia de asigurare a legăturilor în situaţii deosebite (alarmă de
intervenţie, mobilizare, situaţii de urgenţe etc.);
e) calitatea documentelor elaborate pe linie de comunicaţii şi
conducere în secret.
5.3.12.3. Probleme specifice pe linie de informatică

a) cunoaşterea prevederilor actelor normative referitoare la activitatea
de informatică in Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, respectarea
normelor şi metodologiilor de linie;
b) implicarea în activitatea de organizare şi implementare a sistemului
informatic şi preocuparea pentru colaborarea cu beneficiarii din unităţile
proprii, structurile din subordine şi cu alte compartimente informatice din
Ministerul Internelor şi Reformei Administrative;
c) gradul de dotare cu tehnică de calcul a compartimentelor;
d) preocuparea pentru menţinerea unei stări de funcţionare şi
întreţinere corespunzătoare a tehnicii de calcul.
5.3.13. Activitatea juridică

a) respectarea legalităţii în activitatea de negociere şi avizare a
contractelor, a altor acte juridice încheiate de către inspectoratul judeţean/unitatea
controlată, precum şi a actelor care angajează răspunderea juridică;
b) eficienţa aplicării normelor juridice în procesul îndeplinirii misiunilor,
precum şi a reprezentării intereselor instituţiei în instanţele de judecată;
c) organizarea activităţii consilierului juridic, ţinerea evidenţei şi existenţa
faptică a actelor normative şi a literaturii juridice necesare, completarea
corespunzătoare a registrelor, formularelor şi a celorlalte imprimate specifice;
d) calitatea pregătirii profesionale a consilierului juridic şi implicarea
acestuia în procesul pregătirii continue din cadrul structurii controlate.
5.3.14. Activitatea de secretariat şi relaţii cu publicul

a) preocuparea cadrelor cu funcţii de conducere şi execuţie pentru
b) modul în care se respectă prevederile ordinelor privind evidenţa,
întocmirea, multiplicarea şi păstrarea documentelor cu caracter secret de stat şi
de serviciu, evidenţa, păstrarea şi întrebuinţarea sigiliilor şi ştampilelor;
c) aplicarea prevederilor ordinelor în vigoare referitoare la rezolvarea
75
d) respectarea prevederilor ordinelor şi instrucţiunilor privind
constituirea şi conservarea arhivei neoperative creată în unitate;
e) analiza periodică a activităţii de secretariat, documente secrete şi
5.3.15. Activitatea de protecţie a informaţiilor clasificate

a) stadiul implementării măsurilor de protecţie a informaţiilor
clasificate;
b) nivelul de însuşire a prevederilor actelor normative care
reglementează activitatea de protecţie a informaţiilor clasificate;
c) disfuncţionalităţi apărute în procesul de implementare a măsurilor de
protecţie în raport de clasele şi nivelurile de secretizare, volumul şi suportul
informaţiilor;
d) cantitatea, funcţia şi numărul persoanelor care au sau pot avea acces
la informaţii potrivit Certificatului de securitate şi autorizaţiei de acces;
e) ameninţările, riscurile şi vulnerabilităţile ce pot avea consecinţe
asupra informaţiilor clasificate;
f) constatarea unor eventuale incidente de securitate;
g) consilierea specializată pe linia implementării corecte la parametrii
de eficienţă protectivă a măsurilor care vizează protecţia juridică;
h) protecţia prin măsuri procedurale a personalului care are acces la
informaţii clasificate ori care este desemnat să asigure securitatea acestora;
i) protecţia surselor generatoare de informaţii – INFOSEC.
5.3.16. Capacitatea managerială, climatul organizaţional şi modul

cum acestea se reflectă în activitatea structurilor inspectate
a) modul în care şefii, adjuncţii acestora şi ceilalţi factori de răspundere
cunosc şi aplică prevederile actelor normative şi ale strategiei de reformă;
b) exercitarea actului de conducere, stilul de muncă al factorilor de
răspundere, implicarea acestora în coordonarea şi îndrumarea activităţilor şi
misiunilor încredinţate la structurile din subordine;
c) climatul de muncă, relaţiile interpersonale din comandă şi
compartimentele subordonate adjuncţilor şi influenţa acestora asupra
îndeplinirii misiunilor şi sarcinilor, pregătirii personalului, stării şi practicii
disciplinare;
d) cunoaşterea permanentă a situaţiei reale din unitate şi subunităţi,
calitatea deciziilor adoptate;
e) calitatea organizării, planificării şi executării activităţilor de control
şi îndrumare; eficienţa şi finalitatea acestora;
76
f) activităţile desfăşurate pentru buna gospodărire a fondurilor
financiare puse la dispoziţie, prevenirea pagubelor;
g) preocuparea pentru rezolvarea petiţiilor primite, a problemelor
prezentate la audienţe, precum şi a cererilor şi rapoartelor personalului;
h) modul cum comandanţii au organizat şi adaptat la specificul
structurilor subordonate, criteriile şi indicatorii de performanţă;
i) preocuparea şefilor (adjuncţilor) pentru asigurarea condiţiilor
aplicării legilor, hotărârilor de guvern, ordonanţelor, a ordinelor şi
instrucţiunilor ministrului administraţiei şi internelor, în scopul îndeplinirii de
calitate şi cu eficienţă a atribuţiilor încredinţate, a combaterii corupţiei şi a altor
infracţiuni în rândul personalului;
j) colaborarea şi cooperarea cu autorităţile centrale şi locale ale
administraţiei publice, structurile Ministerului Administraţiei şi Internelor,
Serviciului Român de Informaţii şi Ministerului Apărării.
5.4. Perioada de desfăşurare a inspecţiei: 7-12 zile
5.5. Valorificarea rezultatelor inspecţiei

Constatările desprinse cu ocazia inspecţiei vor fi prezentate în detaliu
efectivelor verificate şi ofiţerilor cu funcţii de comandă.
Raportul cu principalele concluzii desprinse va fi prezentat conducerii
ministerului, spre aprobare, în termen de 10 zile de la executare.
5.6. COMPONENŢA COMISIEI DE INSPECŢIE şi structurile la

care se vor efectua verificările sunt prevăzute şi prezentate de către preşedintele
comisiei de inspecţie.

_____________________________
77
CAPITOLUL 6

(INSPECŢIE) CU PRINCIPALELE OBIECTIVE CE SE VOR
URMĂRI LA UN INSPECTORAT JUDEŢEAN PENTRU
SITUAŢII DE URGENŢĂ
PLANUL INSPECŢIEI
la un inspectorat judeţean pentru situaţii de urgenţă

În baza planificării aprobate de conducerea ministerului, se va inspecta
Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „______” al Judeţului ______ pentru a
se verifica şi evalua modul în care au fost îndeplinite atribuţiile specifice,
nivelul profesional şi conduita morală a personalului, pregătirea continuă a
efectivelor, legalitatea utilizării mijloacelor materiale şi băneşti, capacitatea
managerială şi climatul organizaţional a cadrelor cu funcţii de conducere,
precum şi modul cum acestea se reflectă în activitatea inspectoratului.
6.2. Perioada supusă inspecţiei: –––––––––––

6.3.1. Stadiul îndeplinirii sarcinilor prevăzute în Strategia
naţională de protecţie civilă şi în programele proprii de acţiuni
a) eficientizarea activităţilor de prevenire a situaţiilor de urgenţă:

– coordonarea tehnică de specialitate a activităţilor de prevenire
a incendiilor;
– emiterea de avize şi autorizaţii prevăzute de lege;
78
– pregătirea populaţiei privind comportarea în situaţii de urgenţă
şi educarea preventivă a cetăţenilor;
– constituirea serviciilor voluntare şi private pentru situaţii de
urgenţă, conform criteriilor de performanţă şi operaţiona-
lizarea acestora;
– asigurarea încadrării inspecţiei de prevenire;
b) eficientizarea sistemului de formare şi pregătire a personalului;
c) îmbunătăţirea condiţiilor de pregătire şi de muncă a personalului;
d) pregătirea efectivelor centrului operaţional judeţean în condiţii
complexe şi cât mai aproape de situaţii reale;
e) modernizarea echipamentelor specifice şi înlocuirea treptată a
autospecialelor de intervenţie care au durata de exploatare depăşită;
f) eficientizarea activităţii de prevenire în domeniul managementului
dezastrelor:
– coordonarea tehnică de specialitate a activităţilor pentru
prevenirea dezastrelor;
– funcţionarea optimă a organului de control privind respectarea
normelor şi instrucţiunilor referitoare la adăposturile de
protecţie civilă;
– protecţia personalului de conducere din administraţia publică
locală în situaţii de dezastre şi război;
– prevenirea populaţiei în situaţii de dezastre şi acţiuni militare;
– scăderea timpului de reacţie pentru înlăturarea urmărilor
dezastrelor şi creşterea numărului localităţilor înştiinţate în
unitatea de timp;
g) organizarea şi desfăşurarea periodică a exerciţiilor şi aplicaţiilor
tactice de cooperare pe linia situaţiilor de urgenţă cu participare internă şi
internaţională;
h) realizarea preventivă a măsurilor de protecţie civilă prin evacuare,
adăpostire, asanare pirotehnică, asistenţă sanitară şi decontaminare;
i) pregătirea pentru protecţie civilă a personalului de conducere din
administraţia publică locală, a unităţilor şi formaţiunilor, salariaţilor, elevilor,
studenţilor şi a populaţiei neîncadrate în muncă;
j) planificarea, organizarea, pregătirea şi conducerea acţiunilor de
intervenţie pentru înlăturarea urmărilor dezastrelor şi/sau acţiunilor militare;
k) participarea cu forţe şi mijloace adecvate pentru normalizarea
activităţilor serviciilor de utilitate publică şi acordarea de ajutor pentru restabilirea
şi menţinerea ordinii în zonele afectate de dezastre şi/sau conflicte militare;
l) dotarea cu aparatură şi mijloace specifice compatibile cu cele din
ţările U.E.
79
6.3.2. Organizarea şi îndeplinirea atribuţiilor specifice
6.3.2.1. Activitatea în domeniul prevenirii situaţiilor de urgenţă

a) identificarea, înregistrarea, evidenţa şi evaluarea tipurilor de risc şi a
factorilor determinanţi ai acestora, precum şi realizarea schemelor cu riscurile
teritoriale din zona de competenţă;
b) organizarea şi desfăşurarea coordonării, îndrumării, controlului şi
asistenţei tehnice de specialitate privind managementul situaţiilor de urgenţă de
către autorităţile publice judeţene şi locale, precum şi de către agenţii economici
şi instituţiile din zona de competenţă;
c) existenţa şi calitatea documentelor de evidenţă nominală şi statistică,
precum şi a celor de planificare, organizare, pregătire, desfăşurare şi finalizare a
acţiunilor de prevenire a situaţiilor de urgenţă;
d) aplicarea legalităţii în activitatea de soluţionare a petiţiilor din
domeniul prevenirii situaţiilor de urgenţă;
e) cunoaşterea şi aplicarea prevederilor legale şi a reglementărilor
tehnice privind îndeplinirea cerinţei esenţiale „securitate la incendiu“ la
proiectarea, realizarea şi recepţionarea obiectivelor de investiţii cuprinse în
planurile de control ale inspectorilor;
f) conlucrarea cu autorităţile administraţiei publice locale, precum şi cu
alte instituţii descentralizate/deconcentrate în prevenirea, stabilirea cauzelor şi
elaborarea reglementărilor specifice situaţiilor de urgenţă, acţiuni concrete,
rezultate;
g) cunoaşterea şi aplicarea legislaţiei în activitatea de emitere a
avizelor/autorizaţiilor. Activitatea desfăşurată în comisiile de acorduri unice,
verificarea comercianţilor autorizaţi în baza declaraţiilor pe propria răspundere
şi a investiţiilor date în exploatare/puse în funcţiune, pentru care s-au emis
autorizaţii;
h) capacitatea inspectorilor de a identifica, pe timpul acţiunilor de
control, stările de pericol şi alte riscuri potenţiale de producere a situaţiilor de
urgenţă, precum şi modul în care aceştia au acţionat pentru rezolvarea situaţiilor
constatate, potrivit legii;
i) organizarea şi desfăşurarea pregătirii preşcolarilor, elevilor şi
studenţilor prin activităţi cuprinse în procesul de învăţământ, în cadrul
cercurilor tehnico-aplicative, concursurilor şi prin activităţi de antrenare practic-
aplicative;
j) calitatea documentelor întocmite pentru organizarea, conducerea şi
desfăşurarea activităţilor de informare şi relaţii publice. Acţiuni preventiv-
educative desfăşurate şi impactul acestora pentru îmbunătăţirea situaţiei
operative;
80
k) organizarea, conducerea şi desfăşurarea activităţii de protecţie la
dezastre naturale şi tehnologice, precum şi a apărării chimice, biologice,
radiologice şi nucleare. Pregătirea şi desfăşurarea activităţilor specifice pe linia
protecţiei mediului;
l) aplicarea legislaţiei în domeniul înştiinţării, alarmării şi evacuării
populaţiei în caz de dezastre şi conflict armat. Calitatea documentelor
întocmite, realizarea exerciţiilor şi aplicaţiilor aferente, dotarea şi funcţionarea
sistemelor de înştiinţare-alarmare;
m) evidenţa, gestionarea, starea de întreţinere a fondului de adăpostire din
judeţ, precum şi gradul de operativitate al punctelor de comandă. Avizarea pe linie
de protecţie civilă a documentaţiilor de investiţii în construcţii, recepţia lucrărilor
cu rol de adăpost de protecţie civilă. Activitatea din domeniul asanării pirotehnice;
n) organizarea şi desfăşurarea procesului de pregătire a membrilor
comitetelor judeţene şi locale pentru situaţii de urgenţă, centrelor operative de
la localităţi, celulelor de urgenţă, a personalului de specialitate în domeniile
protecţiei civile şi al apărării împotriva incendiilor, serviciilor publice voluntare
şi serviciilor private, precum şi a salariaţilor şi a populaţiei;
o) îndrumarea, coordonarea şi controlul serviciilor publice voluntare şi
a serviciilor private pentru situaţii de urgenţă. Respectarea criteriilor de
performanţă privind înfiinţarea şi funcţionarea acestora, precum şi contribuţia
lor la managementul situaţiilor de urgenţă;
p) calitatea organizării şi desfăşurării activităţii de editare a
publicaţiilor. Reflectarea specificului managementului situaţiilor de urgenţă în
paginile publicaţiilor editate şi relaţiile cu celelalte organe de presă;
r) calitatea organizării, conducerii şi desfăşurării informării publice în
raport de situaţia operativă şi condiţiile specifice din zona de competenţă.
Folosirea tuturor canalelor mass-media şi de informare a populaţiei, inclusiv a
factorilor educaţionali, a organizaţiilor şi organismelor neguvernamentale;
s) înfiinţarea subunităţilor de intervenţie în caz de dezastre, în
conformitate cu Anexa nr. 2 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 14/2000;
ş) iniţierea demersurilor pentru asigurarea resurselor umane, materiale
şi financiare necesare încadrării, înzestrării şi dotării corespunzătoare a
echipelor de cercetare din cadrul formaţiunilor de protecţie civilă.
6.3.2.2. Activitatea în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă
a) Monitorizarea situaţiilor de urgenţă şi dispecerat

– asigurarea şi organizarea monitorizării situaţiilor de urgenţă şi a
serviciului în dispeceratul inspectoratului judeţean şi la dispeceratele
subunităţilor din subordine;
81
– nivelul şi calitatea îndeplinirii atribuţiilor de către personalul care
asigură funcţionarea punctului de comandă şi a dispeceratelor subunităţilor;
– calitatea şi actualitatea documentelor din punctul de comandă,
nivelul de cunoaştere şi deprinderile de aplicare a acestora de către personalul
cu atribuţii;
– calitatea raportărilor, sintezelor zilnice şi informărilor privind situaţia
operativă, a transmiterii operative a deciziilor, ordinelor şi dispoziţiilor pe
timpul intervenţiilor, precum şi a modului de aplicare a documentelor operative;
– modul de îndeplinire a atribuţiilor privind coordonarea forţelor şi
mijloacelor pe timpul situaţiilor de urgenţă, de asigurare a alarmării şi de punere
în aplicare a documentelor de cooperare pentru asemenea situaţii.
b) Analiza, evaluarea şi sinteza

– calitatea documentelor pentru organizarea, conducerea, desfăşurarea,
evidenţa, evaluarea şi raportarea intervenţiei, a celor privind organizarea şi
desfăşurarea serviciului de permanenţă, de protecţie în situaţii de urgenţă,
precum şi a celor privind ridicarea capacităţii de intervenţie/luptă, prin
alarmare;
– calitatea şi oportunitatea planificării studiilor tactice, recunoaşterilor
preliminare, aplicaţiilor tactice, a întocmirii documentaţiilor aferente, precum şi
a participării cadrelor din centrul operaţional şi subunităţile de intervenţie la
materializarea acestora;
– calitatea pregătirii pentru intervenţie a efectivelor, tehnicii,
materialelor şi substanţelor de stingere. Acţiuni şi activităţi de pregătire proprii
inspectoratului judeţean şi subunităţilor de intervenţie;
– calitatea conducerii şi desfăşurării intervenţiilor, a asigurării
cooperării cu structuri şi instituţii locale responsabile. Controlul şi îndrumarea
pregătirii, organizării, conducerii şi desfăşurării intervenţiilor;
– organizarea ieşirii la alarma de intervenţie, a pregătirii pentru situaţii
de urgenţă şi a menţinerii unei operativităţi permanente.
c) Intervenţia şi asistenţa internaţională

– existenţa la nivelul inspectoratului judeţean a planului anual de
cooperare internaţională operativă în domeniul prevenirii şi gestionării
situaţiilor de urgenţă. Acţiuni realizate şi efectul în planul îmbunătăţirii
pregătirii efectivelor proprii;
– calitatea resurselor umane şi materiale care ar putea fi folosite în
cazul solicitării de sprijin pe plan internaţional pentru intervenţii în caz de
dezastre, asigurarea pregătirii profesionale şi a operativităţii permanente a
acestora.
82
d) Medicina la dezastre şi asistenţa psihologică
– existenţa şi viabilitatea evidenţelor proprii privind spitalele şi alte
instituţii medicale din zona de competenţă care asigură asistenţa în situaţii de
dezastre, nivelul de cunoaştere a atribuţiilor şi de pregătire logistică a acestora;
– existenţa şi încadrarea modulelor medicale de urgenţă şi descarcerare
la dezastre, dotarea, pregătirea şi nivelul de operativitate al acestora. Calitatea
intervenţiilor: rezultate, efecte;
– nivelul şi calitatea asigurării medicale a misiunilor proprii de
intervenţie în situaţii de urgenţă. Folosirea modulelor şi a personalului care le
încadrează la activităţile de pregătire pentru intervenţie şi de pregătire continuă
a personalului;
– existenţa şi calitatea asigurării psihologice a misiunilor de intervenţie
în situaţii de urgenţă. Calitatea pregătirii personalului calificat în domeniul
psihologiei, precum şi a comandanţilor (şefilor) care au participat la cursuri de
psihopedagogie.
e) Secretariatul tehnic permanent

– calitatea organizării activităţilor materializată în: atribuţii specifice,
fişa postului, documente de planificare şi desfăşurare a activităţilor etc.;
– calitatea şi eficienţa activităţilor desfăşurate pentru: pregătirea şi
difuzarea documentelor, elaborarea informărilor, punerea în aplicare a deciziilor
comitetului judeţean pentru managementul situaţiilor de urgenţă;
– nivelul şi calitatea asigurării logistice a secretariatului tehnic
permanent.
6.3.3. Pregătirea continuă a personalului

6.3.3.1. Organizarea, planificarea, analiza, evidenţa, evaluarea şi
controlul pregătirii continue a personalului
a) concepţia de organizare şi planificare a pregătirii personalului, modul
cum aceasta este reflectată în documentele elaborate (ordinul inspectorului şef
pentru pregătire, planurile anuale de pregătire, convocările metodice, organizarea
grupelor de pregătire, analizele în şedinţele de comandă etc.);
b) activitatea personalului de specialitate cu atribuţii pe această linie;
c) forme şi metode adoptate pentru perfecţionarea pregătirii personalului;
d) modul de evaluare periodică a nivelului de pregătire al personalului;
e) activităţi de control, sprijin, îndrumare şi tutelă profesională pe linia
pregătirii personalului (proprii şi ale eşalonului superior);
f) modul de îndeplinire a prevederilor actelor normative în vigoare
privind exercitarea tutelei profesionale, organizarea perioadelor de stagiu,
83
respectiv de probă şi de asigurare a integrării profesionale a personalului nou
încadrat din sursă externă şi a absolvenţilor ultimei promoţii a Academiei de
Poliţie „Al. I. Cuza“ şi ai şcolilor pentru formarea subofiţerilor.
6.3.3.2. Evaluarea nivelului de cunoştinţe ale personalului

a) Pregătirea de specialitate se verifică prin testarea nivelului
cunoştinţelor/personalului potrivit specificului structurii funcţionale/
compartimentului/locului de muncă, la disciplinele cu specific militar şi la
temele de pregătire din domeniile: securităţii naţionale, tacticii de armă şi
pregătirii juridice generale.
Verificarea pregătirii de specialitate a personalului contractual cu
atribuţii de întreţinere şi deservire se desfăşoară potrivit specificului locului de
muncă, pe timpul activităţilor profesionale curente.
b) Educaţia fizică se verifică pe categorii de efort şi grupe de vârstă la

probele prevăzute în tematica de pregătire şi instrucţiunea de linie.
6.3.4. Activitatea de relaţii publice, tradiţii, educaţie şi sport

6.3.4.1. Conducerea activităţii de relaţii publice, tradiţii, educaţie şi
sport
a) concepţia organizării, planificării şi desfăşurării activităţilor de
relaţii publice, tradiţii, educaţie şi sport (dispoziţii, planuri cu principalele
activităţi, tematici orientative, programe etc.);
b) pregătirea şi desfăşurarea convocărilor, instructajelor metodice cu
personalul care are atribuţii în acest domeniu;
c) coordonarea, îndrumarea şi controlul activităţii realizate de factorii
de răspundere pe linia relaţiilor publice, cultivării tradiţiilor, educaţiei,
lucrărilor apărute la Editura M.I.R.A. şi sportului, analize şi măsuri stabilite
pentru perfecţionarea activităţilor.
6.3.4.2. Activitatea pe linia relaţiilor publice

a) comunicarea şi informarea permanentă în interiorul unităţii şi între
structurile acesteia, influenţa acestora asupra motivării personalului pentru
îndeplinirea misiunilor şi atribuţiilor ce-i revin;
b) promovarea şi menţinerea unor relaţii corecte şi eficiente cu mass-
media, cu organisme guvernamentale şi nonguvernamentale, partide politice şi
organizaţii civice (la nivel local) pentru informarea operativă şi corectă a
acestora despre activitatea inspectoratului în vederea obţinerii sprijinului
necesar îndeplinirii în bune condiţii a misiunilor specifice;
84
c) preocuparea comandanţilor pentru îmbunătăţirea şi crearea unei
imagini publice pozitive a instituţiei proprii;
d) activităţi concrete de relaţii publice desfăşurate la nivelul
inspectoratului (conferinţe de presă, întâlniri cu presa, interviuri acordate presei
de conducerea inspectoratului, rubrici radiofonice, apariţii pe posturile locale de
televiziune etc.).
6.3.4.3. Activitatea pe linia tradiţiilor

a) acţiuni de cultivare a tradiţiilor culturale, spirituale, morale, artistice
şi sportive, a simbolurilor, datelor şi informaţiilor cu caracter documentar
referitoare la fapte, evenimente şi manifestări care au o legătură cu specificul
activităţilor desfăşurate în trecutul istoric şi menţinute în actualitate;
b) preocuparea factorilor educaţionali pentru dezvoltarea la întregul
personal a cultului pentru lege şi valorificarea tradiţiilor istorice şi
spirituale ale poporului român şi armei din care fac parte;
c) coordonarea şi controlul pe linie metodologică, a cluburilor de
unitate şi bibliotecilor;
d) înregistrarea, evidenţa, promovarea lucrărilor apărute la Editura
M.I.R.A.;
e) asigurarea ambientării interioare şi exterioare în inspectorat şi
subunităţi, respectarea prevederilor legale în domeniul simbolurilor naţionale şi
al însemnelor heraldice proprii.
6.3.4.4. Activitatea de educaţie moral-civică

a) preocuparea comandanţilor pentru conducerea şi îmbunătăţirea
programelor de educaţie moral-civică în rândul personalului;
b) diversificarea şi extinderea ofertei de educaţie patriotică, morală şi
cetăţenească;
c) creşterea calităţii activităţilor organizate cu ocazia convocărilor de
pregătire (conferinţe, simpozioane, colocvii, lansări de carte, mese rotunde,
expuneri, dezbateri, evocări);
d) preocuparea comandanţilor pentru asigurarea condiţiilor de
organizare şi desfăşurare a activităţilor cultural-artistice, recreativ-distractive şi
sportive în rândul soldaţilor şi gradaţilor voluntari, conform propriilor programe
de măsuri şi acţiuni educative;
e) preocuparea comandanţilor pentru cunoaşterea, însuşirea şi
respectarea Legii nr. 195/2000 privind constituirea şi organizarea clerului
militar şi a celorlalte acte normative privind asistenţa religioasă, a disputelor
religioase sau formelor de prozelitism, de către personalul desemnat în acest
scop;
85
f) asigurarea condiţiilor prielnice de participare a efectivelor la
sărbătorile religioase din timpul anului.
6.3.4.5. Activitatea sportivă

a) preocuparea conducerii unităţii şi a asociaţiei sportive pentru
cunoaşterea şi aplicarea prevederilor ordinelor M.I.R.A. privind activitatea de
educaţie fizică şi sport;
b) organizarea, planificarea şi desfăşurarea activităţilor sportive
conform prevederilor „Calendarului principalelor activităţi de educaţie fizică şi
sport“ elaborat de Serviciul Sport din cadrul Centrului Cultural.
6.3.5. Organizarea ieşirii la alarmă şi stadiul de pregătire pentru

situaţii deosebite
a) cunoaşterea şi aplicarea prevederilor instrucţiunilor şi ordinelor de
linie de către personalul cu atribuţii în organizarea şi conducerea alarmării;
b) conţinutul planurilor de alarmare şi de dislocare, precum şi însuşirea
prevederilor acestora de către personalul unităţii în părţile ce-l privesc;
c) măsurile prevăzute pentru întărirea pazei şi apărării inspectoratului
şi modul de aplicare a acestora pe timpul alarmei;
d) activităţile desfăşurate de personalul de serviciu pentru punerea în
aplicare a planului de alarmare;
e) organizarea personalului unităţii pentru îndeplinirea misiunilor,
cunoaşterea şi executarea sarcinilor stabilite;
f) conţinutul şi actualizarea planurilor şi documentelor operative
privind protecţia civilă şi intervenţia în caz de dezastre;
g) modul de organizare şi desfăşurare a pregătirii personalului care are
atribuţii speciale în cazul producerii unor dezastre;
h) participarea cu efective şi tehnică la exerciţiile, antrenamentele şi
aplicaţiile de protecţie civilă pe plan local;
i) asigurarea cu tehnică şi materiale de intervenţie, situaţia
adăposturilor destinate funcţionării punctelor de comandă şi a celor destinate
protecţiei personalului.
6.3.6. Activitatea de organizare, mobilizare, asigurarea cu efective,

folosirea şi evidenţa acestora
6.3.6.1. Activitatea de organizare, asigurarea cu efective şi folosirea
acestora
a) respectarea disciplinei statului de organizare;
b) concordanţa dintre statul de organizare şi Regulamentul de
organizare şi funcţionare al unităţii;
86
c) conţinutul şi repartizarea atribuţiilor prin fişele posturilor,
actualizarea periodică a acestora în raport de modificările din structura
inspectoratului;
d) actualizarea, cu toate modificările survenite, a statului de
organizare;
e) asigurarea cu efective pe categorii de personal a unităţii
(subunităţilor);
f) calitatea soldaţilor şi gradaţilor voluntari;
g) folosirea voluntarilor în raport de prevederile statului de organizare,
în funcţie de situaţia operativă şi nevoile misiunilor.
6.3.6.2. Pregătirea pentru mobilizare şi logistica pentru stările

excepţionale
Se verifică de către ofiţeri din Direcţia Generală Management
Operaţional, conform instrucţiunilor de specialitate în vigoare. Constatările
efectuate şi măsurile dispuse vor fi înscrise în note separate.
6.3.7. Ordinea interioară şi disciplina militară

a) activitatea inspectorului şef şi adjuncţilor acestuia pentru întărirea
ordinii şi disciplinei militare, prevenirea abaterilor, a evenimentelor grave şi
deosebit de grave;
b) nivelul de cunoaştere şi aplicare a prevederilor regulamentelor,
ordinelor şi instrucţiunilor privind activitatea din cadrul inspectoratului, pe linia
ordinii interioare şi a disciplinei militare;
c) situaţia stării şi practicii disciplinare, a evenimentelor grave şi
deosebit de grave, urmările acestora, cauzele care le-au generat şi în ce măsură
au influenţat îndeplinirea misiunilor sau lezat onoarea şi demnitatea militară,
operativitatea şi eficienţa măsurilor luate de comandanţi;
d) organizarea, conducerea şi desfăşurarea activităţilor zilnice,
cunoaşterea şi îndeplinirea atribuţiilor în activitatea practică, de către personalul
din serviciul de permanenţă;
e) ordinea interioară, relaţiile dintre militari, respectarea
reglementărilor privind comportarea şi ţinuta militarilor;
f) organizarea şi desfăşurarea activităţii de cunoaştere a personalului,
g) preocuparea comandanţilor faţă de nevoile subordonaţilor şi
asigurarea drepturilor legale ale acestora;
h) folosirea consiliului de onoare şi a celorlalte pârghii (sancţiuni şi
recompense) pentru prevenirea abaterilor şi întărirea disciplinei militare.
87
6.3.8. Apărarea drepturilor omului
a) stabilirea nivelului de cunoaştere de către cadrele de comandă şi
personalul de execuţie a prevederilor legale privind apărarea şi promovarea
drepturilor omului aşa cum sunt acestea stipulate în Declaraţia Universală a
Drepturilor Omului, Constituţia României, legislaţia şi celelalte documente care
reglementează acest domeniu;
b) aprecierea modului în care sunt asigurate, aplicate şi respectate
drepturile omului în activitatea de instruire şi de executare a misiunilor
specifice;
c) modul de conlucrare al inspectoratului cu organele locale, cu
celelalte structuri descentralizate care au atribuţii pe linia protecţiei civile –
poliţia, jandarmii, armata, Crucea Roşie, unităţile medicale, formaţiunile
voluntare etc., în combaterea dezastrelor şi calamităţilor naturale sau provocate
de oameni;
d) identificarea şi analizarea eventualelor cazuri de încălcare a
legalităţii în domeniul activităţii de prevenire şi stingere a incendiilor.
6.3.9. Activitatea de management resurse umane

a) gradul de încadrare (numeric, calitativ şi proporţional) al
inspectoratului, în raport cu prevederile statului de organizare, cu ofiţeri, maiştri
militari, subofiţeri, voluntari şi personal contractual, situaţia pe categorii de
vârstă şi specialităţi;
b) dinamica de încadrare şi situaţia fluctuaţiei personalului;
c) preocuparea pentru perfecţionarea pregătirii personalului la locul de
muncă, precum şi în cadrul instituţiilor de învăţământ militare sau civile de
profil;
d) activitatea de selecţionare a candidaţilor pentru instituţiile de
învăţământ;
e) cunoaşterea personalului, a modului cum ofiţerii, maiştrii militari,
subofiţeri, gradaţi profesionişti şi personal contractual îşi îndeplinesc atribuţiile
funcţionale, comportarea şi profilul moral în unitate, familie şi societate;
f) investigarea psihologică cu privire la evidenţierea opiniilor
personalului referitoare la aspectele esenţiale ale organizaţiei, comandanţilor,
activitatea proprie, colectivul de muncă, satisfacţia generală a muncii;
g) preocuparea pentru respectarea principiul competenţei,
profesionalismului şi pregătirii, în promovarea cadrelor;
h) respectarea reglementărilor în vigoare pe linia încadrării, promovării
şi încetării raporturilor de muncă ale soldaţilor şi gradaţilor voluntari şi
personalului contractual;
88
i) modul de îndeplinire a sarcinilor specifice de către ofiţerii cu
atribuţii în domeniu şi respectarea ordinelor în vigoare referitoare la încadrarea
soldaţilor şi gradaţilor voluntari şi personalului contractual, precum şi la
încetarea raporturilor de muncă.

6.3.10.1. Probleme comune pe linie de logistică
a) reglementarea prin ordin de zi al şefului inspectoratului a activităţii
logistice (împuterniciri de comisii sau persoane, predarea-primirea funcţiilor,
numărul şi natura gestiunilor etc.);
b) respectarea metodologiei de elaborare şi fundamentare a
programelor logistice;
c) legalitatea realizării achiziţiilor publice de bunuri, servicii şi a
contractării, proiectării şi executării lucrărilor de investiţii şi reparaţii aprobate
prin programele logistice;
d) legalitatea încheierii şi derulării contractelor de achiziţii bunuri
materiale şi prestări servicii;
e) gradul de dotare cu mijloace tehnice şi de asigurare cu materiale,
constituirea stocurilor de siguranţă, justificarea consumurilor de materiale şi
carburanţi-lubrifianţi;
f) organizarea şi executarea controlului ierarhic interior;
g) scoaterea din funcţiune a mijloacelor tehnice, retragerea din
folosinţă a materialelor, disponibilizarea, transmiterea fără plată, valorificarea
prin vânzare sau casarea acestora, după caz;
h) organizarea şi executarea inventarierii patrimoniului;
i) starea tehnică şi de întreţinere a bunurilor materiale, organizarea,
planificarea, efectuarea reviziilor şi reparaţiilor la acestea;
j) organizarea şi ţinerea evidenţei tehnic-operative a bunurilor
materiale pe compartimente de aprovizionare-înzestrare;
k) modul de întocmire şi folosire a documentelor tehnic-operative şi a
celor justificative;
l) organizarea depozitării, păstrării şi conservării bunurilor materiale,
realizarea asigurării siguranţei spaţiilor de depozitare.
6.3.10.2. Probleme specifice serviciului logistic

a) asigurarea tehnică de autovehicule:
– calitatea reparaţiilor şi reviziilor tehnice;
– organizarea revistei de front a tehnicii;
– organizarea şi desfăşurarea activităţilor în parcul de
autovehicule şi atelierul auto;
89
– legalitatea folosirii mijloacelor de resort şi realitatea datelor
înscrise în documentele de transport;
– prevenirea accidentelor de circulaţie şi avariilor.
b) armament, geniu, chimic, foto, audio-video şi mijloace specifice:
– păstrarea, manipularea şi asigurarea securităţii bunurilor
materiale din dotare;
– urmărirea comportării în exploatare a mijloacelor tehnice.
c) administrarea patrimoniului imobiliar:
– asigurarea spaţiilor pentru cazare, muncă şi trai a personalului,
precum şi a celor pentru depozitarea bunurilor materiale;
– starea terenurilor şi regimul juridic al acestora;
– legalitatea închirierii spaţiilor;
– evidenţa de cadastru pentru imobilele din administrare;
– probleme privind controlul calităţii în construcţii;
– respectarea prevederilor legale pe linia asigurării locuinţelor la
d) echipament:
– asigurarea, conform normelor, a materialelor de resort (ţinute
militare, echipament de protecţie şi de lucru, materiale de
întreţinere, reparaţii, rechizite, furnituri de birou etc.);
f) protecţia mediului, a muncii şi supravegherea tehnică:
– cunoaşterea şi aplicarea reglementărilor de linie;
– autorizarea funcţionării instalaţiilor tehnice şi a utilajelor,
executarea verificărilor metrologice;
– accidente de muncă şi modul de soluţionare a acestora;
– acordarea drepturilor legale pentru condiţii deosebite de
muncă.
6.3.11. Activitatea medicală

Probleme comune activităţii compartimentelor
d) respectarea programului de activitate, întocmit cu aprobarea şefului
Centrului Medical şi avizul şefului inspectoratului;
e) modul de executare a atribuţiilor prevăzute în fişele posturilor;
f) preocuparea pentru întocmirea evidenţelor medicale primare,
calitatea documentelor efectuare şi respectarea termenelor raportărilor;
g) evaluarea numărului controalelor pe linie igienico-sanitară
executate de personalul medico-militar, precum şi a activităţilor de dezinfecţie
şi dezinsecţie.
90
Probleme specifice activităţii medicale
a) coordonarea, planificarea şi desfăşurarea activităţilor profilactice şi
curative;
b) evaluarea stării de sănătate a personalului şi organizarea controlului
medical periodic al acestuia;
c) starea igienico-sanitară a spaţiilor (de cazare, administrative etc.);
d) preocuparea pentru gestionarea şi administrarea medicamentelor,
materialelor sanitare şi a aparaturii medicale;
e) coordonarea şi realizarea acţiunilor de profilaxie generală, specială
şi a celor curative pentru prevenirea şi combaterea bolilor infecto-contagioase.

a) organizarea şi conducerea contabilităţii;
b) fundamentarea şi execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli;
c) organizarea şi executarea controlului financiar preventiv;
d) legalitatea plăţii drepturilor băneşti, acordarea şi justificarea
avansurilor spre decontare;
e) respectarea plăţilor efectuate pentru achiziţiile publice de bunuri;
f) legalitatea plăţilor efectuate pentru achiziţiile publice de bunuri;
g) legalitatea prestărilor de servicii efectuate şi utilizarea veniturilor
realizate potrivit dispoziţiilor legale;
h) respectarea procedurilor legale privind donaţiile şi sponsorizările;
i) respectarea normelor legale privind stabilirea şi recuperarea
pagubelor.
6.3.13. Activitatea consilierului juridic

a) respectarea legalităţii în activitatea de negociere şi avizare a
contractelor şi altor acte juridice încheiate de către inspectoratul
judeţean/unitatea controlată, precum şi a altor acte care angajează răspunderea
juridică;
b) eficienţa aplicării normelor juridice în procesul îndeplinirii
misiunilor, precum şi a reprezentării intereselor instituţiei în instanţele de
judecată;
c) organizarea activităţii consilierului juridic, ţinerea evidenţei şi
existenţa faptică a actelor normative şi a literaturii juridice necesare,
completarea corespunzătoare a registrelor, formularelor şi a celorlalte
imprimate specifice;
d) calitatea pregătirii profesionale a consilierului juridic şi implicarea
acestuia în procesul pregătirii continue din cadrul structurii controlate.
91
Probleme comune:
a) preocuparea pentru elaborarea şi fundamentarea programelor
logistice de comunicaţii şi informatică;
b) organizarea şi realizarea achiziţiilor de bunuri, investiţii şi reparaţii;
c) monitorizarea acţiunilor pentru încheierea şi derularea contractelor;
d) preocuparea pentru gestionarea mijloacelor şi materialelor.
Pe linie de comunicaţii:
a) organizarea, realizarea şi exploatarea sistemului de comunicaţii (cu
fir, radio, telex, cifru);
b) realizarea cooperării cu structurile Ministerului Internelor şi
Reformei Administrative;
c) dotarea, starea tehnică, de întreţinere şi executarea reparaţiilor la
mijloacele de comunicaţii;
d) concepţia asigurării legăturilor în situaţii deosebite (alarmă de
luptă, mobilizare, situaţii de urgenţe civile);
e) calitatea documentelor elaborate pe linii de comunicaţii şi
conducerea în secret; respectarea regimului acestora.
Pe linie de informatică:
a) cunoaşterea prevederilor actelor normative referitoare la activitatea
informatică în Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, respectarea
normelor şi metodologiilor de linie;
b) organizarea şi implementarea sistemului informatic, colaborarea cu
beneficiarii din unitatea proprie şi cu alte compartimente informatice din
Ministerul Internelor şi Reformei Administrative;
c) dotarea cu tehnică de calcul, gradul de încărcare cu aplicaţii
informatice;
d) starea de funcţionare şi întreţinere a tehnicii de calcul.
6.3.15. Activitatea de secretariat şi relaţii cu publicul

a) preocuparea cadrelor cu funcţii de conducere şi execuţie pentru
b) modul în care se respectă prevederile ordinelor privind evidenţa,
întocmirea, multiplicarea şi păstrarea documentelor cu caracter secret de stat şi
de serviciu, evidenţa, păstrarea şi întrebuinţarea sigiliilor şi ştampilelor;
c) aplicarea prevederilor ordinelor în vigoare referitoare la rezolvarea
92
d) respectarea prevederilor ordinelor şi instrucţiunilor privind
constituirea şi conservarea arhivei neoperative creată în unitate;
e) analiza periodică a activităţii de secretariat, documente secrete şi
6.3.16. Activitatea de protecţie a informaţiilor clasificate

a) stadiul implementării măsurilor de protecţie a informaţiilor
clasificate;
b)nivelul de însuşire a prevederilor actelor normative care
reglementează activitatea de protecţie a informaţiilor clasificate;
c) disfuncţionalităţi apărute în procesul de implementare a măsurilor de
protecţie în raport de clasele şi nivelurile de secretizare, volumul şi suportul
informaţiilor;
d) cantitatea, funcţia şi numărul persoanelor care au sau pot avea acces
la informaţii potrivit Certificatului de securitate şi autorizaţiei de acces;
e) ameninţările, riscurile şi vulnerabilităţile ce pot avea consecinţe
asupra informaţiilor clasificate;
f) constatarea unor eventuale incidente de securitate;
g) consilierea specializată pe linia implementării corecte la parametrii
de eficienţă protectivă a măsurilor care vizează protecţia juridică;
h) protecţia prin măsuri procedurale a personalului care are acces la
informaţii clasificate ori care este desemnat să asigure securitatea acestora;
i) protecţia surselor generatoare de informaţii – INFOSEC.
6.3.17. Capacitatea managerială şi climatul organizaţional şi

modul cum acestea se reflectă în activitatea unităţii
a) modul în care inspectorul şef şi adjuncţii săi cunosc şi aplică legile,
hotărârile Guvernului, prevederile ordinelor, regulamentelor şi dispoziţiilor la
îndeplinirea atribuţiilor funcţionale;
b) exercitarea actului de conducere, stilul de muncă al cadrelor cu
funcţii de răspundere, implicarea acestora în conducerea şi îndrumarea
activităţilor şi misiunilor încredinţate unităţii;
c) climatul de muncă, relaţiile interpersonale din conducerea
inspectoratului şi compartimentele subordonate adjuncţilor şi influenţa acestora
asupra îndeplinirii misiunilor şi sarcinilor, pregătirii efectivelor, ordinii şi
disciplinei militare;
d) cunoaşterea permanentă a situaţiei reale din unitate şi subunităţi,
calitatea deciziilor adoptate;
e) calitatea organizării, planificării şi executării activităţilor de control
şi îndrumare, eficienţa şi finalitatea acestora;
93
f) cooperarea şi colaborarea cu organele locale ale administraţiei
publice, unităţile Ministerului Internelor şi Reformei Administrative,
Serviciului Român de Informaţii şi Ministerului Apărării;
g) activităţi desfăşurate pentru buna gospodărire a fondurilor materiale
şi financiare puse la dispoziţie, prevenirea pagubelor de orice fel;
h) preocuparea pentru rezolvarea petiţiilor primite, a problemelor
prezentate la audienţe, precum şi a cererilor şi rapoartelor personalului;
i) modul de organizare şi adaptare la specificul unităţii a criteriilor şi
indicatorilor de performanţă, în concordanţă cu prevederile legislative, pe baza
planului stabilit la începutul anului de către Inspectoratul General pentru
Situaţii de Urgenţă;
j) preocuparea comenzii unităţii pentru asigurarea aplicării prevederilor
Strategiei de reformă a Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, şi a
Planului de acţiuni pentru combaterea corupţiei în rândul personalului, a
ordinelor şi instrucţiunilor ministrului internelor şi reformei administrative,
precum şi ale inspectorului general.
6.4. Diverse
Constatările rezultate cu prilejul inspecţiei vor fi prezentate efectivelor
controlate şi cadrelor cu funcţii de conducere.
Raportul cu principalele concluzii rezultate în urma inspecţiei va fi
prezentat conducerii Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, spre
aprobare, concomitent cu propuneri de îmbunătăţire a muncii.
Componenţa comisiei de inspecţie şi compartimentele verificate sunt
prezentate în anexă.
Instruirea membrilor colectivului de inspecţie se va desfăşura în ziua
de ______, ora____.
6.5. Perioada de desfăşurare a inspecţiei: _________
_______________________
94
PARTEA A II-A
STUDII DE CAZ
ARGUMENT
Practica managerială şi educaţională din ultima jumătate de secol a

demonstrat valoarea studiilor de caz. Desigur, această constatare este valabilă şi
în cazul managementului organizaţiilor de poliţie, fie ele de poliţie, poliţie de
frontieră, jandarmerie sau alte structuri din domeniul ordinii publice şi
siguranţei cetăţeanului. Utilitatea studiilor de caz manageriale poate fi
sintetizată astfel:
– contribuie la perceperea şi înţelegerea mecanismelor manageriale din
organizaţiile de poliţie;
– dezvoltă capacitatea de a analiza situaţiile manageriale şi de a
proiecta soluţii pentru îmbunătăţirea sau perfecţionarea lor;
– amplifică, prin transfer de „know-how managerial”, funcţionalitatea
şi performanţele organizaţiilor de poliţie.
Având în vedere aceste elemente voi prezenta, în continuare, o selecţie
de studii de caz axată pe managementul celor mai reprezentative organizaţii de
poliţie dar şi de prevenire a situaţiilor de urgenţă, pentru că realitatea
contemporană a dovedit încă odată dacă mai era nevoie, că, deşi au misiuni
diferite, acestea au multe elemente şi principii de acţiune comune.
96
CAPITOLUL 7
STUDIU DE CAZ PRIVIND CONCLUZIILE REZULTATE

ÎN URMA INSPECŢIEI EFECTUATE LA UN
INSPECTORAT JUDEŢEAN
DE POLIŢIE
În conformitate cu dispoziţia ministrului Ministerului Internelor şi

Reformei Administrative, în perioada _________, o comisie formată din ofiţeri
ai Corpului de Control al ministrului, Direcţiei Generale Management Resurse
Umane, Direcţiei Generale Financiare, Direcţiei Generale Juridice, Direcţiei
Generale Management Logistic şi Administrativ, Direcţiei Generale pentru
Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei, Direcţiei Generale Management
Organizatoric, Centrului de Testare Psihosociologică şi specialişti din cadrul
Inspectoratului General al Poliţiei Române, a efectuat o evaluare
multidisciplinară a activităţii Inspectoratului de Poliţie al Judeţului ________.

Obiectivele inspecţiei au fost:
a) verificarea capacităţii manageriale a structurii de conducere;
b) verificarea managementului resurselor umane;
c) verificarea managementului financiar contabil;
d) verificarea managementului logistic;
e) verificarea managementului activităţii de informatică şi comunicaţii;
f) verificarea managementului unităţii teritoriale de analiză a informaţiilor;
g) verificarea managementului activităţii de investigare a fraudelor;
h) verificarea managementului structurilor de investigaţii criminale;
i) verificarea managementului activităţii de criminalistică;
j) verificarea managementului activităţii privind regimul armelor,
explozivilor şi substanţelor toxice;
k) verificarea managementului activităţii de ordine publică;
97
l) verificarea managementului activităţii poliţiei rutiere;
m) verificarea managementului activităţilor de urmărire penală;
n) verificarea managementului structurii cazier judiciar, statistică şi
evidenţă operativă;
o) verificarea activităţii de asistenţă juridică;
p) verificarea activităţii de secretariat şi protecţia documentelor
clasificate;
r) analiza climatului organizaţional şi a stilului de conducere al echipei
manageriale;
s) percepţia imaginii poliţiei în rândul cetăţenilor din judeţul
_____________;
t) măsuri.
Perioada supusă controlului: anul ____şi trimestrul ___.
În urma verificărilor efectuate comisia de inspecţie a constatat
următoarele:
7.2. Priorităţi instituţionale. Performanţe manageriale

7.2.1. Obiective manageriale
În baza principalelor documente de planificare şi orientare strategică a
dezvoltării instituţionale, respectiv: Strategia Sectorială a Ministerului
Internelor şi Reformei Administrative în perioada 2004–2006, Strategia
Naţională de Management Integrat de Stat a României în perioada 2004–2006
şi Strategia de Modernizare a Poliţiei Române în perioada 2004–2007, Strategia
Naţională de Prevenire a Criminalităţii pentru perioada 2004–2007 şi Strategia
Naţională de Combatere a Criminalităţii Organizate în perioada 2004–2007, la
începutul anilor 2006 şi 2007, la nivelul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului
________ au fost elaborate programe manageriale, prin care s-a urmărit
monitorizarea modului de implementare a conceptelor privind:
– dezvoltarea capacităţii de acţiune a poliţiei pentru atingerea
standardelor europene în materia serviciului poliţienesc oferit comunităţii;
– necesitatea creşterii eficienţei activităţilor poliţiei în prevenirea şi
contracararea infracţionalităţii, abordarea secvenţială a fenomenului
criminalităţii;
– creşterea eficienţei folosirii resursei umane şi financiare;
– descentralizarea actului decizional;
– dezvoltarea cooperării interinstituţionale şi a imaginii instituţiei.
Necesitatea armonizării şi compatibilizării sistemului propriu de ordine
publică cu sistemele celorlalte state membre ale Uniunii Europene, a generat
98
căutări permanente pentru realizarea unui cadru acţional eficient, prin crearea şi
operaţionalizarea unor noi structuri şi coordonarea integrală a serviciilor,
orientarea acestora către principalele segmente de criminalitate, creşterea
flexibilităţii componentelor structurale, astfel încât să răspundă transformărilor
şi obiectivelor preconizate.
7.2.2. Modificări instituţionale realizate

În această perioadă a devenit funcţional noul stat de organizare, fapt ce
a făcut posibil să fie elaborat noul Regulament de Organizare şi Funcţionare a
Inspectoratului permiţând o echilibrare a efectivelor, funcţie de raportul
„populaţie – volumul criminalităţii”, punându-se accent pe consolidarea
sistemului de ordine publică, reuşindu-se acoperirea deficitului de personal prin
suplimentarea funcţiilor existente.
În perioada supusă evaluării au fost înfiinţate şi operaţionalizate mai
multe structuri, astfel:
– Unitatea Teritorială de Analiză a Informaţiilor;
– Compartimentul Inspecţie Internă;
– Compartimentul Juridic;
– Compartimentul Apeluri de Urgenţă 112, în cadrul Centrului
Operaţional;
– Compartimentul Marketing şi Achiziţii Publice;
– În cadrul Serviciului de Investigare a Fraudelor a fost înfiinţat
Compartimentul de Investigare a Infracţiunilor la Regimul Drepturilor de
Proprietate Intelectuală şi Industrială;
– În cadrul Serviciului de Investigaţii Criminale au fost înfiinţate
Compartimentele Patrimoniul Cultural-Naţional şi Grupări Infracţionale;
– În cadrul Serviciului Comunicaţii şi Informatică a fost înfiinţat
Compartimentul Protecţia Informaţiilor Clasificate – Componenta de
Securitate pentru Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor;
– Biroul Poliţiei Rutiere şi Biroul Criminalistic de la Poliţia
Municipiului ________ au fost trecute în structura Serviciului Poliţiei Rutiere şi
Serviciului Criminalistic.
7.2.3. Optimizarea resurselor instituţionale

Modificările instituţionale s-au realizat prin susţinerea unui amplu
proces de alocare şi realocare a resurselor, în funcţie de priorităţile identificate.
În anul 2006 au fost reduse două funcţii de conducere şi au fost
suplimentate organigramele Serviciului Management Resurse Umane,
Serviciului de Combatere a Criminalităţii Organizate şi Antidrog şi Serviciului
Comunicaţii şi Informatică, cu câte două funcţii de execuţie.
99
În conformitate cu măsurile adoptate în şedinţa Colegiului Ministerului
Internelor şi Reformei Administrative din 27.07.2006 şi dispoziţia conducerii
Inspectoratului General al Poliţiei Române a fost analizată procedura de
corelare a gradelor profesionale cu nivelul funcţiilor, pentru crearea sistemului
piramidal, astfel că s-a reuşit transformarea a 15 funcţii vacante în funcţii cu
grade profesionale corespunzătoare: 12 de ofiţeri II, corespunzătoare gradului
profesional de subinspector , inspector; 1 de ofiţer I, corespunzătoare gradului
profesional de inspector principal; 2 de ofiţer principal II, corespunzătoare
gradului profesional de comisar.
S-a creat, astfel, posibilitatea obţinerii unui plus de eficienţă în spaţiul
furnizării serviciilor publice, în principal prin reducerea personalului de
comandă şi neoperativ, precum şi a cheltuielilor aferente.
7.2.4. Cooperarea Interinstituţională

În eforturile de prevenire şi combatere a criminalităţii, o preocupare
constantă a fost şi aceea de a dezvolta şi optimiza relaţii active cu structurile
Ministerului Internelor şi Reformei Administrative de la nivelul judeţului, cu
celelalte instituţii cu atribuţii în înfăptuirea actului de justiţie, cu instituţiile
descentralizate şi deconcentrate, cu organizaţiile nonguvernamentale, cu
sindicatele şi patronatele. În acest sens, au fost încheiate 111 protocoale de
colaborare şi 2 programe locale în parteneriat cu alte instituţii.
7.2.5. Marketingul Instituţional

Activitatea de Relaţii Publice a fost guvernată de principiile
transparenţei şi echidistanţei, fiind dezvoltată permanent politica de relaţionare
cu opinia publică, prin:
– participarea la 1.617 emisiuni prin audio-vizual;
– întocmirea sau furnizarea unor date pentru publicarea a 4.877 articole
în presa scrisă;
– organizarea a 509 activităţi preventive în comun cu alte instituţii sau
organisme nonguvernamentale;
– efectuarea a 46 de studii în domeniul cercetării criminologice.
Prin aceste activităţi au fost prezentate:
– noile concepte de muncă;
– obiectivele activităţii poliţiei şi modul de acţiune pentru atingerea
acestora;
– evoluţia fenomenului criminalităţii la nivelul judeţului;
– modalităţile concrete de acţiune ale poliţiei în anumite situaţii şi
rezultatele obţinute;
– acţiunile desfăşurate în parteneriat cu alte instituţii.
100
7.2.6. Servirea Comunităţii
În perioada supusă evaluării, personalul instituţiei a fost angajat în
numeroase activităţi de servire şi ajutorare a comunităţii, ce au necesitat un
volum considerabil de timp, astfel :
– au fost organizate 148 razii (2006 = 110, trim. I/2007 = 38);
– s-a intervenit la 8.852 solicitări prin S.U.A.U. 112 (2006 = 4906;
2007 = 3946);
– au fost rezolvate 17.078 petiţii, scrisori şi reclamaţii (2006 = 14.111;
2007 = 2.967);
Cu ocazia acestor activităţi:
– au fost prinşi 7 urmăriţi internaţional (2006 = 6; 2007 = 1);
– au fost prinşi 120 urmăriţi general (2006 = 110; 2007 = 10);
– au fost luaţi în evidenţa poliţiei 401 bolnavi psihic (2006 = 339;
2007 = 62);
– au fost depistaţi 992 minori lipsiţi de supraveghere (2006 = 813;
2007 = 179);
– au fost amprentate 2639 persoane suspecte (2006 = 2216;
2007 = 423);
– au fost aplicate 97272 sancţiuni contravenţionale (2006 = 87.534;
2007 = 9.738), în valoare de 5.068,81 mii RON (2006 = 4.219,71
mii RON; 2007 = 849,10 mii RON).
7.2.7. Evoluţia Criminalităţii

În anul 2006, criminalitatea sesizată a scăzut cu 1,74% fapte de natură
penală înregistrate.
Criminalitatea stradală sesizată a scăzut cu 26% în 2006 şi cu 58,6% în
trim./I./2007.
Criminalitatea soluţionată a crescut cu 26,42% în anul 2006 şi cu
54,90% în trim. I./2007.
În anul 2006 a crescut cu 1% numărul dosarelor penale soluţionate, iar
în trim. I./2007, creşterea a fost de 43%. Numărul dosarelor complexe
soluţionate în anul 2006 a crescut de la 5 la 23, iar în trim. I./2007 a înregistrat
o uşoară scădere.
Numărul persoanelor cercetate a crescut cu 19,36% în anul 2006 şi cu
15,67% în trim. I./2007.
Numărul persoanelor învinuite/inculpate a crescut cu 25,41% în 2006
şi cu 42,1% în trim. I./2007.
Numărul persoanelor cercetate în stare de reţinere sau arest preventiv a
crescut cu 9,92% în anul 2006, dar a scăzut cu 55,55% în trim. I./2007.
101
7.3. Managementul resurselor umane
7.3.1. Resursele umane
La data de 01.01.2006, în statul de organizare al inspectoratului erau
prevăzute 865 posturi, fiind ocupate 763 (procent de încadrare 82,20%) şi
vacante 102).
La data de 15.04.2007, în statul de organizare al inspectoratului erau
prevăzute 899 posturi, din care: 191 pentru ofiţeri, 675 pentru agenţi, 33 pentru
personal contractual, fiind încadrate 880 posturi (97,8%), cu 179 ofiţeri
(93,7%), 672 agenţi (99,5%) şi 29 personal contractual (89,8%).
Pentru eliminarea deficitului de personal existent la 01.01.2006, au fost
încadraţi din sursă externă 12 ofiţeri, 2 agenţi şi 2 personal contractual, au fost
trecuţi în corpul ofiţerilor 33 agenţi, iar din alte unităţi ale Ministerului
Internelor şi Reformei Administrative au fost mutaţi în cadrul inspectoratului 6
ofiţeri şi 7 agenţi.
Totodată, din instituţiile de învăţământ ale Ministerului Internelor şi
Reformei Administrative au fost repartizaţi 4 ofiţeri şi 111 agenţi.
Din cele 19 posturi vacante, 12 sunt funcţii de ofiţer, 3 de agent, iar 4
sunt de personal contractual.
De la intrarea în vigoare a statului de organizare, respectiv 01.01.2006,
au fost înregistrate 178 cereri de mutare a poliţiştilor de la un compartiment sau
formaţiune la alta şi 27 cazuri de pierdere de personal.
În perioada supusă controlului au fost organizate 36 concursuri,
pentru:
– încadrarea directă a 16 posturi vacante (12 – ofiţer; 2 – agent; 2-
personal contractual);
– trecerea în corpul ofiţerilor a unui număr de 33 agenţi poliţie;
– promovarea în funcţii de conducere a 14 ofiţeri;
În perioada de referinţă, 159 ofiţeri, 520 agenţi şi 30 personal
contractual au fost stimulaţi prin acordarea a 2.465 recompense, constând în:
premii în bani – 2.409; mulţumiri scrise – 28; acordarea gradului profesional
următor înaintea îndeplinirii stagiului minim – 23; alte recompense – 5.
Totodată, pentru abaterile disciplinare săvârşite, 6 ofiţeri, 28 agenţi şi 2
personal contractual au fost sancţionaţi pentru cele 37 abateri, fiind aplicate tot
atâtea sancţiuni disciplinare, astfel:
– avertisment = 2;
– mustrare scrisă = 21;
– diminuarea drepturilor salariale cu 5-20% pe o perioadă de 1-3 luni = 9;
– amânarea de la acordarea gradului profesional următor pe o perioadă
de la 1 la 3 ani = 4;
102
– trecerea într-o funcţie inferioară până la cel mult nivelul de bază al
gradului profesional deţinut = 1;
O categorie aparte o constituie personalul care a comis infracţiuni
(fapte care aduc atingere imaginii instituţiei implicit autorităţii şi prestigiului de
poliţist), respectiv:
– comisar ________, condamnat pentru săvârşirea infracţiunii de trafic
de influenţă; la 05.10.2006 i-au încetat raporturile de serviciu;
– comisar __________, trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii
de trafic de influenţă; la 16.01.2006 a fost pus la dispoziţia unităţii.
7.3.2. Deficienţe pe linia managementului resurselor umane

Verificarea documentelor, prin sondaj, privind modul de organizare şi
desfăşurare a concursurilor pentru ocuparea, prin recrutare din sursă externă şi
internă a posturilor vacante de ofiţeri şi agenţi, precum şi pentru promovările în
funcţii de conducere, a evidenţiat faptul că membrii comisiilor de concurs şi
poliţiştii care au asigurat activităţile de secretariat desfăşurate în astfel de
situaţii nu au respectat, în totalitate, prevederile cuprinse în actele normative ce
reglementează activitatea de resurse umane, unele dintre acestea având caracter
de repetabilitate, astfel:
– au fost constituite subcomisii de verificare a abilităţilor în utilizarea
calculatorului, fără desemnarea unui preşedinte, aspect ce încalcă prevederile
art. 4 alin. 4 din Anexa nr. 12 la Dispoziţia Directorului DMRU nr. II/960/2004;
– în cazul anunţurilor afişate la sediul unităţii organizatoare, pentru
concursurile de ocupare prin recrutare din sursă internă, tematica şi bibliografia nu au
fost datate, neputându-se astfel, stabili dacă au fost respectate termenele de afişare
prevăzute de art. 23 alin. 1 din Ordinul M.A.I. nr. 300/2004 – 15 zile şi, respectiv, art.
7 lit. a din Dispoziţia Directorului D.M.R.U. nr. II/960/2004 – 10 zile;
– pentru ocuparea funcţiei de şef Serviciu Investigaţii Criminale,
organizat la data de 15.05.2006, candidatul declarat „Admis” – comisar de
poliţie ____________nu a îndeplinit condiţia privind necesitatea absolvirii de
către candidaţi a unui curs în specialitatea postului, potrivit Anexei nr. 2 din
O.M.AI. nr. 588/2005 şi anunţului afişat la sediul unităţii;
– pentru ocuparea funcţiei de ajutor şef de post Poliţie
_________organizat la data de 23.11.2006, cu recrutarea personalului din sursă
externă, notele obţinute la testele de verificare nu au fost trecute pe fiecare
lucrare în parte de membrii comisiei de concurs, ci doar în borderourile
individuale, aspect ce contravine art. 21 alin. 2 din Dispoziţia Directorului
D.M.R.U. nr. II/960/2004;
Aplicarea sancţiunilor disciplinare a fost realizată, în cea mai mare
parte a cazurilor verificate prin sondaj, fără respectarea, în totalitate, a
103
prevederilor legale în vigoare, care reglementează cercetarea prealabilă şi/sau
analizarea în Consiliul de Disciplină, astfel:
– ag.sf.a.__________, prin Dispoziţia nr. S/132/15.03.2006, a fost
sancţionat cu „Amânarea promovării în grade profesionale sau funcţii
superioare pe o perioadă de 1 an” ceea ce presupune aplicarea a 2 sancţiuni
pentru o singură abatere, încălcându-se prev. art. 13 lit. f din O.M.AI.
nr.400/2004, privind regimul disciplinar al personalului;
– ag.sf.a.__________, prin Dispoziţia nr. S/137/14.03.2006, a fost
sancţionat cu „Amânarea în grade profesionale sau funcţii superioare pe o
perioadă de 2 ani” ceea ce presupune aplicarea a 2 sancţiuni pentru o singură
abatere, încălcându-se prev. art. 13 lit. f din O.M.AI. nr. 400/2004, privind
regimul disciplinar al personalului;
– ag.pr._____________, prin Dispoziţia nr. S/411219/ 26.03.2006 a
fost sancţionată cu „Amânarea în grade profesionale sau funcţii superioare pe o
perioadă de 2 ani” ceea ce presupune aplicarea a 2 sancţiuni pentru o singură
abatere, încălcându-se prev. art. 13 şi art. 39 lit. f din O.M.AI. nr.400/2004,
privind regimul disciplinar al personalului;
– ag.sf.a. ___________a fost sancţionat cu „Mustrare scrisă“, prin
Dispoziţia nr. S/552/29.12.2006, dar comunicarea sancţiunii s-a făcut la
12.01.2007, contrar prev. art. 64 alin.1 din O.M.AI. nr.400/2004, conform
căruia comunicarea trebuia făcută în termenul de 5 zile calendaristice de la data
emiterii dispoziţiei;
– ag.sf.a. ___________a fost sancţionat cu „Diminuarea drepturilor
salariale pentru funcţia îndeplinită cu 10%, pe o perioadă de 3 luni” prin
Dispoziţia nr.S/265/25.05.2006, dar comunicarea sancţiunii s-a făcut abia la
06.06.2006;
– ag.pr. __________a fost sancţionat cu „Mustrare scrisă” prin
Dispoziţia nr. S/41198/15.03.2007, dar comunicarea sancţiunii s-a făcut la
26.03.2007;
În activitatea de evaluare a personalului pentru anul 2006 nu s-au
respectat, în totalitate, prevederile O.M.AI. nr. 300/2004 cu privire la
activităţile premergătoare referitoare la instruirea personalului, întocmirea şi
contestarea fişelor de evaluare, astfel:
– ag.pr. __________a contestat calificativul „BUN” acordat de şeful
nemijlocit, însă contestaţia acestuia a fost soluţionată de către o altă comisie
decât cea stabilită prin Dispoziţia inspectorului-şef nr.41708/10.01.2007, căreia,
potrivit art.90 alin.2 din O.M.A.I. nr.300/2004, nu-i revenea această atribuţie;
– sinsp. ___________a contestat calificativul „BUN” acordat de şeful
nemijlocit şi aprobat de şeful ierarhic al şefului nemijlocit. Cu ocazia
soluţionării, contestaţia a fost aprobată de către inspectorul-şef, care a acordat
104
calificativul „Foarte bun”, fără a modifica aprecierile indicatorilor din fişa de
evaluare, încălcând prev. art. 8 alin. 3 al Anexei nr. 20 la Dispoziţia
Directorului D.M.R.U. nr. II/960/2004;
– ag. ____________a contestat calificativul „Bun” acordat de şeful
Poliţiei oraşului _______şi aprobat de şeful Inspectoratului de Poliţie al
Judeţului_______. Întrucât, în această situaţie, şeful cu drept de soluţionare a
contestaţiei ar fi trebuit să fie inspectorul general al Poliţiei Române, s-a
întocmit o nouă fişă de evaluare, prin care s-a acordat acelaşi calificativ „Bun”
de către şeful Postului de Poliţie ________(competent a întocmi fişa de
evaluare) şi schimbat în „Foarte bun” de şeful Poliţiei oraşului
_______încălcându-se prev. art. 8 alin. 3 al Anexei nr. 20 la Dispoziţia
Directorului D.M.R.U. nr.II/960/2004 cu privire la modificarea aprecierilor
indicatorilor din fişa de evaluare;
– sinsp. _______a fost evaluat cu calificativul „Bun” de şeful
nemijlocit şi a depus contestaţie, însă calificativul nu a fost aprobat de şeful
ierarhic al şefului nemijlocit (şeful Poliţiei Municipiului _______), ci de către
comisar______, adjunct al inspectorului şef, care avea obligaţia să dispună
constituirea comisiei de soluţionare a contestaţiei depuse de poliţist, încălcându-
se prev. art. 90 alin. 2 din O.M.I.R.A. 300/2004 şi ale art. 1 alin. 1 lit. i din
Anexa nr. 20 la Dispoziţia Directorului D.M.R.U. nr. II/960/2004;
Nu este întocmit registrul de evidenţă a dosarului personalului în
activitate, iar peste 90% din dosarele personale nu sunt actualizate din punct de
vedere al schimbărilor survenite în activitatea socio-profesională a personalului
unităţii.
În urma verificării modului de acordare a premiilor trimestriale s-a
constatat că nu au fost respectate prevederile art. 10 alin. 2 lit. a şi lit. d şi art.70
alin. 3 din O.M.AI. nr. 400/2004, în sensul că 12 poliţişti au fost recompensaţi
cu diferite sume de bani în perioada cât erau sancţionaţi disciplinar sau când
sancţiunile nu se ridicaseră de drept (ag.sf.a______, ag.sf.a._________;
ag.sf.a._________; ag.sf.a. __________ag.sf._______, ag.sf._________,
ag.sf.a.________, ag.sf.a.__________, ag._________, sinsp.__________,
comisar__________).
A fost identificată Metodologia nr. 70822/13.06.2006 de aplicare a
O.M.A.I. nr. 1251/30.03.2006 privind modificarea şi completarea Anexei
O.M.A.I. nr. 600/2005, pentru aprobarea competenţelor de gestiune a resurselor
umane ale ministrului, secretarilor de stat, secretarului general şi
şefilor/comandanţilor unităţilor M.I.R.A. semnată de către inspectorul şef, prin
care se menţionează la punctul 4 că „poliţistul care solicită mutarea dintr-o
subunitate în alta va întocmi un raport ce va fi analizat de şeful inspectoratului”,
aspect ce contravine prevederilor art. 531din O.M.A.I. nr. 600/2005 cu
105
modificările şi completările ulterioare, care stipulează: „Şeful poliţiilor
municipale, orăşeneşti şi şeful Poliţiei Transporturi aprobă:
a) „……”
b) „mutarea ofiţerilor cu funcţii de execuţie, agenţilor de poliţie şi
personalului contractual, între birourile, compartimentele şi posturile de poliţie
subordonate, precum şi în cadrul propriei structuri“.
Având în vedere aceste aspecte se constată că, deşi la nivel central se
acţionează cu consecvenţă pentru descentralizarea competenţelor de gestiune a
resurselor umane, la nivelul I.P.J. _______, echipa managerială restrânge
atribuţiile şefilor poliţiilor municipale şi orăşeneşti, nesocotind consilierea
efectuată de şeful Serviciului Management Resurse Umane.
7.3.3. Managementul pregătirii continue a personalului

În baza Dispoziţiilor inspectorului general al Inspectoratului General al
Poliţiei Române nr. 542/31.01.2006 şi nr. 702/31.01.2007 pentru desfăşurarea
activităţii de pregătire continuă a personalului, în anii 2006 şi 2007 au fost
emise Dispoziţiile inspectorului şef al I.P.J. ______ nr. 22/02.02.2006, respectiv
nr. 41731/12.02.2007. Aceste dispoziţii reproduc dispoziţiile inspectorului
general, fără a stabili însă cadrul organizatoric al desfăşurării acestei activităţi.
La începutul fiecărui an de pregătire nu au fost organizate convocările
de instruire a personalului cu responsabilităţi în domeniu, încălcându-se
prevederile art. 54 alin. 1 din Instrucţiunile nr. 363/2002, fapt ce a condus la
desfăşurarea, în mod formal şi superficial, a activităţilor de pregătire la toate
structurile inspectoratului.
Cu ocazia desfăşurării controlului a rezultat că ofiţerii care ar trebui să
organizeze şi să conducă nemijlocit activităţile de pregătire nu cunosc
prevederile Instrucţiunilor nr. 363/2002 privind pregătirea continuă a
personalului Ministerului Internelor şi Reformei Administrative.
Mapele cu documentele de organizare şi desfăşurare a pregătirii
personalului precum şi lecţiile prezentate sunt incomplete la toate grupele, nu
există evidenţe clare cu privire la participarea personalului la activităţi de
pregătire.
Se manifestă superficialitate în evaluarea nivelului de pregătire
continuă a personalului, ajungându-se până acolo, încât calificativele acordate
la verificarea anuală să nu concorde cu cele înscrise în fişele de evaluare ale
poliţiştilor.
În unele situaţii, tematica de pregătire este confundată cu bibliografia
(S.P.O.P., S.M.R.U.).
Ca o consecinţă a lipsei de preocupare şi a formalismului manifestate
în activitatea de pregătire sunt rezultatele obţinute de cele 31 cadre de
106
conducere din I.P.J.________ la testul profesional tip grilă, aplicat de comisia
de evaluare, cu un grad mediu de dificultate. Evaluarea s-a făcut prin acordarea
de note de la 1 la 10, rezultatul fiind după cum urmează:
– nota „10” = 0;
– nota „9” = 1 (3,2%);
– nota „8” = 4 (12,9%);
– nota „7” = 2 (6,45%);
– nota „6” = 5 (16,12%);
– nota „5” = 5 (16,12%);
– nota „4” = 5 (16,12%);
– nota „3” = 3 (9,67%);
– nota „2” = 2 (6,49%);
– nota „1” = 4 (12,9%).
De menţionat că toţi membrii echipei manageriale ai I.P.J. _______ au
obţinut note sub „5”.
7.4. Managementul financiar-contabil

În anul 2006, Inspectoratul de Poliţie al judeţului _____ a primit, de la
ordonatorul secundar de credite, bugetul de venituri şi cheltuieli din surse bugetare,
conform. Legii nr. 379/15.12.2005 privind bugetul de stat pe anul 2006.
Astfel, unitatea a primit un buget la Cap. 61.01.03.01 „Ordine Publică
–Poliţie“ în sumă de 30.028.000 lei (25.895.000 lei la Titlul „Cheltuieli de
personal”, 1.870.000 lei la Titlu II „Cheltuieli materiale şi servicii”, 12.000 lei
la Titlu VI „Transferuri între unităţi ale administraţiei publice”, 4.000 lei la
Titlul IX „Alte cheltuieli – despăgubiri civile”, 2.247.000 lei la Titlul X „Active
nefinanciare”).
La Cap. 68.01.06 „Asistenţă socială pentru familie şi copii“, unitatea a
primit un buget de 23.000 lei (1.000 lei la Titlul VI „Transferuri”, 22.000 lei la
Titlul VIII „Asistenţă socială”).
La Cap. 68.01.08 „Ajutoare la trecerea în rezervă“ unitatea a primit un
buget de 390.000 lei (390.000 lei la Titlul VIII « Asistenţă socială»).
Plăţile nete de casă la data de 31.12.2006 la Cap. 61.01.03.01 „Ordine
publică – Poliţie“ au fost de 30.024.938 lei, având o execuţie bugetară în
procent de 99,99%.
La sfârşitul exerciţiului bugetar 2006 s-au înregistrat facturi neachitate
în valoare de 168.257 lei, reprezentând furnizori neachitaţi.
Pentru anul 2007, Inspectoratul de Poliţie al judeţului _______ a
primit, de la ordonatorul secundar de credite, bugetul de venituri şi cheltuieli
107
din surse bugetare conform Legii nr. 486/27.12.2006 privind bugetul de stat pe
anul 2007.
La Cap. 61.01.03.01. „Ordine Publică – Poliţie“ unitatea a primit un
buget în sumă de 31.570.000 lei (30.127.000 lei la Titlul I „Cheltuieli de
personal”, 1.244.000 lei la Titlul II „Cheltuieli materiale şi servicii”, 13.000 lei
la Titlul VI „Transferuri între unităţi ale administraţiei publice”, 186.000 lei la
Titlul X „Active nefinanciare”).
Plăţile nete de casă la data de 31.03.2007 au fost de 8.976.291 lei,
având o execuţie bugetară în procent de 100 %.
La data de 31.03.2007, unitatea înregistrează obligaţii faţă de furnizorii
de bunuri şi servicii în valoare de 118.502 lei.
La data efectuării controlului, drepturile băneşti sunt achitate în
totalitate şi nu sunt înregistrate datorii faţă de bugetul statului rezultate din
viramente aferente salariilor.
Din verificările efectuate prin sondaj nu s-au constatat deficienţe la
plata drepturilor băneşti, ori la acordarea şi justificarea avansurilor spre
decontare.
Pentru achiziţiile publice de bunuri, în cadrul unităţii s-au efectuat, în
conformitate cu prevederile Ordonanţei nr. 60/2001 şi Ordonanţei nr. 34/2006,
licitaţii, proceduri de analiză de oferte şi încredinţări directe pentru toate
sectoarele de activitate, în urma cărora au fost încheiate contracte cu furnizorii
de bunuri materiale şi au fost realizate achiziţii directe.
Din verificările efectuate prin sondaj pentru anul 2006 şi trim. I/2007
nu s-au constatat deficienţe în ceea ce priveşte achiziţiile directe şi execuţia
contractelor.
Procedurile de donaţie/sponsorizare s-au efectuat în conformitate cu
prevederile O.M.A.I. nr. 340/2002 modificat şi completat cu O.M.A.I. nr.
381/2003, O.M.A.I. nr. 511/2003, O.M.A.I. nr. 1058/28.11.2005, O.M.A.I. nr.
1305/13.05.2006 şi O.M.A.I. nr. 1468/02.10.2006.
La începutul anului 2006 unitatea era înregistrată în contabilitate cu
pagube în sumă totală de 37.999,48 lei, reprezentând despăgubiri civile şi
cheltuieli de judecată, precum şi drepturi băneşti primite în plus.
Pagubele au fost evidenţiate şi totodată recuperate în cursul anului 2006,
astfel încât la 31.03.2007 I.P.J._____ nu înregistrează pagube de recuperat.
Deficienţe constatate
– pentru un număr de 18 cadre (gestionari) nu s-a efectuat actualizarea
valorii garanţiilor materiale la nivelul salariilor indexate pentru anul 2007;
– referitor la compensaţiile de chirii acordate personalului unităţii s-a
constatat că pentru 3 (trei) cadre calculul lunar al compensaţiilor de chirie s-a
efectuat eronat;
108
– pentru achiziţiile directe din sectorul alimente (trim. I anul 2007) s-a
constatat că nu au fost respectate prevederile art. 19, alin. 1 din Ordonanţa de
Urgenţă a Guvernului României nr. 34/2006, nefiind întocmite notele
justificative prin care să se informeze despre achiziţia realizată şi, în consecinţă,
nu a existat.
7.5. Managementul logistic

Fondurile primite au fost folosite în cea mai mare parte (78.111,6 lei)
pentru execuţia în antrepriză a lucrărilor de reamenajare a spaţiilor pentru
persoanele reţinute sau arestate din cadrul arestului preventiv al unităţii.
Faţă de programul de asigurare tehnico-materială al sectorului
transporturi, unităţii i-au fost repartizate fonduri bugetare în proporţie de cca.
50%, achiziţiile de bunuri materiale fiind desfăşurate în baza prevederilor
legale.
Unitatea are în dotare 199 mijloace de transport, dintre care 103
autovehicule, 6 motoscutere şi un ATV nou intrate în dotare, fiind asigurat un
grad real de înzestrare de 51%.
Pe lângă autovehicule, inspectoratul mai are în dotare şi un număr de
78 biciclete (faţă de un necesar de 79). În prezent, sunt retrase din exploatare, în
vederea scoaterii din funcţiune, 7 mijloace de transport, care îndeplinesc
condiţiile prevăzute de reglementările în vigoare. De asemenea, sunt retrase din
exploatare 8 autovehicule în vederea executării unor reparaţii curente. Totodată,
la nivelul inspectoratului au fost casate 27 mijloace de transport, în
conformitate cu prevederile legale în vigoare.
Alocarea la drepturi a autovehiculelor se execută în conformitate cu
prevederile normativelor de linie, în vigoare. Din verificările efectuate prin
sondaj, s-a constatat că starea tehnică şi de întreţinere a mijloacelor de
transport din dotare este bună şi foarte bună, cu excepţia a 8 mijloace de
transport care necesită executarea unor reparaţii în vederea repunerii în stare
de funcţionare. De asemenea, la data controlului toate autovehiculele aflate
în exploatare au efectuate inspecţiile tehnice periodice şi asigurările
obligatorii de răspundere civilă, excepţie făcând 6 motoscutere şi un ATV
achiziţionate în luna decembrie 2006, pentru care nu au fost încheiate
asigurări de răspundere civilă.
Inventarierea bunurilor materiale de resortul transporturi s-a desfăşurat
cu respectarea prevederilor legale, iar la verificarea prin sondaj a bunurilor
materiale din gestiune, nu au fost constatate diferenţe între soldurile scriptice şi
cele faptice.
109
În perioada 01.01.2006 – 31.03.2007, unitatea s-a înregistrat cu 5
accidente de circulaţie fără victime, din care, două produse din vina
conducătorilor auto ai inspectoratului, asupra cărora au fost luate măsuri
disciplinare. Autovehiculele implicate în evenimentele rutiere au fost reparate,
iar contravaloarea reparaţiilor a fost suportată de către societăţile de asigurare,
în conformitate cu prevederile legale.
7.6. Managementul activităţii de informatică şi

comunicaţii
Comunicaţiile telefonice, radiotelefonice şi mesagerie electronică
criptată s-au folosit la întreaga capacitate şi asigură nevoile reale de conducere
şi intervenţie operativă în îndeplinirea misiunilor la nivelul unităţii, atât în
situaţii de normalitate, cât şi în situaţii deosebite şi de criză. Acoperirea
radioelectrică la nivel de radiotelefon portabil a zonei de responsabilitate a I.P.J.
______ este de aproximativ 80%.
Compartimentul comunicaţii şi informatică gestionează cheltuielile
pentru prestaţiile de telefonie fixă şi mobilă, precum şi pentru alte acţiuni pe
linie de comunicaţii şi informatică, urmărind încadrarea lor în prevederile
actelor normative în vigoare. Depăşirile plafoanelor legale, stabilite pentru
aceste tipuri de cheltuieli, sunt analizate de comisia de cercetare administrativă
a unităţii, care stabileşte modul de reconstituire a creditelor bugetare utilizate
suplimentar.
Legăturile fir sunt asigurate la nivelul Inspectoratului printr-o centrală
digitală de instituţie tip Ericsson MD 110 – GG26 cu un flux şi 240 interioare,
fiind prevăzută cu 32 linii digitale. Centrala telefonică funcţionează în clădirea
inspectoratului într-o încăpere special amenajată. Traficul prin centrală este
monitorizat lunar la nivelul serviciului, urmărindu-se permanent încadrarea în
normativul alocat.
La data executării controlului s-a constatat existenţa unui număr de
230 staţii de lucru, după cum urmează:
– 133 staţii de lucru proprietatea Ministerului Internelor şi Reformei
Administrative;
– 64 staţii de lucru obţinute prin contracte de comodat;
– 33 staţii de lucru primite cu titlu de sponsorizare.
Aceste calculatoare prezintă documente de „însoţire a mărfii şi
„introducere în unitate“. Contractele de comodat sunt în forma stabilită de
actele normative în vigoare, şi sunt în curs de definitivare la I.G.P.R.
110
Sistemul digital integrat de radiocomunicaţii „PHOENIX“ asigură un
grad de acoperire de aproximativ 30% pentru staţiile mobile şi portabile, fiind
destinat conducerii şi cooperării cu instituţiile cu atribuţii în domeniul apărării,
ordinii publice şi a siguranţei naţionale.
– registrele de evidenţă a transmiterii/recepţionării mesajelor prin
reţelele de comunicaţii şi condicile de predare/primire documente nu sunt
conforme cu reglementările M.I.R.A. în vigoare;
– lipsesc controalele şi instructajele de specialitate din teritoriu;
– nu sunt actualizate fişele de evidenţă şi fişele de distribuţie privind
documentele de conducere în secret, conform O.M.A.I. nr. 00479/1995;
– existenţa situaţiilor de transmitere şi recepţionare a lucrărilor
operative cu caracter „Secret de Serviciu“ prin aparatura facsimil, deşi faxul nu
este prevăzut cu aparatură de secretizare;
– nu s-a constituit registrul de constatare incidente de securitate;
– nu a fost comunicată cooperarea în domeniul conducerii în secret cu
celelalte structuri ale I.P.J. de pe teritoriul judeţului;
– nu au fost întocmite dosarele reţelelor de calculatoare pentru
inspectorat şi subunităţi.
7.7. Managementul unităţii teritoriale de analiză a

informaţiilor
Având în vedere necesitatea implementării Sistemului unitar de
management al informaţiilor, pentru punerea în aplicare a Metodologiei de
lucru privind activitatea de implementare a materialelor informative în
aplicaţiile CAMAS, prin Dispoziţia şefului inspectoratului nr.
S/110/18.07.2006, au fost stabilite activităţile pe care trebuie să le desfăşoare
Unitatea teritorială de analiză a informaţiilor, poliţiştii din cadrul serviciilor şi
birourilor de la sediul I.P.J. şi Poliţia municipiului _________, care au acces la
aplicaţiile CAMAS, precum şi poliţiştii din cadrul Poliţiei municipiului
_______, poliţiilor orăşeneşti şi posturilor de poliţie comunale (care încă nu au
acces on-line la aplicaţii, datorită lipsei condiţiilor tehnice şi a staţiilor de lucru
necesare).
Din analiza situaţiilor operative, a rezultat faptul că pe raza judeţului
______ sunt constituite şi acţionează un nr. de 3 mari grupuri infracţionale, care
comit atât infracţiuni de natură judiciară şi economică, cât şi infracţiuni ce intră
în sfera criminalităţii organizate.
111
Pentru gestionarea rapoartelor informative privind grupurile
infracţionale implementate în aplicaţia CAMAS, de către structurile operative şi
crearea condiţiilor optime întocmirii operaţiunilor necesare, precum şi a
produselor analitice (rapoarte, grafice, hărţi relaţionale, statistice) au fost
deschise MAPE DOCUMENTARE cu fiecare grup infracţional.
De la operaţionalizarea sistemului CAMAS, respectiv din data de
14.06.2006 şi până la sfârşitul trim. I/2007, au fost implementate un nr. de 753
rapoarte informative, din care 692 în CAMAS – U.C.A.I. şi 61 în CAMAS –
D.G.C.C.O.A., având un nr. de 1.078 informaţii. Din totalul de 753 rapoarte
informative, 518 au fost implementate de către ofiţerii structurilor operative şi
235 de către lucrătorii U.T.A.I. Rapoartele informative au fost procesate cu
operativitate de către redactorul şi ofiţerul analist U.T.A.I., fiind create un nr. de
1.735 entităţi şi un nr. de 2.019 legături între acestea.
În trim. I/2007, din totalul de 408 rapoarte informative au fost
procesate doar 268, rămânând 140, au fost identificate numai 212 entităţi, şi
create 1083, fiind realizate un număr de 1088 legături între acestea.
De asemenea, în aceeaşi perioadă, au fost solicitate doar 7 analize
operaţionale privind activitatea infracţională desfăşurată de grupuri de infractori
aflate în atenţia lucrătorilor din cadrul serviciilor, respectiv: 3 analize
operaţionale de către Serviciul de investigaţii criminale, 2 analize operaţionale
şi 2 analize privind înregistrările telefonice de către Serviciul de investigare a
fraudelor .
7.8. Managementul activităţii de investigare a fraudelor

Abordarea problematicii legate de criminalitatea economico-financiară
a avut ca obiectiv prioritar direcţionarea eforturilor în vederea combaterii
faptelor ilegale grave şi menţinerii unui climat de legalitate în sfera afacerilor.
Activitatea desfăşurată în acest domeniu a avut, în continuare, la bază
Programul sectorial „ANTIFRAUDĂ“ privind lupta împotriva fraudei,
corupţiei şi protecţiei drepturilor de proprietate intelectuală şi industrială,
precum şi cele 10 dispoziţii şi 16 metodologii de lucru pe diferite linii de muncă
ale Direcţiei de investigare a fraudelor din cadrul I.G.P.R.
Pentru realizarea Programului sectorial „Antifraudă“, la nivelul
judeţului au fost întocmite subprograme proprii, adaptate situaţiei operative, iar
la nivelul Serviciului de investigare a fraudelor a fost întocmit un Program
managerial în care au fost prevăzute obiective precise, concrete, în vederea:
112
– îmbunătăţirii pregătirii poliţiştilor cu atribuţii în domeniul
investigării fraudelor;
– creşterii cu 10% a infracţiunilor constatate privind drepturile de
proprietate intelectuală şi industrială;
– creşterii cu 30% a operativităţii soluţionării cauzelor penale privind
infracţiuni economico-financiare.
7.8.1. Evoluţia criminalităţii economico-financiare
Anul 2006:
Evoluţia criminalităţii:
– criminalitatea economico-financiară sesizată scade cu 11,75%,
cea constatată creşte cu 20,06%, iar cea soluţionată creşte cu 7,89%.
Pe genuri de infracţiuni, situaţia se prezintă astfel:
– la infracţiunile de înşelăciune: criminalitatea sesizată creşte cu
2,20%; criminalitatea constatată creşte cu 21%, iar criminalitatea soluţionată
creşte cu 14,45%;
– la infracţiunile de delapidare: criminalitatea sesizată scade cu
41,37%; criminalitatea constatată, creşte cu 19,23%, iar criminalitatea
soluţionată scade cu 8,33%;
– la infracţiunile de abuz în serviciu: criminalitatea sesizată creşte cu
creşte 100%;
– la infracţiunile incriminate în Legea nr. 31/90: criminalitatea
sesizată scade cu 78,57%; criminalitatea constatată scade cu 46,1%,
criminalitatea soluţionată creşte cu 160%;
– la infracţiunile de contrabandă: nu este sesizată nici o faptă;
criminalitatea constatată creşte de la 1 la 3; criminalitatea sesizată creşte de la 1 la 3;
– infracţiunile la Legea nr. 8/1996: criminalitatea sesizată creşte cu
91,66%; criminalitatea constatată creşte cu 106%; criminalitatea soluţionată
scade cu 68,65%;
– la infracţiunile de evaziune fiscală: criminalitatea sesizată scade
cu 41,75%; criminalitatea constatată scade cu 6,41%, iar criminalitatea,
soluţionată scade cu 25,42%.
Trimestrul I/2007:
Criminalitatea economico-financiară sesizată creşte cu 5,61%, cea
constatată scade cu 3,63%, iar cea soluţionată scade cu 43,22%.
Pe genuri de infracţiuni, situaţia se prezintă astfel:
– la infracţiunile de înşelăciune: criminalitatea sesizată creşte cu
2,38%; criminalitatea constatată creşte cu 16%, iar criminalitatea soluţionată se
menţine la acelaşi nivel 13;
113
– la infracţiunile de delapidare: criminalitatea sesizată creşte cu
22,22%; criminalitatea constatată creşte cu 14,28%, iar criminalitatea
soluţionată scade cu 100%;
– la infracţiunile de abuz în serviciu: criminalitatea sesizată creşte cu
11,81%; criminalitatea constatată creşte cu 83,33%, iar criminalitatea
soluţionată creşte cu 50% ;
– la infracţiunile incriminate în Legea nr. 31/1990: criminalitatea
sesizată scade cu 100%; criminalitatea constatată scade cu 33,33%, iar cea
soluţionată scade cu 75%;
– la infracţiunile de contrabandă: nu este sesizată nici o faptă;
criminalitatea constatată creşte cu 14,28% (de la 7 la 8), nefiind soluţionată nici
o infracţiune;
– la infracţiunile la Legea nr. 8/1996: criminalitatea sesizată scade cu
scade cu 50%;
– la infracţiunile de evaziune fiscală: criminalitatea sesizată creşte cu
140%; criminalitatea constatată creşte cu 47,36%, iar criminalitatea soluţionată
scade cu 20%.
Urmare a intensificării activităţilor desfăşurate a crescut şi numărul
cauzelor complexe de natură economică instrumentate, astfel că la nivelul
anilor 2006 şi 2007, cumulativ, situaţia se prezintă astfel:
– din cele 27 dosare complexe soluţionate la nivelul judeţului, 23 sunt
de natură economică,
– soluţiile propuse unităţilor de parchet: sesizarea instanţelor de
judecată = 15; declinarea competenţei = 7; SUP= 1.
– prejudiciu creat = 33.330 mii RON;
– prejudiciu recuperat = 2.006 mii RON (6,01%);
– persoane învinuite în dosare complexe = 54 (20 în cele în care s-
au făcut propuneri de trimitere în judecată);
7.8.2. Puncte slabe identificate

Deşi s-a acţionat cu mai multă consecvenţă pentru asigurarea
stabilităţii mediului de afaceri, în tendinţa de îmbunătăţire a indicatorilor de
eficienţă, îndeosebi a celor de ordin cantitativ, personalul specializat în
depistarea de infracţiuni economico-financiare s-a angrenat în constatarea unor
fapte minore, lipsite de finalitate judiciară, fapt ilustrat de numărul foarte redus
de cauze în care unităţile de parchet au emis rechizitorii, astfel că situaţia la
nivelul anului 2006 şi trim. I/2007, cumulativ, se prezintă astfel:
– la infracţiunile de înşelăciune: au fost sesizate 546 fapte; s-a început
urmărirea penală pentru 155 infracţiuni; au fost soluţionate 108 infracţiuni, iar
114
din acestea, 96 au făcut obiectul a 85 cauze penale care au fost înaintate la
unităţile de parchet, cu propunere de trimitere în judecată sau declinare,
fiind soluţionate 62,35%, astfel:
– sesizarea instanţei = 45,2%;
– S.U.P. – 181 C.P. = 15.09%;
– S.U.P. = 5,66%;
– Declinare = 33,96;
Rezultă că instanţele de judecată au fost sesizate cu privire la
4,39% din infracţiunile de înşelăciune sesizate, 15,48% din infracţiunile de
înşelăciune pentru care s-a început urmărirea penală şi 22,22% din
infracţiunile de înşelăciune soluţionate;
– la infracţiunile de delapidare: au fost sesizate 45 fapte; s-a început
urmărirea penală pentru 51 infracţiuni; au fost soluţionate 11 infracţiuni,
acestea făcând obiectul a 11 cauze penale care au fost înaintate la unităţile
de parchet cu propuneri de trimitere în judecată sau declinare, fiind
soluţionate 81,81%, astfel:
– S.U.P. - 181 = 11,11%;
– declinare = 33,33%.
Rezultă că instanţele de judecată au fost sesizate cu privire la
11,11% din infracţiunile sesizate, 9,8% din infracţiunile de delapidare
pentru care s-a început urmărirea penală şi 45,45% din infracţiunile de
delapidare soluţionate;
– la infracţiunile de abuz în serviciu: au fost sesizate 691 fapte; s-a
început urmărirea penală pentru 47 infracţiuni; au fost soluţionate 30
infracţiuni; din totalul infracţiunilor soluţionate, 25 au făcut obiectul a 25
cauze penale înaintate unităţilor de parchet cu propuneri de trimitere în
judecată sau declinare, fiind soluţionate 96%, astfel:
– S.U.P. - 181 = 8,33%;
– N.U.P. = 8,33%;
– Declinare = 33,33%.
Rezultă că instanţele de judecată au fost sesizate cu privire la 0,72%
din infracţiunile de abuz în serviciu sesizate, 10,63% din infracţiunile de abuz
în serviciu constatate şi 16,66% din infracţiunile de abuz în serviciu
soluţionate.
– la infracţiunile de evaziune fiscală: au fost sesizate 142 fapte de
evaziune fiscală; s-a început urmărirea penală pentru 101 infracţiuni; au fost
soluţionate 56 infracţiuni; din totalul infracţiunilor soluţionate, 44 au făcut
obiectul a 32 cauze penale care au fost înaintate unităţilor de parchet cu
115
propuneri de sesizare a instanţelor sau declinare, fiind soluţionate 87,5%,
astfel:
– S.U.P. - 181 C.P. = 10,71%;
– S.U.P. = 7,14%;
– N.U.P. = 7,14%;
– Declinare = 32,14%.
din infracţiunile de evaziune fiscală sesizate, 11,88% din infracţiunile de
evaziune fiscală cu urmărire penală începută şi 21,42% din infracţiunile de
evaziune fiscală soluţionate.
– la infracţiunile privind drepturile conexe şi de autor: au fost
sesizate 158 fapte, s-a început urmărirea penală pentru 136 şi au fost soluţionate
17; din infracţiunile soluţionate, 5 au făcut obiectul a 5 cauze penale înaintate
unităţilor de parchet cu propuneri de trimitere în judecată, fiind soluţionate în
proporţie de 100%, astfel:
– rechizitorii = 0;
1
– S.U.P. - 18 = 3;
– S.U.P. = 2.
– la infracţiunile privind Legea societăţilor comerciale: au fost
sesizate 3 fapte, s-a început urmărirea penală pentru 9 şi au fost soluţionate 19;
din infracţiunile soluţionate, 17 au făcut obiectul a 13 cauze penale înaintate la
parchet cu propuneri de trimitere în judecată sau declinare, fiind soluţionate 11
astfel:
– sesizarea instanţei = 8;
– S.U.P. = 2;
– Declinare = 1.
– la infracţiunile de nerespectare a dispoziţiilor privind operaţii de
import sau export: a fost sesizată 1 faptă, nu s-a început urmărirea penală în
nici un caz, a fost soluţionată o infracţiune; a fost înaintată la parchet o cauză
penală (cu o infracţiune) cu propunere de declinare a competenţei, iar instituţia
parchetului şi-a declinat şi aceasta competenţa;
– la infracţiunile de spălare de bani: nu a fost sesizată nici o faptă, s-a
început urmărirea penală pentru 4 infracţiuni, au fost soluţionate 3; toate
infracţiunile soluţionate au făcut obiectul a 3 cauze penale care au fost declinate
în favoarea unităţilor de parchet, unde au fost soluţionate 2 prin declinare;
– la infracţiunile silvice: au fost sesizate 1006 fapte, s-a început
urmărirea penală pentru 557 infracţiuni şi au fost soluţionate 65; infracţiunile
soluţionate au făcut obiectul a 34 cauze penale, care au fost înaintate unităţilor
116
de parchet cu propuneri de trimitere în judecată sau declinare, fiind soluţionate
30, astfel:
– sesizarea instanţei = 10;
– S.U.P. - 181 C.P. = 17;
– S.U.P. = 2;
– I.U.P. = 1.
din infracţiunile sesizate, 1,79% din infracţiunile constatate şi 15,38% din
infracţiunile soluţionate;
În cazul infracţiunilor de corupţie, au fost înaintate unităţilor de
parchet 36 dosare penale vizând 57 fapte de corupţie, până în prezent fiind
soluţionate 20, astfel:
– S.U.P. = 1;
– N.U.P. = 7;
– Declinare = 12.
Rezultă că la nivelul anului 2006 şi primul trimestru al anului 2007,
instanţele de judecată nu au fost sesizate cu privire la vreo faptă de corupţie
înregistrată de unităţile de poliţie din judeţul _______.
Această situaţie se datorează, în principal, problemelor majore
existente pe linia activităţii de culegere de informaţii şi de supraveghere a
persoanelor aflate în atenţie, astfel:
– în prezent, ofiţerii structurii de investigare a fraudelor au în legătură
doar 33 informatori, reuşindu-se implementarea în aplicaţia „CAMAS“ a numai
57 rapoarte informative conţinând 106 informaţii: (de menţionat că în
evidenţele Serviciului Cazier Judiciar Statistica şi Evidenţa Operativă, ca şi în
evidenţele I.G.P.R. figurează 136 informatori);
– de la Unitatea teritorială de analiză a informaţiilor au fost solicitate
numai 2 analize operaţionale şi 2 analize privind înregistrările telefonice
referitoare la activitatea infracţională a două grupări de infractori;
– slaba preocupare manifestată pe linia activităţii de culegere de
informaţii s-a reflectat şi în modul defectuos de luare în atenţie şi de documentare a
activităţii unor persoane care au comis sau sunt pretabile de a comite infracţiuni de
natură economico-financiară, astfel că în perioada supusă evaluării, din totalul de
241 persoane aflate în atenţie, s-a clarificat situaţia la 121, din care numai pentru 37
s-au formulat propuneri de trimitere în judecată (13,16% din cele supravegheate şi
30,57% din cei a căror activitatea a fost documentată).
Rezultă că urmare a lipsei de informaţii nu au fost identificate
elementele potenţial periculoase a săvârşi infracţiuni de natură economică, cu
grad de complexitate şi prejudicii mari, existând şi cazuri în care unele persoane
au fost luate în atenţie în mod nejustificat.
117
Răspunzători pentru aceste deficienţe majore constatate se fac, atât
şeful serviciului, cms. şef_________, cât şi cms. şef________, adjunct al
şefului inspectoratului şi cms. şef_________, şeful inspectoratului, care nu au
efectuat niciun fel de analiză a evoluţiei fenomenului criminalităţii economice
sau a aportului reţelei informative la prevenirea acestui gen de criminalitate.
7.9. Managementul structurilor de investigaţii criminale

În anul 2006, personalul formaţiunilor de investigaţii criminale a acţionat,
prioritar, pentru implementarea celor 23 programe, dispoziţii şi planuri de acţiune
elaborate de I.G.P.R. în vederea prevenirii şi reducerii criminalităţii judiciare. În
baza acestor documente, Serviciul de investigaţii criminale a întocmit subprograme
şi planuri de acţiune proprii, adaptate la situaţia operativă specifică judeţului
________, care au fost transmise la unităţile teritoriale, unde, de asemenea, au fost
implementate, funcţie de evoluţia criminalităţii judiciare existente.
Pentru anul 2007, la nivelul serviciului s-a întocmit un Program
managerial în care au fost elaborate obiectivele ţintă pentru reducerea fenomenului
infracţional în sfera marii violenţe şi a furturilor, precum şi pentru creşterea
procentului de identificare a autorilor în cauzele şi lucrările penale cu A.N.
7.9.1. Dinamica infracţiunilor de natură judiciară:

Anul 2006:
– numărul infracţiunilor judiciare (sesizate) a crescut cu 6,65%;
volumul criminalităţii – 962; locul 31 pe ţară;
– infracţiunile contra persoanei (sesizate) au crescut cu 29,85%;
– infracţiunile contra vieţii integrităţii corporale şi sănătăţii (sesizate)
au crescut cu 42,02%; volumul criminalităţii – 277; locul 27 pe ţară;
– infracţiunile contra patrimoniului (sesizate) au crescut cu 2,75%;
– infracţiunile constatate de natură judiciară au crescut cu 0,38%;
volumul criminalităţii – 498,02; locul 34 pe ţară;
– infracţiunile contra persoanei (constatate) au crescut cu 29,03%;
– infracţiunile contra vieţii, integrităţii corporale şi sănătăţii constatate
au crescut cu 23,36 %; volumul criminalităţii – 86,5; locul 8 pe ţară;
– infracţiunile contra patrimoniului au crescut de la 1880 la 2014
(7,12%); volumul criminalităţii – 485,25; locul 35 pe ţară;
– criminalitatea soluţionată de natură judiciară a crescut cu 33,54%;
volumul criminalităţii – 199,5; locul 42 pe ţară.
118
Anul 2007:
– infracţiunile judiciare sesizate au crescut cu 83,57%; volumul
criminalităţii – 403; locul 8 pe ţară;
– infracţiunile contra persoanei sesizate au crescut cu 274,22%;
– infracţiunile contra vieţii, integrităţii corporale şi sănătăţii sesizate au
crescut cu 315,19%; locul 4 pe ţară;
– infracţiunile contra patrimoniului sesizate au crescut cu 22,56%;
– infracţiunile constatate de natură judiciară au crescut cu 35,11%;
– infracţiunile contra persoanei (constatate) au crescut cu 187,39%;
– infracţiunile contra vieţii, integrităţii corporale şi sănătăţii
(constatate) au crescut cu 200%; volumul criminalităţii – 55,86; locul 10 pe
ţară;
– infracţiunile contra patrimoniului (constatate) au crescut cu 3,86%;
– numărul infracţiunilor de natură judiciară soluţionate a crescut cu
205,58%); volumul criminalităţii – 145,58; locul 20 pe ţară;
De remarcat scăderile înregistrate la unele genuri de infracţiuni cu
impact la populaţie, astfel: infracţiunile de tâlhărie sesizate au scăzut în anul
2006 cu 19,49%), iar în trim. I/2007 au scăzut cu 48,93%; infracţiunile de furt
din autovehicule au scăzut în anul 2006 cu 2,12%), iar în trim. I/ 2007 au scăzut
cu 51,02%).
Trebuie evidenţiat şi aportul personalului din compartimentul „Marea
Violenţă“ din cadrul Serviciului de Investigaţii Criminale în identificarea
autorilor unor infracţiuni de mare violenţă, astfel că în toate cele 10 infracţiuni
de omor înregistrate în anul 2006 şi trim. I/2007, autorii au fost identificaţi.
7.9.2. Puncte slabe identificate:

În această activitate au fost identificate următoarele deficienţe:
– în anul 2006, infracţiunile judiciare sesizate cresc cu 6,65%, iar cele
constatate cresc cu 0,38%; în trim. I/2007, creşterile se amplifică: criminalitatea
judiciară sesizată creşte cu 83,57%, iar criminalitatea judiciară constatată creşte
cu 35,11%; În primul trimestru 2007 criminalitatea constatată creşte cu 55,86%
la infracţiunile contra vieţii, integrităţii corporale şi sănătăţii, cu 187,3% la
infracţiunile contra persoanei şi cu 3,86% la infracţiunile contra patrimoniului;
– pe întreaga perioadă supusă controlului, numărul cauzelor şi
lucrărilor penale cu AN aflate în evidenţa structurilor de investigaţii criminale a
crescut cu 11,62%;
119
– au fost soluţionate 72,2% din cauzele şi lucrările penale cu A.N.
înregistrate în anul 2006 şi trim. I/2007, dar numai 21,29% din totalul celor
aflate în evidenţă;
– au fost soluţionate 434 cauze şi lucrări penale cu A.N. prin
identificarea autorilor, ceea ce reprezintă 66,56% din cele soluţionate şi 14,17%
din totalul celor aflate în evidenţă;
În perioada 01.01.2006 – 31.03.2007, numărul faptelor penale cu A.N.
săvârşite cu violenţă a crescut cu 13,75%, fiind soluţionate 89,71% din cele
înregistrate în cursul perioadei şi 51,33% din totalul celor aflate în evidenţă; în
prezent, se mai află în evidenţă cu A.N.: 4 infracţiuni de omor; 5 infracţiuni de
vătămare corporală gravă; 5 infracţiuni de viol şi 68 infracţiuni de tâlhărie.
– numărul informatorilor aflaţi în legătura personalului structurilor de
investigaţii criminale a scăzut cu 45,39%, fapt ce explică atât numărul redus de
rapoarte informative implementate în aplicaţia „CAMAS“ pe grupuri
infracţionale, (182 rapoarte – 15 grupuri); cât şi cel al persoanelor pentru care s-
au formulat propuneri de trimitere în judecată din cele supravegheate pe bază de
„ mapă suspect“ sau „dosar de urmărire informativă“ (17,71%).
– nu s-a reuşit, încă, consolidarea sistemului de conducere pe bază de
programe, existând mult formalism la întocmirea acestora, în stabilirea
obiectivelor, dar, mai ales, în ceea ce priveşte modul de evaluare periodică şi
finală a rezultatelor. Exemple:
– prin Programul managerial, şeful serviciului şi-a propus ca „obiectiv
ţintă” reducerea cu 2% a numărului omorurilor înregistrate cu A.N., deşi în
evidenţă se aflau numai 4 omoruri (??);
– la nivelul Biroului de investigaţii criminale din cadrul Poliţiei
municipiului, deşi a fost întocmit Planul de măsuri pentru prevenirea şi
combaterea infracţiunilor de tâlhărie, prin acesta nu a fost fixat „obiectivul
ţintă“, deşi prin planul cadru întocmit la nivelul judeţului se stabileşte ca
„obiectiv ţintă“: reducerea cu 5% a tâlhăriilor.
– pe timpul inspecţiei s-a realizat testarea profesională a 33 lucrători de
investigaţii criminale, rezultatele scoţând în evidenţă serioase carenţe de
pregătire. Notele acordate au fost de la 1 la 10, după cum urmează:
– nota 8 = 1 (agent);
– nota 6 = 4 (ofiţeri);
– nota 5 – 10 (8 ofiţeri şi 2 agenţi);
– nota 4 = 10 (5 ofiţeri şi 5 agenţi);
– nota 3 = 8 (2 ofiţeri şi 6 agenţi).
Pentru toate aceste deficienţe se fac vinovaţi: şeful Serviciului de

investigaţii criminale cms. _______şi cms. şef_________, adjunct al şefului
120
inspectoratului, dar şi cms. şef_________, adjunct al şefului Poliţiei
municipiului ________ şi scms.___________, şef Birou investigaţii criminale
din cadrul Poliţiei municipiului___________
7.10. Managementul activităţii criminalistice
7.10.1. Puncte forte

În perioada supusă controlului au fost efectuate 2.543 investigări
tehnico-ştiinţifice ale locului faptei, (ocazie cu care au fost ridicate 5.135 urme),
au fost aplicate 178 marcări chimice şi întocmite 219 rapoarte de expertiză şi de
constatare tehnico-ştiinţifice cu examinarea a 2.617 materiale în litigiu.
Evidenţiem faptul că nici un raport de constatare tehnico-ştiinţifică
realizat nu a fost contestat cu privire la concluziile formulate.
Urmare a activităţilor specifice desfăşurate s-a reuşit: amprentarea a
1.265 persoane în vederea implementării în baza de date „AFIS 2000“;
implementarea fotografiilor şi datelor de identificare în baza de date
„IMAGETRAK“ a 743 persoane; întocmirea a 39 portrete robot şi identificarea
pe baza acestora a autorilor în 2 cauze penale; verificarea şi implementarea în
baza de date CDN a fotografiilor, semnalmentelor şi a altor date din fişele tip
întocmite unui număr de 8 persoane cu identitate necunoscută; verificarea şi
implementarea în baza de date CDN a fotografiilor, semnalmentelor şi a altor
date de identificare din fişele tip întocmite unui număr de 28 cadavre cu
identitate necunoscută; identificarea a 17 autori ai unor infracţiuni prin sistemul
AFIS 2000; identificarea a 28 autori ai unor infracţiuni prin comparaţii
dactiloscopice.
7.10.2. Deficienţe constatate:

– registrul de investigare tehnico-ştiinţifică nu este înregistrat, nu
cuprinde cercetările efectuate în ordine cronologică şi nu specifică modul în
care au fost valorificate urmele;
– unele rubrici din fişele dactiloscopice întocmite persoanelor ce fac
obiectul introducerii în baza de date „AFIS“, nu sunt completate (data
amprentării; motivul amprentării, cine a dispus amprentarea, cine a efectuat
amprentarea);
– în baza de date „AFIS“ şi „IMAGETRAK“ au fost introduse
fotografiile şi amprentele unui număr redus de persoane;
– unele planşe foto nu au indicat locurile de unde au fost ridicate
urmele papilare sau au fost întocmite şi înaintate cu întârziere la dosarele
penale;
121
– nu se respectă normele procedurale privind actele prin care se dispun
expertizele şi constatările tehnico-ştiinţifice.
7.11. Managementul activităţii privind regimul armelor,

explozivilor şi substanţelor toxice
Obiectivul principal al activităţilor desfăşurate de personalul Biroului
arme explozivi substanţe toxice a fost acela de creştere a capacităţii operative şi
instituţionale pentru aplicarea legislaţiei în domeniul armelor, explozivilor şi
substanţelor toxice.
În cadrul acţiunilor: „ARME ILEGALE 2006“; „AURORA BOREALĂ
2006“; „RACHETA 2005“; „DETONATORUL 2006“; „FITOS - 2006“;
„VÂNĂTORUL şi PESCARUL – 2006“; „ARMURIER – 2006“; „CURSURI –
2006“ şi „FOC DE ARTIFICII – 2006“ au fost ridicate în vederea
indisponibilizării: 23 arme de foc; 244 buc. muniţie; 8,90 kg explosiv, 320 capse
iniţiere, 2,612 kg substanţe radioactive; 151000 buc. petarde şi artificii.
7.11.1. Activitatea de constatare şi soluţionare a unor infracţiuni

– la infracţiunea de nerespectare a regimului armelor şi muniţiilor:
numărul infracţiunilor constatate a crescut cu 280%, iar cel al infracţiunilor
soluţionate a crescut cu 137,5%; acelaşi trend ascendent este înregistrat şi în primul
trimestru al anului 2007, astfel că numărul infracţiunilor constatate creşte de la 0 la
2, iar cel al infracţiunilor soluţionate creşte de la 0 la 1;
– la infracţiunile prevăzute în legea nr. 295/2004 privind regimul
armelor şi muniţiilor: în anul 2006 se constată 5 infracţiuni (2005=0) şi se
soluţionează 5 (2005=0), iar în anul 2007 se constată şi se soluţionează câte 1
infracţiuni (trim. I/2006=0);
– la infracţiunile privind fondul cinegetic şi protecţia vânatului
(Legea nr. 103/1996): deşi în anul 2006 au fost constatate numai 3 infracţiuni,
înregistrându-se o scădere cu 50% faţă de anul 2005, în trim. I/2007 au fost
constatate 4 infracţiuni (+200%) şi soluţionate 3 (2006=0);
– la infracţiunile privind fondul piscicol, pescuitul şi acvacultura:
în anul 2006 au fost constatate 109 infracţiuni (+35%) iar în trim. I/2007 au fost
constatate 69 (+229%);
7.11.2. Puncte slabe identificate

Activitatea de evaluare a identificat următoarele deficienţe:
– în anul 2006 a scăzut numărul infracţiunilor de nerespectare a
regimului materialelor explozive constatate, cu 58,33%, a celor soluţionate cu
122
33,33%; iar în trim. I/2007 nu se constată şi nu se soluţionează nici o
infracţiune de acest gen;
– numărul mic de infracţiuni soluţionate şi înaintate la parchet privind
fondul cinegetic şi protecţia vânatului şi fondul piscicol, pescuitul şi
acvacultura în perioada supusă controlului, respectiv „3“ şi „2“ demonstrează că
personalul biroului AEST, dar şi alte categorii de personal cu atribuţii în
domeniu se pierd în constatarea unor fapte minore, lipsite de pericol social;
– din cele 149 informaţii obţinute de la cei 33 informatori aflaţi în
legătura personalului biroului în anului 2006 şi trim. I/2007, doar 23 au fost
implementate în aplicaţia „CAMAS“, fapt ce a făcut să nu fie identificate toate
locurile şi mediile de interes operativ, precum şi persoanele pretabile la
comiterea unor infracţiuni de specific, astfel că din cele 31 persoane aflate în
atenţie, a căror activitate a fost documentată în perioada supusă controlului,
numai pentru 3 dintre acestea s-au formulat propuneri de trimitere în judecată.
7.12. Managementul activităţii de ordine publică

7.12.1. Evoluţia situaţiei operative
Evoluţia situaţiei operative şi menţinerea la un nivel ridicat a
fenomenului infracţional, îndeosebi a celui stradal, a impus noi transformări şi
adaptări, în plan conceptual şi acţional, pentru gestionarea mai eficientă a
problematicii în domeniul ordinii publice urmărindu-se, în principal,
monitorizarea modului de implementare a conceptelor privind:
– intervenţia la evenimentele sesizate prin SNUAU – 112;
– poliţia de proximitate;
– standardele de intervenţie ale poliţiştilor, capacitatea de acţiune a
acestora pentru prevenirea şi combaterea fenomenului criminalităţii.
Ca urmare a punerii în aplicare a noii concepţii în domeniul ordinii şi
siguranţei, precum şi a responsabilizării tuturor factorilor de decizie, se poate
aprecia că a crescut contribuţia personalului de ordine publică la asigurarea
climatului general de ordine publică.
S-a declanşat modalitatea de conducere a activităţilor prin realizarea
de programe punctuale pe termen scurt, mediu şi lung, independent sau în
cooperare cu celelalte structuri ale M.I.R.A., cu instituţiile descentralizate şi
deconcentrate şi cu instituţiile neguvernamentale de la nivelul judeţului.
Exemplificăm: „Programul pentru prevenirea şi combaterea criminalităţii în
sistem integrat; „Programul de prevenire şi combatere a violenţelor în
unităţile de învăţământ – Să exmatriculăm violenţa“; „Programul – siguranţa
ta, pentru prevenirea tâlhăriilor; Programul pentru prevenirea în sistem
123
integrat a criminalităţii din mediul rural – Sate fără criminalitate“;
„Programul de prevenire şi combatere a criminalităţii în zonele turistice –
Turism în siguranţă“; „Programul de prevenire şi combatere a criminalităţii
stradale“; „Planul de măsuri pentru prevenirea şi combaterea violenţei în
familie“; „Planul de acţiuni pentru prevenirea şi combaterea furturilor de
animale“; „Programul – _______ – Oraş sigur“; „Planul de cooperare
interinstituţională – Zona Nord – Zonă sigură“.
În acest contest general, criminalitatea stradală a fost abordată într-o
manieră nouă, constituind un obiectiv prioritar, axat pe aproprierea de
comunitate şi pregătirea antivictimală a populaţiei. Strategia de abordare a fost
susţinută atât în planul resurselor umane cât şi în cel logistic prin creşterea
numărului de poliţişti care au acţionat în stradă, dar şi prin dezvoltarea
substanţială a mijloacelor de deplasare în teren.
Ca urmare, numărul infracţiunilor stradale sesizate a urmat un trend
descendent, astfel:
Anul 2006:
– per total, infracţiunile stradale sesizate au scăzut cu 23%;
– tâlhăriile stradale sesizate au scăzut cu 20,73%;
– violurile stradale sesizate au scăzut cu 80%;
– furturile stradale sesizate au scăzut cu 22,56%;
Anul 2007
– per total, infracţiunile stradale sesizate au scăzut cu 58,6%;
– omorul stradal a scăzut cu 50%;
– tâlhăriile stradale sesizate au scăzut cu 73,33%;
– furturile stradale sesizate au scăzut cu 54,17%;
Programul de prevenire a violenţei în familie a avut, în principal, ca
obiective, identificarea, înregistrarea şi monitorizarea cazurilor de violenţă în
familie, precum şi sensibilizarea opiniei publice în legătură cu amploarea şi
gravitatea acestei probleme sociale.
Acest tip de criminalitate s-a manifestat preponderent, în mediul rural,
fiind generată în cele mai multe cazuri de consumul de alcool. Din analiza
datelor statistice se observă o scădere semnificativă a infracţiunilor constatate în
mediul familial, în anul 2006, comparativ cu anul 2005, astfel:
– per total, infracţiunile intrafamiliale constatate au scăzut cu 37%;
– infracţiunile intrafamiliale săvârşite cu violenţă au scăzut cu 24%;
Acelaşi trend descendent s-a manifestat şi în trim. I/2007, când
numărul infracţiunilor intrafamiliale a scăzut cu 73%.
124
7.12.2. Deficienţe constatate
– deşi, infracţiunile stradale sesizate au scăzut cu 23% în anul 2006 şi
cu 58,6% în trim. I/2007, din cele 585 infracţiuni de acest gen, numai în 25
cazuri autorii au fost prinşi în flagrant (4,27%), iar 467 infracţiuni stradale
sesizate au fost înregistrate în evidenţe cu A.N. (79,82%), ceea ce demonstrează
că în pofida eforturilor depuse pentru sporirea forţei umane şi a dotării
personalului, nu s-a asigurat, încă, o eficienţă sporită a dispozitivelor de
siguranţă publică care acţionează pe raza de competenţă.
– personalul care acţionează în mediul rural s-a dovedit a fi insuficient
pregătit pentru a face faţă schimbărilor profunde de ordin social, economic şi
demografic produse în mediul rural, fapt ce a făcut ca:
– infracţiunile de natură judiciară sesizată în mediul rural să crească cu
19,91% (de la 1.637 în 2005, la 1963 în 2006); în cadrul acestui gen de
infracţiuni: infracţiunile contra persoanei au crescut cu 31,06%; infracţiunile
contra vieţii, integrităţii corporale şi sănătăţii au crescut cu 39,16%;
infracţiunile de omor au crescut de la 1 la 7; infracţiunile de loviri cauzatoare de
moarte au crescut de la 0 la 1; infracţiunile de viol au crescut cu 31,03%;
infracţiunile contra patrimoniului au crescut cu 11,43%; infracţiunile de tâlhărie
au crescut cu 31,42%;
– infracţiunile de natură judiciară constatate în mediul rural să crească
în anul 2006 cu 185,49%, iar în cadrul acestui gen de infracţiuni: infracţiunile
contra persoanei au crescut cu 132,36%; infracţiunile contra vieţii, integrităţii
corporale şi sănătăţii au crescut cu 39,73%; infracţiunile de omor au crescut cu
150%; infracţiunile contra libertăţii persoanei au crescut cu 70,23%,
infracţiunile de violare a proprietăţii cu 18%; infracţiunile contra patrimoniului
au crescut cu 15,20%;
– şi în trim. I/2007 să se menţină acelaşi trend ascendent, astfel că
infracţiunile judiciare sesizate în mediul rural au crescut cu 157,14%, iar cele
constatate, au crescut cu 68,16%;
– numărul cauzelor şi lucrărilor penale rămase în evidenţa
formaţiunilor de ordine publică cu autori necunoscuţi, în perioada 01.01.2006 –
31.03.2007, a crescut cu 23,25%, reuşindu-se soluţionarea a 72,60% din cele
înregistrate şi 33,11% din totalul celor aflate în evidenţă;
– contribuţia redusă în identificarea autorilor infracţiunilor aflate în evidenţă
cu autori neidentificaţi se datorează, în principal, scăderii interesului pentru
activitatea de culegere a informaţiilor şi de supraveghere a suspecţilor, astfel că:
– numărul informatorilor aflaţi în legătura personalului de ordine publică
a scăzut cu 14,44%, reuşindu-se implementarea a numai 489 informaţii în sistemul
„CAMAS“ şi formularea de propuneri de trimitere în judecată a numai 12,51% din
persoanele aflate în atenţie a căror activitatea a fost documentată;
125
– în pofida măsurilor dispuse, independent sau în cooperare cu
unităţile de jandarmi, numărul infracţiunilor sesizate, care au fost comise în
şcoli şi în afara acestora, în care au fost implicaţi şi elevi, a crescut în anul
2006 cu 56,60%, cele săvârşite de elevi crescând cu 29,73%; pe genuri s-au
înregistrat: o infracţiune de omor; 3 infracţiuni de vătămare corporală; 2
infracţiuni de şantaj; 4 infracţiuni de viol; 45 infracţiuni de furt; 14
infracţiuni de tâlhărie; în primul trimestru al anului 2007 numărul acestui
gen de infracţiuni a scăzut cu 48,14%, dar s-au înregistrat, în continuare, o
serie de infracţiuni cu pericol social ridicat.
– s-a constatat că activitatea de conducere a activităţilor prin realizarea
de programe nu s-a consolidat, existând mult formalism în întocmirea
programelor, dar, mai ales, în ceea ce priveşte modul de evaluare periodică şi
finală a rezultatelor. Exemple:
– la Programul de combatere a traficului şi consumului ilicit de droguri
stradal, Serviciul Poliţiei de Ordine Publică şi Poliţia municipiului
___________ nu au executat nici o acţiune pe această linie deşi pe raza
municipiului există numeroase discoteci, baruri, două facultăţi, 13 licee şi 14
grupuri şcolare, fapt ce dă în mare măsură, o explicaţie a faptului că în anul
2006 şi trim. I/2007 nu a fost constatată nici o infracţiune de trafic sau consum
ilegal de droguri stradal;
– la nivelul Poliţiei municipiului _______ nu au fost întocmite
subprograme: „Siguranţa ta contează – pentru prevenirea tâlhăriilor“; „Pentru
prevenirea şi combaterea criminalităţii în sistem integrat“; Prevenirea şi
combaterea violenţelor în unităţile de învăţământ – Să exmatriculăm violenţa“;
„Pentru prevenirea violenţei în familie“;
– la nivelul oraşului ________ nu au fost întocmite subprograme la
programele: „Pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie; „Prevenirea
şi combaterea violenţelor în unităţile de învăţământ – Să exmatriculăm
violenţa“; „Siguranţa ta contează - pentru prevenirea tâlhăriilor“.
– lipsa de preocupare a factorilor de decizie pentru gestionarea
resurselor umane şi formarea personalului debutant din formaţiunile de ordine
publică, astfel: la Postul de poliţie _______ îşi desfăşoară activitatea 5 agenţi,
din care 3, personal debutant feminin; la Postul de poliţie ________ îşi
desfăşoară activitatea 5 agenţi, din care 2, personal debutant feminin; la Postul
de poliţie ________ îşi desfăşoară activitatea 4 agenţi, din care 2, personal
debutant feminin; la postul de poliţie ________ îşi desfăşoară activitatea 3
agenţi, din care 2 personal debutant feminin; la Postul de poliţie _______ îşi
desfăşoară activitatea 4 agenţi, din care 2, personal debutant feminin.
Vinovaţi pentru aceste deficienţe se fac atât şeful Serviciului Poliţiei
de ordine publică, cms. şef _________,cât şi şeful inspectoratului cms. şef
126
_________şi adjunctul şefului inspectoratului _________, care nu au analizat
periodic evoluţia fenomenului criminalităţii judiciare, îndeosebi a celui din
mediul rural, dinamica şi cauzele evoluţiei ascendente a numărului lucrărilor
înregistrate cu A.N., nu au exercitat un control riguros al dispozitivelor de
siguranţă publică, nu au analizat stadiul întocmirii programelor de măsuri şi cel
al îndeplinirii obiectivelor propuse, nu au gestionat în mod corespunzător
resursele umane şi materiale avute la dispoziţie.
7.13. Managementul activităţii poliţiei rutiere

Activităţile desfăşurate de efectivele cu atribuţii privind circulaţia
rutieră au avut drept scop:
– asigurarea fluenţei traficului rutier şi a siguranţei circulaţiei pe
drumurile publice;
– reducerea nivelului de victimizare rutieră a participanţilor la trafic;
– creşterea nivelului de siguranţă rutieră al cetăţenilor.
7.13.1. Indicatori de performanţă:

Cu ocazia celor 2.298 acţiuni organizate în anul 2006 au fost constatate
364 infracţiuni (+14,83%) şi au fost aplicate 62.429 sancţiuni contravenţionale
din care:
– 58.198 comise de conducători auto;
– nerespectarea regimului de viteză legal stabilit = 12.405;
– conducerea sub influenţa băuturilor alcoolice = 681 (+21,61%).
La nivelul judeţului, în anul 2006 au fost constatate 493 infracţiuni la
regimul circulaţiei pe drumurile publice (O.U.G. nr. 195/2006), ceea ce
reprezintă o creştere de 49,84% faţă de anul 2005.
În trim. I/2007, cu ocazia celor 468 acţiuni executate au fost constatate:
– 154 infracţiuni (+24,19%), din care 44 la regimul circulaţiei (+ 12,82%);
– 7306 fapte de natură contravenţională.
La nivelul judeţului au fost constatate cu 33% mai multe infracţiuni la
regimul circulaţiei rutiere (140 faţă de 105 în trim. I/2007).
7.13.2. Puncte slabe

Au fost constatate următoarele deficienţe:
– a scăzut numărul acţiunilor preventive şi, implicit, fermitatea
personalului poliţiei rutiere, astfel:
– în anul 2006 au scăzut: numărul acţiunilor executate cu
6,47%; numărul sancţiunilor contravenţionale aplicate cu
127
13,11%; numărul sancţiunilor contravenţionale aplicate
conducătorilor auto cu 7,10%; numărul sancţiunilor
contravenţionale aplicate pentru nerespectarea regimului de
viteză legal stabilit cu 41,05%; numărul sancţiunilor
contravenţionale aplicate altor participanţi la trafic cu 53,27%;
– în anul 2007 au scăzut numărul acţiunilor efectuate cu
35,98%; numărul sancţiunilor contravenţionale aplicate cu
38,96%;
– în aceste condiţii a crescut atât numărul accidentelor grave
înregistrate în anul 2006, cu 25,33%, cât şi numărul celor
înregistrate în trim. I/2007, cu 43,90%; de precizat, că la Direcţia
Cazier Judiciar şi Evidenţa Operativă au fost raportate date
nesincere privind dinamica accidentelor grave de circulaţie,
astfel: în anul 2006 au fost raportate 148 accidente grave în loc
de 188, iar în trim. I/2007 au fost raportate 33 accidente grave, în
loc de 41;
– numărul accidentelor de circulaţie rămase în evidenţă cu autori
neidentificaţi a crescut cu 33%, în prezent aflându-se în evidenţă
8 asemenea accidente, cu 5 morţi şi 4 răniţi grav.
– ofiţerii serviciului Poliţiei Rutiere nu au manifestat suficientă
preocupare pentru îndrumarea şi controlul agenţilor de poliţie de la posturile de
poliţie comunale fapt ce a avut drept consecinţă pe de o parte, scăderea
fermităţii agenţilor de la posturile de poliţie, iar pe de altă parte, menţinerea la
cote ridicate a accidentelor de circulaţie în mediul rural astfel: la 14 posturi de
poliţie comunale agenţii desemnaţi să desfăşoare activităţi pe linie de circulaţie
nu au aplicat nici o sancţiune contravenţională; în anul 2006 în mediul rural au
fost înregistrate 49,27% din totalul accidentelor de circulaţie înregistrate la
nivelul judeţului, iar în trim. I/2007 au fost înregistrate 35,65% din totalul
acestora;
– planurile de organizare a supravegherii, îndrumării, dirijării şi
controlului traficului rutier pe arterele judeţului _________ pe anii 2006 şi 2007
nu constituie documente eficiente de lucru, neconţinând ţinte şi obiective
concrete pentru prevenirea şi combaterea accidentelor rutiere;
– testul profesional aplicat ofiţerilor serviciului Poliţiei Rutiere au scos
în evidenţă o serie de carenţe în pregătirea acestora, notele obţinute fiind
elocvente:
– nota 8 – 2 ofiţeri;
– nota 7 – 1 ofiţer;
– nota 6 – 2 ofiţeri;
– nota 5 – 1 ofiţer.
128
Vinovaţi pentru aceste deficienţe se fac atât şeful serviciului Poliţiei
Rutiere, cms. _________, cât şi adjunctul care coordonează activitatea
serviciului, cms. şef__________, aceştia executând la un nivel neperformant
îndrumarea, dirijarea şi mai ales controlul efectivelor din subordine şi nu s-au
implicat riguros în derularea programului partenerial iniţiat de către I.G.P.R.
„Stop accidentelor rutiere, viaţa are prioritate“.
7.14. Managementul activităţilor de urmărire penală
7.14.1. Puncte forte în activitatea de urmărire penală

Aplicarea noii concepţii în domeniul cercetării penale, precum şi
măsurile organizatorice, adoptate în comun cu unităţile de parchet, au avut ca
obiective desfăşurarea cu celeritate a cercetărilor în dosarele penale, creşterea
calităţii şi finalităţii judiciare.
Comparativ cu anul 2005, la nivelul inspectoratului, în anul 2006 au
crescut: volumul de dosare penale cu 10%; numărul dosarelor penale
soluţionate cu 1%; numărul dosarelor rămase în lucru cu 22%; numărul
persoanelor învinuite/inculpate cu 25%; numărul persoanelor reţinute sau
arestate cu 7%.
În trim. I/2007, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2006 au
crescut: numărul dosarelor penale aflate în lucru cu 28%; numărul dosarelor
soluţionate cu 43%; numărul dosarelor penale rămase în lucru cu 22%; numărul
persoanelor învinuite/inculpate cu 42%.
Din totalul de 8.613 dosare penale soluţionate în anul 2006 la nivelul
inspectoratului, 23,45% au fost soluţionate de formaţiunile de cercetări penale,
iar din totalul de 3.388 dosare penale soluţionate în trim. I/2007, formaţiunile
de cercetări penale au soluţionat 12,54%.
În perioada supusă controlului au fost soluţionate 23 cauze complexe,
din care 19 de natură economică şi 4 de natură judiciară, în care au fost cercetaţi
54 învinuiţi, din care, 3 în stare de reţinere.
7.14.2 Puncte slabe în activitatea de urmărire penală

Au fost identificate următoarele deficienţe:
– din cele 8.613 dosare penale soluţionate în anul 2006, numai în
6,57% cazuri s-au formulat propuneri de trimitere în judecată şi în 4,51% cazuri
s-a declinat competenţa în favoarea parchetelor, în timp ce în 60,57% din cazuri
s-au propus soluţii de neurmărire penală, în 19,62% din cazuri s-a propus
129
scoaterea de sub urmărire penală şi aplicarea unor sancţiuni administrative
conform art. 18 1 C.P. şi în 8,7% din cazuri s-au propus alte soluţii;
– în trim. I/2007, din cele 3.388 dosare penale soluţionate, numai în
4,98% s-au formulat propuneri de trimitere în judecată şi în 2,98% s-a declinat
competenţa în favoarea parchetelor, în timp ce în 66,17% cazuri s-au propus
soluţii de neurmărire, 15,64% s-au formulat propuneri de aplicare a unor
sancţiuni administrative în baza art. 181 C.P. şi în 10,21 % s-au propus alte
soluţii;
– numărul dosarelor penale rămase în evidenţă la sfârşitul anului 2006
a crescut cu 21,90%, iar cel al dosarelor penale rămase în evidenţă la sfârşitul
trim. I 2007 a crescut cu 20,44%, multe dintre acestea având o vechime mai
mare de 6 luni şi chiar 1 an;
– din totalul celor 1.740 cauze penale soluţionate de formaţiunile de
cercetări penale în anul 2006, numai în 26,3% s-au formulat propuneri de
trimitere în judecată, în timp ce în 51,3% s-au formulat propuneri de aplicare a
unor sancţiuni administrative conf. art. 181 C.P., în 7,12% s-au formulat
propuneri de scoatere de sub urmărire penală, în 4,94% s-au formulat propuneri
de încetare a urmăririi penale şi în 10,22% cauze s-au propus alte soluţii;
– din totalul de 378 cauze penale soluţionate de formaţiunile de
cercetare penală în trim. I/2007, numai în 26,4% s-au formulat propuneri de
trimitere în judecată, în timp ce în 41,2% cazuri s-au formulat propuneri de
aplicare a unor sancţiuni administrative conf. art. 101 C.P., în 95% cazuri s-a
propus scoaterea de sub urmărire penală, în 5,8% cazuri s-a propus cercetarea
urmăririi penale, iar în 16,9% cazuri s-au propus alte soluţii, (aceşti indicatori
arată preocuparea scăzută, atât a personalului formaţiunilor operative în
constatarea unor infracţiuni cu pericol social ridicat prin modurile de operare,
prejudiciile cauzate şi participanţi, cât şi a personalului formaţiunilor de
cercetări penale pentru extinderea faptelor, a persoanelor şi a prejudiciilor
create);
– din cele 2.118 cauze penale înaintate unităţilor de parchet de către
formaţiunile de cercetări penale în anul 2006 şi trim. I/2007, unităţile de parchet
au schimbat soluţiile în 1,93% cauze, astfel:
– din R.T.U.P. – în S.U.P. 181 C.P. = 47,61%;
– din R.T.U.P. în S.U.P. = 8,28%;
– din R.T.U.P. în I.U.P. = 4,76%;
– S.U.P. 181 C.P. în S.U.P. = 30,95%;
– S.U.P. în rechizitoriu =2,38%;
– a crescut numărul dosarelor restituite de unităţile de parchet în
vederea completării cercetărilor de la 30 la 40 în anul 2006 şi de la 0 la 9 în
trim. I/2007.
130
7.15. Managementul structurii cazier judiciar, statistică
şi evidenţa operativă
7.15.1. Puncte forte ale activităţii privind cazierul judiciar

Principalele activităţi privind cazierul judiciar, în perioada 2006 şi
trim. I/2007 constau în rezolvarea a 45.397 cereri şi certificate de cazier
judiciar, din care în regim normal 17.014, iar în regim de urgenţă 28.380.
Personalul serviciului a efectuat 5.840 comunicări cu caracter penal
sau administrativ operate în evidenţe, din care 3.034 se referă la punerea în
mişcare a acţiunii penale, 1.644 extrase sau copii după hotărâri judecătoreşti, 40
comunicări privind arestarea şi 48.717 comunicări privind antecedentele penale
(12.856 copii ale cazierului judiciar eliberate pentru organele de urmărire
penală şi 35.861 copii de pe cazierul judiciar eliberate în interes operativ pentru
alte unităţi M.I.R.A., M.Ap., S.R.I. etc.
Un volum ridicat al activităţilor s-a desfăşurat şi pentru luarea şi
scoaterea din evidenţă a 5.219 persoane, din care 1.580 se referă la evidenţa
cazierului judiciar şi 3.639 privesc evidenţa operativă.
Referitor la evidenţa dactiloscopică decadactilară, aceasta a însumat un
număr de 343 lucrări, din care cele mai multe 265 referindu-se la comunicări
privind persoane arestate/reţinute, 36 fişe privind cadavre cu identitate
necunoscută examinate dactiloscopic şi 30 fişe privind persoane cu identitate
incertă.
Pe linie de statistică, activitatea a cuprins 1.274 de situaţii statistice,
din care: 971 situaţii statistice lunare şi curente, 98 situaţii statistice trimestriale
şi 205 situaţii statistice de analiză-sinteză curente sau ordonate.
Dinamica privind evidenţa bunurilor şi a corpurilor delicte a fost
următoarea:
– lucrări existente la începutul perioadei = 195
– lucrări înregistrate în cursul perioadei = 90
– lucrări rezolvate = 102
– lucrări rămase = 183
Referitor la activitatea de arhivă, în această perioadă, au fost primite
pentru arhivare 1.355 dosare din care 183 dosare operative, iar 83 de dosare au
fost puse la dispoziţie pentru consultare.
În trimestrul I/2007 activităţile specifice desfăşurate au cunoscut o
creştere semnificativă faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut la anumiţi
indicatori. Astfel, au fost primite şi rezolvate 9.980 (+28,72%) cereri şi
certificate de cazier, 18.483 (+113,92%) comunicări privind antecedente penale.
Au fost scoase din evidenţă 2.106 (857,27%) persoane şi luate în
evidenţă 1.433 (+ 60,29%).
131
Activităţi mai reduse s-au desfăşurat pentru comunicări cu caracter penal
sau administrativ (– 26,74%), privind numărul persoanelor readmise (–100%),
lucrări pe linia evidenţei dactiloscopice decadactilară (–31%).
7.15.2. Puncte slabe ale activităţii privind cazierul judiciar

– nu se completează corect fişele statistice „A”, „B” şi „C”, în sensul că nu
se fac înscrieri în toate câmpurile necesare (persoane lucrate în mapa suspectului,
modul de operare şi de descoperire-flagrant), iar unele sunt completate cu un scris
ilizibil, astfel că lucrătorul care implementează în baza de date poate comite erori
care pot conduce la neconcordanţe între fişe şi înregistrările din bază;
– la verificarea prin sondaj a mapelor cu o vechime mai mare de 3 ani, care
s-au clasat cu soluţia de trimitere în judecată, s-a constatat lipsa referatului de
terminare a urmăririi penale sau de S.U.P. şi aplicarea unei sancţiuni administrative;
– au fost identificate 2 mape înregistrate fără semnătura lucrătorului
operativ, fără cerere de verificare în evidenţa operativă, încălcându-se
prevederile O.M.A.I. nr.0116/2001 în vigoare la acea dată.
7.16. Managementul activităţii de asistenţă juridică

În perioada supusă controlului, consilierii juridici au analizat şi avizat
pentru legalitate 555 dispoziţii şi ordine cu caracter intern sau individual, emise
ori semnate de conductorul unităţii, potrivit competenţei.
În activitatea de reprezentare a instituţiei în faţa instanţelor de judecată
s-a constatat un nivel ridicat de calitate şi performanţă, astfel că plângerile
formulate împotriva proceselor verbale de contravenţie au fost soluţionate, în
proporţie de 85%, în favoarea I.P.J. _______, iar soluţiile pronunţate în celelalte
litigii au fost în totalitate favorabile. Consilierii juridici s-au implicat şi în
activitatea de perfecţionare a pregătirii juridice a personalului unităţii,
întocmind unele teme cu specific, pe care le-au prezentat în cadrul convocărilor
de pregătire profesională. De asemenea, au prezentat, periodic, în şedinţele
Consiliului de conducere al inspectoratului sintezele actelor normative nou
apărute, precum şi un material documentar cuprinzând deficienţele constatate
cu ocazia analizei hotărârilor emise de instanţele de judecată, urmare a
contestaţiilor depuse la procesele verbale de contravenţie.

– în perioada evaluată, conducerea inspectoratului nu a prezentat spre
avizare nicio dispoziţie, instrucţiune sau ordin consilierilor juridici, iar la
132
nivelul compartimentului juridic nu există originale sau copii ale acestora, deşi
cu ocazia unui control efectuat de Direcţia Generală Juridică în perioada
28.09.2006–01.09.2006 prin nota de constatare întocmită s-a prevăzut
obligativitatea avizării dispoziţiilor;
– unele dispoziţii de resurse umane au fost emise la o dată ulterioară
celei pentru care s-a prevăzut intrarea în vigoare, fapt de natură a conduce la
încălcarea principiului neretroactivităţii normei juridice civile. Exemple:
Dispoziţia nr. S/543/20.12.2006, privind mutarea la cerere a unui agent de
poliţie, care a produs efecte începând cu data de 15.11.2006; Dispoziţia nr.
S/545/21.12.2006, privind mutarea la cerere a unui agent de poliţie care a
produs efecte începând cu data de 15.12.2006 etc.;
– au fost identificate 7 protocoale de colaborare, toate nefiind avizate
de către consilierii juridici;
– în ceea ce priveşte modul în care au fost organizate şi desfăşurate
activităţile specifice privind participarea consilierilor juridici la negocierea şi
avizarea contractelor care angajează răspunderea juridică a I.P.J. Vâlcea:
– nu a fost respectat termenul de depunere a ofertelor de minim
12 zile de la data transmiterii invitaţiei de participare în cazul
procedurilor de cerere de ofertă organizate pentru achiziţia a 6
motoscutere şi 1 ATV, încălcându-se prevederile art. 128 din
OUG nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie
publică, a contractelor de concesiune de lucrări şi a
contractelor de concesiune de servicii cu modificările şi
completările ulterioare;
– în cazul achiziţiei staţiilor de lucru, a unui videoproiector, a 6
motoscutere şi a unui ATV nu au fost constituite
documentaţiile de atribuire pentru fiecare caz în parte,
încălcându-se prevederile art. 33 din O.U.G. nr. 34/2006;
– nu a fost solicitată şi nici nu s-a constituit garanţia de bună
execuţie în cazul achiziţiei serviciului de proiectare în vederea
desfiinţării unor construcţii, încălcându-se prevederile art. 89
din H.G. nr. 925/2006;
– în cazul achiziţiei serviciului de asigurare civilă obligatorie
(R.C.A.) pentru autovehiculele din dotare s-a stabilit criteriul
de evaluare „oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere
economic“, fără a fi precizat în mod clar şi detaliat un
algoritm de calcul, precum şi factorii de evaluare a ofertelor
care să reflecte metodologia concretă de punctare a
avantajelor care vor rezulta din propunerile tehnice şi
financiare prezentate de ofertanţi, încălcându-se astfel
133
prevederile art. 14 alin. 2 din H.G. nr. 925/2006; în cadrul
aceleiaşi achiziţii, fără nici o explicaţie sau justificare, comisia
de evaluare a acceptat doi ofertanţi (S.C. _____S.A. şi
S.C.__________), care, deşi cunoşteau cerinţele, au omis să
depună mai mult de trei documente solicitate în cadrul
documentaţiei de atribuire, încălcându-se prevederile art. 77
alin. 2 lit. b din H.G. nr. 925/2006.
7.17. Managementul activităţii de secretariat şi protecţie

a documentelor clasificate

Redactarea şi gestionarea documentelor neclasificate primite şi
elaborate la nivelul I.P.J. _____ sunt organizate şi se desfăşoară conform
prevederilor Instrucţiunilor nr. 100/01.11.2005, înregistrându-se separat de cele
clasificate.
Multiplicarea documentelor care conţin informaţii clasificate a fost
reglementată prin Dispoziţia nr. 131/21.03.2007, în baza căruia aparatele de
multiplicat XEROX existente la nivelul I.P.J. ______ şi Poliţiei municipiului
_________ au fost trecute în responsabilitatea exclusivă a anumitor cadre, fiind
constituite şi registre de evidenţă conform Anexei nr. 9 din ordinul
S/353/23.11.2002.
Evidenţa ştampilelor cu stemă şi a sigiliilor este ţinută la nivelul
compartimentului, predarea acestora făcându-se pe bază de semnătură.
În cursul anului 2006, la nivelul I.P.J. ________, a fost înregistrat un
număr de 3.159 petiţii, din care, 483 au constituit reclamaţii la adresa cadrelor,
30 fiind confirmate parţial sau în totalitate.
Au fost constituite registre de audienţe pentru fiecare cadru de
conducere, fiind primite în audienţe 486 persoane.
La nivelul inspectoratului au fost delimitate şi marcate zonele de
securitate cls. I, cls. II-a şi zona administrativă, în conformitate cu programul de
prevenire a scurgerii de informaţii clasificate.
Personalul propriu are acces în zonele de securitate în conformitate cu
principiul „necesităţii de a cunoaşte“, iar persoanele din exterior au acces numai
însoţite, pe bază de permis acces, fiind supravegheate în permanenţă pentru a se
preveni accesul neautorizat la informaţii clasificate. În zonele de securitate,
accesul persoanelor neautorizate, neînsoţite, este interzis.
Toate uşile de acces în cadrul instituţiei sunt prevăzute cu sistem
electronic de deschidere pe bază de cartelă.
134
Evidenţa documentelor clasificate se ţine la nivel de secretariat şi
servicii/compartimente în registrul de evidenţă a informaţiilor strict secrete şi
secrete, respectiv, registrul de evidenţă a informaţiilor secrete de serviciu, în
conformitate cu Anexele nr. 5 şi 6 – H.G. nr. 585/2002.
Personalul din cadrul I.P.J. ________ deţine autorizaţii de acces la
informaţii clasificate, în proporţie de 91%.

Au fost identificate următoarele deficienţe:
– din cele 3.159 petiţii înregistrate în cursul anului 2006, un număr de
357 petiţii au fost soluţionate cu depăşirea termenului legal (11,30%);
– predarea-primirea documentelor clasificate şi neclasificate s-a
realizat pe aceleaşi condici la Poliţia municipiului ________, Serviciul de
investigare a fraudelor şi Poliţia oraşului ________;
– inventarierea ştampilelor şi sigiliilor nu s-a efectuat în mod
corespunzător, pe timpul evaluării fiind identificată situaţia sigiliului cu nr.
41.514, repartizat ag. şef__________, care fusese pierdut din 1989, dar figura
încă în evidenţe;
– neimplicarea structurii de securitate în efectuarea controalelor
privind măsurile de protecţie a informaţiilor clasificate;
– există cazuri în care nivelul autorizaţiilor de acces nu corespunde cu
nivelul stabilit prin Programul de prevenite a scurgerii de informaţii clasificate;
– pe linia activităţii de soluţionare a petiţiilor au fost constatate o serie
de disfuncţionalităţi cu consecinţe extrem de grave, care au constat în
rezoluţionarea greşită a unor sesizări, din conţinutul cărora, deşi rezulta
săvârşirea fără de tăgadă a unor fapte cu caracter penal, au fost înregistrate şi
soluţionate prin clasare, ca petiţii, astfel că la Poliţia municipiului __________
au fost identificate 122 asemenea cazuri rezoluţionate de: cms. şef_________,
şef Poliţia municipiului________; cms. şef_________, adjunct al şefului
Poliţiei municipiului _________şi scms.___________, adjunct al şefului
Poliţiei municipiului________. Exemplificăm:
– la data de 29.01.2006, orele 5.45, prin sistemul „112“, a fost
sesizat faptul, că la etajul IV al unui bloc au fost sechestrate
două persoane de sex feminin. La faţa locului, au fost dirijaţi
agenţii de poliţie __________şi _________ care au întocmit
proces verbal din care rezultă că minorele___________, în
vârstă de ____ ani şi__________, în vârstă de ___ ani,
fuseseră lipsite de libertăţi în noaptea respectivă de către doi
tineri (fără a le menţiona numele), iar minora_________,
pentru a-şi asigura scăparea, a sărit din balconul
135
apartamentului 13, situat la etajul II, în balconul altui
apartament situat la etajul III.
Procesul verbal a fost semnat de către agenţii de poliţie şi de către cele
două minore, iar la data de 30.01.2006 a fost prezentat cms. şef________, şeful
Poliţiei municipiului__________, care, în loc să dispună înregistrarea „la
penal“, a dispus înregistrarea la „petiţii“ şi a direcţionat lucrarea către Biroul de
investigaţii criminale cu rezoluţia: „Verificări, raport cu propuneri. Termen – 20
zile“. Lucrarea a fost repartizată agentului de poliţie___________. Deşi, la data
de 15.02.2006 minorele au mai dat două declaraţii olografe în care au susţinut
cele consemnate în procesul verbal, la data de 20.02.2006 ag. _______a
întocmit un raport prin care a propus „clasarea lucrării, fără răspuns“ cu
motivaţia că „în urma verificărilor efectuate nu a rezultat săvârşirea vreunei
fapte penale sau contravenţionale“. Raportul a fost aprobat de către şeful
Biroului de Investigaţii criminale, scms. ________şi de către cms.
şef___________, adjunct al şefului Poliţiei municipiului ________;
– la data de 27.02.2006, __________, de ____ani, din
municipiul________, a depus o plângere la Poliţia municipiului______, prin
care a sesizat că în data de 25.02.2007, în timp ce se afla în cimitirul „______“,
a fost acostată de_________, gropar, care, prin violenţă, a încercat să întreţină
relaţii sexuale cu aceasta. La plângere, persoana vătămată a anexat certificatul
medico-legal eliberat de I.M.L._____, din care rezultă că victima prezintă
„urme de violenţă pe genunchi şi la nivelul sânilor, necesitând pentru vindecare
5–6 zile“.
La data de 14.03.2006, insp. pr. __________din cadrul Biroului de
investigaţii criminale a întocmit un proces verbal de consemnare a actelor
premergătoare cu ocazia audierii părţii vătămate în care a menţionat că aceasta
a solicitat ca „făptuitorul să-şi revizuiască comportamentul“. La data de
12.04.2006 a fost audiat__________, iar la data de 20.04.2006 s-a întocmit
raportul cu propunere de clasare, care a fost aprobat de şeful Biroului de
investigaţii criminale, scms. ____________şi de cms. şef________, adjunctul
şefului poliţiei municipiului___________.
– la data de 14.02.2007, Poliţia municipiului ________a fost sesizată
prin plângere de_________, din com _______, judeţul________, cu privire la
faptul că în seara de 01.02.2007, aflându-se la un bar, în com.________,
judeţul_____, a fost deposedat, prin violenţă, de telefonul mobil şi suma de ___
RON de către:_____, _______şi_________, toţi domiciliaţi în com. _______,
judeţul_____. Plângerea a fost rezoluţionată la 15.02.2007 de către cms.
şef_______, astfel: „B.O.P. RURAL, cercetări, raport cu propuneri. T. 10 zile“.
La plângere a fost anexat un bilet de externare din Spitalul Clinic de
Urgenţă______, din care rezultă că victima a fost internată cu diagnosticul,
136
„traumatism cranio-cerebral mediu, subacut în remisiune, leziune cerebrală
hemoragică difuză tip. II – traumatism facial, contuzie toracică, contuzie
lombară cu plagă contuză abrazionată paravertebrală stânga, contuzie urmă
drept şi regiune scapulară stânga“. La data de 15.03.2007, partea vătămată a
fost audiată, ocazie cu care a precizat că nu are nicio pretenţie „faţă
de________, din com. ________şi îşi retrage plângerea“. La data de
15.03.2007, sinp. ________ a întocmit raportul cu propunere de clasare, care a
fost aprobat de scms._________, adjunct al şefului Poliţiei
municipiului_________;
– la data de 21.02.2007, Poliţia municipiului __________a fost
sesizată prin plângere de către________, medic, cu privire la faptul că în seara
de 21.02.2007, în timp ce se afla la policlinica „_____“ din______, i-au fost
sustrase de către AN, din buzunarul hainei portofelul, documentele personale şi
suma de ____ lei. Plângerea a fost direcţionată la 22.02.2007 de către cms. şef
_______la Biroul Ordine Publică cu rezoluţia: „verificări, raport cu propuneri.
T. 20 zile“.
La data de 26.03.2007 a fost audiat reclamantul, care a precizat că „din
motive personale îşi retrage plângerea şi nu solicită răspuns scris“.
La data de 3.04.2007, ag. şef ________a întocmit raportul cu
propunere de clasare care a fost aprobat de cms. şef_______– şeful Poliţiei
municipiului___________.
Vinovaţi de situaţia creată se fac:
– cms. şef________, cms. şef_________, scms._______, insp. pr.
__________ şi scms. ________care au încălcat: prevederile art. 218 alin. 2
C.P.P. – constând în aceea că, nu au încunoştinţat de îndată pe procuror despre
infracţiunile de care au luat cunoştinţă;
– prevederile art. 3 din O.M.A.I. nr. 190/22.04.2004, constând în aceea
că nu au organizat în mod corespunzător activitatea de primire, evidenţă,
examinare, soluţionare şi comunicare a petiţiilor precum şi a soluţiilor la
petenţi;
– prevederile art. 6 alin. 3 din O.M.A.I. nr. 190/22.04.2004, constând
în aceea că deşi au constatat că reclamaţiile şi sesizările adresate poliţiei se
referă la fapte care sunt prevăzute de legea penală nu au dispus înregistrarea
acestora în evidenţele lucrărilor penale şi nu au făcut comunicările ce se
impuneau către petenţi;
– prevederile art. 1 şi 2 din Ordinul comun al Parchetului de pe lângă
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Ministerul Internelor şi Reformei
Administrative nr. 10/121/29.01.2004, privind înregistrarea şi circuitul
dosarelor penale, precum şi evidenţa unitară a activităţii de urmărire penală,
constând în aceea că fiind sesizaţi în mod repetat prin plângere, denunţ sau
137
sesizare din oficiu cu privire la săvârşirea unor infracţiuni nu au încunoştinţat,
de îndată, în scris, parchetele care le supraveghează activitatea în vederea
atribuirii numărului unic.
Aceste uzanţe au produs consecinţe grave în planul imaginii poliţiei,
contribuind la deteriorarea acesteia. De asemenea, apreciem că urmare a acestei
practici, statisticile raportate eşaloanelor superioare privind criminalitatea
sesizată, în special cea stradală, precum şi dinamica faptelor penale cu autori
neidentificaţi au prezentat date nesincere. Deşi, faptele sesizate întrunesc
elementele constitutive ale unor infracţiuni, personalul Poliţiei municipiului
__________a dispus clasarea unor asemenea fapte, fără a le înainta parchetului
cu propunerile ce se impuneau, situaţie care a condus la neantrenarea
răspunderii penale a celor care se făceau vinovaţi.
Faptele săvârşite de poliţiştii sus-menţionaţi sunt susceptibile a întruni
elementele infracţiunilor de: abuz în serviciu contra intereselor persoanelor,
prev. şi ped. de art. 246 C.P. ; favorizarea infractorului, prev. şi ped de art. 264
C.P.; fals intelectual prev. şi ped de art. 289 C.P.; uzul de fals prev. şi ped de
art. 291 C.P. Pentru faptele menţionate a fost sesizat parchetul competent.
– cms. şef_________, şeful inspectoratului şi cei doi adjuncţi ai săi,
cms. şef ____________şi cms şef _________, care nu au efectuat controale şi
analize la nivelul Poliţiei municipiului __________în anul 2006 şi trim. I/2007,
de natură a contribui la constatarea situaţiei create.
7.18. Climatul organizaţional. Stilul de conducere al

echipei manageriale
Specialişti ai Centrului de Psihosociologie, din M.I.R.A., au realizat o
analiză multidimensională a climatului organizaţional din Inspectoratul de
Poliţie al judeţului ________.
Pentru aprecierea eficienţei stilurilor de conducere şi a practicilor
manageriale ale echipei manageriale strategice au fost cuprinse în cercetare 70
de persoane, din care:
– 54 persoane din nucleul inspectoratului: şefii de servicii judeţene,
precum şi personalul angajat de la sediul inspectoratului, disponibil la
momentul derulării cercetării - personal intern;
– 16 şefi şi adjuncţi de poliţii municipale, orăşeneşti şi ai
formaţiunilor de poliţie rurală – personal extern.
Cu ocazia evaluării, şefii serviciilor, ai poliţiilor municipale, orăşeneşti
şi ai structurilor de poliţie rurală au avut posibilitatea să aprecieze performanţa
138
managerială a celor care, în mod nemijlocit, le planifică, organizează,
coordonează, evaluează şi controlează activitatea.
Pentru măsurarea aprecierii stilurilor de conducere s-au utilizat scale
de apreciere cu 5 niveluri, împărţite în intervale cu semnificaţii diferite, fiecare
dintre acestea având asociată o interpretare calitativă a valorilor, astfel:
Intervalul Definitivarea
notelor brute zonei de Aprecierea calitativă
interpretare
Peste 4,00 „Situaţie foarte Caracteristicile nu sunt problematice, în
bună“ general, deşi pot şi ele să fie perfecţionate
într-o oarecare măsură.
3,76 – 4,00 „Situaţie normală, Caracteristicile sunt normale,
bună“ neproblematice, deşi au şi aspectele lor
negative, putând fi substanţial îmbunătăţite.
3,51 – 3,75 „Situaţie normală, Retrospectiva caracteristică începe să devină
atenţie probleme“ problematică.
3,01 – 3,50 „Situaţie normală, Deşi în ansamblul său, încă pozitivă,
puncte critice“ caracteristica reprezintă un punct critic,
putând evalua spre o situaţie gravă.
Sub 3,00 „Situaţie gravă“ Caracteristicile reprezintă probleme grave,
producând perturbări în cadrul dimensiunii.
Încrederea în echipa managerială a fost măsurată prin raportarea la

fiecare membru al echipei manageriale, rezultatele înregistrate prezentându-se
astfel:
Cms. şef___________, inspector şef: 25,7% din personal – „foarte
mică“ şi „mică măsură“; 32,86% – „nici mică, nici mare“; 41,43% – „mare“ şi
„foarte mare“. Media intensităţii încrederii este de 3,23, ce se situează în zona
„situaţie normală: puncte critice“.
Cms. şef___________, adjunct al inspectorului şef pe problema ordine
publică: 2,86% din personal – „mică măsură“; 25,71% – „nici mică, nici mare“;
70% – „mare“ şi „foarte mare măsură“. Media intensităţii încrederii este de
3,97, adică zona „situaţie normală: bună, spre foarte bună“.
Cms. şef_________, adjunct al inspectorului şef – poliţie judiciară:
8,75% din personal – „mică măsură“; 21,43%: „nici mică, nici mare“; 65,7%
„mare“ şi „foarte mare măsură“. Media intensităţii încrederii este de 3,77, adică
zona „situaţie normală: bună“, la limita intervalului: „atenţie probleme“.
Se observă că cei doi adjuncţi ai inspectorului şef înregistrează scoruri
mult mai bune „la intensitatea încrederii personalului“ decât inspectorul şef.
În legătură cu echipa managerială, în ansamblul ei: 40,9% dintre
respondenţi, consideră că echipa managerială este „foarte puţin, puţin şi
139
oarecum eficientă“; 55,71% „eficientă“ şi 4,29% „foarte eficientă“. Media
intensităţii percepţiei eficienţei este de 3,44, adică zona „situaţie bună: puncte
critice“.
Rezultatele de la aprecierea echipei manageriale se completează cu
cele privind calitatea managementului în comparaţie cu cel anterior, astfel:
52,24% dintre respondenţi sunt de părere că inspectoratul este condus „la fel
sau mai prost“ decât era condus înainte de instalarea actualei echipe
manageriale şi 46,27% că este condus mai bine.
Radiografia climatului organizaţional la nivelul I.P.J. _______din
perspectiva a 8 dimensiuni privind: claritatea obiectivelor; eficienţa organizării
muncii; relaţiile dintre angajaţi, comunicarea şi colaborarea pe linie
profesională; climatul motivaţional stimulativ; asigurarea suportului de muncă;
eficienţa conducerii; atitudinea faţă de schimbare şi performanţa generală relevă
că intensitatea percepţiei generale favorabile climatului organizaţional
(atitudinea generală) este medie – 50%.
7.19. Percepţia imaginii poliţiei în rândul cetăţenilor din

judeţ
Pentru măsurarea percepţiei imaginii Poliţiei în rândul cetăţenilor a
fost utilizat un chestionar cu 18 întrebări aplicat unui eşantion total format din
136 de persoane, dintre care:
– 44 persoane în municipiul____;
– 21 persoane în oraşul _______;
– 19 persoane în oraşul _______;
– 20 persoane în oraşul_______;
– 32 persoane în mediul rural.
7.19.1. În mediul urban

Prezenţa Poliţiei, pe o scală de la 1 la 4, în localităţile studiate este
percepută mai favorabil în 2 localităţi:_________– 3,38 şi ______ – 3,15. În
celelalte 2 arii geografice supuse sondajului, prezenţa poliţiştilor este percepută
în zona „situaţiei grave“, după cum urmează: ______ – 3,00; ______ – 2,63;.
În urma analizei prezenţei pe fiecare categorie de poliţişti, s-a ajuns la
concluzia că cei mai vizibili sunt cei din domeniul poliţiei rutiere (media
intensităţii este de 3,13, zona „situaţie normală“: puncte critice“) şi ordinii
publice (2,74 – „situaţie gravă“).
Contactele cetăţenilor cu Poliţia sunt „foarte rare“ în toate cele 4 oraşe
în care s-a efectuat sondajul, precum şi în mediul rural.
140
Percepţia eficienţei activităţii poliţiştilor prezintă rezultate diferite:
în___________, percepţia eficienţei are o medie de 3,27, situându-se în zona „
situaţie bună: puncte critice“; în municipiul ________ media este de 2,76 –
situaţie gravă“; în oraşul _______ media este de 3,05 – situaţie normală –
puncte critice“, la limita situaţiei grave; în oraşul ______, media este de 3,35 –
zona „situaţie normală – puncte critice“.
Încrederea cetăţenilor în Poliţie diferă la cele 5 eşantioane cuprinse în
cercetare. Încrederea în Poliţie a locuitorilor oraşului __________se exprimă cu
o intensitate de 3,07 – „situaţie normală – puncte critice“, la limită cu „situaţia
gravă“. La nivelul celorlalte eşantioane, situaţia se prezintă astfel: municipiul
________, media intensităţii este 2,76 – „situaţie gravă“; oraşul ______, media
2,84 – „situaţie gravă“; oraşul ______, media 3,05 – „situaţie normală – puncte
critice“, la limita situaţiei grave“.
Nivelul de implicare a poliţiştilor în combaterea
infracţiunilor/încălcărilor legii este perceput de populaţie după cum urmează:
Formaţiunea de Deloc/Puţin Nici puţin, nici Mult/foarte mult
poliţie mult
A 18,2% 15,9% 22,7%
B 47,6% 28,6% 23,8%
C 31,6% 36,8% 26,3%
D 40% 20% 40%
Când sunt solicitaţi, poliţiştii sunt percepuţi de către populaţie că

intervin:
Formaţiunea Deloc/Puţin Nici puţin, nici Mult/foarte mult
de poliţie mult
A 38,6% 18,2% 29,6%
B 28,5% 19% 28,6%
C 31,6% 5,3% 47,3%
D 35% 15% 35%
Percepţia fenomenului corupţiei în rândul poliţiştilor din mediul urban

se prezintă astfel:
– la nivelul municipiului________– în opinia respondenţilor,
fenomenul corupţiei se manifestă în rândul personalului din poliţie în proporţie
de 56,36% „într-o oarecare măsură“; „în mare“ şi „foarte mare măsură“, iar în
proporţie de 23,7% în „mică“ şi „foarte mică măsură“;
– la nivelul municipiului_______, 71,43% dintre respondenţi apreciază
că fenomenul corupţiei se manifestă „într-o oarecare măsură“; „în mare“ şi
„foarte mare măsură“, iar 14,29% apreciază că în Poliţie corupţia se manifestă
în „mică măsură“;
141
– la nivelul oraşului _______, 36,84% dintre respondenţi apreciază că
fenomenul corupţiei se manifestă „într-o oarecare măsură“, 21,06% apreciază
că se manifestă în „mică“ şi „foarte mică măsură“, iar 42% au precizat că nu pot
să aprecieze. Media de „1,68 “încadrează aspectul corupţiei în zona „situaţie
gravă“;
– la nivelul oraşului ______, fenomenul corupţiei se manifestă în
proporţie de 40% în „mare“ şi „foarte mare măsură“. Acelaşi procent susţine că
în rândul Poliţiei corupţia este „mică“ şi „foarte mică“. Media intensităţii
aprecierilor – 2,57, arată că fenomenul corupţiei se situează în zona „situaţie
critică“.
7.19.2. În mediul rural

Prezenţa poliţiştilor din mediul rural este percepută destul de slab, 50%
dintre respondenţi precizând că simt prezenţa acestora „foarte rar“ sau
„niciodată“; media intensităţii aprecierilor este 2,74 – „situaţie gravă“.
Numai 10% dintre cei intervievaţi declară că în ultimul an au avut
contacte „săptămânal“ sau „zilnic“ cu poliţiştii;
În ceea ce priveşte operativitatea intervenţiei poliţiştilor atunci când li
se semnalează o infracţiune, cu o medie a intensităţii de „3,00“, aspectul se
situează în zona „situaţie gravă“.
Cu o medie a intensităţii aprecierilor de „3,16“, implicarea Poliţiei în
reducerea fenomenului criminalităţii se situează în „zona normală – puncte
critice“.
Atunci când a fost cerută o scurtă caracterizare a Poliţiei din localitate,
un procent semnificativ, respectiv 57,1% dintre respondenţi, a precizat că
Poliţia este o „instituţie eficientă“. Au existat însă şi aprecieri negative, astfel:
21,4% apreciază instituţia ca fiind „incompetentă“, 7,14% apreciază că
instituţia este „ineficientă“; 7,14% apreciază că instituţia este „dezinteresată“;
numai 7,14% apreciază că personalul este „bine pregătit profesional“.
În ceea ce priveşte percepţia fenomenului corupţiei în rândul
poliţiştilor din mediul rural:
– 45% dintre respondenţi apreciază că în Poliţia rurală se manifestă
„într-o oarecare măsură“; „mare“ şi „foarte mare măsură“, în timp ce 40%
apreciază că se manifestă în „mică“ şi „foarte mică măsură“, iar 15% nu se pot
pronunţa;
– 85% dintre respondenţi declară că nu au dat mită poliţiştilor pentru a
„le rezolva o problemă sau pentru a le ierta o abatere“, în timp ce 15% au
recunoscut că au dat mită, precizând că aceasta a avut ca obiect sume de bani
sau bunuri.
142
7.20. Concluzii
7.20.1. Performanţe manageriale
La începutul anilor 2006 şi 2007 au fost elaborate programe
manageriale prin care s-a urmărit monitorizarea modului de implementare a
conceptelor privind:
– dezvoltarea capacităţii de acţiune a poliţiei pentru atingerea
standardelor europene în materia serviciului poliţienesc oferit comunităţii;
– necesitatea creşterii eficienţei activităţilor poliţiei în prevenirea şi
contracararea infracţionalităţii, abordarea secvenţială a fenomenului
criminalităţii;
– creşterea eficienţei folosirii resurselor umane şi financiare;
– descentralizarea actului decizional;
– dezvoltarea cooperării interinstituţionale şi a imaginii unităţii.
În această perioadă a devenit funcţional noul stat de organizare, fapt ce
a făcut posibil să fie elaborat noul Regulament de organizare şi funcţionare,
permiţând o echilibrare a efectivelor, funcţie de raportul „populaţie – volumul
criminalităţii“, punându-se accent pe consolidarea sistemului de ordine publică,
reuşind să se acopere deficitul de personal prin suplimentarea funcţiilor
existente.
Modificările instituţionale s-au realizat prin susţinerea unui proces de
alocare şi realocare a resurselor în funcţie de priorităţile identificate. În anul
2006 au fost reduse două funcţii de conducere şi au fost suplimentate
organigramele Serviciului Management Resurse Umane, Serviciului de
Combatere a Criminalităţii Organizate şi Antidrog şi Serviciului de Comunicaţii
şi Informatică cu câte două funcţii de execuţie. În conformitate cu măsurile
adoptate în şedinţa Colegiului, din 27.07.2006 şi Dispoziţia conducerii
Inspectoratului General al Poliţiei Române a fost analizată procedura de
corelare a gradelor profesionale cu nivelul funcţiilor, pentru crearea sistemului
piramidal, astfel că, s-a reuşit transformarea a 15 funcţii vacante în funcţii cu
grade profesionale corespunzătoare.
În eforturile de prevenire şi combatere a criminalităţii, o
preocupare constată a fost şi aceea de a dezvolta şi optimiza relaţii active cu
structurile Ministerului Internelor şi Reformei Administrative de la nivelul
judeţului, cu celelalte instituţii cu atribuţii în înfăptuirea actului de justiţie, cu
instituţiile descentralizate şi deconcentrate, cu organizaţiile nonguvernamentale,
cu sindicatele şi patronatele.
Activitatea de relaţii publice a fost guvernată de principiile
transparenţei şi echidistanţei, fiind dezvoltată permanent politica de relaţionare
cu opinia publică.
143
În perioada supusă evaluării, personalul instituţiei a fost angajat în
numeroase activităţi de servire şi ajutorare a comunităţii, ce au necesitat un
volum considerabil de timp, astfel:
– au fost organizate 148 razii;
– s-a intervenit în 8.855 solicitări prin S.U.A.U. –112;
– au fost rezolvate 17078 petiţii, scrisori şi reclamaţii.
În ceea ce priveşte evoluţia criminalităţii:
– în anul 2006, criminalitatea sesizată a scăzut cu 1,74% fapte de
natură penală înregistrate;
– criminalitatea stradală sesizată a scăzut cu 23% în 2006 şi cu 58,6%
în trim. I/2007.
– criminalitatea soluţionată a crescut cu 26,42% în 2006 şi cu 54,90%
în trim. I/2007.
În anul 2006 a crescut cu 1% numărul dosarelor penale soluţionate, iar
în trim. I/2007, creşterea a fost de 43%. Numărul dosarelor complexe soluţionate
în anul 2006 a crescut cu 360%, iar în trim. I/2007 a înregistrat o uşoară scădere
(de la 6 la 4).
Numărul persoanelor cercetate a crescut cu 19,36% în anul 2006 şi
cu 15, 67% în trim. I/2007.
Numărul persoanelor învinuite/inculpate a crescut cu 25,4% în 2006
şi cu 42, 1% în trim. I/2007.
Numărul persoanelor cercetate în stare de reţinere sau arest
preventiv a crescut cu 9,92% în anul 2006, dar a scăzut cu 55,55% în trim.
I/2007.
7.20.2. Puncte slabe în activitatea managerială

Cu ocazia evaluării, şefii serviciilor, ai poliţiilor municipale şi
orăşeneşti şi ai structurilor de poliţie rurală au avut posibilitatea să aprecieze
performanţa managerială a celor care, în mod nemijlocit, le planifică,
organizează, coordonează, evaluează şi controlează activitatea rezultând
următoarele:
– încrederea în echipa managerială:
– cms. şef_______, inspector şef: 25,7% din personal; „foarte mică“ şi
„mică măsură“; 32,86%, „nici mică, nici mare“; 41,43%; „mare“ şi „foarte mare
măsură“; 41,43%; „mare“ şi „foarte mare măsură“; media intensităţii încrederii
este de 3,23 – „situaţie normală – puncte critice“;
– cms. şef_________, adjunct al inspectorului şef: 2,86% din personal
– „mică măsură“; 25,71% – „nici mică nici mare“; 70% – „mare“ şi „foarte
mare măsură“; media intensităţii încrederii este de 3,97 – „situaţie normală:
bună spre foarte bună“;
144
– cms. şef__________, adjunct al inspectorului şef: 8,75% din
personal – „mică măsură“; 21,43% „nici mică, nici mare“; 65,7% – „mare“ şi
„foarte mare măsură“; media intensităţii este de 3,77 – zona „situaţie normală –
bună“ la limita cu intervalul: „atenţie probleme“;
– în legătură cu echipa managerială în ansamblul ei: 40,9% dintre
respondenţi consideră că echipa managerială este „foarte puţin, puţin şi
oarecum eficientă“, 55,71% – „eficientă“ şi 4,29% – „foarte eficientă“; media
intensităţii percepţiei eficienţei este de 3,44, adică zona – „situaţie bună: puncte
critice“;
– rezultatele de la aprecierea echipei manageriale se completează cu
cele privind calitatea managementului în comparaţie cu cel anterior, astfel:
52,24% dintre respondenţi sunt de părere că inspectoratul este condus „la fel
sau mai prost“ decât era condus înainte de instalarea actualei echipe
manageriale şi 46,27% că este condus „mai bine“;
– intensitatea percepţiei generale favorabile climatului organizaţional
(atitudinea generală) este medie – 50%.
Cu ocazia verificărilor efectuate, dar şi urmare a discuţiilor purtate cu
personalul de conducere şi de execuţie, comisia de evaluare a ajuns la concluzii
asemănătoare astfel:
– cms. şef_________, şeful inspectoratului nu a reuşit să creeze un
climat de ordine productiv, un mediu favorabil muncii în echipă, nu a dezvoltat
un stil participativ de conducere;
– nu au fost dezvoltate relaţii interpersonale active între membrii
echipei manageriale strategice şi nici între aceştia şi echipa managerială de la
Poliţia municipiului________; întreţinerea unei stări tensionate, uneori
conflictuale, precum şi lipsa executării unor activităţi concrete de analiză,
control, sprijin şi îndrumare la Poliţia municipiului __________au constituit
premisele unor condiţii favorizatoare producerii unor fapte susceptibile a
constitui infracţiuni de către cadrele de conducere şi de execuţie din această
instituţie; de menţionat că în anul 2006 şi în trim. I/2007, şeful inspectoratului
nu a intrat niciodată în sediul Poliţiei municipiului __________ iar cms.
şef________, adjunctul şefului de inspectorat, care răspunde de siguranţa
publică, nu a participat la nici o analiză a activităţii agenţilor de siguranţă
publică, fapt ce a indus personalului ideea abandonului şi chiar a persecuţiei;
– inspectorul şef nu s-a implicat direct în activităţile de control, sprijin
şi îndrumare precum şi în cele de conducere a principalelor activităţi, nefiind în
măsură să prezinte vreun document, din care să rezulte că a desfăşurat
asemenea activităţi pe perioada supusă evaluării;
– la nivelul echipelor manageriale continuă să persiste probleme de
mentalitate, rezistenţă la schimbare, elemente de birocraţie şi rutină în
145
desfăşurarea activităţilor, fapt ce a făcut posibil ca în pofida apelurilor repetate
ale conducerii Ministerului Internelor şi Reformei Administrative şi
Inspectoratului General al Poliţiei Române, de a se înregistra şi raporta în mod
corect evidenţa fenomenului criminalităţii, la nivelul Inspectoratului de Poliţie
al judeţului _______, urmare a lipsei de exigenţă şi control a echipei
manageriale, s-a ajuns în situaţia ca fenomenul infracţionalităţii să fie înregistrat
incorect şi să fie raportate date nesincere (criminalitatea sesizată; criminalitatea
judiciară sesizată; volumul criminalităţii sesizate; criminalitatea constatată;
criminalitatea soluţionată; dinamica accidentelor de circulaţie etc.);
– pe fondul degradării relaţiilor dintre echipele manageriale de la
nivelul I.P.J. _______şi Poliţiei Municipiului_______, s-a declanşat o criză
mediatică de denigrare a unor cadre cu funcţii de conducere, care nu a fost
gestionată în mod corespunzător;
– inspectorul şef nu a respectat sistemul de proceduri al resurselor
umane, nesocotind consilierea efectuată de şeful Serviciului Management
Resurse Umane, astfel:
– verificarea prin sondaj a documentelor privind modul de organizare
şi desfăşurare al concursurilor pentru ocuparea prin recrutare din
sursă externă şi internă a posturilor vacante de ofiţeri şi agenţi,
precum şi pentru promovările în funcţii de conducere, a evidenţiat
faptul că nu s-au respectat în totalitate prevederile cuprinse în actele
normative ce reglementează activitatea de resurse umane;
– aplicarea sancţiunilor disciplinare a fost realizată, în cea mai mare
parte, fără respectarea, în totalitate a reglementărilor privind
cercetarea prealabilă şi/sau analizarea în Consiliul de disciplină;
– în urma verificării modului de acordare a premiilor trimestriale s-a
constatat că nu au fost respectate prevederile art. 10 alin. 2 lit. a şi d
şi art. 70 alin. 3 din O.M.A.I nr. 400/2004, în sensul că 12 poliţişti
au fost recompensaţi cu diferite sume de bani în perioada în care se
aflau sub efectul unor sancţiuni disciplinare;
– în ceea ce priveşte derularea procesului de descentralizare, s-a
constatat că deşi, la nivel central se acţionează cu consecvenţă
pentru descentralizarea competenţelor de gestiune a resurselor
umane, la nivelul I.P.J.________, şeful inspectoratului a restrâns
atribuţiile şefilor poliţiilor municipale şi orăşeneşti, emiţând în acest
sens o dispoziţie contrară art. 53 din O.M.A.I. nr. 600/2005, cu
modificările şi completările ulterioare;
– peste 90% din dosarele personale nu sunt actualizate din punct de
vedere al schimbărilor survenite în activitatea socio-profesională a
personalului unităţii;
146
– deşi s-au depus eforturi considerabile pentru susţinerea unui amplu
proces de alocare a fondurilor necesare pentru creşterea numerică a
personalului, s-a constatat că echipa managerială nu şi-a reconfigurat
priorităţile în funcţie de nevoile instituţionale, nereuşind să
gestioneze în mod corespunzător resursele umane de care dispune,
ajungându-se în situaţia, ca din diverse motive neîntemeiate,
personalul feminin debutant să fie distribuit astfel încât să ocupe 50–
60% din personalul unor posturi de poliţie comunale, neasigurându-
se, în acest mod, condiţiile de formare şi dezvoltare psiho-sociale
necesare ale acestuia;
– unele dispoziţii de resurse umane au fost emise la o dată ulterioară
celei pentru care s-a prevăzut intrarea în vigoare, fapt de natură a
conduce la încălcarea principiului neretroactivităţii normei juridice
civile (Exemplu: Dispoziţia S/543/20.12.2006 privind mutarea, la
cerere, a unui agent de poliţie, care a produs efecte începând cu data
de 15.11.2006);
– echipa managerială a nesocotit dispoziţiile unor structuri ale
eşaloanelor superioare, astfel că în perioada evaluată conducerea
inspectoratului nu a prezentat spre avizare nici o dispoziţie,
instrucţiune sau ordin consilierilor juridici, iar la nivelul
compartimentului juridic nu există originale sau copii ale acestora,
deşi, cu ocazia unui control efectuat de către Direcţia Generală
Juridică în perioada 28.08.2006 – 01.09.2006, prin nota de
constatare întocmită s-a prevăzut obligativitatea avizării
dispoziţiilor;
– lipsa de comunicare şi consultare a consilierilor juridici cu privire la
negocierea şi avizarea contractelor care angajează răspunderea
juridică a I.P.J. _______ a făcut posibil să se încalce prevederile
legale privind: atribuirea contractelor de achiziţie publică, a
contractelor de concesiune de servicii, constituirea documentaţiilor
de atribuire pentru fiecare caz în parte, achiziţia serviciului de
asigurare civilă obligatorie pentru autovehiculele din dotare;
constituirea garanţiei de bună execuţie în cazul achiziţiei serviciului
de proiectare în vederea desfiinţării unor construcţii; termenul de
depunere a ofertelor de minim 12 zile de la data transmiterii
invitaţiei de participare în cazul procedurilor de cerere de ofertă
pentru achiziţia unor bunuri; vizarea de către ordonatorul de credite
cu „BUN DE PLATĂ“ a facturilor aferente achiziţiilor publice (80%
din facturile aferente nu sunt semnate);
147
– cu toate că la nivelul inspectoratului s-a declanşat activitatea de
conducere a activităţilor prin realizarea de programe punctuale, s-a
constatat că această activitate nu s-a consolidat, existând mult
formalism în întocmirea programelor, dar mai ales, în ceea ce
priveşte modul de evaluare periodică şi finală a rezultatelor, fapt ce a
făcut ca o parte dintre acestea să nu-şi atingă obiectivele fixate;
– analizele efectuate pe diferite domenii de activitate au un profund
caracter formal, nefiind în măsură să formuleze concluzii cu privire
la cauzele şi condiţiile care generează evoluţia ascendentă a unor
genuri de infracţiuni, precum şi măsurile ce se impun a fi luate;
– implementarea noii Concepţii de Prevenire a Criminalităţii elaborată
de Institutul de cercetare şi prevenire a criminalităţii a fost tratată cu
superficialitate, programele de prevenire care au vizat priorităţile la
nivel naţional, stabilite pe baza documentelor strategice, analizei
statistice judiciare şi a studiilor şi cercetărilor realizate, nu s-au
transpus, în totalitate, în programe locale fundamentate pe
priorităţile locale existente;
– carenţele, incoerenţa şi lipsa viziunii manageriale, degradarea
climatului organizaţional şi adâncirea crizei de comunicare au
afectat motivaţia personalului de execuţie şi gradul de implicare al
acestuia în exercitarea atribuţiilor, conducând la diminuarea
eficienţei şi eficacităţii activităţilor de poliţie la nivelul judeţului,
ducând la creşterea fenomenului criminalităţii de natură judiciară.
În anul 2006:
– criminalitatea sesizată de natură judiciară a crescut cu 6,65%;
– criminalitatea sesizată privind infracţiuni contra persoanei a crescut
cu 29,85%;
– criminalitatea sesizată privind infracţiuni contra vieţii, integrităţii
corporale şi sănătăţii a crescut cu 42,027%;
– criminalitatea constatată de natură judiciară a crescut cu 0,38%;
– criminalitatea constatată privind infracţiuni contra persoanei a
crescut cu 29,03%;
– criminalitatea constatată privind infracţiuni contra vieţii, integrităţii
corporale şi sănătăţii a crescut cu 23,36%.
În anul 2007:
– criminalitatea sesizată de natură judiciară a crescut cu 83,57%;
– criminalitatea sesizată privind infracţiuni contra persoanei a crescut
cu 37,42%;
148
– criminalitatea sesizată privind infracţiuni contra vieţii, integrităţii
corporale şi sănătăţii au crescut cu 41,51%;
– criminalitatea constatată de natură judiciară a crescut cu 35,11%);
– criminalitatea constatată privind infracţiuni contra persoanei au
crescut cu 187, 39% (de la 119 la 342);
– criminalitatea constatată a crescut cu 200%;
– deşi numărul infracţiunilor soluţionate a crescut cu 26,42% în 2006
şi cu 54, 90% în trim. I/2007, volumul criminalităţii soluţionate este mult sub
cel înregistrat la nivelul ţării, ocupând locul „43“ pe ţară în anul 2006 şi locul
„41“ în trim. I/2007;
– deşi numărul infracţiunilor stradale sesizate a scăzut cu 23% în 2006
şi cu 59% în trim. I/2007, din cele 585 infracţiuni înregistrate, numai în 25
cazuri autorii au fost prinşi în flagrant (4,27%), iar 467 au fost înregistrate cu
autori neidentificaţi (79,82%), ceea ce scoate în evidenţă lipsa de eficienţă a
dispozitivelor de siguranţă publică;
– în pofida măsurilor dispuse, independent sau în cooperare cu unităţile
de jandarmi, numărul infracţiunilor sesizate, care au fost comise în şcoli şi în
afara acestora, în care au fost implicaţi şi elevi, a crescut în anul 2006 cu
56,60%, cele săvârşite de elevi crescând cu 29,73%); pe genuri s-au înregistrat:
1 infracţiune de omor; 3 infracţiuni de vătămare corporală; 2 infracţiuni de
şantaj; 4 infracţiuni de viol; 45 infracţiuni de furt; 14 infracţiuni de tâlhărie; în
primul trimestru al anului 2007, numărul acestui gen de infracţiuni a scăzut cu
48,14%, dar s-a înregistrat, în continuare, un număr mare de infracţiuni cu
pericol social ridicat;
– deşi s-a acţionat cu mai multă consecvenţă pentru consolidarea
mediului de afaceri, în tendinţa de îmbunătăţire a indicatorilor de eficienţă,
îndeosebi a celor cantitativi, personalul specializat în constatarea unor
infracţiuni economico-financiare se pierde în constatarea unor fapte minore,
lipsite de pericol social, şi implicit, de finalitate judiciară, fapt ilustrat prin
simpla examinare comparată a criminalităţii economico-financiare sesizate,
constatate şi soluţionate de către poliţie, cu criminalitatea economico –
financiară soluţionată de parchet, instanţele de judecată fiind sesizate după cum
urmează:
– la infracţiunile de înşelăciune cu privire la 4,39% din cele sesizate;
15,48% din cele pentru care s-a început urmărirea penală şi 22,22%
din cele soluţionate;
– la infracţiunile de delapidare: cu privire la 11,11% din infracţiunile
sesizate, 9,8% din cele pentru care s-a început urmărirea penală şi
45,45% din cele soluţionate;
149
– la infracţiunile de abuz în serviciu: cu privire la 0,72% din infracţiuni
sesizate, 10,63% din cele constatate şi 16,66% din cele soluţionate;
– la infracţiunile de evaziune fiscală: cu privire la 8,45% din cele
sesizate, 11,88% din cele constatate şi 21,42% din cele soluţionate;
– la infracţiunile privind Legea societăţilor comerciale: cu privire la
88,88% din cele constatate şi 42,10% din cele soluţionate;
– la infracţiunile silvice: cu privire la 0,99% din infracţiunile sesizate,
1,79% din cele constatate şi 15,38% din cele soluţionate;
– la infracţiunile privind drepturile conexe şi de autor, deşi au fost sesizate
158 infracţiuni, s-a început urmărirea penală pentru 136 şi au fost
soluţionate 17, în nici un caz nu a fost sesizată instanţa de judecată;
– în cazul infracţiunilor de corupţie au fost înaintate unităţilor de
parchet 36 dosare penale vizând 57 fapte de corupţie, până în
prezent fiind soluţionate 55,55%, astfel:
– N.U.P. = 35%;
– Declinare =40%.
Rezultă că la nivelul anului 2006 şi trim. I/2007, instanţele de judecată
nu au fost sesizate cu privire la vreo faptă de corupţie înregistrată de unităţile de
poliţie din judeţ:
– din cele 8.613 dosare penale soluţionate în anul 2006, numai în 566
cazuri s-au formulat propuneri de trimitere în judecată şi în 389 cazuri s-a
declinat competenţa în favoarea parchetelor, în timp ce în 5.217din cazuri s-au
propus soluţii de neurmărire penală, în 1.690 din cazuri s-a propus scoaterea de
sub urmărire penală şi aplicarea unor sancţiuni administrative conform art. 181
C.P. şi în 751 din cazuri s-au propus alte soluţii;
– în trim. I/2007, din cele 3.388 dosare penale soluţionate, numai în
4,98 % s-au formulat propuneri de trimitere în judecată şi în 2,98% s-a declinat
competenţa în favoarea parchetelor, în timp ce în 66,17% din cazuri s-au propus
soluţii de neurmărire, în 15,64% s-au formulat propuneri de scoatere de sub
urmărire penală şi aplicarea unor sancţiuni administrative, în baza art. 181 C.P.
şi în 10,21% s-au propus alte soluţii;
– numărul dosarelor penale rămase în evidenţă la sfârşitul anului 2006
a crescut cu 21,90%, iar cel al dosarelor penale rămase în evidenţă la sfârşitul
trim. I/2007 a crescut cu 20,44%, multe dintre acestea având o vechime mai
mare de 6 luni şi chiar de 1 an;
– în anul 2006 a crescut numărul faptelor penale înregistrate cu A.N.,
cu 14,08%, iar în trim. I/2007 numărul acestora a crescut cu 2,03%, faţă de
începutul anului;
– în anul 2006 au fost soluţionate numai 69,93% din totalul lucrărilor
penale cu A.N. înregistrate în cursul perioadei şi 22,31% din totalul celor aflate
150
în evidenţă, iar în trim. I/2007 au fost soluţionate 80,50% din cele înregistrate în
cursul perioadei şi numai 0,2% din totalul celor aflate în evidenţă;
– procentul de identificare al autorilor din totalul dosarelor aflate în
lucru a scăzut cu 12,4% (de la 16,19 la 14,17);
– în perioada supusă evaluării, numărul faptelor penale cu A.N.
săvârşite cu violenţă a crescut cu 13,75%, fiind soluţionate 89,71% din cele
înregistrate în cursul perioadei şi 51,33% din totalul celor aflate în lucru; în
prezent se mai află în evidenţă cu autori neidentificaţi: 4 infracţiuni de omor; 5
vătămări corporale, 5 violuri şi 68 tâlhării;
– în ceea ce priveşte capacitatea de culegere a informaţiilor şi de
supraveghere a persoanelor aflate în atenţie:
– în perioada supusă controlului, potenţialul informativ a scăzut cu
15,97%, scăderi mai semnificative înregistrându-se la structurile de
investigare a fraudelor (75,91%) şi la cele de investigaţii criminale
(45,39%), în sistemul „CAMAS“ fiind implementate numai 753
rapoarte informative, din care 692 în „CAMAS UCAI“ şi 61 în
„CAMAS – DGCCOA“;
– din totalul de 1.599 persoane aflate în atenţie a căror activitate a fost
documentată, numai pentru 17,01% s-au formulat propuneri de
trimitere în judecată, în timp pentru 37,33% s-au dat soluţii de
neconfirmare, iar pentru 45,65% alte soluţii; rezultă că aprox. 80%
din aceste persoane au fost luate în mod nejustificat într-o formă
calificată de supraveghere;
– din totalul de 2.847 infracţiuni soluţionate numai 10,25% au fost
descoperite informativ, iar din cele 1.185 soluţionate în trim. I/2007,
numai 8,86% au fost descoperite informativ;
– în anul 2006, din totalul de 2.551 persoane învinuite/inculpate, numai
2,82% se aflau în atenţia poliţiei, iar în trim. I/2007 din totalul de
1.026 persoane învinuite/inculpate, numai 1,55% se aflau în atenţia
poliţiei; rezultă un aport foarte scăzut al reţelei informative la
descoperirea infracţiunilor, dar şi pentru identificarea şi luarea în
atenţie a persoanelor pretabile la săvârşirea de infracţiuni.
Apreciem că toate aceste deficienţe constatate se datorează, în
principal, lipsei de preocupare a echipei manageriale pentru dezvoltarea
pregătirii proprii, a celuilalt personal cu funcţii de conducere, dar şi a
personalului cu funcţii de execuţie, astfel:
– ofiţerii care ar trebui să organizeze şi să conducă nemijlocit
activităţile de pregătire nu cunosc prevederile Instrucţiunilor nr. 363/2002
privind pregătirea continuă a personalului Ministerului Internelor şi Reformei
Administrative;
151
– la începutul fiecărui an de pregătire nu au fost organizate convocările
de instruire a personalului cu responsabilităţi în domeniu, încălcându-se
prevederile art. 54 alin. 1 din Instrucţiunile nr. 363/2002;
– mapele cu documentele de organizare şi desfăşurare a pregătirii
personalului sunt incomplete la toate grupele, nu există evidenţe clare cu privire
la participarea personalului la activităţi de pregătire;
– se manifestă superficialitate în evaluarea nivelului de pregătire
continuă a personalului, ajungându-se până acolo încât calificativele acordate la
verificarea anuală să nu concorde cu cele înscrise în fişele de evaluare ale
poliţiştilor;
– în unele situaţii, tematica de pregătire a fost confundată cu
bibliografia (S.P.O.P.; S.M.R.U.);
– ca o consecinţă a lipsei de preocupare şi a formalismului manifestate
în activitatea de pregătire sunt rezultatele obţinute de cele 31 cadre de
conducere din I.P.J. ________ la testul profesional, tip grilă, aplicat de comisia
de evaluare, cu un grad mediu de dificultate; evaluarea s-a făcut prin acordarea
de note de la „1 la 10“, rezultatul fiind după cum urmează:
– nota „10“ = 0
– nota „9“ = 1 (3,2%);
– nota „8“ = 4 (12,9%);
– nota „7“ = 2 (6,45%);
– nota „6“ = 5 (16,12%);
– nota „5“ = 5 (16,12%);
– nota „4“ = 5 (16,12%);
– nota „3“ = 2 (9,67%);
– nota „2“ = 2 (6,49%);
– nota „1“ = 4 (12,9%).
De menţionat că toţi membrii echipei manageriale a I.P.J. _______ au

obţinut note sub „5“, astfel:
– cms. şef________– nota „1“;
– cms. şef________– nota „3“
– cms. şef________– nota „4“
Comisia de evaluare apreciază că aspectele negative constatate au fost
determinate, în principal, de stilul managerial neperformant adoptat de şeful
inspectoratului, cms. şef________, de lipsa de implicare a celor doi adjuncţi ai
şefului inspectoratului şi a şefilor Serviciului poliţiei de ordine publică,
Serviciului de investigare a fraudelor, Serviciului de investigaţii criminale şi
Serviciului poliţiei rutiere, precum şi de practicile neconforme ale echipei
manageriale de la Poliţia municipiului__________.
152
7.21. Măsuri de ordin disciplinar
Ca urmare a disfuncţiilor şi deficienţelor constatate au fost dispuse
următoarele măsuri de ordin disciplinar:
1. Declanşarea procedurii de cercetare prealabilă, în conformitate
cu prevederile art. 57 lit. b) din Legea nr. 360/2002, privind Statutul Poliţistului
şi art. 12 lit. b) din O.M.A.I. nr. 400/2004, privind regimul disciplinar al
personalului din M.I.R.A., împotriva cms. şef______, şeful I.P.J. _______,
pentru neglijenţă manifestată în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu, a
dispoziţiilor primite de la şefii ierarhici sau de la autorităţile anume abilitate de
lege referitoare la:
a) neîndeplinirea sarcinilor şi îndatoririlor prevăzute prin fişa postului
întrucât nu s-a implicat direct în activităţile de control, sprijin şi îndrumare a
structurilor subordonate, nefiind în măsură să prezinte vreun document care să
ateste că a desfăşurat asemenea activităţi în anul ___ şi trim. I__;
b) lipsa viziunii manageriale, a coerenţei, comunicării şi controlului,
precum şi întreţinerea unei stări tensionate, uneori conflictuale, cu echipa
managerială a Poliţiei municipiului_______. Pe fondul lipsei de exigenţă şi
control a şefului inspectoratului s-a ajuns în situaţia ca un număr de 41 de cadre
cu funcţii de conducere şi de execuţie să rezoluţioneze, înregistreze, soluţioneze
ori avizeze în mod incorect prin „clasare directă“, ca petiţii, un număr de 122
lucrări cu caracter penal, încălcându-se prevederile art. 3; art. 6. alin. 3, art. 24
şi următoarele din O.M.A.I. nr. 190/22.04.2004 şi art. 1; art. 2 din Ordinul
comun nr. 10/121/2004 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie şi Ministerului Internelor şi Reformei Administrative;
c) evaluările şi analizele dispuse şi efectuate pe diferite domenii de
activitate au un profund caracter formal, nefiind în măsură să formuleze
concluzii cu privire la cauzele şi condiţiile care generează evoluţia ascendentă a
unor genuri de infracţiuni, precum şi măsurile ce se impun a fi luate;
d) nerespectarea sistemului de proceduri al resurselor umane, astfel:
– verificarea, prin sondaj, a documentelor privind modul de organizare
şi desfăşurare a concursurilor pentru ocuparea prin recrutare din
sursă externă şi internă a posturilor vacante de ofiţeri şi agenţi,
precum şi pentru promovările în funcţii de conducere a evidenţiat
faptul că nu s-au respectat prevederile: art. 4 alin. 4 din Anexa 12 la
Dispoziţia directorului D.M.R.U. nr. II/960/2004; art. 23 alin. 1 din
Ordinul M.A.I. nr. 300/2004; art. 7 lit. a din Dispoziţia directorului
D.M.R.U. nr. II/960/2004; Anexa nr. 2 din O.M.A.I. nr. 588/2005;
art. 21 alin. 2 din Dispoziţia directorului D.M.R.U. nr. II/960/2004;
153
– aplicarea sancţiunilor disciplinare a fost realizată, în cea mai mare
parte, fără respectarea în totalitate a reglementărilor privind
cercetarea prealabilă şi/sau, analizarea în Consiliul de disciplină
încălcându-se prevederile art. 13 lit. f din Ordinul M.A.I. nr.
400/2004; art. 64 alin. 1 din Ordinul M.A.I. nr. 400/2004; art. 90
alin. 2 din Ordinul M.A.I. nr. 300/2004; art. 8 alin. 3 din Anexa 20
la Dispoziţia directorului D.M.R.U. nr. II/960/2004;
– nerespectarea prevederilor art. 10 alin. 2 lit. a şi d şi art. 70 alin. 3 din
Ordinul M.A.I. nr. 400/2004 în sensul că a dispus recompensarea cu
diferite sume de bani a 12 poliţişti, în perioada în care aceştia se
aflau sub efectul unor sancţiuni disciplinare;
– emiterea Metodologiei nr. 70822/13.06.2006 de aplicare a O.M.A.I.
nr. 1251/30.03.2006 prin care, la punctul 4 se menţionează că
„poliţistul care solicită mutarea dintr-o subunitate în alta, va întocmi
un raport ce va fi analizat de şeful inspectoratului“, aspect ce
contravine prevederilor art. 531 lit. b din Ordinul M.A.I. nr.
600/2005, cu modificările şi completările ulterioare care stipulează
că „Şefii poliţiilor municipale, orăşeneşti şi Şeful Poliţiei
Transporturi aprobă mutarea ofiţerilor cu funcţii de execuţie,
agenţilor de poliţie şi personalului contractual, între birourile,
compartimentele şi posturile de poliţie subordonate“;
– emiterea unor dispoziţii de resurse umane la o dată ulterioară celei
pentru care s-a prevăzut intrarea în vigoare, fapt de natură a conduce
la încălcarea principiului neretroactivităţii normei juridice civile
(Dispoziţia S/543/20.12.2006; Dispoziţia S/545/21.12.2006 ş.a.);
e) lipsă de preocupare privind organizarea şi desfăşurarea pregătirii
continue a personalului din subordine, precum şi a pregătirii proprii, încălcând
astfel responsabilităţile ce-i revin în conformitate cu prevederile art. 41 lit. c din
Legea nr. 360/2002 privind Statutul Poliţistului şi art. 3 alin. 2 şi 3 din
Instrucţiunile M.I.R.A. nr. 363/12.12.2002, privind pregătirea continuă a
personalului. Relevant în acest sens îl reprezintă rezultatul la testul
profesional, ocazie cu care inspectorul şef a obţinut nota „1“.
f) în perioada ________ a emis dispoziţii, instrucţiuni şi ordine fără
avizarea consilierilor juridici, deşi, cu ocazia unui control efectuat de Direcţia
Generală Juridică în perioada_______, prin nota de constatate întocmită s-a
prevăzut obligativitatea avizării dispoziţiilor;
g) nerespectarea termenului de 12 zile pentru depunerea ofertelor de la
data transmiterii invitaţiei de participare în cazul procedurilor de cerere de
ofertă organizate pentru achiziţia a 6 motoscutere şi 1 ATV, încălcându-se
prevederile art. 128 din O.U.G. nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de
154
achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări şi a contractelor de
concesiune de servicii cu modificările şi completările ulterioare;
h) în cazul achiziţiei Serviciului de Asigurare Civilă Obligatorie
(R.C.A.) pentru autovehiculele din dotare s-a stabilit criteriul de evaluare
„oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic“, fără a fi precizat în
mod clar şi detaliat un algoritm de calcul, precum şi factorii de evaluare a
ofertelor care să reflecte metodologia concretă de punctare a avantajelor care
vor rezulta din propunerile tehnice şi financiare prezentate de ofertanţi,
încălcându-se astfel prevederile art. 14 alin. 2 din H.G. nr. 925/2006.

personalului din M.I.R.A., împotriva cms. şef _________adjunct al şefului
I.P.J.______, pentru neglijenţă manifestată în îndeplinirea îndatoririlor de
serviciu sau a dispoziţiilor primite de la şefii ierarhici sau de la autorităţile
anume abilitate de lege referitoare la:
întrucât nu s-a implicat corespunzător în activităţile de control, sprijin şi
îndrumare a structurilor pe care le coordonează.
Astfel dovedind lipsă de preocupare în analiza evoluţiei fenomenului
criminalităţii de natură economică, personalul specializat în constatarea de
infracţiuni economico-financiare a cărei activitate o coordonează, s-a angrenat
în constatarea unor fapte minore, lipsite de finalitate juridică, fapt ilustrat prin
simpla examinare comparată a criminalităţii economico-financiare sesizate,
constatate şi soluţionate de către poliţie, cu criminalitatea economico-financiară
soluţionată de parchet.
Exemplu: în cazul infracţiunilor de corupţie au fost înaintate unităţilor
de parchet 36 dosare penale vizând 57 fapte de corupţie, până în prezent fiind
soluţionate 19 fapte, rezultând că la nivelul anului _____ şi trim. I_____,
înregistrată de unităţile de poliţie din judeţul_____.
Aceeaşi situaţie se înregistrează şi la alte fapte penale, a căror
constatare este inclusă în categoria priorităţilor de către conducerea I.G.P.R.
(înşelăciune, delapidare, abuz în serviciu).
b) activitatea necorespunzătoare a modului de analiză şi control a
activităţii de culegere de informaţii şi de supraveghere a persoanelor aflate în
atenţia ofiţerilor Serviciului de investigare a fraudelor, astfel că, la sfârşitul
trim. I/2007, aceştia aveau în legătură doar 33 de informatori, reuşind
implementarea în aplicaţia CAMAS a numai 57 rapoarte informative, iar în
155
ceea ce priveşte luarea în atenţie şi documentarea a activităţii infracţionale a
unor suspecţi, din totalul de 241 persoane aflate în atenţie, s-a clarificat doar
situaţia la 121, din care, numai pentru 27 s-au formulat propuneri de trimitere în
judecată;
c) lipsă de preocupare pentru analiza evoluţiei criminalităţii de natură
judiciară şi dispunerea măsurilor necesare, în vederea reducerii acestui gen de
criminalitate, astfel că:
– infracţiunile de natură judiciară sesizate în anul ____cresc cu 6,65%
şi cele constatate cresc cu 0,38%, iar în trim. I___ criminalitatea
judiciară sesizată creşte cu 83,57% în timp ce criminalitatea
constatată creşte cu 35,11%;
– în primul trimestru al anului____, criminalitatea constatată creşte cu
55,86% la infracţiunile contra vieţii, integrităţii corporale şi a vieţii
cu 187,35 la infracţiunile contra persoanei şi cu 3,86 la infracţiunile
contra patrimoniului;
d) lipsa analizei şi controlului privind aportul reţelei informative la
constatarea unor infracţiuni de natură judiciară, de către personalul specializat
pe care îl coordonează şi la identificarea autorilor în cauzele penale cu A.N.;
numărul informatorilor aflaţi în legătura personalului structurilor de investigaţii
criminale a scăzut de la 304 la 166, fapt ce explică atât numărul redus de
rapoarte informative implementate în aplicaţia „CAMAS“ pe grupuri
infracţionale, (182 rapoarte – 15 grupuri); cât şi cel al persoanelor pentru care s-
au formulat propuneri de trimitere în judecată din cele supravegheate pe bază de
„mapă suspect“, sau „doar de urmărire informativă“ (17,71%);
e) lipsă de control şi analiză la Poliţia municipiului_____, unitate pe
care a avut-o în coordonare în perioada 01.03 – 04.09.2006, fapt ce a făcut ca
un număr de 45 lucrări cu caracter penal să fie rezoluţionate, înregistrate şi
soluţionate incorect prin clasare directă ca petiţii, încălcându-se prevederile art.
3, art. 6 alin. 3, art. 24 şi următoarele din ordinul O.M.A.I. nr. 190/2004, art. 1
şi 2 din ordinul comun nr. 10/121/2004 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte
de Casaţie şi Justiţie şi Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, art.
7 din Dispoziţia nr. 11133/1995 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii
poliţiei pentru soluţionarea faptelor cu A.N.;
f) lipsă de preocupare privind organizarea şi desfăşurarea pregătirii
personalului. Relevant în acest sens îl reprezintă rezultatul la testul profesional,
ocazie cu care a obţinut nota „3“.
156
personalului din M.I.R.A., împotriva cms. şef_____, adjunct al şefului
I.P.J._____, pentru neglijenţă manifestată în îndeplinirea îndatoririlor de
anume abilitate de lege, referitoare la:
întrucât nu s-a implicat direct în activitatea de control, sprijin şi îndrumare a
structurilor aflate în coordonarea sa, constând în:
– lipsa de implicare în activitatea de planificare, organizare şi
coordonare a acţiunilor specifice, de documentare asupra cauzelor şi
măsurilor luate de către subunităţile aflate în răspundere, intervenţia
insuficientă cu măsuri suplimentare pentru îmbunătăţirea
indicatorilor de performanţă specifici;
– lipsă de interes pentru controlul şi analiza activităţii desfăşurate de
către poliţiştii de siguranţă publică;
– lipsă de preocupare pentru analizarea evoluţiei criminalităţii de
natură juridică din mediul rural, identificarea cauzelor şi măsurilor
ce se impun; (infracţionalitatea de natură judiciară din mediul rural,
a crescut cu 19,91%, iar cea constatată cu 185,49%);
– lipsă de implicare în coordonarea activităţilor de soluţionare a
dosarelor penale cu A.N. aflate în evidenţa formaţiunilor de ordine
publică, astfel că, în perioada analizată, numărul acestora a crescut
cu 23,25%;
b) formalism în coordonarea programelor de prevenire a criminalităţii
specifice structurilor de care răspunde, precum şi a modului de evaluare
periodică şi finală a rezultatelor obţinute;
– neimplicare în întreprinderea unor măsuri eficiente de reducere a
criminalităţii în şcoli şi în afara acestora, în cadrul programului „Să
exmatriculăm violenţa“, astfel că numărul infracţiunilor sesizate a
crescut cu 56,60%;
– lipsa de preocupare pentru realizarea programului de combatere a
traficului şi consumului ilicit de droguri stradal, astfel că în anul
2006 şi trim. I/2007, nu s-a realizat nici o acţiune pe această linie;
c) neimplicare în activitatea de verificare şi analiză a accidentelor
grave de circulaţie, fapt ce a favorizat înregistrarea şi raportarea unor date
nesincere, încălcându-se prevederile Instrucţiunii M.I.R.A. nr. 766/1998;
d) lipsă de control şi analiză la Poliţia municipiului_____, pe care a
coordonat-o în perioadele ____şi_____– până în prezent, fapt ce a făcut ca un
157
număr de 77 lucrări cu caracter penal să fie rezoluţionate, înregistrate şi
soluţionate incorect prin clasare ca petiţii, încălcându-se prevederile art. 3, art. 6
alin. 3, art. 24 şi următoarele din ordinul O.M.A.I. nr. 190/2004, art. 1 şi 2 din
Ordinul comun nr. 10/121/2004 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie şi M.I.R.A., art. 7 din Dispoziţia nr. 11133/1995, privind
organizarea şi desfăşurarea activităţii poliţiei pentru soluţionarea faptelor penale
cu A.N.;
e) lipsă de preocupare privind organizarea şi desfăşurarea pregătirii
personalului. Relevant în acest sens este rezultatul la testul profesional, ocazie
cu care a obţinut nota „4“.

personalului din M.I.R.A., împotriva cms. şef______– şeful Serviciului de
Investigare a Fraudelor, pentru:
a) neîndeplinirea sarcinilor şi îndatoririlor prevăzute prin fişa postului,
întrucât nu s-a implicat direct în activitatea de coordonare a personalului cu
atribuţiuni de investigare a fraudelor, fapt ce a determinat ca acesta să fie
angrenat în constatarea unor fapte minore lipsite de finalitate judiciară, aspect
rezultat din numărul foarte redus de cauze în care unităţile de parchet au emis
rechizitorii;
Exemplu: în cazul infracţiunilor de corupţie au fost înaintate unităţilor
de parchet 36 de dosare penale vizând 57 fapte de corupţie, până în prezent
fiind soluţionate 19, rezultând că la nivelul anului 2006 şi trim. I/2007,
înregistrată de unităţile de poliţie din judeţul_____.
Aceeaşi situaţie se înregistrează şi la alte fapte penale, a căror
constatare este inclusă în categoria priorităţilor de către conducerea I.G.P.R.
(abuz în serviciu, delapidare, înşelăciune ş.a.).
b) activitatea de culegere a informaţiilor şi de supraveghere a
persoanelor aflate în atenţie a fost necorespunzătoare, în prezent ofiţeri S.I.F.
având în legătură doar 33 de infractori, reuşind implementarea în aplicaţia
CAMAS a numai 57 rapoarte informative, iar în ceea ce priveşte luarea în
atenţie şi documentarea activităţii infracţionale a unor persoane, se constată că,
din totalul de 241 persoane aflate în atenţie, s-a clarificat situaţia la 121, din
care numai pentru 27 s-au formulat propuneri de trimitere în judecată.
158
c) lipsă de preocupare privind organizarea şi desfăşurarea continuă a
personalului din subordine, precum şi a pregătirii proprii, încălcând astfel
responsabilităţile ce-i revin, în conformitate cu prevederile art. 41 lit. „c“ din
Legea nr. 360/2002 privind Statutul Poliţistului şi art. 3 alin. (2 ) şi (3) din
Instrucţiunile M.I.R.A. nr. 363/12.XII.2002, privind pregătirea continuă a
personalului. Cu ocazia testului profesional a obţinut nota „6“.

cu prevederile art. 57 lit. b) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul Poliţistului
şi art. 12 lit. b) din O.M.A.I. nr. 400/2004 privind regimul disciplinar al
personalului din M.I.R.A., împotriva cms. şef ______ Serviciu investigaţii
criminale din I.P.J.____, pentru neglijenţă manifestată în îndeplinirea
îndatoririlor de serviciu sau a dispoziţiilor primite de la şefii ierarhici sau de la
autorităţile anume abilitate de lege, referitoare la:
a) neîndeplinirea sarcinilor şi îndatoririlor prevăzute în fişa postului,
cu privire la exercitarea conducerii efectivelor Serviciului de Investigaţii
Criminale din cadrul Inspectoratului de Poliţie al judeţului_____, asigurarea
executării activităţilor specifice potrivit competenţelor, în strictă conformitate
cu prevederile ordinelor şi dispoziţiilor M.I.R.A. şi I.G.P.R.;
b) lipsă de preocupare pentru analiza evoluţiei criminalităţii de natură
judiciară şi dispunerea măsurilor necesare în vederea reducerii acestui gen de
criminalitate, astfel că:
– infracţiunile de natură judiciară sesizate în anul 2006 cresc cu 6,65%
şi cele constatate cresc cu 0,38%, iar în trim. I./2007 criminalitatea
judiciară sesizată creşte cu 83,57%, în timp ce criminalitatea
constatată creşte cu 35,11%;
– în primul trimestru al anului 2007, criminalitatea constatată creşte cu
55,86% la infracţiunile contra vieţii, integrităţii corporale şi vieţii, cu
187,35% la infracţiunile contra persoanei şi cu 3,86% la infracţiunile
contra patrimoniului;
c) lipsa analizei şi controlului privind aportul reţelei informative la
constatarea unor infracţiuni de natură judiciară de către personalul specializat
pe care îl coordonează şi la identificarea autorilor în cauzele penale cu A.N.;
numărul informatorilor aflaţi în legătura personalului structurilor de investigaţii
criminale a scăzut cu 45,39%, fapt ce explică atât numărul redus de rapoarte
informative implementate în aplicaţia „CAMAS“ pe grupuri infracţionale (182
rapoarte – 15 grupuri), cât şi cel al persoanelor pentru care s-au formulat
propuneri de trimitere în judecată din cele supravegheate pe bază de „mapă
suspect“ sau „dosar de urmărire informativă“ (17,71%).
159
d) lipsă de preocupare privind organizarea şi desfăşurarea continuă a
responsabilităţile ce-i revin în conformitate cu prevederile art. 41 lit. „c“ din
Legea nr. 360/2002, privind Statutul poliţistului şi art. 3 alin. (2) şi (3) din
personalului. Cu ocazia testării profesionale a obţinut nota „2“, iar dintr-un
număr de 33 lucrători de investigaţii criminale, unul a obţinut nota „8“, un
număr de 24 lucrători au obţinut între „4“ şi „6“, iar 8 au obţinut nota „3“.

cu prevederile art. 57 lit. b din legea nr. 360/2002, privind Statutul Poliţistului
personalului din M.I.R.A., împotriva cms. şef_____, şef Serviciu Poliţie de
Ordine Publică din I.P.J._____, pentru neglijenţă manifestată în îndeplinirea
îndatoririlor de serviciu sau a dispoziţiilor primite de la şefii ierarhici sau de la
autorităţile anume abilitate de lege, referitoare la:
a) neîndeplinirea sarcinilor şi îndatoririlor prevăzute prin fişa postului,
întrucât a manifestat dezinteres pentru coordonarea, îndrumarea şi evaluarea
activităţii poliţiştilor din cadrul birourilor şi formaţiunilor de ordine publică şi
poliţie rurală de la poliţiile municipale şi orăşeneşti, precum şi a celor de la
posturile de poliţie comunale, pe linia menţinerii ordinii şi liniştii publice,
protecţia patrimoniului public şi privat;
b) lipsa de preocupare pentru analiza periodică a evoluţiei criminalităţii
de natură judiciară din mediul rural, evaluarea cauzelor şi condiţiilor care au
determinat ori favorizat săvârşirea de infracţiuni, stabilirea direcţiilor de acţiune
şi măsurile ce urmează a fi întreprinse pentru eficientizarea la nivelul
structurilor subordonate;
c) interes scăzut pentru analizarea activităţii de culegere a informaţiilor
şi de supraveghere a suspecţilor, precum şi cea de identificare a autorilor în
cauzele cu A.N. la structurile pe cale le coordonează;
d) neimplicarea în întreprinderea unor măsuri eficiente de reducere a
criminalităţii în şcoli şi în afara acestora, în cadrul Programului „Să exmatri-
culăm violenţa“, astfel că numărul infracţiunilor sesizate a crescut cu 56,60%;
e) lipsa de preocupare pentru realizarea măsurilor incluse în Programul
de combatere a traficului şi consumului ilicit de droguri stradal, astfel că în anul
2006 şi trim. I./2007, nu s-a desfăşurat nici o acţiune pe această linie, fapt ce a
făcut ca în această perioadă să nu se constatate nici o infracţiune de trafic sau
consum ilegal de droguri stradal.
f) lipsă de preocupare privind organizarea şi desfăşurarea continuă a
160
responsabilităţile ce-i revin în conformitate cu prevederile art. 41 lit. „c“ din
Legea nr. 360/2002, privind Statutul poliţistului şi art. 3 alin. (2) şi (3) din
personalului.
Edificator în sensul celor de mai sus îl reprezintă faptul că, la testul
profesional desfăşurat cu ocazia inspecţiei a obţinut nota „4“.

personalului din M.I.R.A., privind pe cms._____, şef Serviciu Poliţie Rutieră
din I.P.J._____, pentru neglijenţă manifestată în îndeplinirea îndatoririlor de
întrucât nu s-a implicat corespunzător în activităţile de coordonare a efectivelor
cu atribuţiuni pe linia poliţiei rutiere, fapt ce a determinat reducerea acţiunilor
preventive întreprinse şi implicit scăderea performanţei personalului de
execuţie;
b) raportarea unor date nesincere, eşaloanelor superioare, constând în
aceea că un număr de 40 de accidente grave au fost raportate ca uşoare
încălcându-se prevederile Instrucţiunilor M.I.R.A. nr. 766/1998.

personalului din M.I.R.A., privind pe cms. şef ______şeful Serviciului de
logistică din cadrul Inspectoratului de Poliţie al judeţului_____, pentru
neglijenţă manifestată în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau a dispoziţiilor
primite de la şefii ierarhici sau de la autorităţile anume abilitate de lege
referitoare la neîndeplinirea sarcinilor şi îndatoririlor prevăzute în fişa postului,
întrucât nu s-a implicat direct în organizarea şi desfăşurarea activităţilor specifice
privind negocierea contractelor precum şi a altor acte încheiate de inspectorat care
angajează răspunderea juridică a acestuia, constând în:
a) nerespectarea termenului de 12 zile pentru depunerea ofertelor de la
data transmiterii invitaţiei de participare în cazul procedurilor de cerere de
ofertă organizate pentru achiziţia a 6 motoscutere şi 1 ATV, încălcându-se
prevederile art. 128 din O.U.G. nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de
achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări şi a contractelor de
concesiune de servicii cu modificările şi completările ulterioare;
161
b) în cazul achiziţiei Serviciului de Asigurare Civilă obligatorie
(R.C.A.) pentru autovehiculele din dotare s-a stabilit criteriul de evaluare
„oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic”, fără a fi precizat în
mod clar şi detaliat un algoritm de calcul, precum şi factorii de evaluare a
ofertelor care să reflecte metodologia concretă de punctare a avantajelor care
vor rezulta din propunerile tehnice şi financiare prezentate de ofertanţi,
încălcându-se astfel prevederile art. 14 alin.2 din H.G. 925/2006;
c) nu a fost solicitată şi nu s-a constituit garanţia de bună execuţie în
cazul achiziţiei Serviciului de proiectare în vederea desfiinţării unor construcţii,
deşi există această cerinţă obligatorie, potrivit prevederilor art. 89 din H.G. nr.
925/2006;
d) contractul de lucrări nr. 149783 din 31.10.2006, a fost încheiat cu
nerespectarea termenului minim prevăzut de art. 205 alin.1 lit. b) din O.U.G. nr.
34/2006, nu a fost solicitată şi nici nu s-a constituit garanţia de bună execuţie
prevăzută de art. 89 din H.G. nr. 925/2006.

personalului din M.I.R.A., împotriva cms. şef _____ Şeful Poliţiei
municipiului_____, pentru neglijenţă manifestată în îndeplinirea îndatoririlor
de serviciu sau a dispoziţiilor primite de la şefii ierarhici sau de la autorităţile
a) neîndeplinirea sarcinilor şi îndatoririlor prevăzute în fişa postului
la Cap. D lit. a, f şi g, referitoare la exercitarea conducerii tuturor efectivelor din
cadrul Poliţiei municipiului_____, asigurarea executării activităţilor specifice
potrivit competenţelor, în strictă conformitate cu prevederile ordinelor şi
dispoziţiilor M.I.R.A. şi I.G.P.R.;
b) formalism în întocmirea programelor, dar mai ales, în ceea ce
priveşte modul de evaluare periodică şi finală a rezultatelor. Deşi, la Biroul
de Investigaţii Criminale din cadrul Poliţiei municipiului ______s-a întocmit
Planul de măsuri pentru prevenirea şi combaterea infracţiunilor de tâlhărie,
în anul 2006 nu a fost fixată „ţinta”, deşi prin Planul cadru întocmit la
nivelul judeţului s-a stabilit ca „obiectiv ţintă” reducerea cu 5% a acestor
fapte.
Totodată, la Programul de combatere a traficului şi consumului ilicit de
droguri, stradal, Poliţia municipiului ____ nu a executat nicio acţiune, deşi, pe
raza municipiului există numeroase discoteci, baruri, 2 facultăţi, 13 licee şi 14
grupuri şcolare, ceea ce explică faptul că în perioada supusă inspecţiei nu a fost
constatată nicio infracţiune de trafic sau consum ilicit de droguri stradal.
162
Acţiunile întreprinse în Proiectul de prevenire şi combatere a
violenţelor în unităţile de învăţământ „Să exmatriculăm violenţa” s-au dovedit
ineficiente, astfel că, obiectivele privind pregătirea antiinfracţională,
antivictimală a elevilor şi antrenarea acestora în activităţi preventive nu s-au
realizat, fapt ce a contribuit la creşterea infracţionalităţii în unităţile de
învăţământ cu 56,6%;
c) lipsă de exigenţă şi control, fapt ce a permis înregistrarea unor grave
disfuncţionalităţi în activitatea de rezoluţionare, înregistrare, avizare şi
soluţionare a petiţiilor, raportându-se date nesincere privind fenomenul
infracţionalităţii.
În acest fel, au fost clasate direct un număr de 12 lucrări cu caracter
penal, prin încălcarea prevederilor art. 3, art. 6 alin. 3, art. 24 şi următoarele din
Ordinul O.M.A.I. nr. 190/2004, art. 1 şi 2 din Ordinul comun nr. 10/121/2004 al
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi M.I.R.A., art. 7 din
Dispoziţia nr. 11133/1995 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii poliţiei
pentru soluţionarea faptelor penale cu A.N.;
În calitate de şef al Poliţiei municipiului_______, a pus rezoluţii pe 27
de reclamaţii şi a aprobat clasarea unui număr de 4 lucrări.
d) – crearea unor grave prejudicii de imagine instituţiei Poliţiei, pe
fondul degradării relaţiei dintre echipele manageriale de la nivelul Poliţiei
municipiului şi I.P.J._____, fapt ce a generat declanşarea unei crize mediatice
de denigrare a unor cadre cu funcţii de conducere.

personalului din M.I.R.A., privind pe scms._____, adjunct al şefului Poliţiei
municipiului___ ___, pentru neglijenţă manifestată în îndeplinirea îndatoririlor
de serviciu sau a dispoziţiilor primite de la şefii ierarhici sau de la autorităţile
a) neîndeplinirea sarcinilor şi îndatoririlor prevăzute în fişa postului –
întrucât nu s-a implicat direct în activitatea de control, sprijin şi îndrumare a
structurilor subordonate;
b) formalism în întocmirea programelor, de prevenire şi combatere a
infracţionalităţii, dar mai ales, în ceea ce priveşte modul de evaluare periodică
şi finală a rezultatelor.
În cadrul Programului de combatere a traficului şi consumului ilicit de
droguri stradal, Poliţia municipiului _______ nu a executat nici o acţiune, deşi,
pe raza de competenţă a municipiului există numeroase discoteci, baruri, 2
facultăţi, 13 licee şi 14 grupuri şcolare, ceea ce explică faptul că în perioada
163
supusă inspecţiei nu a fost constatată nici o infracţiune de trafic sau consum
ilicit de droguri stradal.
Acţiunile întreprinse în Proiectul de prevenire şi combatere a
violenţelor în unităţile de învăţământ: „Să exmatriculăm violenţa!” s-au dovedit
ineficiente, astfel că, obiectivele privind pregătirea antiinfracţională,
antivictimală a elevilor şi antrenarea acestora în activităţi preventive nu s-au
realizat, fapt ce a contribuit la creştere a infracţionalităţii în unităţile de
învăţământ, cu 56,6%;
c) lipsă de exigenţă şi control, fapt ce a permis înregistrarea unor grave
disfuncţionalităţi în activitatea de rezoluţionare, înregistrare, avizare şi
soluţionare a petiţiilor, raportându-se date nesincere privind fenomenul
infracţionalităţii.
În acest fel au fost clasate direct un număr de 122 lucrări cu caracter
penal, prin încălcarea prevederilor art. 3, art.6 alin.3, art. 24 şi următoarele din
Ordinul O.M.A.I. nr. 190/2004, art. 1 şi 2 din Ordinul comun nr. 10/121/2004 al
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi M.I.R.A., art. 7 din
Dispoziţia nr. 11133/1995 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii poliţiei
pentru soluţionarea faptelor penale cu A.N.;
Scms.______, în calitate de adjunct al şefului Poliţiei municipiului
_____a rezoluţionat o plângere şi a aprobat clasarea ca petiţii a unui număr de
22 lucrări cu caracter penal.
d) crearea unor grave prejudicii de imagine a instituţiei Poliţiei, pe
fondul degradării relaţiei dintre echipele manageriale de la nivelul Poliţiei
municipiului şi I.P.J._____, fapt ce a generat declanşarea unei crize mediatice
de denigrare a unor cadre cu funcţii de conducere.
e) lipsă de implicare şi formalism în activitatea de organizare, control,
sprijin şi îndrumare a efectivelor de siguranţă publică, fapt ce explică eficienţa
scăzută a acţiunilor de prindere în flagrant a autorilor infracţiunilor stradale;
f) superficialitate în activitatea de organizare şi desfăşurare a pregătirii
astfel responsabilităţile ce-i revin în conformitate cu prevederile art. 41 lit. „c“
din Legea nr. 360/2002, Statutul Poliţistului şi Instrucţiunilor M.I.R.A. nr. 363
din 12.XII, privind pregătirea continuă a personalului.
Edificator în sensul celor de mai sus este faptul că, la testul profesional
desfăşurat cu ocazia inspecţiei a obţinut nota „5“.

personalului din M.I.R.A., privind pe scms. ____, şeful Biroului de investigaţii
164
criminale din cadrul Poliţiei municipiului ____, pentru neglijenţă manifestată în
îndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau a dispoziţiilor primite de la şefii
ierarhici sau de la autorităţile anume abilitate de lege referitoare la:
cu privire la exercitarea conducerii efectivelor Biroului de investigaţii criminale
din cadrul Poliţiei municipiului _____, asigurarea executării activităţilor
specifice potrivit competenţelor, în strictă conformitate cu prevederile ordinelor
şi dispoziţiilor M.I.R.A. şi I.G.P.R., fapt ce a determinat:
b) formalism în întocmirea programelor de prevenire şi combatere a
infracţionalităţii, dar mai ales în ceea ce priveşte modul de evaluare periodică şi
finală a rezultatelor. Deşi la Biroul de investigaţii criminale din cadrul Poliţiei
municipiului ____ s-a întocmit Planul de măsuri pentru prevenirea şi
combaterea infracţiunilor de tâlhărie, în anul 2006 nu a fost fixată „ţinta”, deşi
prin Planul cadru, întocmit la nivelul judeţului, s-a stabilit ca „obiectiv ţintă”
reducerea cu 5% a acestor fapte;
c) lipsa unui control riguros la personalul din subordine, fapt ce a
permis înregistrarea unor grave disfuncţionalităţi în activitatea de rezoluţionare,
înregistrare, avizare şi soluţionare a petiţiilor din conţinutul cărora rezultă
existenţa unor fapte cu caracter penal. În acest fel au fost clasate direct un
număr de 12 lucrări cu caracter penal, prin încălcarea prevederilor art. 3, art. 6
alin.3, art. 24 şi următoarele din Ordinul O.M.A.I. nr. 190/2004, art. 1 şi 2 din
Ordinul comun nr. 10/121/2004 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie şi M.I.R.A., art. 7 din Dispoziţia nr. 11133/1995 privind
organizarea şi desfăşurarea activităţii poliţiei pentru soluţionarea faptelor penale
cu A.N.
În calitate de şef Birou investigaţii criminale din cadrul Poliţiei
municipiului ______, începând cu data de 22.06.2006 a avizat un număr de 4
rapoarte cu propunere de clasare directă a unor plângeri cu caracter penal.

personalului din M.I.R.A., privind pe insp. pr. _____, şeful Biroului Poliţiei
de ordine publică din cadrul Poliţiei municipiului______, pentru neglijenţă
manifestată în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau a dispoziţiilor primite de
la şefii ierarhici sau de la autorităţile anume abilitate de lege referitoare la:
cu privire la exercitarea conducerii efectivelor Biroului de ordine publică din
cadrul Poliţiei municipiului____, asigurarea executării activităţilor specifice
potrivit competenţelor, în strictă conformitate cu prevederile ordinelor şi
165
dispoziţiilor Ministerului Internelor şi Reformei Administrative şi
Inspectoratului General al Poliţiei Române, fapt ce a determinat:
b) formalism în întocmirea programelor de prevenire şi combatere a
infracţionalităţii, dar mai ales, în ceea ce priveşte modul de evaluare periodică
şi finală a rezultatelor. În cadrul Programului de combatere a traficului şi
consumului ilicit de droguri stradal, Poliţia municipiului _____ nu a executat
nici o acţiune, deşi pe raza municipiului există numeroase discoteci, baruri, 2
facultăţi, 13 licee şi 14 grupuri şcolare, ceea ce explică faptul că în perioada
supusă inspecţiei, nu a fost constatată nici o infracţiune de trafic sau consum
ilicit de droguri stradal;
c) lipsa exercitării unui control exigent la personalul din subordine,
fapt ce a permis înregistrarea unor grave disfuncţionalităţi în activitatea de
rezoluţionare, înregistrare, avizare şi soluţionare a petiţiilor din conţinutul
cărora rezultă existenţa unor fapte cu caracter penal, fapt ce a făcut ca
fenomenul infracţionalităţii să fie înregistrat, soluţionat şi raportat incorect
eşaloanelor superioare. În acest fel au fost clasate direct un număr de 90 lucrări
cu caracter penal, prin încălcarea prevederilor art. 3, art. 6 alin. 3, art. 24 şi
următoarele din Ordinul O.M.A.I. nr. 190/2004, art. 1 şi 2 din Ordinul comun
nr. 10/121/2004 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi
Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, art. 7 din Dispoziţia nr.
11133/1995 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii poliţiei pentru
soluţionarea faptelor penale cu A.N.
În calitate de şef al Biroului de ordine publică în cadrul Poliţiei
municipiului ______a avizat un număr de 35 rapoarte cu propunere de clasarea
directă întocmite de către subordonaţii săi.
13. Atenţionarea comisarului şef de poliţie______, Şeful Serviciului

Management Resurse Umane, pentru neglijenţa manifestată în îndeplinirea
sarcinilor de serviciu sau a dispoziţiilor primite de la şefii ierarhici prevăzute în
fişa postului, sub aspectul neinstruirii tuturor şefilor competenţi în evaluarea
activităţii profesionale, desfăşurată de poliţiştii aflaţi în subordine, conform
Dispoziţiei şefului inspectoratului nr. 189 din 07.12.2006.
14. Atenţionarea ag. şef de poliţie______, fost lucrător statistician în
cadrul Serviciului Cazier Judiciar, Statistică şi Evidenţă Operativă pentru modul
defectuos de preluare şi raportare în situaţiile statistice a datelor privind
dinamica reţelei informative a Serviciului de investigare a fraudelor.
15. Atenţionarea ag. de poliţie______, lucrător statistician pentru
modul defectuos de preluare şi raportare în situaţiile statistice a datelor privind
dinamica reţelei informative a Serviciului de investigare a fraudelor.
166
CAPITOLUL 8
STUDIU DE CAZ
PRIVIND PRINCIPALELE CONCLUZII REZULTATE
ÎN URMA INSPECŢIEI EFECTUATE LA O DIRECŢIE A
POLIŢIEI DE FRONTIERĂ ŞI INSPECTORATELE
JUDEŢENE ALE POLIŢIEI DE FRONTIERĂ
DIN SUBORDINE
În conformitate cu ordinul conducerii ministerului, în perioada _____,

un colectiv de ofiţeri din cadrul Corpului de Control al ministrului şi specialişti
din direcţiile Aparatului Central, au analizat şi verificat activitatea desfăşurată
în anul 2006 de lucrătorii Direcţiei Poliţiei de Frontieră şi Inspectoratele
Judeţene, ocazie cu care au avut în vedere următoarele: modul de implementare
a Strategiilor Ministerului Internelor şi Reformei Administrative şi
Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră Română privind reforma
instituţională, combaterea infracţionalităţii transfrontaliere şi a migraţiei ilegale,
activitatea referitoare la managementul resurselor umane, pregătirea
profesională a personalului şi rezultatele obţinute, activitatea specifică de
secretariat, climatul organizaţional şi capacitatea managerială a cadrelor cu
funcţii de conducere.
8.1. Organizarea şi funcţionarea Direcţiei Poliţiei de

Frontieră
Direcţia Poliţiei de Frontieră_______ are în competenţa sa _____ km2,
şi are ca principală misiune, controlul şi supravegherea frontierei de stat, în
zona de ____, cu Republica ______pe o lungime de ___ km şi respectiv __ pe o
porţiune de __ km, totalizând __ km, ceea ce reprezintă peste o treime din
frontiera externă a României.
Are în competenţă patru inspectorate judeţene ale poliţiei de
frontieră (A, B, C şi D), 15 sectoare şi 13 puncte de trecere a frontierei de
stat. Precizăm faptul că, la evaluarea direcţiei, nu s-a avut în vedere
Inspectoratul Judeţean al Poliţiei de Frontieră „D” întrucât acesta a fost
167
verificat de structura de control a Inspectoratului General al Poliţiei de
Frontieră Română, la începutul anului 2007.
Activitatea Direcţiei Poliţiei de Frontieră şi a inspectoratelor judeţene
se desfăşoară în baza O.U.G. nr. 104/27.06.2001 – aprobată prin Legea nr.
81/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei de Frontieră Române,
O.U.G. nr. 105/27.06.2001, aprobată prin Legea 243/2002 privind frontiera de
stat a României, cu modificările şi completările ulterioare, a H.G. nr. 445/2002
pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a O.U.G. nr. 105/2001, cât
şi a Strategiei Managementului Integrat al Frontierei de Stat a României.
De asemenea, s-au avut în vedere normele şi directivele europene în
materie, printre care Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European şi a
Consiliului din 29.04.2004, privind dreptul la libera circulaţie şi şedere pe
teritoriul statelor membre pentru cetăţenii Uniunii Europene şi membrii
familiilor acestora, modificările Regulamentului CEE nr. 1612/68, Manualul
Practic pentru poliţiştii de frontieră (Schengen), Regulamentul nr. 562/2006 al
Parlamentului European şi al Consiliului din 15.03.2006, privind crearea unui
Cod Comunitar asupra regulilor ce stau la baza liberei circulaţii a persoanelor
peste frontiere (Codul Frontierelor Schengen).
8.2. Principalele atribuţii şi obiective ale direcţiei şi structurilor

teritoriale din competenţă
Direcţia Poliţiei de Frontieră coordonează activitatea celor 4
inspectorate judeţene pentru îndeplinirea următoarelor atribuţii principale:
supravegherea frontierei de stat şi controlul în punctele de trecere a frontierei
(rutier, feroviar, portuar, naval etc.) în zona de competenţă, în scopul prevenirii
şi combaterii infracţionalităţii transfrontaliere, a migraţiei ilegale a traficului de
persoane şi de auto furate, a actelor de terorism precum şi a oricăror alte
încălcări a regimului juridic privind frontiera de stat; asigurarea aplicării
prevederilor tratatelor, acordurilor, convenţiilor şi protocoalelor de frontieră
internaţionale încheiate cu ________şi________, dar şi cu organizaţiile
regionale internaţionale, cooperarea cu structurile teritoriale ale ministerului pe
linia combaterii criminalităţii transfrontaliere, în special cu Direcţia Generală de
Combaterea Crimei Organizate, Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie
Internă, Inspectoratele de Poliţie Judeţene, respectiv de Jandarmi, Autoritatea
Naţională a Vămilor şi Direcţiile Regionale, Autoritatea Rutieră Română, Garda
Financiară, Autoritatea pentru Străini şi birourile ori Compartimentele
teritoriale, Direcţia Judeţeană Sanitar - Veterinară etc.
Totodată, conducerea Direcţiei Poliţiei de Frontieră_______, în
perspectiva optimizării şi compatibilizării structurilor din subordinea sa, cu cele
similare din statele membre U.E., a avut în vedere principalele obiective de
168
îndeplinit, rezultate din măsurile prevăzute în Planul de Acţiune Schengen dar şi
din celelalte documente care reglementează activitatea Poliţiei de Frontieră, printre
care enumerăm: întărirea managementului integrat; dezvoltarea în continuare a
cooperării interne şi internaţionale; continuarea procesului de
profesionalizare/specializare a poliţiştilor de frontieră pe domenii de activitate;
desfăşurarea de activităţi specifice conform noii concepţii de supraveghere şi
control la frontieră, precum şi dezvoltarea conceptului de „proximitate”;
optimizarea activităţilor de informare publică, comunicare cu societatea civilă şi
consolidarea imaginii publice favorabile, descentralizarea actului decizional şi nu
în ultimul rând, combaterea actelor de corupţie în rândul personalului propriu.
8.3. Modul de îndeplinire a sarcinilor ce au revenit Direcţiei

Poliţiei de Frontieră _____ pentru perioada de preaderare şi în perspectiva
transformării graniţei de est în frontiera externă a Uniunii Europene
În perioada de referinţă, Direcţia Poliţiei de Frontieră________, ca
structură teritorială a Poliţiei de Frontieră Română, cu sprijinul experţilor
Uniunii Europene, a participat la derularea a opt „Convenţii de înfrăţire
instituţională” _______.
Pe linie legislativă s-au adoptat şi armonizat reglementările de bază
privind frontiera, cooperarea cu statele vecine şi cu cele membre ale Uniunii
Europene după modelul Schengen, precum şi acordurile de colaborare şi
readmisie cu ţările candidate ori membre ale uniunii.
Referitor la colaborarea internaţională, s-a menţinut legătura cu experţi
şi reprezentanţi ai instituţiilor similare din Uniunea Europeană, ţările vecine,
precum şi cu ofiţeri de legătură ataşaţi pe lângă misiunile diplomatice.
Pentru realizarea sarcinilor şi valorificarea oportunităţilor conferite de
filtrele din „Sistemul Integral de Securizarea Frontierei” –––, ca frontieră externă a
Uniunii Europene, conducerea Direcţiei Poliţiei de Frontieră ________ şi
structurile subordonate au reuşit să coopereze eficient cu structurile de grăniceri din
Republica_____. Cu sprijinul experţilor Uniunii Europene s-au efectuat
demersurile necesare pentru îmbunătăţirea colaborării trilaterale cu ______ şi
Republica ______ şi constituirea Centrului Trilateral de Contact_____.
În perioada evaluată, direcţia a fost vizitată pentru documentare de mai
multe delegaţii străine spaniole, elveţiene, olandeze, franceze şi germane, care
şi-au dat avizul pentru procedurile adoptate de Poliţia de Frontieră privind
controlul cetăţenilor Uniunii Europene, dotarea cu tehnică, asigurarea de
efective şi perfecţionarea pregătirii personalului în vederea aplicării corecte a
legislaţiei şi a normelor U.E.
Considerăm că măsurile întreprinse în cadrul relaţiilor de cooperare şi
colaborare internaţională, permit realizarea unor acţiuni comune eficiente ce au,
169
în continuare, rolul de a cristaliza şi stabili noi punţi de legătură cu structurile
similare din ţările U.E. precum şi din cele de la frontiera de stat a Direcţiei
Poliţiei de Frontieră ____, pentru îndeplinirea misiunilor specifice la cele mai
înalte standarde.
8.4. Eficienţa activităţilor desfăşurate pentru prevenirea

şi combaterea infracţionalităţii transfrontaliere şi a migraţiei
ilegale
8.4.1 Pe linia combaterii infracţionalităţii transfrontaliere

În anul 2006, lucrătorii Direcţiei Poliţiei de Frontieră ______ au
acţionat pentru combaterea infracţionalităţii transfrontaliere, cu accent pe
constatarea faptelor de contrabandă şi alte fraude vamale, fiind descoperite ___
infracţiuni de acest gen.
De asemenea, pentru prevenirea actelor de contrabandă şi combaterea
traficului cu bunuri de larg consum, în special cu ţigări şi produse agro-
alimentare, au fost ridicate în vederea confiscării, în anul 2006, bunuri în
valoare totală de ______RON (cu ____% mai mult faţă de ____), din care ___
de lucrătorii Poliţiei de Frontieră de pe comunicaţiile din zona P.T.F.-urilor, iar
___% de organele vamale.
Pe linia combaterii traficului cu bunuri din patrimoniul cultural-
naţional, produse contrafăcute, metale şi pietre preţioase, rezultatele sunt
modeste, şi s-au materializat în confiscarea unor bunuri suspecte a fi
contrafăcute, în valoare de peste _____RON (_____ euro). Această activitate a
fost realizată, în principal, de către organele vamale, dar au fost raportate
drept constatări proprii ale Poliţiei de Frontieră.
Se remarcă o îmbunătăţire a activităţii de constatare privind traficul
internaţional cu autoturisme furate, fiind ridicate pentru cercetări ___ (+___faţă
de anul___) reclamate ca furate din străinătate şi identificate pe teritoriul
României, parte din acestea fiind la a doua sau a treia înmatriculare. În urma
cercetărilor a rezultat că doar o mică parte din acestea au făcut obiectul
controlului realizat la intrarea în ţară.
Printre alte activităţi specifice, s-au organizat şi desfăşurat 3 acţiuni
„ONE TIME ACTION” (simultan) la care au participat inspectoratele din
subordine, ocazie cu care au fost descoperite ____ autoturisme furate, precum şi
o acţiune „ROAD SHOW”, care a fost organizată de către ofiţeri din I.G.P.F.R.
– compartimentului Trafic internaţional cu autoturisme furate, în cooperare cu
structurile teritoriale de crimă organizată, din zonele de competenţă.
170
Cu privire la combaterea braconajului piscicol au fost constatate ____
infracţiuni, comise de ____ persoane, majoritatea fiind înregistrate la
I.J.P.F._____ –____infracţiuni cu ____ persoane, iar celelalte la I.J.P.F. ______
–___ infracţiuni cu ___ persoane, I.J.P.F. _______– ___infracţiuni cu ___
persoane şi I.J.P.F._______ –___ infracţiuni cu ___ persoane.
Pe linia traficului cu arme, muniţii, substanţe toxice şi explozivi, valută
falsă, combaterea acţiunilor teroriste şi activităţilor conexe acestora, în cursul
anului___, la nivelul D.P.F. _______au fost descoperite ___ arme (un ___de
război, un ____cu gaze, ____puşti de vânătoare, ___cu aer comprimat) şi ___
cartuşe (___de război, ___de vânătoare, ___alte cartuşe), o grenadă şi ____kg,
exploziv (mijloace pirotehnice, petarde, pocnitori etc.) fiind constatate ___
infracţiuni la regimul armelor şi muniţiilor.
Deşi, la prima vedere, rezultatele înregistrate par a fi bune, se constată
că majoritatea acestora s-au realizat în baza unor reclamaţii şi mai puţin în urma
sesizărilor din oficiu.
Din analiza activităţilor desfăşurate la nivelul birourilor C.I.T. din
cadrul D.P.F. ________ şi a structurilor teritoriale, a rezultat că performanţa
profesională a fost diminuată de existenţa unor deficienţe şi disfuncţii, care s-au
perpetuat în timp.
Astfel, planificarea activităţilor lunare nu s-a realizat în funcţie de
evoluţia situaţiei operative din zona de responsabilitate, sarcinile repetându-se
de la o lună la alta, aspecte întâlnite la toate birourile C.I.T. evaluate.
Materialele de analiză şi bilanţ au avut un caracter preponderent
laudativ, în baza unor indicatori irelevanţi şi prezentări de caz fără esenţă,
nefiind identificate cauzele şi condiţiile generatoare a unor devianţe, asupra
cărora să se intervină, în timp util, cu măsuri concrete de remediere.
Controalele tematice realizate de către lucrătorii birourilor C.I.T. din
cadrul direcţiei şi inspectoratelor judeţene, la structurile din subordine, s-au
executat într-o notă de superficialitate şi formalism, fără să se constatate
deficienţe în ceea ce priveşte munca de culegere a informaţiilor şi de
supraveghere a persoanelor suspecte prin M.S. şi D.U.I., iar planurile de măsuri
întocmite cuprind sarcini formulate la modul general, care nu sunt de natură a
orienta activitatea pentru obţinerea unor rezultate performante, sens în care
exemplificăm controalele tematice efectuate de către scms._______, şeful
biroului C.I.T. de la I.J.P.F._______la S.P.F. _______, precum şi de cms.
şef._____ (la data evaluării pensionat), adjunct al şefului I.J.P.F._____ ,
realizate la S.P.F______,_____ şi ______.
Aceleaşi aspecte s-au constatat şi în ceea ce priveşte modul de
executare a controalelor de fond, coordonate de şeful biroului C.I.T. al D.P.F.
_____, cms. şef______, la structurile din I.J.P.F. _____ şi______.
171
Referitor la munca informativ-operativă a rezultat că ofiţerii cu funcţii
de conducere nu s-au implicat suficient în coordonarea acesteia, iar lucrătorii
birourilor au manifestat superficialitate în recrutarea unor surse capabile să
informeze despre încălcări ale legii sau să contribuie la supravegherea
persoanelor suspecte, aflate în atenţie prin M.S. sau D.U.I.
La birourile operative din cadrul I.J.P.F. _____ şi ____, liniile de
muncă privind infracţiunile din domeniul mediului înconjurător, falsului de
valută, metalelor preţioase şi terorismului, nu erau acoperite informativ. De
altfel, în cursul anului 2006, ofiţerii biroului C.I.T. din cadrul I.J.P.F._____ au
obţinut doar 2 informaţii de la agentură pentru combaterea traficului
internaţional cu autoturisme furate şi terorism.
Numărul şi calitatea slabă a informaţiilor a determinat realizarea unei
baze de lucru necorespunzătoare faţă de problematica pe care o înregistrează
fenomenul infracţional specific zonei de frontieră (1 suspect la C.I.T. –
I.J.P.F._____, 6 suspecţi la C.I.T. – I.J.P.F. _______şi 6 suspecţi la C.I.T. –
D.P.F._____).
De asemenea, lipsa informaţiilor cu valoare operativă este reflectată şi
de faptul că, la compartimentul analiză de risc, au fost implementate un număr
redus de rapoarte informative privind autorii de infracţiuni (75 de la C.I.T. –
D.P.F._____, 75 de la C.I.T. – I.J.P.F. _____şi 94 de la C.I.T. – I.J.P.F._____),
astfel că nu se poate dimensiona corect fenomenul infracţional, iar acţiunile
destinate prevenirii şi contracarării infracţionalităţii transfrontaliere s-au
finalizat cu rezultate modeste.
Totodată s-a constatat că, în rândul lucrătorilor s-a manifestat o
reţinere nejustificată, motivată doar de lacunele existente în pregătirea
profesională, în legătura cu supravegherea calificată prin dosare de urmărire
informativă a persoanelor suspecte (câte două dosare la birourile C.I.T. din
D.P.F. ______,inspectoratele judeţene ____ şi______,respectiv unul la Biroul
C.I.T. _____), în condiţiile în care, este binecunoscut faptul că, autorii de
infracţiuni acţionează, de regulă în reţele bine organizate, asistate juridic şi
logistic.
Având în vedere aspectele consemnate rezultă că, problematica
referitoare la infracţionalitatea transfrontalieră existentă pe raza de competenţă
a D.P.F. ______ este diversă şi complexă, fapt ce necesită o mai bună
conlucrare cu structurile de poliţie specializate în combaterea crimei organizate,
cu privire la schimbul de informaţii şi realizarea de activităţi în comun.
Rezultatele modeste obţinute de ofiţerii birourilor din cadrul direcţiei şi
inspectoratelor evaluate se datorează lipsei de exigenţă şi fermitate din partea
cadrelor cu funcţii de comandă, care au acceptat în mod nejustificat performanţele
mediocre obţinute de subordonaţi şi au tolerat superficialitatea în muncă.
172
8.4.2 Prevenirea şi combaterea migraţiei ilegale şi a traficului de
persoane
În perioada analizată, criminalitatea privind traficul de migranţi de la
frontiera de est, înregistrată la nivelul direcţiei, s-a caracterizat prin creşterea
activităţii infracţionale faţă de anul anterior, iar pe linia traficului de persoane s-
a menţinut în aceleaşi cote, cunoscând forme şi metode identice de racolare,
transport şi exploatare a victimelor.
Pe linia prevenirii şi combaterii migraţiei ilegale şi traficului de
persoane, pe lângă misiunile zilnice efectuate de elementele Poliţiei de
Frontieră din turele de serviciu, au fost executate ___ acţiuni proprii de tip M,
D, şi P ale lucrătorilor biroului C.T.P. din D.P.F. _______cât şi ai
compartimentelor corespondente din cadrul inspectoratelor.
Lucrătorii de la Biroul de combaterea traficului de persoane din D.P.F.
______au desfăşurat activităţi de coordonare, pe linii de muncă, a
compartimentelor de specialitate şi a sectoarelor de la inspectorate,
materializate în transmiterea către acestea a dispoziţiilor emise de eşaloanele
superioare, inclusiv a ___ dispoziţii proprii. Pentru verificarea punerii în
aplicare a acestora, au fost efectuate ____ controale inopinate la S.P.F., care, au
vizat în principal verificarea dispozitivului din zona verde, fiind propuse ____
măsuri de îmbunătăţire a muncii, respectiv ___ de sancţionare disciplinară.
În baza protocoalelor întocmite la nivelul D.P.F. _____cât şi a
inspectoratelor judeţene, au fost organizate şi desfăşurate acţiuni în cooperare
cu I.J.P.____, _____şi_____, Autoritatea pentru Străini, Biroul pentru
Combaterea Crimei Organizate, Inspectoratele Judeţene de Jandarmi,
Administraţia Naţională a Drumurilor şi Autoritatea Rutieră Română, dar
rezultatele obţinute nu au fost întotdeauna cele preconizate, datorită modului
defectuos în care au fost planificate, pregătite şi executate.
Acţiunile informativ-operative, planificate şi executate lunar pe linia
combaterii migraţiei ilegale şi traficului de persoane nu au avut, în toate
cazurile, la bază date şi informaţii concrete, iar rezultatele obţinute nu au fost în
concordanţă cu forţele şi mijloacele avute la dispoziţie.
S-au identificat protocoale încheiate cu Direcţia Generală de Asistenţă
Socială şi Protecţie a Copilului ______, Agenţia Naţională Împotriva Traficului de
Persoane din cadrul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, Organizaţia
Salvaţi Copii şi Asociaţia „Alternative Sociale“, însă activităţile desfăşurate au fost
de natură pur informală pe timpul seminariilor şi şedinţelor de lucru.
8.4.2.1 Migraţia ilegală

Din situaţia operativă rezultă că, în perioada analizată, fenomenul
înregistrat pe linia traficului de migranţi la frontiera de est s-a caracterizat prin
173
creşterea activităţii infracţionale faţă de anul anterior, fiind identificate ___
persoane care au trecut ilegal frontiera de stat a României, din care ___ la
frontiera verde şi ___ prin P.T.F., precum şi ___ persoane depistate în tentativă
de trecere.
De asemenea, s-a constatat o modificare în modul de operare al
infractorilor, în astfel comparativ cu anul ___, a crescut cu ___% (de la ___ la
___) numărul celor care au trecut ilegal prin frontiera verde şi a scăzut cu __%
(de la ___ la ___) cei care, la punctele de trecere, au prezentat paşapoarte false
sau falsificate.
Majoritatea subiecţilor acestui gen de fapte, (___%), provin din
_______,iar punctele „preferate” pentru trecere fiind pe raza I.J.P.F.
_______(S.P.F. ______şi______), _____(S.P.F _____şi_____), (S.P.F.
_____şi______), intenţia acestora fiind de a tranzita teritoriul României şi a
ajunge în spaţiul U.E.
Au fost identificaţi şi __ cetăţeni români care au trecut în Republica
______şi______, pe pod de gheaţă, înot sau cu alte mijloace improvizate, în
scopul sustragerii de material lemnos, contrabandă sau vizitarea unor rude, dar
aceştia nu pot fi consideraţi autori ai infracţiunii de migraţie ilegală, aşa cum
eronat figurează în evidenţele D.P.F._____.
S-a constatat că, deşi în scădere, s-a menţinut în continuare, ca fenomen
distinct, migraţia ilegală a cetăţenilor din Republica _______către ţări din Uniunea
Europeană. Aceştia, au intrat legal pe teritoriul României prin punctele de trecere a
frontierei de pe raza D.P.F.____ şi au trecut ilegal frontiera de stat prin vest,
individual sau constituiţi în grupuri, fie prezentând la P.T.F. documente false ori
falsificate, fie peste frontiera verde. În anul___, au fost sesizate ___astfel de cazuri,
în care au fost implicaţi cetăţeni moldoveni, faţă de ___ în__.
Între D.P.F.______ şi direcţiile poliţiei de frontieră din vest, respectiv
______şi______, s-au realizat schimburi de date şi informaţii privind suspecţii
cu preocupări în sfera traficului de migranţi, dar cu toate acestea, doar în a doua
parte a anului ____ s-a acţionat pentru documentarea unora dintre aceştia, când
s-au descoperit ___ asemenea filiere, cu __ traficanţi (__ cetăţeni români şi __
din Republica_____), care, pentru scoaterea din România a unor cetăţeni_____,
solicitau sume cuprinse între ___-____ euro.
Rezultate pe această linie de muncă au obţinut lucrătorii I.J.P.F._____
(P.T.F._____, C.T.P. şi C.I.T.), care au destrămat ___ filiere de traficanţi, cu
___ făptuitori, iar activitatea celorlalte structuri ale direcţiei nu a fost eficientă
(o reţea cu ___ persoane – biroul C.T.P. din cadrul direcţiei), sau fără rezultate,
la I.J.P.F.______, _______şi________.
Majoritatea filierelor (__%) au fost descoperite de cadrele
P.T.F._______, prin investigaţii directe, efectuate la controlul de frontieră, care
174
au vizat scopul declarat, documentele justificative şi asigurarea financiară a
călătoriei.
Aportul scăzut al lucrătorilor specializaţi pe această linie de muncă se
datorează nivelului redus al pregătirii de specialitate, care are repercusiuni în
activitatea de obţinere a informaţiilor, documentarea faptelor comise şi calitatea
actelor premergătoare de cercetare penală.
Supravegherea calificată prin MS şi DUI a fost, de asemenea, redusă,
având în vedere faptul că, la începutul anului 2006 erau în lucru ___ MS, iar în
perioada analizată s-au deschis ___ şi au fost închise ___, prin întocmirea unui
singur dosar penal, de unde rezultă că adevăraţii infractori nu au fost
supravegheaţi informativ operativ.
În ceea ce priveşte DUI-urile, la începutul perioadei evaluate figura în
evidenţe unul, s-au deschis __ şi au fost închise __ (__ pozitiv şi __ negativ),
rămânând în lucru __ DUI cu ___ persoane.
Cu toate că au fost obţinute ___ informaţii, din care __ de la
informatori, marea majoritate a acestora au fost fără valoare operativă, aportul
agenturii la constatarea de infracţiuni pe linia migraţiei ilegale şi supravegherea
calificată a persoanelor suspecte fiind extrem de redus, ceea ce denotă faptul că
activităţile s-au desfăşurat formal şi neprofesionist, pe fondul lipsei de sprijin,
îndrumare şi control din partea şefilor de la toate nivelurile, precum şi a slabei
pregătiri a lucrătorilor.
Modul defectuos de lucru, în culegerea de informaţii, denotă faptul că
nu s-au cunoscut prevederile ordinului şi instrucţiunilor de linie, de către
lucrătorii operativi, dar nici de ofiţerii cu funcţii de conducere de la toate
nivelurile, deoarece, în situaţiile statistice au fost raportate cifre care nu aveau
legătură cu realitatea.
Urmare a activităţilor ineficiente desfăşurate, majoritatea structurilor
cu atribuţii pe această linie au obţinut rezultate modeste, iar altele, cum ar fi
compartimentele C.T.P. de la I.J.P.F._____ şi_______, nu au avut în cursul
anului ____ nicio constatare.
8.4.2.2 Traficul de persoane

În perioada analizată, la nivelul D.P.F. s-a documentat şi probat
activitatea infracţională a ___ reţele de trafic de persoane, în care au fost
implicaţi ___ traficanţi, fiind identificate ___ victime, comparativ cu anul___,
când a fost documentată activitatea infracţională a ___ persoane, organizate în
___ reţele, care au traficat ___ victime.
Din analiza cazurilor instrumentate s-a stabilit că, majoritatea
victimelor provin din familii dezorganizate, fără mijloace de subzistenţă, care
au fost racolate de pe raza judeţelor _____, _____, ______ (din mediul urban şi
175
rural), atât de membrii reţelelor cât şi prin interpuşi, în vederea practicării
prostituţiei, cerşetoriei sau a altor activităţi, pentru obţinerea de foloase
materiale.
La nivelul Biroului C.T.P. din cadrul D.P.F. _____ cât şi la
compartimentele din subordine s-a constatat o îmbunătăţire a activităţilor
informativ operative pe această linie, astfel că, în perioada analizată au fost
obţinute de la reţeaua informativă şi surse ocazionale un număr de
___informaţii, din care ___ (___%) au fost implementate în sistem 5x5x5.
Cadrele biroului şi compartimentelor C.T.P. aveau în lucru, la
începutul anului___, un număr de ___ dosare penale, ce vizau traficul de
persoane, au înregistrat ____şi au soluţionat ___ prin declinarea competenţei în
favoarea serviciilor/birourilor teritoriale ale D.I.I.C.O.T., fiind documentate un
număr de ___ infracţiuni din sfera traficului de persoane, iar într-un număr de
___ dosare au fost emise delegaţii de către procurori în favoarea lucrătorilor
compartimentelor C.T.P.
Referitor la descoperirea infracţiunilor de trafic de persoane, comisia
de control a constatat că s-a înregistrat o activitate necorespunzatoare la
compartimentul C.T.P. din cadrul I.J.P.F. Iaşi, unde în perioada analizată a fost
instrumentat un singur dosar penal cu ___ traficanţi şi ___ victime. Acest lucru
s-a datorat faptului că în___, a existat un singur informator pe linia traficului de
persoane, de la care au fost primite ___ informaţii şi a fost lucrată calificat prin
M.S. numai o singură persoană, care a fost trimisă în judecată de B.C.C.O. ___,
aspect de care se face responsabil insp.________ ofiţer specialist I, care a
coordonat activitatea compartimentului.
S-a mai constatat faptul că, nu în toate cazurile, în D.U.I. aflate în
lucru la compartimentele C.T.P. au fost solicitate analize de risc şi hărţi
relaţionale care să fie folosite în documentarea activităţii infracţionale a
persoanelor ce fac obiectul supravegherii, fapt ce duce la concluzia că modul de
colaborare dintre lucrătorii celor două linii de muncă a fost sporadic, fără a se
materializa în obţinerea unor rezultate notabile.
8.4.3. Activitatea de prevenire si combatere a traficului cu

substanţe interzise
Biroul C.T.S.I. din D.P.F. ______şi compartimentele similare ale
inspectoratelor evaluate (_____,_____şi____), s-au înfiinţat la data de____, în
urma reorganizării instituţionale a I.G.P.F.R. şi sunt prevăzute cu ___ respectiv
___ funcţii de ofiţer şi una de agent, ocupate ____%.
La nivelul direcţiei, în cursul anului ____ au fost soluţionate ___
dosare penale, pentru infracţiuni privind traficul de droguri, care au avut la bază
acţiuni informative instrumentate prin __ D.U.I.-uri, din care: __ la
176
I.J.P.F._____, ___ la I.J.P.F._____, ___ la I.J.P.F. ____şi ___ de Biroul C.T.S.I.
din cadrul direcţiei.
Cu toate acestea s-a constatat că, activitatea informativ-operativă s-a
limitat doar la documentarea activităţii infracţionale în dosarele penale aflate în
lucru, iar cunoaşterea situaţiei operative din raza de competenţă nu a constituit o
prioritate, ofiţerii de linie acţionând, de obicei, la întâmplare, motiv pentru care
rezultatul acţiunilor executate a fost necorespunzător, de cele mai multe ori.
Spre exemplu, în cele ___ acţiuni organizate şi executate la nivelul direcţiei, de
către ofiţerii de specialitate, nu s-a realizat nici o constatare, aceeaşi finalitate
având şi cele ___ acţiuni de la inspectoratele judeţene, cu excepţia a două
situaţii, în care lucrătorii compartimentului C.T.S.I. ______, au ridicat în
vederea confiscării ___ gr. canabis.
Comisia de evaluare a constatat ca, informaţiile obţinute sunt fără
valoare operativă, motiv pentru care, din cele ___ rapoarte informative ce
trebuiau sa conţină date concrete privind traficul cu substanţe interzise, doar __
(__%) au fost înaintate pentru implementare la compartimentul analiza de risc.
Deficienţe au fost identificate şi în activitatea de supraveghere a
persoanelor suspecte, din __ MS închise, în cursul anului___, doar __ ( __%) au
avut finalitate.
Lipsa de interes manifestată în acest domeniu este dovedită şi de faptul
ca insp. _______ din cadrul compartimentului C.T.S.I. _____, în cursul
anului___, a fost desemnat de şeful inspectoratului, cms.şef______, pentru
implementarea conceptului de poliţie de proximitate, în detrimentul muncii
operative.
8.4.4 Activitatea desfăşurată la nivelul sectoarelor şi punctelor de

trecere a frontierei din cadrul D.P.F. ______
Subcomisia de inspecţie a evaluat activităţile desfăşurate şi rezultatele
obţinute în anul____, precum şi modul de aplicare al strategiilor M.I.R.A. şi
I.G.P.F.R., în special în ceea ce priveşte nivelul de pregătire profesională a
personalului şi adaptarea procedurilor de lucru la specificul zonei de
competenţă, în concordanţă cu practica şi tehnicile adoptate de ţările U.E.
Din datele puse la dispoziţie, de inspectoratele judeţene verificate, a
rezultat că în anul___, în fâşia verde, s-au înregistrat ___ evenimente cu
___persoane, după cum urmează: la I.J.P.F. _________ evenimente de trecere
ilegală a frontierei cu ___ persoane, la I.J.P.F._____ ___ cazuri cu ___ persoane
şi la I.J.P.F. ________ cu ___ persoane.
Procedând la verificarea acestor date statistice a rezultat că nu sunt în
concordanţă cu cele cuprinse în anexa nr. __ din Raportul de informare nr.
S/1260464 din ____ al D.P.F. _____ (unde se raportează ____ persoane
177
reţinute, din care I.J.P.F. ___ ____ persoane, I.J.P.F. ___ _____, şi I.J.P.F. ___
____ persoane, fără a se mai preciza numărul de evenimente) şi nici cu cele
prezentate în nota-fax nr. 1.454.147 din 22.03.2007 (respectiv ___ de
evenimente cu ___ persoane, din care la I.J.P.F. ____ __ evenimente cu ___
persoane, la I.J.P.F. ____ ___ cu ___ persoane şi la I.J.P.F. ____ ___ cu ___
persoane).
Aceste discordanţe denotă faptul că sistemul de evidenţiere este
deficitar atât la nivelul inspectoratelor cât şi al direcţiei – unde, de fapt, nu
există o structură de evidenţă operativă care să centralizeze toate datele de
interes operativ şi că rezultatele obţinute sunt neconvingătoare în totalitate.
8.4.4.1 Aspecte negative constatate în activitatea desfăşurată la

nivelul Sectoarelor Poliţiei de Frontieră
Din analiza modului de planificare şi repartizare a turelor în serviciul
de supraveghere a frontierei, s-a constatat că, deşi în aparenţă, personalul care
desfăşoară misiuni în cadrul unei ture este suficient numeric, comisia de
evaluare a stabilit faptul ca media lucrătorilor care intră în serviciu este în
procent de____ %.
Situaţiile întâlnite la sectoarele verificate arată că, numărul efectivelor
care intra in dispozitiv este diferit de la un sector la altul, coborând chiar sub
procentul menţionat, fapt ce conduce la mărirea zonelor de patrulare a
echipajelor, astfel:
– la I.J.P.F._____: S.P.F. _____sunt folosiţi efectiv, în medie ____%
din lucrători, în timp ce la S.P.F. ______sunt folosiţi în medie ____%, restul
fiind la răspândiri;
– la I.J.P.F. _____: la S.P.F. ______şi S.P.F _____sunt planificaţi în
medie, în serviciu, ____% din lucrători;
– la I.J.P.F.____; la S.P.F. _____sunt repartizaţi, în medie, ___% din
poliţişti (un poliţist la ___ km.), la S.P.F. _____sunt repartizaţi ___% din
poliţişti, iar la S.P.F. _______sunt repartizaţi în medie ___% din poliţişti (un
poliţist ____ km.).
În urma analizării modului de executare a serviciului de supraveghere
a frontierei la subunităţile susmenţionate, au fost identificate situaţii în care, în
intervalele orare şi în zonele de producere a trecerilor, nu au fost planificate
elemente de dispozitiv, astfel că nu au fost respectate întotdeauna dispoziţiile
I.G.P.F.R. nr. 51.592/2006 şi S/281.776/2006, privind intensificarea şi
îmbunătăţirea activităţilor pe linia supravegherii şi controlului trecerii frontierei.
Exemplificăm în acest sens trecerea ilegală din data de _____, produsă
la S.P.F._______, pe direcţia S.F. 1113, unde, în intervalul orar de producere a
evenimentului (orele 11,00–14,00), nu au fost planificate elemente.
178
Situaţii similare s-au constatat şi la S.P.F. _____, cu ocazia analizării
trecerilor produse în zilele de ___şi____, pe direcţia S.F.1088, când, de
asemenea, nu au fost planificate elemente pe direcţia respectivă.
Pe parcursul evaluării s-a stabilit că misiunile au fost planificate şi s-au
desfăşurat, de obicei, în aceleaşi zone, itinerarii şi repere, în special pe
aliniamentele I şi II (şi foarte rar în aliniamentul III), devenind astfel previzibil
modul de executare a acestora. Astfel de situaţii s-au constatat în primele 9 luni
ale anului ____la S.P.F. ____ şi primele ___ luni la S.P.F.____, unde echipajele
au fost planificate să execute cu preponderenţă misiuni statice (post de
observare ascuns, post control, patrule de pază etc.).
La S.P.F. ____, notele raport privind executarea dispoziţiilor de
misiune conţin, în principal, numai date cu privire la itinerarul de deplasare,
fără a se consemna verificările şi constatările efectuate, în sensul că, nu se
menţionează numărul de înmatriculare al autovehiculelor controlate, precum şi
datele de identitate ale persoanelor legitimate.
Studiile de caz realizate în urma producerii evenimentelor nu conţin
aprecieri cu privire la eficienţa activităţilor desfăşurate de elementele aflate în
serviciu şi nu au stabilite măsurile necesare pentru eliminarea disfuncţiilor de
organizare a dispozitivului de supraveghere a frontierei, în vederea prevenirii
trecerilor ilegale.
În acest sens, exemplificăm situaţiile întâlnite la S.P.F. ____ şi
S.P.F.____, unde nu a fost analizat modul de efectuare a serviciului şi
amplasarea echipajelor în dispozitivul de supraveghere, în funcţie de ora şi
locul producerii trecerilor. De asemenea, la S.P.F._____, din ___ cazuri de
treceri ilegale s-a întocmit doar un studiu de caz, iar la S.P.F. ______ nu s-a
realizat niciun studiu de caz, deşi s-au înregistrat ___ treceri ilegale.
Referitor la controalele de sprijin şi îndrumare, efectuate de
conducerea inspectoratelor, a rezultat că acestea s-au rezumat la prelucrarea
unor documente, verificarea prezenţei pe locul de serviciu şi la sediu, modul de
predare-primire a armamentului şi portul ţinutei, fără a se analiza eficienţa
dispozitivului de supraveghere şi legalitatea actelor procedurale întocmite.
Deşi măsurile dispuse de către eşaloanele ierarhic superioare în urma
controalelor efectuate, au subliniat necesitatea sporirii aportului lucrătorilor la
culegerea de informaţii şi îmbunătăţirii pregătirii profesionale pe această linie, a
rezultat că şefii de sectoare şi ture le-au tratat cu superficialitate, astfel că,
rezultatele au fost modeste (ex. I.J.P.F. ____- ____ informaţii/poliţist/an,
I.J.P.F. ______- ____ informaţii/poliţist/an, I.J.P.F. ______- ___
informaţii/lucrător/an). De asemenea, în urma activităţilor desfăşurate în
cooperare cu structurile de poliţie nu s-a urmărit şi analizat schimbul de
informaţii dintre acestea.
179
Precizăm faptul că, la nici unul dintre sectoarele controlate, nu au fost
identificate registre de informaţii pentru evidenţierea rapoartelor informative
întocmite de lucrătorii turelor de serviciu.
S-a mai constatat că nu se respectă în totalitate Dispoziţia I.G.P.F.R.
nr. 59.707/2003, privind organizarea şi funcţionarea camerelor de reţinere şi
triere a persoanelor supuse măsurii de reţinere administrativă.
Astfel, la S.P.F _______, în cazul celor ____ persoane încarcerate în
anul___, nu s-a consemnat data şi ora scoaterii din cameră, nu s-au întocmit
procese-verbale în cazul restituirii bunurilor şi nu s-a dispus asigurarea unui
post de pază pentru supravegherea acestora.
La S.P.F. _______ s-au constatat o serie de deficienţe legate de camera
de reţinere şi triere, în sensul că aceasta nu este amplasată în apropierea
ofiţerului de serviciu, nu este amenajată conform prevederilor dispoziţiei
I.G.P.F.R. nr. 59.707/2003, prin aceea că uşa de acces nu este confecţionată din
grilaj metalic, corpul de iluminat nu este protejat cu grilaj metalic,
întrerupătorul se află în interior, grilajul de la geam este prins în holt-şuruburi
pe interior, iar bara de fixare este uşor de desprins.
La nivelul sectoarelor evaluate există metodologii şi proceduri de lucru
trimise de I.G.P.F.R. şi adaptate la specificul activităţilor, însă nu s-au
identificat cele referitoare la refugiaţi şi azil.
În ceea ce priveşte folosirea tehnicii de vedere pe timp de noapte
pentru executarea misiunilor a rezultat că, la nivelul întregii direcţii, numai la
S.P.F. ______din cadrul I.J.P.F. _____este funcţională autospeciala cu
termoviziune, în timp ce, la celelalte inspectorate, aparatura de acest gen era
defectă din luna _____.
8.4.4.2 Deficienţe constatate la nivelul punctelor de trecere a

frontierei
În „Raportul de informare” nr. S/1.260.464/20.02.2007, Anexa nr. 6,
D.P.F. ___” a menţionat că, în anul ____, la nivelul direcţiei, au fost înregistrate
___ infracţiuni de „trecere ilegală a frontierei” prin P.T.F, (din care ___% la
I.J.P.F._____) prin utilizarea de către cetăţenii______, simultan, a două
paşapoarte (din care unul a fost declarat nul, în urma pierderii).
De asemenea, s-a mai consemnat că, la nivelul I.J.P.F._____, au fost
constatate ____ infracţiuni de „fals” şi „uz de fals”, care s-au comis de către
cetăţenii moldoveni la intrarea în ţară, prin prezentarea de asigurări tip „carte
verde” false sau falsificate, deşi acestea constituiau motiv de nepermitere a
intrării în ţară, întrucât, persoanele nu posedau documente de călătorie valabile,
aşa cum prevede art. 6 din „Manualul practic pentru poliţiştii de frontieră” şi
art. 7, pct. 2 din Regulamentul nr. 562/2007 al Parlamentului European şi al
Consiliului, referitor la regulile ce stau la baza liberei circulaţii a persoanelor.
180
Totodată, s-a constatat că la P.T.F. ______ (litigiul nr. 238/10.01.2007)
s-a întocmit o lucrare penală pentru uz de fals, unui cetăţean din ______ care, la
intrarea în România, a prezentat un permis de şedere în_____, motivat de faptul
că lucrătorul avea suspiciuni cu privire la autenticitatea documentului. În fapt, a
rezultat că valabilitatea permisului expirase (nu mai fusese prelungit) şi în
consecinţă nu trebuia să i se permită intrarea în ţară.
În ceea ce priveşte modul unitar de aplicare a dispoziţiilor care
reglementează libera circulaţie a persoanelor şi bunurilor au fost identificate
situaţii, în care, pentru cazuri similare, au fost dispuse măsuri diferite.
Astfel, în cazul cetăţenilor moldoveni care s-au prezentat la frontieră
cu bunuri peste plafonul vamal, fie s-a luat măsura reţinerii bunurilor de vamă
permiţându-se intrarea acestora în ţară, fie nu s-a permis intrarea persoanelor în
ţară (litigiile nr. 1463/07.12.2006 şi 1519/13.12.2006 de la P.T.F.
_______feroviar din I.J.P.F.______).
Referitor la modul de evidenţă şi soluţionare a litigiilor în anul 2006, s-
au constatat următoarele:
– la punctele de trecere _______feroviar şi ______rutier aparţinând
I.J.P.F._____, au fost întâlnite situaţii în care obiectul litigiului nu a fost
formulat explicit, nu au fost justificate măsurile şi nu a fost menţionată baza
legală, ori, nu s-au identificat menţiuni referitoare la verificările specifice care
trebuiau efectuate (la Autoritatea pentru Străini, la Direcţia Generală de
Paşapoarte, la Punctul de Contact ______etc., în funcţie de situaţia întâlnită).
Această practică s-a continuat şi în anul 2007 (litigiile nr. 320/17.01.2007,
334/18.01.2007 de la P.T.F. _____ şi nr. 94/14.01.2007, 115/18.01.2007,
139/25.01.2007 şi 184/06.02.2007, de la P.T.F.______, al căror obiect îl
constituia regimul vamal), fapt ce contravine prevederilor Manualului
Schengen.
– la P.T.F. ______rutier din cadrul I.J.P.F._____, s-a constatat că nu în
toate situaţiile s-a invocat temeiul legal ce a stat la baza măsurilor luate, ori
consemnările nu sunt în concordanţă cu realitatea de fapt, (litigiile nr.
2937/2006, 2939/2006 şi 2943/2006), astfel că nu s-a putut stabili legalitatea
măsurilor dispuse faţă de cetăţenii străini în cauză.
S-a mai constatat că nu este reglementat modul de acţiune în cazul în
care cetăţenii moldoveni se prezintă în frontieră, pentru ieşirea din ţară, cu
termenul de şedere depăşit. În acest caz, nepermiterea ieşirii şi îndrumarea către
Autoritatea Pentru Străini pentru emiterea dispoziţiei de părăsire a ţării (aşa
cum se procedează în prezent), ar putea determina persoana să se răzgândească
cu privire la părăsirea teritoriului României, ori să săvârşească diverse fapte
antisociale, pe fondul absenţei mijloacelor de subzistenţă.
181
Controlul realizat pe linia respectării dispoziţiilor I.G.P.F.R. nr.
50.525/2006 şi 50.856/2006 şi ale metodologiei privind acordarea vizelor, a
scos în evidenţă următoarele:
a) La P.T.F. ______ rutier, au fost acordate în anul 2006 un număr de 2
vize tranzit, pentru doi cetăţeni israelieni care s-au prezentat (însoţiţi de
lucrătorii PTF______) în punct, pentru a ieşi din România. Din verificările
efectuate a rezultat că, deşi a existat aprobarea I.G.P.F.R. (caz fortuit de
aterizare pe Aeroportul_____, unde nu mai erau vize), modalitatea de
soluţionare a fost defectuoasă deoarece vizele de tranzit nu trebuiau acordate de
P.T.F._____, iar taxa trebuia achitată de cetăţenii israelieni înainte de părăsirea
României;
b) La P.T.F. _____portuar, unde şef de punct este cms.______, pentru
cele 18 vize acordate în anul 2006 nu s-au întocmit litigii şi nu s-a completat
registrul de vize cu menţiunile privind data şi locul prin care s-a efectuat ieşirile
cetăţenilor străini, încălcându-se metodologiile de lucru; de asemenea, în cazul
acordării vizei nr. 00263651/2007, nu s-a putut face dovada documentului în
baza căruia s-a permis intrarea în ţară, deşi din cererea agenţiei de navlosire şi
documentele anexate a rezultat că paşaportul era expirat (din raportul telex a
reieşit că viza a fost aplicată pe paşaportul expirat).
În alte două situaţii, comisia de control nu a identificat documente din
care să rezulte existenţa faptică a biletelor de călătorie sau rezervărilor, care au
stat la baza acordării vizelor (nr. 00263664/2006 şi 00263633/2006).
Superficialitatea cu care a fost tratată problematica acordării vizelor în
P.T.F. _____portuar este reflectată şi de modul de soluţionare a litigiilor nr.
565/05.04.2006, 554/04.04.2006 şi 379/21.03.2006, care reiese numai din
telexul de raportare, deşi agenţia de navlosire trebuia să specifice în cerere
motivele solicitării vizei, itinerariul şi punctul de ieşire din ţară a cetăţenilor
străini aflaţi în cauză.
c) La P.T.F. _____rutier, în cazul celor două vize acordate de insp.
pr._______– şeful de punct, în anul 2006, nu s-a menţionat, în rubrica
observaţii, punctul şi data ieşirii cetăţenilor străini din ţară, încălcându-se astfel
metodologiile de lucru.
În ceea ce priveşte prestaţia profesională a ofiţerilor cu funcţii de
conducere de la nivelul sectoarelor şi punctelor de frontieră inspectate, s-a
constatat că, în general, există o preocupare constantă în întocmirea
documentelor de organizare şi planificare a activităţilor, precum şi în
gestionarea efectivelor.
Cu toate acestea au fost identificate carenţe în activitatea managerială
privind folosirea efectivelor (în sensul planificării defectuoase a elementelor în
dispozitiv), la S.P.F. ____- fost şef al sectorului cms. ______şi adjunctul său
182
cms.______, S.P.F. _____- cms._____, S.P.F. _____- insp.pr._____, toate din
cadrul I.J.P.F. _____şi S.P.F. ____- scms. _____din cadrul I.J.P.F._____.
S-a mai constatat o lipsă de finalitate a analizelor lunare realizate de
şefi, privind activităţile lucrătorilor sectoarelor, care nu identifică neajunsuri
(slaba preocupare pentru culegerea de informaţii de la surse ocazionale, lipsa de
eficienţă a acţiunilor executate, necunoaşterea şi nerespectarea metodologiei de
lucru privind camera de reţinere) şi poliţişti cu activitate slabă iar măsurile
dispuse nu sunt de natură a remedia aspectele menţionate.
Majoritatea controalelor de sprijin şi îndrumare la sectoare şi puncte
efectuate de conducerea inspectoratelor precum şi de ofiţerii coordonatori C.I.T,
C.T.P, şi C.T.S.I. s-au rezumat la verificarea modului de întocmire a unor
documente, verificarea prezenţei pe locul de serviciu şi la sediu, modul de
predare-primire a armamentului şi portul ţinutei, fără a se analiza eficienţa
dispozitivului din zona verde, legalitatea actelor procedurale întocmite, aportul
informativ al lucrătorilor din sectoare şi puncte, respectarea metodologiilor de
lucru privind acordare vizelor şi completarea registrelor de litigii etc.
Ca urmare a deficienţelor constatate în punctele de trecere a frontierei cu
privire la litigiile în trafic, se impune elaborarea de către I.G.P.F. a unei proceduri
unitare de control, constatare şi consemnare a acestora şi realizarea unor teme
profesionale, care să fie însoţite de aplicaţii practice cu ofiţerii şi agenţii care
lucrează în puncte, cu privire la evenimentele care vor fi consemnate, verificările
care trebuie efectuate şi măsurile ce urmează a se dispune, precum şi celelalte date
care trebuie menţionate în registrul special destinat.
Având în vedere deficienţele constatate pe linia supravegherii şi
controlului frontierei, s-a concluzionat că acestea se datorează şi absenţei unei
structuri, la nivelul inspectoratelor, care să coordoneze direct activitatea pe
frontiera verde.
Rotirea lucrătorilor din cadrul turelor de serviciu a condus la
eficientizarea acţiunilor de prevenire a corupţiei în rândul poliţiştilor de
frontieră, însă a afectat rezultatele profesionale, întrucât nu a fost urmată de
accentuarea pregătirii profesionale specifice fiecărei linii de muncă, astfel că
parte din deficienţele constatate s-au produs pe fondul cunoaşterii insuficiente a
normelor care reglementează activităţile specifice fiecărui post.
Tutela profesională este greu de realizat întrucât tutorele şi persoana
tutelată nu desfăşoară activităţi împreună, existând posibilitatea de a se întâlni o
singură dată la un interval de 2 luni.
Aceleaşi greutăţi sunt întâmpinate şi cu ocazia întocmirii notărilor de
serviciu de către şefii nemijlociţi, având în vedere faptul că un lucrător pe
parcursul unui an de zile şi-a desfăşurat activitatea pe mai multe posturi şi în
subordinea mai multor şefi.
183
Analizarea, prin sondaj, a modului în care se aplică sancţiunile
contravenţionale, a scos în evidenţă faptul că, jumătate dintre acestea au fost
aplicate cetăţenilor străini. S-a constatat cu această ocazie că există o lipsă de
finalitate în cazul celor 3.688 sancţiuni contravenţionale aplicate cetăţenilor
străini, în sensul că au fost achitate doar 423, iar restul nu au putut fi trimise în
debit. În acest sens, se impune iniţierea unui proiect legislativ care să permită
aplicarea consemnului N.P.I. în cazul cetăţenilor străini care la ieşire nu şi-au
achitat obligaţiile faţă de statul român.
Inspecţia a mai scos în evidenţă faptul că, reglementările interne
privind modul de anulare a vizelor în punctul de frontieră nu sunt armonizate cu
legislaţia comunitară. Astfel, poliţistul de frontieră poate să anuleze, pe loc,
vizele statelor membre ale UE atunci când există suspiciuni cu privire la
falsificarea sau contrafacerea acestora, cu înştiinţarea autorităţilor emitente, dar
pentru anularea vizelor emise de autorităţile române este nevoie de aprobarea
Ministerului Afacerilor Externe, conform prevederilor art. 32 alin. 1 din O.U.G.
nr. 194/2002, modificată.
Totodată se impune revizuirea noţiunilor de control amănunţit la
intrare sau ieşire şi a procedurilor de realizare a acestora, pentru alinierea la
prevederile manualului Schengen, în ceea ce priveşte libera circulaţie a
persoanelor.
8.4.5 Activitatea desfăşurată de lucrătorii compartimentelor

analiză de risc
Activităţile pe linie de analiză de risc au fost orientate către studierea
fenomenului infracţional transfrontalier în ansamblu, centralizarea şi
prelucrarea datelor şi informaţiilor primite de la sectoare şi compartimentele
C.I.T., C.T.P., C.T.S.I. şi, în funcţie de concluziile rezultate, s-au emis
recomandări în sprijinul acţiunilor operative.
Datele necesare pentru întocmirea analizei de risc lunare la nivelul
Direcţiei au fost extrase din aplicaţiile DISPECER şi SITOP, din studiile de caz
ale compartimentelor operative şi fişele de fals întocmite de compartimentul
criminalistic.
La solicitarea componentelor operative de la inspectorate şi Direcţie, în
anul 2006 au fost analizate 4 dosare de urmărire informativă şi 2 dosare penale,
au fost întocmite 4 rapoarte preliminare de analiză şi 5 hărţi relaţionale,
aferente, 3 diagrame ale legăturilor telefonice solicitate, precum şi 2 tabele
comparative în format EXCEL.
În ceea ce priveşte activitatea de pregătire continuă pentru dezvoltarea
aptitudinilor profesionale, s-a constatat că a existat preocupare din partea
ofiţerilor care încadrează compartimentele la nivelul Direcţiei, privind lucrul cu
programele iBase4 şi Analyst Notebook.
184
Cu toate acestea, pe timpul inspecţiei au fost relevate şi neajunsuri,
referitoare la modul de identificare a ţintelor de risc, evaluarea impactului
analizelor de risc, prelucrarea informaţiilor obţinute din diferite surse şi
calitatea recomandărilor emise în spiritul acţiunilor operative.
Referitor la calitatea analizelor de risc, s-a constatat că, deşi au existat
informaţii cu valoare operativă, documentele au fost întocmite necorespunzător,
datorită faptului că ofiţerii nu au manifestat preocupare pentru valorificarea
acestora şi identificarea ţintelor de risc, pe tipuri de infracţiuni şi domeniile de
activitate care afectau sistemul de securitate la frontieră, aspecte întâlnite
frecvent la I.J.P.F. Iaşi, în activitatea cms. şef. ______şi insp. pr. _______.
Colaborarea cu celelalte birouri şi compartimente operative nu a fost
eficientă, având în vedere faptul că, în anul 2006 nu s-a întocmit nici o hartă
relaţională şi nu s-au efectuat studii de caz pe linii de muncă specifice, la I.J.P.F.,
iar la I.J.P.F. ____s-a realizat doar o analiză preliminară şi o hartă relaţională,
solicitate de către Biroul Combaterea Infracţionalităţii Transfrontaliere.
De asemenea, nu a fost instituit un sistem eficient de urmărire şi evaluare
a impactului analizelor de risc în creşterea/descreşterea performanţelor operative
ale inspectoratelor şi Direcţiei, aspect care s-a repercutat negativ în elaborarea
recomandărilor pentru sprijinul personalului operativ şi a factorilor de decizie.
Totodată, în perioada verificată, ofiţerii din cadrul compartimentelor
nu au analizat operaţional datele şi informaţiile stocate în baza de date a
I.J.P.F.____, _____ şi _____, deşi aveau atribuţii în acest sens.
Un alt aspect se referă la faptul că, ofiţerii au fost repartizaţi să execute
şi alte activităţi care exced atribuţiilor din fişa postului, respectiv controale
inopinate, întocmirea unor materiale ca urmare a efectuării controalelor,
participarea în comisiile de examinare pentru ocuparea unor posturi vacante,
cercetări prealabile, aspecte care au afectat, în parte, calitatea datelor introduse
în bazele de date şi aplicaţiile specifice dedicate analizei.
În concluzie, apreciem că activitatea desfăşurată la nivelul Direcţiei în
anul 2006 de compartimentele de profil, nu a înregistrat progrese semnificative,
din cauza lipsei de colaborare cu celelalte birouri şi structuri operative şi pe
fondul neimplicării permanente în activităţile de sprijin şi îndrumare a
adjuncţilor şefilor de inspectorate care au coordonat acest domeniu de activitate.
8.4.6 Activitatea de cercetare penală, evidenţă operativă şi criminalistică
8.4.6.1 Cercetarea penală

Activitatea de cercetare penală la structurile evaluate a fost realizată de
22 lucrători de poliţie (17 ofiţeri şi 5 agenţi), majoritatea ofiţerilor fiind
185
absolvenţi ai Academiei de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza” Bucureşti, repartizaţi
după cum urmează: câte 5 ofiţeri şi 1 agent de poliţie la birourile din cadrul
I.J.P.F. _____ şi I.J.P.F._____, 6 ofiţeri şi 2 agenţi la biroul I.J.P.F. _____şi 1
ofiţer şi 1 agent la compartimentul din cadrul Direcţiei.
În perioada evaluată, pe lângă cele 472 dosare penale reportate din
anul 2005, au fost înregistrate 1.470 (1.282 prin formaţiunile operative şi 188
prin parchete), cu 26% mai puţine decât în anul anterior, astfel că s-au aflat spre
soluţionare 1.942 dosare. În cursul anului 2006 au fost soluţionate 1.746 dosare,
rămânând spre instrumentare, la începutul a.c., 196 dosare, cu 58,5% mai puţine
decât în anul anterior.
Referitor la operativitatea de soluţionare a cauzelor penale, s-a
constatat că, din totalul de 1.746 dosare penale soluţionate, 84,2% au fost
rezolvate în primele trei luni de la înregistrare, iar pentru 15,8% termenele au
fost prelungit din cauze obiective (sustragerea învinuiţilor de la efectuarea
anchetelor, întârzieri în comunicarea unor rezultate de către diferite instituţii
abilitate etc.). Cel mai mare grad de operativitate îl are formaţiunea din cadrul
IJPF _____(100%), iar cel mai mic IPF _____(64%).
Din punct de vedere al finalităţii judiciare, situaţia la nivelul direcţiei
se prezintă astfel:
– 253 (14,31%) soluţionate cu RTUP;
– 694 (39,74%) soluţionate cu SUP, art.1813 Cod penal;
– 24 (1,37% ) soluţionate cu SUP;
– 270 (15,46%) soluţionate cu NUP;
– 1 soluţionate cu Î.U.P.;
– 494 (28,29%) soluţionate cu RDC (referat declinare a competenţei);
– 10 alte soluţii.
Până la data efectuării inspecţiei, organele de parchet au soluţionat,
prin emiterea de rechizitorii, 103 dosare penale, iar în 15 cazuri au schimbat
soluţia din RTUP în SUP art.18/ 1 C.p. În cele 103 rechizitorii au fost trimişi în
judecată 131 de inculpaţi din care 108 străini şi 23 români pentru comiterea a
228 infracţiuni, după cum urmează: 122 infracţiuni de trecere ilegală a
frontierei de stat, 9 de trafic de migranţi, 2 infracţiuni de trafic de persoane, 18
de trecere ilegală a frontierei altui stat, 23 infracţiuni de fals şi uz de fals, 2
infracţiuni de mită, 3 de lipsire de libertate în mod ilegal, 2 de contrabandă, 2
infracţiuni la regimul vamal, 3 infracţiuni la regimul circulaţiei pe drumurile
publice şi 42 braconaj piscicol.
La acest indicator, privind finalitatea judiciară, I.J.P.F. _____a
înregistrat un procent de 100%, la polul opus situându-se I.J.P.F ____cu 29,6%.
În cele 1.470 dosare penale înregistrate în perioada evaluată, au fost
cercetate 1.901 persoane (faţă de 2.421 în 2005) din care 1.109 români (25
186
arestaţi preventiv) şi 792 străini, pentru comiterea a 2.393 infracţiuni (3.057 în
2005) din care: 507 treceri ilegale a frontierei statului român (901 în 2005), 18
tentative de intrare/ieşire din ţară, 75 infracţiuni de trafic de persoane, 123
treceri ilegale ale frontierei altor state, 291 infracţiuni de fals, 69 la regimul
vamal, 10 la regimul armelor, muniţiilor şi substanţelor explozive, 18 trafic
ilegal de droguri şi/sau precursori, 63 trafic internaţional cu autoturisme furate,
8 deţinere sau punere în circulaţie de monedă sau alte mijloace de plată false
sau falsificate, 95 la regimul dreptului de autor, 12 privind fondul cinegetic, 236
(405 în 2005) privind fondul piscicol, 18 referitor la fondul silvic, 334 (319 în
2005) la regimul circulaţiei pe drumurile publice, 110 furturi şi/sau tâlhărie şi
406 au reprezentat alte infracţiuni.
În cele 494 dosare penale, soluţionate cu referat de declinare a
competenţei, au fost vizate 605 persoane, din care 123 străini pentru comiterea
a 781 infracţiuni din care, 12 infracţiuni pentru trecere ilegală a frontierei de
stat, 4 trafic de migranţi, 22 trafic ilegal de droguri, 85 trafic de persoane, 2
trafic de minori, 35 treceri ilegale a frontierei altui stat, 76 infracţiuni de fals, 10
nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, 2 nerespectarea regimului
substanţelor explozive, 6 contrabandă, 12 la regimul vamal, 4 falsificare de
monedă sau alte valori, 6 iniţiere sau constituire de grup infracţional organizat,
53 introducere ilegală de mărfuri contrafăcute şi nerespectarea dreptului de
autor, 149 nerespectarea regimului transportului rutier, 1 favorizarea
infractorului, 3 distrugere, 3 ultraj, 1 abuz în serviciu contra intereselor
persoanelor, 5 infracţiuni la fondul forestier, 158 braconaj piscicol, 37 furt, 13
dare de mită, 3 evaziune fiscală, 102 la regimul rutier şi 109 alte infracţiuni.
Până la data controlului, din totalul dosarelor declinate, procurorii au
soluţionat 137 cu următoarele soluţii: 38 rechizitorii, 77 SUP art.18/1 C.p., 1
SUP şi 21 NUP.
În cele 694 dosare soluţionate iniţial cu propuneri de SUP art. 18/1
C.p. au fost cercetate 1.256 persoane, din care 838 străini, pentru comiterea
unui număr de 856 infracţiuni, din care 343 (40%) treceri ilegale a frontierei de
stat, 36 (4,2%) treceri ilegale a frontierei altui stat, 86 (10%) infracţiuni de fals,
66 (7,70%) la regimul rutier, 136 (15,9%) braconaj piscicol, 173 (20,2%)
regimul transportului de mărfuri, 16 (2%) alte infracţiuni.
Din analiza rezultatelor obţinute pe linie de cercetare penală, reflectate
de indicatorii statistici menţionaţi, a reieşit faptul că din 2.393 fapte penale
constatate, doar 29,46% se referă la criminalitatea „frontalieră”. Celelalte
infracţiuni codificate, au fost reţinute în concurs cu infracţiunile principale
(specifice frontierei) sau au fost constatate pentru a se evidenţia „eficienţa”
poliţiei de frontieră în combaterea infracţionalităţii, respectiv: 11,2% au fost
infracţiuni de fals (predominând paşapoartele duble şi cărţile verzi pentru
187
asigurare auto), 9,12% infracţiuni privind fondul piscicol, 13% la regimul rutier
şi 37,22% alte infracţiuni.
Relevant în sensul celor menţionate mai sus, este faptul că, la biroul
cercetări penale din cadrul I.J.P.F. _____ au fost identificate 16 dosare
referitoare la dreptul de proprietate intelectuală (casetele video şi CD-uri), în
care faptele ilicite au fost constatate de lucrătorii birourilor C.I.T. al direcţiei şi
al inspectoratului Iaşi, în condiţii şi locuri ce nu au legătură cu infracţionalitatea
de frontieră (talciocul de pe B-dul _____ din municipiul_____, Campusul
Universitar, _______ etc.).
În urma evaluării activităţii de cercetare penală desfăşurată de către
birourile inspectoratelor poliţiei de frontieră (____, ____şi _____), din cadrul
direcţiei, s-a constatat că activitatea a fost superioară anului precedent,
manifestându-se însă o serie de neajunsuri care îngreunează buna desfăşurare a
muncii specifice şi afectează atât operativitatea soluţionării dosarelor penale cât
şi îndeplinirea unor proceduri cu cetăţenii străini, respectiv:
– existenţa unor dificultăţi în obţinerea unor date privind anchetele
sociale necesare în cauzele penale unde sunt cercetaţi învinuiţi minori, cetăţeni
ai______;
– identificarea cu greutate a unor interpreţi autorizaţi, vorbitori de
limbi rar folosite (ex. Limba indiană, dialectul Punjab, pakistaneza, araba etc.).
– reprezentanţii judeţeni ai Autorităţii pentru Străini au manifestat lipsă
de solicitudine în privinţa aplicării procedurii privind înapoierea în ţara de
origine a persoanelor fără documente de călătorie valabile, intrate ilegal în
România şi cercetate penal.
– autorităţile din domeniul dreptului de proprietate, ORDA şi RO-ACT
Organizaţia de Antipiraterie în Audio-Vizual, nu dau dovadă de solicitudine în
efectuarea unor expertize şi stabilirea prejudiciilor.
– nereglementarea modului de acordare a tratamentului medicamentos
cetăţenilor străini cercetaţi penal, introduşi în Camerele de reţinere şi triere
administrativă.
8.4.6.2 Pe linie de evidenţă operativă

La inspectoratele judeţene funcţionează compartimente de evidenţă
operativă, încadrate cu câte doi agenţi, în subordinea adjunctului şefului de
inspectorat, iar activitatea acestora este reglementată prin dispoziţii şi
metodologii de linie.
Datele din evidenţele operative nu prezintă decât în parte realitatea,
fiind constatate disfuncţii atât în cea ce priveşte rezultatele obţinute pe linia
sesizării şi constatării de infracţiuni, cât şi a celor referitoare la unele activităţi
de urmărire informativă.
188
Cu privire la constatarea de infracţiuni, din statistica existentă la
I.J.P.F. ___, rezultă că din 338 lucrări penale, înregistrate în cursul anului 2006,
un număr de 297 (reprezentând 88% ) au fost sesizate de lucrătorii proprii, din
oficiu.
În fapt, mare parte din acestea sunt constatări ale unor lucrători de
poliţie de la alte structuri, majoritatea de la P.T.F.______, autorii fiind persoane
returnate de pe teritoriul altor state. Astfel, în dosarul penal nr. 136/P/2006
privind pe______, cercetat pentru săvârşirea infracţiunilor de trecere ilegală a
frontierei de stat a României şi trecerea ilegală a unui stat străin, primit de la
P.T.F. _____şi înregistrat la I.J.P.F. _____cu nr. 306346/07.02.2006, deşi nu s-
au desfăşurat activităţi de cercetare penală, s-a întocmit fişa infracţiunii şi a
făptuitorului, în baza unui referat de declinare a competenţei pe motiv că
dosarul a fost greşit orientat, făptuitorul având domiciliul în localitatea_____,
judeţul ____.
Prin astfel de practici se încarcă artificial situaţia pe linia constatării de
infracţiuni, aceleaşi fapte fiind înregistrate de mai multe ori la structuri diferite.
Au fost identificate şi situaţii în care s-au înregistrat cu fapte
sesizate din oficiu, în condiţiile în care făptuitorul a fost depistat, după
comiterea infracţiunii de „trecere ilegală a frontierei de stat a României”, de
către grănicerii din _______şi predat autorităţilor române, pe bază de proces
verbal.
S-a constatat, de asemenea, că în cursul anului 2006 au fost înregistrate
34 dosare penale pentru comiterea infracţiunii de uz de fals, autorii fiind
depistaţi cu unele documente false la intrarea în ţara, situaţii în care, conform
Manualului Schengen, nu trebuia să se permită intrarea în ţară pentru cetăţenii
respectivi, în multe din acestea soluţia finală propusă fiind de neîncepere a
urmăririi penale.
În cea ce priveşte corectitudinea înregistrării şi închiderii dosarelor de
urmărire informativă şi a mapei suspectului au fost constatate o serie de
deficienţe, ale căror efecte se regăsesc inclusiv în situaţia operativă înregistrată
la nivel judeţean şi implicit la direcţie.
Astfel, din cele 5 D.U.I. închise (toate pozitiv) în cursul anului 2006 de
lucrătorii formaţiunilor operative din cadrul direcţiei, s-a constatat că doar unul
îndeplinea condiţiile pentru a fi închis pozitiv, în celelalte patru fiind ataşate
referate cu propunerii în care făptuitorii erau cu totul alţii decât cei care au făcut
obiectul urmăririi informative sau soluţia propusă parchetului era de neîncepere
a urmăririi penale. Responsabili pentru această situaţie sunt cei doi lucrători de
la compartimentul de evidenţă operativă (ag. şef adj. _______şi ag._______),
ofiţerii care au instrumentat cauzele – insp. ______,din compartimentul C.T.P.,
subinsp._____, de la biroul C.I.T., precum şi şefii care au aprobat.
189
Tot la I.J.P.F. _____ au fost deschise 11 MS, pentru supravegherea
activităţii ilicite a unor persoane, suspecte pentru comiterea unor fapte de
contrabandă, care, ulterior, la doar câteva zile au fost închise pozitiv, în baza
unor sancţiuni contravenţionale, aplicate de lucrătorii vamali.
Asemenea practici se regăsesc şi la nivelul direcţiei unde, din 5
D.U.I. închise, din care figurează în evidenţe 3 închise pozitiv, în unul din
acestea, instrumentat de scms.____, nu s-a probat activitatea infracţională a
suspecţilor.
Scms. ______, din compartimentul C.T.P. al D.P.F. _____ a închis
pozitiv 4 MS, fără a semna pentru propunerile formulate, nu s-a menţionat data
şi motivul închiderii, fiind clasate la compartimentul de evidenţă operativă fără
nicio aprobare, încălcându-se în acest mod Metodologia de lucru nr.
S/66024/15.02.2006, privind organizarea şi funcţionarea evidenţelor Poliţiei de
Frontieră.
Disfuncţii au fost identificate şi în cazul M.S., multe din acestea
neavând ataşate copii de la referatele cu propuneri din dosarele penale, unele au
fost închise pozitiv, deşi s-au făcut propuneri de neîncepere a urmăririi penale
sau ca urmare a unor sancţiuni contravenţionale aplicate de funcţionarii vamali,
unde suspecţii erau supravegheaţi pentru infracţiuni de contrabandă.
Asemenea deficienţe au fost constatate şi la celelalte două inspectorate
judeţene ale Poliţiei de Frontieră – _____şi _____, dar la un nivel mai redus şi
doar referitor la M.S.
O situaţie aparte se manifestă în domeniul încasării la bugetul de stat a
sumelor datorate de către cetăţenii străini, urmare a încălcării legislaţiei
contravenţionale, în sensul că acestea nu pot fi recuperate datorită lipsei unei
reglementări corespunzătoare. La I.J.P.F._____, în anul 2006, au fost
înregistrate 1.500 procese verbale de contravenţie, în valoare totală de 24.070
lei, care sunt ţinute în fişete în aşteptarea prescripţiei, stare de fapt care se
manifestă pe teritoriul întregii ţări.
8.4.6.3 Activitatea pe linie criminalistică

Compartimentele criminalistice din cadrul structurilor judeţene ale
Poliţiei de Frontieră din_____, _____ şi _____, au prevăzute, conform statelor
de organizare şi funcţionare, câte patru funcţii (2 de ofiţer şi 2 de agent), la data
evaluării nefiind ocupată o funcţie de ofiţer la I.J.P.F.____.
La nivelul fiecărui compartiment inspectat s-a regăsit Strategia pentru
combaterea falsurilor în documente şi vize, pentru etapa postaderare
(01.01.2007 – 31.12.2010) a României la Uniunea Europeană, Planul de acţiune
pentru implementarea acesteia, elaborat de I.G.P.F.R. şi Plan propriu de acţiune
al inspectoratului.
190
Activitatea în cadrul compartimentelor s-a desfăşurat în conformitate
cu instrucţiunile şi metodologia de linie care reglementează domeniul de
activitate, respectiv Instrucţiunile M.A.I. nr. S/420/2003, privind activitatea de
cercetare la faţa locului şi Metodologia de lucru pentru combaterea fraudei în
documente nr. S/72.150/2005 şi a constat în principal, în probarea faptelor cu
caracter infracţional săvârşite în raza de competenţă, pregătirea şi verificarea
personalului din cadrul S.P.F. în domeniul prevenirii şi combaterii fraudei în
documente şi vize.
Lucrătorii criminalişti din cadrul structurilor inspectate, conform
indicatorilor statistici raportaţi la Serviciul Criminalistic din I.G.P.F.R. au
executat următoarele activităţi: cercetări la faţa locului, constatări tehnico-
ştiinţifice, schiţe ale locului faptei, prezentări pentru recunoaştere după planşe
foto, reconstituiri în teren, ridicarea de obiecte şi înscrisuri, prelevarea şi
recoltarea urmelor din câmpul infracţiunii, percheziţii, precum şi întocmirea
cartotecii decadactilare şi a fişelor de raportare a infracţiunii de fals.
Cu privire la cercetarea la faţa locului, din verificările efectuate prin
sondaj în registrele cu evidenţa acestora, s-a constatat că activităţile desfăşurate
de lucrătorii criminalişti sunt materializate prin întocmirea unor documente,
respectiv, procese-verbale de cercetare la faţa locului, planşe foto, schiţe, care
se regăsesc la sfârşitul dosarelor instrumentate de lucrătorii formaţiunilor
operative, fiind nominalizate în referatul cauzei ca documente constitutive ale
dosarului.
Lunar, fiecare şef de compartiment criminalistic efectuează, pe baza
planului de pregătire, instruirea şi evaluarea lucrătorilor nominalizaţi să
desfăşoare activitatea ca formatori la nivelul fiecărui P.T.F. din cadrul
inspectoratului, pe linia combaterii falsurilor în documente şi vize, rezultatele
obţinute fiind raportate la Serviciul Criminalistic din I.G.P.F.R, conform
dispoziţiilor de linie.
În cadrul fiecărei formaţiuni criminalistice există o bază de date în
format electronic, implementată în anul 2006 cu „specimene documente
călătorie” atât străine cât şi româneşti şi elementele de siguranţă specifice
acestora, în vederea identificării falsurilor, care poate fi accesată de lucrătorii
din punctele de trecere ale frontierei, crescând astfel eficienţa activităţii de
control a documentelor.
Cu toate acestea s-a stabilit că, în activitatea de criminalistică s-au
manifestat unele disfuncţii, care au afectat rezultatele profesionale, după cum
urmează:
– la elaborarea planurilor proprii de acţiune ale inspectoratelor, nu s-a
ţinut cont întotdeauna de particularităţile situaţiei operative din zona de
competenţă, astfel că, unele sarcini din acestea sunt identice cu cele prevăzute
191
în Planul de acţiune pentru implementarea Strategiei în domeniul combaterii
fraudei în documente şi vize, transmis de I.G.P.F.R, respectiv punctul 6
referitor la adaptarea obiectivelor din Protocolul de cooperare încheiat între
Serviciul Criminalistic din I.G.P.F.R. şi Institutul de Criminalistică din I.G.P.R.
şi punctul 7, privind dezvoltarea cooperării internaţionale cu statele Uniunii
Europene, în domeniul returnării străinilor pe calea aerului, descoperiţi cu vize
false ori falsificate, aspect întâlnit la I.J.P.F.– _____.
– activitatea de pregătire a formatorilor a fost tratată uneori, cu
superficialitate, o parte din lucrătorii selectaţi şi desemnaţi ca formatori,
neprezentându-se la programul de instruire efectuat de şeful de compartiment
criminalistic, iar alţii fiind înlocuiţi de către şefii de sectoare din diferite motive,
fără a se înştiinţa despre aceasta conducerea Serviciului de linie din I.G.P.F.R.
(exemplificăm cazul întâlnit la I.J.P.F.____).
– cifrele statistice transmise la serviciul criminalistic din I.G.P.F.R., cu
privire la indicatorii realizaţi, nu au corespondent în baza de date existentă la
nivelul compartimentului. Astfel, deşi s-a raportat că în anul 2006 la
I.J.P.F.____, au fost efectuate 106 cercetări la faţa locului, în registrul de
evidenţă existent la formaţiune au fost consemnate numai 55 cazuri. De
asemenea, registrul nu a fost completat corespunzător nici în ceea ce priveşte
întocmirea schiţelor la faţa locului.
O situaţie asemănătoare s-a regăsit şi la formaţiunea criminalistică a
I.J.P.F._____, unde controlul efectuat cu superficialitate, de către D.P.F. ____în
data 15.09.2006, a relevat faptul că în perioada 01.11.2005 – 31.08.2006 au fost
executate 80 de cercetări la faţa locului, deşi în întreg anul 2006 au fost
realizate numai 43 astfel de activităţi, aşa cum reiese din documentele de
evidenţă ale compartimentului.
Fixarea obiectelor în câmpul infracţiunii prin fotografierea de detaliu,
nu se realizează întotdeauna în mod corespunzător, sens în care exemplificăm
situaţia întâlnită la acelaşi inspectorat.
În acelaşi material de control s-a consemnat că formaţiunea
criminalistică a I.J.P.F_____, în perioada de 9 luni evaluată, a procedat la
ridicarea unui număr de 632.002 obiecte (majoritatea CD-uri piratate şi pachete
cu ţigări), numărul acestora fiind, în realitate 258.145 conform situaţiei
statistice pe anul 2006, raportată la Serviciul Criminalistic.
Având în vedere că bunurile confiscate au fost depuse la camera de
corpuri delicte şi nu au făcut obiectul examinării în laborator, se impune
reconsiderarea datelor care se raportează la indicatorul „ridicarea de obiecte şi
înscrisuri“ din statistica privind activităţile criminalistice.
Apreciem că activitatea desfăşurată în anul 2006 de compartimentele
criminalistice ale structurilor evaluate s-a încadrat în parametri funcţionali, prin
192
prisma atribuţiilor conferite de fişa postului, dar se impune o profesionalizare
continuă a lucrătorilor care încadrează aceste formaţiuni, întrucât aşa după cum
s-a constatat, majoritatea cadrelor provin din alte structuri şi nu au experienţa
necesară în munca de criminalistică.
8.4.7 Activitatea dispeceratului

Activitatea desfăşurată a urmărit creşterea rolului dispeceratelor de la
toate nivelurile pentru îndeplinirea de calitate a măsurilor de control a
frontierelor, în punctele de trecere şi la frontiera verde, a atribuţiilor acestora de
executare a tuturor activităţilor în deplină concordanţă cu obiectivele şi sarcinile
prioritare rezultate din programele naţionale de control a frontierelor de est şi
nord-est ale României, adaptate la standardele europene în materie.
Pe linia gestionării şi raportării evenimentelor descoperite de către
structurile operative subordonate direcţiei, conform ordinului M.A.I. nr.
0342/2002, au fost primite, verificate, prelucrate şi transmise în format
electronic pe relaţia I.G.P.F.R. – D.P.F. – I.J.P.F. – S.P.F. – P.T.F, un număr de
29.948 faxuri şi 328.800 rapoarte şi loturi informatice.
Au fost gestionate 2.206 evenimente în care au fost implicate 1.575
persoane, 43 autoturisme furate, 88 maşini confiscate sau indisponibilizate
(altele decât cele furate), 8 arme şi 213 cartuşe, 48.000 de dolari falşi şi 1.100
euro, 13.154 consemne şi 34.339 litigii înregistrate şi lucrate în punctele de
frontieră.
De asemenea, prin dispeceratele direcţiei şi inspectoratelor, au fost
derulate activităţi de primire, confirmare şi transmitere a 3.004 loturi cu
102.293 persoane şi 546 autovehicule, instituite de I.G.P.F.R.
Perfecţionarea cadrului organizatoric, instituţional şi creşterea
transparenţei activităţii instituţiei, s-a asigurat prin intermediul telefonului
operativ „959”, pentru deschiderea colaborării cu societatea civilă şi mass-
media, precum şi pentru informarea acestora cu date referitoare la frontiera de
stat.
Cu toate acestea, au rezultat şi unele neajunsuri care se referă, în
principal, la modul de concepţie al documentelor de organizare, calitatea şi
conţinutul rapoartelor de evenimente şi coordonarea activităţilor dispeceratelor.
Astfel, metodologiile de lucru întocmite la dispeceratele I.J.P.F. ____,
_____ şi _____, nu au fost apreciate ca documente eficiente de lucru, în sensul
că obiectivele de la capitolele „reguli generale şi specifice” sunt formulate
generic, iar baza legală nu cuprinde toate actele normative care sunt necesare
pentru îndeplinirea misiunilor operative.
Referitor la modul de întocmire şi conţinutul rapoartelor privind
situaţia operativă, s-au identificat cazuri la I.J.P.F. _____ şi _____ în care se
193
utilizează prescurtări, limbajul şi exprimarea în descrierea evenimentului sunt
inadecvate, aspecte ce nu au fost identificate de ofiţerii cu funcţii de conducere
care au aprobat transmiterea acestora.
La dispeceratul I.J.P.F. _____, s-a constatat că lucrătorii nu respectă
prevederile din Dispoziţia I.G.P.F.R. nr. 59.707/12.08.2003, în sensul că, în
registrul de evidenţă a persoanelor introduse în camera de triere şi reţinere
administrativă nu sunt efectuate toate menţiunile cu privire la măsurile luate
faţă de persoana în cauză, ora introducerii, transferul persoanelor reţinute
administrativ, ori despre predarea acestora altor instituţii, aspecte care nu au
fost depistate de cms. şef______, ofiţerul specialist l care a coordonat
activitatea.
Cu privire la pregătirea personalului, s-au constatat situaţii când
această activitate nu a constituit o prioritate pentru ofiţerii cu funcţii de
conducere, care, deşi au aprobat Planul de verificare a personalului specializat
al I.J.P.F. ____nu au urmărit finalitatea. În context, scms. ____, ofiţer specialist
l în cadrul dispeceratului, a omis să corecteze şi să prezinte rezultatul testării
lucrătorilor din dispeceratele S.P.F. ______ şi_____.
În concluzie, activitatea dispeceratelor Direcţiei s-a desfăşurat în
conformitate cu metodologia de lucru, poliţiştii punând în aplicare cu
operativitate măsurile stabilite de conducerea M.A.I, I.G.P.F.R., şi
D.P.F._____.
8.4.8 Activitatea biroului Control şi investigaţii de la D.P.F. _____

Biroul control şi investigaţii al D.P.F. ____are prevăzut în statul de
funcţii un post de şef birou, 4 de ofiţer şi 1 agent, încadrate 100%. În cursul
anului 2006 compartimentul a funcţionat o jumătate din an numai cu doi ofiţeri.
Pe fondul problemelor de personal, avute în cursul perioadei evaluate,
au fost efectuate 3 controale de fond la inspectoratele judeţene______, ____ şi
___ şi două recontroale la primul inspectorat, 7 controale tematice, 27
inopinate, în urma cărora au fost propuse şi aprobate de către conducerea
D.P.F.____, 191 de măsuri de remediere a deficienţelor, 2 de natură
organizatorică, 7 de îmbunătăţire a muncii, 75 măsuri proactive, 19 atenţionări
ale poliţiştilor, 3 cercetări prealabile şi o sesizare a Parchetului____. Pentru
uniformizarea activităţilor şi ridicarea standardelor de performanţă pe baza
constatărilor, au fost iniţiate şi aprobate de către conducerea direcţiei 4
dispoziţii cu caracter intern.
Pe linia activităţilor de verificare a petiţiilor, în perioada de referinţă au
fost soluţionate 78 lucrări (54 petiţii şi 24 note SJIPI) în care au fost sesizate 17
fapte de corupţie, 31 abateri de la deontologia profesională, 11 nerespectarea
conduitei civice, 8 încălcarea convieţuirii şi 11 alte aspecte, în care au fost
194
vizaţi 92 lucrători ai Poliţiei de Frontieră. Din acestea, 29 s-au confirmat, 24 au
fost redirecţionate iar 25 neconfirmate.
În urma constatărilor şi a probatoriului administrat au fost propuse şi
aprobate de conducerea direcţiei un număr de 51 de măsuri, din care: 10
dispoziţii privind remedierea deficienţelor şi îmbunătăţirea activităţilor, 17
atenţionări, 7 cercetări prealabile şi 17 sesizări către D.G.A.
Pe linia combaterii corupţiei, la nivelul biroului au fost desfăşurate 34
de acţiuni punctuale proprii pe bază de plan, în cadrul cărora nu au fost
identificate fapte de corupţie, fiind propuse şi aprobate 29 de măsuri de
îmbunătăţire a activităţilor.
Ofiţerii biroului au mai efectuat un număr de 17 cercetări prealabile în
care au fost cercetaţi 221 poliţişti (18 ofiţeri şi 203 agenţi), o parte din aceştia
provenind şi din cele 6 instrumentări disciplinare făcute de către I.G.P.F.R, în
urma cărora au fost sancţionaţi 221 poliţişti.
Pentru buna desfăşurare a activităţii biroului este necesară dotarea
acestuia cu un autoturism, un calculator şi un laptop.
8.5. Activitatea de management–resurse umane

În perioada supusă controlului de fond, pregătirea continuă a
personalului din cadrul Direcţiei Poliţiei de Frontieră ____, a fost organizată şi
s-a desfăşurat în conformitate cu prevederile ordinelor, instrucţiunilor şi
dispoziţiilor în vigoare.
Coordonarea şi organizarea activităţilor de pregătire este bine
asigurată, în mare parte, prin grija personalului din cadrul compartimentului de
specialitate, care a emis dispoziţii necesare, în formă corectă şi completă în
acest sens.
Pregătirea de specialitate a fost organizată şi desfăşurată pe cele trei
segmente specifice prevăzute de Instrucţiunea nr. 363/2002 (pregătire generală,
pregătire pe discipline de sprijin şi pregătire pe specificul funcţiei).
Personalul a fost evaluat la această categorie de pregătire în cadrul
verificării anuale organizate de fiecare structură din direcţie. În acest sens s-
au întocmit teste pe specificul activităţii fiecărei structuri din componenţa
direcţiei.
Din analiza încadrării posturilor, la nivelul Direcţiei Poliţiei de
Frontieră ___ şi inspectoratele judeţene evaluate (____, _____ şi _____) s-a
constatat că este asigurat necesarul de personal în proporţie de 96,5%, gradul de
ocupare a funcţiilor fiind de 96,8% la ofiţeri, 96,1% la agenţi şi 99.1% la
personal contractual.
195
Deficit de personal există în continuare la: D.P.F. ____– 2 ofiţeri, la
I.J.P.F. ____– 5 ofiţeri şi 35 agenţi, la I.J.P.F. ____– 2 ofiţeri şi 35 agenţi şi la
I.J.P.F. ____ – 3 ofiţeri şi 20 agenţi.
Media de vârstă a personalului este de 37 ani la ofiţeri, 32 ani la agenţi
şi 38 la personalul civil, ceea ce conferă pentru viitor premise favorabile
îndeplinirii în foarte bune condiţii a misiunilor specifice.
Din punct de vedere a stării de sănătate în rândul efectivelor, doar la
Inspectoratele ____şi ____ au fost întâlnite un număr de 6 situaţii de încetare a
raporturilor de muncă ca urmare a clasării medicale.
În urma verificărilor efectuate rezultă că, este respectată disciplina de
stat, cu excepţia cazurilor întâlnite la I.J.P.F.____, unde, pe timpul inspecţiei au
fost identificaţi 1 ofiţer, 2 agenţi şi 1 personal contractual, care îşi desfăşurau
activitatea în alte compartimente decât cele în care sunt încadraţi, (fiind delegaţi
prin dispoziţia şefului de Inspectorat, conform art. 94 şi art. 95 din O.M.A.I.
nr.300/2004, cu modificările şi completările ulterioare, din Anexa 5 şi la I.J.P.F.
_____, unde au fost identificaţi 3 agenţi în aceeaşi situaţie.
Referitor la modul de organizare şi desfăşurare a concursurilor pentru
ocuparea posturilor vacante, subcomisia de inspecţie a identificat următoarele
neajunsuri:
– la concursurile organizate de I.J.P.F. ____ în data de 25.09.2006,
10.11.2006 şi 08.12.2006, pentru încadrarea unor posturi de agenţi de poliţie, în
anunţul afişat la poarta de acces a inspectoratului, nu au fost incluse şi actele
solicitate candidaţilor pentru dosarul de înscriere, conform ordinului M.A.I. nr.
1418/25.08.2006, dar documentele solicitate pentru constituirea dosarului de
candidat erau afişate separat, la punctul de informare;
– la concursul organizat de I.J.P.F. _____ în data de 21.01.2006, prin
trecerea poliţiştilor de frontieră angajaţi pe bază de contract în corpul agenţilor
de poliţie, anunţul pentru încadrarea a 2 posturi de agenţi, nu conţine data şi
locul desfăşurării concursului, data până la care se pot depune cererile şi
dosarele de candidat, aspect constatat de comisia de control a D.G.M.R.U. din
M.A.I., în luna septembrie 2006; la acelaşi inspectorat, s-a constatat că pentru
postul de şef la Biroul de Combatere a Infracţionalităţii Transfrontaliere, prin
recrutare din sursă internă, nu s-a respectat termenul de efectuare a publicităţii
de cel puţin 15 zile înainte de desfăşurarea concursului;
– la I.J.P.F. ____, la concursul organizat în data de 21.01.2006, pentru
trecerea poliţiştilor de frontieră angajaţi pe bază de contract în corpul
poliţiştilor, nu au fost întocmite note de cunoaştere pentru cei 31 poliţişti
examinaţi şi nu s-au efectuat verificări în evidenţa operativă şi cele ale
D.G.I.P.I. ______pentru agent _______şi agent _____; de asemenea, în cazul
cms. şef_______, care a fost declarat reuşit pentru promovarea în funcţie de
196
conducere, s-a constatat că testarea care se afla în dosarul personal a fost
efectuată la data de 29.11.2004, fiind expirată la data concursului.
În ceea ce priveşte gestionarea documentelor de evidenţă s-a constatat că
dosarele personale sunt constituite conform prevederilor ordinului M.A.I. nr.
300/2004 la toate structurile inspectate însă, la I.J.P.F. ____, în urma verificărilor
efectuate prin sondaj s-a stabilit că nu toate formularele existente au fost
completate la zi. Subcomisia de evaluare a stabilit faptul că nu a fost finalizată
activitatea de completare a punctelor 1.6. şi 1.7. din fişa matricolă, prin care se
evidenţiază timpul lucrat în condiţii deosebite, speciale şi alte condiţii (conform
modelelor din Anexele 2 şi 3 din ordinul M.A.I. nr. 300/2004).
Referitor la starea şi practica disciplinară s-a constatat faptul că la
nivelul Direcţiei Poliţiei de Frontieră şi a Inspectoratelor Judeţene____,
____şi____, în anul 2006 au fost aplicate un număr de 170 sancţiuni
disciplinare la un număr de 13 ofiţeri, 170 agenţi, 3 personal civil şi 2 sergenţi
p.f.a.c, situaţia acestora pe unităţi şi genuri prezentându-se astfel:
– la I.J.P.F. _____, au fost sancţionaţi disciplinar: 3 ofiţeri (1 cu
mustrare scrisă, 1 cu reducerea salariului pe 1-3 luni cu 5-10% şi 1 cu amânarea
promovării profesionale în gradul următor) şi 55 de agenţi (33 cu mustrare
scrisă, 18 cu reducerea salariului pe 1-3 luni cu 5-10%, 3 cu amânarea
promovării profesionale în gradul următor şi 1 cu destituire din funcţia publică);
– la I.J.P.F._____, au fost luate 54 măsuri disciplinare faţă de: 3 ofiţeri
(1 cu mustrare scrisă şi 2 cu reducerea salariului pe 1-3 luni cu 5-10%), 47 de
agenţi (25 cu mustrare scrisă, 18 cu reducerea salariului pe 1-3 luni cu 5-10%, 3
cu amânarea promovării profesionale în gradul următor şi 1 cu destituirea din
funcţia publică), 2 personal civil (2 avertismente scrise) şi 2 sergenţi p.f.a.c. (2
mustrări scrise);
– la I.J.P.F._____, la 57 de persoane au fost aplicate sancţiuni
disciplinare, din care: 6 la ofiţeri (4 cu mustrare scrisă şi 2 cu reducerea
salariului pe 1-3 luni cu 5-10%), 50 la agenţi (38 cu mustrare scrisă, 10 cu
reducerea salariului pe 1-3 luni cu 5-10% şi 2 cu amânarea promovării
profesionale în gradul următor) şi 1 la personal civil (1 avertisment);
– la D.P.F. ____ a fost sancţionat disciplinar 1 ofiţer, cu mustrare
scrisă.
8.6. Activitatea de asistenţă juridică

Referitor la activitatea de asistenţa juridică s-a constatat că
documentele încheiate la nivelul direcţiei sunt întocmite în general, cu
respectarea prevederilor legale în vigoare.
197
Din verificările efectuate prin sondaj, în ceea ce priveşte aplicarea
prevederilor legislaţiei în domeniul achiziţiilor publice, la I.J.P.F._____, a fost
identificat Contractul de prestări servicii nr. 414.470/17.03.2006 (negociere cu
o singură sursă), în care nu a fost constituită garanţia de bună execuţie,
încălcându-se prevederile art. 51 alin.(3) din Hotărârea de Guvern nr. 461/2001.
În situaţiile întâlnite la I.J.P.F. _____ şi _____ au fost încheiate acte
adiţionale de suplimentare a valorii contractelor de achiziţie publică, fără a fi
respectate prevederile art. 23 alin. 3, punctul (2) din Hotărârea de Guvern nr.
461/2001.
Tot la I.J.P.F._____ au fost încălcate prevederile art. 205 alin. (1) lit. b)
din O.U.G. nr. 34/2006, în cazul achiziţiei serviciului de asigurare obligatorie
(RCA) aferente anului 2007 pentru autovehiculele din dotare.
Pe linie de contencios, s-a constatat că activitatea s-a desfăşurat în
conformitate cu dispoziţiile actelor normative în vigoare.
Cu toate acestea, la I.J.P.F.____, s-a constatat că în dosarul civil nr.
1/2006, aflat pe rolul Judecătoriei locale, privind cererea de ordonanţă
preşedinţială formulată de S.C. Pasteferum S.A, nu au fost identificate
documente care să ateste faptul că interesele legitime ale inspectoratului au fost
apărate în faţa instanţei de judecată.
La I.J.P.F._____, a fost găsit dosarul civil nr.______, aflat pe rolul
Tribunalului local, prin care agent ______solicită anularea deciziei de imputare
nr. 378.789/13.07.2006 şi a hotărârilor pronunţate cu ocazia înfăptuirii
procedurii prealabile. Întâmpinarea formulată în cauză de către inspectorat, pe
lângă faptul că nu cuprinde toate elementele enumerate în cuprinsul art. 115
Codul de Procedură Civilă, se rezumă doar la menţionarea unor excepţii, care şi
acestea sunt greşit motivate atât în drept cât şi în fapt.
De asemenea, la I.J.P.F._____, au fost identificate situaţii de
nerespectare a prevederilor art. 7, punctul 10, teza II, din Instrucţiunile nr.
1111/2005 privind activitatea de asistenţă juridică in M.A.I, în sensul că nu au
fost informaţi emitenţii delegaţiilor de reprezentare cu aspecte rezultate din
dezbateri, după fiecare termen de judecată (exemplificăm în acest sens dosarele
nr. 10.711/2004 şi nr. 976/C/2005, aflate pe rolul Judecătoriei şi respectiv al
Tribunalului______).
Referitor la protocoalele de colaborare şi la planurile de cooperare la
I.J.P.F.______, precizăm că în unele cazuri sunt deficitare sub raportul formei
juridice în care sunt încheiate. Astfel, în cazul documentului nr. 1.422.527, din
29.01.2007, s-a constatat că, în preambulul acestuia nu se invocă baza legală, nu
se specifică părţile semnatare, nu se face nicio distincţie între atribuţiile celor
două părţi semnatare şi se face trimitere la un acord cadru, fără a se identifica
acest document prin titlu, părţi sau nr. de înregistrare.
198
La nivelul compartimentelor juridice nu există o evidenţă centralizată a
dispoziţiilor cu caracter normativ, emise de Inspectoratul General al Poliţiei de
Frontieră, Direcţia Poliţiei de Frontieră _____ şi inspectoratele judeţene
componente, avizate pentru legalitate, precum şi a protocoalelor de colaborare
încheiate cu alte instituţii, în conformitate cu prevederile art. 7 punctul 5 din
Instrucţiunile M.A.I. nr. 1111/2005.
8.7. Activitatea pe linie de relaţii internaţionale şi

implementarea programelor PHARE
Activitatea pe linie de relaţii internaţionale a fost apreciată ca fiind

desfăşurată în conformitate cu obiectivele şi acţiunile incluse în Planul de
Relaţii Internaţionale, atât la nivelul Direcţiei Poliţiei de Frontieră _____ cât şi
al Inspectoratelor Judeţene. Cooperarea cu partenerii din ______şi _____a
urmărit direcţiile de acţiune stabilite la nivelul conducerii Ministerului
Internelor şi Reformei Administrative şi a desfăşurat în baza unor Planuri
comune de activităţi, în limitele mandatelor stabilite şi aprobate în sensul celor
de mai sus.
Periodic, se desfăşoară acţiuni de cooperare şi schimb de informaţii în
domeniile de competenţă.
În ceea ce priveşte nivelul de pregătire continuă a personalului propriu
în domeniul cunoaşterii şi aplicării legislaţiei Uniunii Europene, subcomisia de
inspecţie din cadrul D.G.A.E.R.I. l-a apreciat ca fiind corespunzător la nivelul
Direcţiei şi Inspectoratului Judeţului ____ menţionând totodată că ofiţerii de
linie din cadrul Inspectoratelor Judeţene _____ şi ____sunt nou încadraţi pe
funcţii, însă manifestă interes şi disponibilitate pe fondul cunoaşterii unor limbi
străine.
De asemenea, a fost apreciată ca pozitivă activitatea de pregătire
profesională a lucrătorilor de la S.P.F._____, S.P.F. ______şi P.T.F.____,
constatându-se totodată o slabă implicare a conducerilor manageriale de la
S.P.F. ______P.T.F. ______ şi _____.
Pe linia implementării programelor PHARE la unităţile evaluate, s-au
constatat următoarele aspecte:
– la I.J.P.F. _____, referitor la funcţionarea sistemului de comunicaţii
voce/date achiziţionat prin programul PHARE 2001 s-a constatat faptul că toate
problemele survenite în exploatare au fost sau sunt în curs de remediere cu
firma contractantă ALCATEL, urmând a fi întocmite documentele de
acceptanţă finale; la aceeaşi unitate s-a mai constatat că nu sunt evidenţe clare a
199
echipamentelor şi că există diferite neconcordanţe între situaţiile prezentate de
Serviciul Tehnic;
– la I.J.P.F. ______ sistemul de comunicaţii voce/date a avut probleme
la echipamentele exterioare din cauza condiţiilor meteo, urmând ca acestea să
fie remediate de contractant, şi o parte (14%) din dotările pentru mobilitate
terestră cu echipamente achiziţionate prin fonduri PHARE sunt detaşate la alte
unităţi (6 auto Nissan Terrano şi 1 auto Opel Astra);
– la I.J.P.F. ______ nu au existat probleme de natură tehnică în
funcţionarea sistemului de comunicaţii, singurele sincope datorându-se
întreruperii alimentării cu energie electrică, iar în ceea ce priveşte situaţia
echipamentelor achiziţionate prin fonduri PHARE s-a constatat că parte (17%)
din acestea au fost detaşate la alte unităţi (6 auto Nissan Terrano, 1 auto Opel
Astra, 1 auto VW Transporter şi 2 ambarcaţiuni HARPOON 550 OPEN).
În ceea ce priveşte gestionarea echipamentelor achiziţionate prin
fonduri PHARE s-a constatat lipsa coordonării acestei activităţi de la nivelul
Direcţiei, fapt rezultat din situaţiile neclare prezentate subcomisiei de evaluare
atât pentru mijloacele de mobilitate terestră cât şi pentru cele navale. Această
sarcină a fost preluată în întregime de serviciile/compartimentele Tehnice de la
nivelul judeţelor din subordine.
Referitor la Centrul Comun de Contact_____, acesta îşi desfăşoară
activitatea în prezent numai în plan intern, fiind deosebit de utilă în soluţionarea
unor probleme specifice de cooperare. De asemenea, începând cu luna ianuarie
2007, la activitatea centrului mai participă în calitate de observatori şi 2
reprezentanţi ai autorităţilor guvernamentale de resort din ____, pentru accelerarea
procesului de negocieri având ca finalitate semnarea documentelor juridice.
8.8. Activitatea pe linie de secretariat şi relaţii cu

publicul
Activitatea pe linie de secretariat, evidenţă, păstrarea şi manipularea
documentelor, evidenţa, păstrarea şi întrebuinţarea sigiliilor, ştampilelor,
hărţilor topografice şi păstrarea arhivelor se desfăşoară în mod corespunzător.
Înregistrarea documentelor se realizează în registre de intrare-ieşire
pentru documente clasificate şi neclasificate care au rubricile completate la zi,
iar predarea-primirea documentelor către diferite structuri se efectuează pe bază
de semnătură, în condicile de predare-primire.
Evidenţa ordinelor şi instrucţiunilor M.I.R.A. şi I.G.P.F.R. se ţine în
registre speciale, destinate acestui scop, evidenţele documentelor xerox sunt
corespunzătoare, iar ştampilele şi sigiliile sunt înregistrate în evidenţe proprii.
200
Arhiva neoperativă este bine păstrată, iar nomenclatorul arhivistic
cuprinde documente îndosariate pe categorii, anul constituirii şi termenul de
păstrare.
În perioada supusă controlului, la sediul Direcţiei Poliţiei de Frontieră,
au fost înregistrate 28 de petiţii şi au fost primiţi în audienţă 33 cetăţeni, iar la
nivelul tuturor structurilor inspectate au fost primite în audienţă un număr de
110 persoane.
La nivelul Direcţiei Poliţiei de Frontieră ______şi a Inspectoratelor
Judeţene_____, ______, _____, în anul 2006 au fost înregistrate 221 petiţii, din
care 7 au constituit sesizări privind săvârşirea unor infracţiuni, 155 au
reprezentat diferite cereri şi 59 sunt reclamaţii îndreptate împotriva cadrelor.
Acestea din urmă au primit următoarele soluţii:
– în 16 cazuri acuzaţiile s-au confirmat parţial sau în totalitate;
– în 38 de situaţii nu s-au confirmat;
– pentru 5 s-a dispus măsura redirecţionării către I.G.P.F.R. (1) şi
instanţele de judecată (4);
Cu toate acestea, în activitatea de secretariat, evidenţă documente şi
cea de primire-predare a petiţiilor s-au constatat următoarele neajunsuri şi
deficienţe:
– la I.J.P.F. _____, _____ şi _____ au fost identificate situaţii în care
nu se respectă regulile privind selectarea, înregistrarea, evidenţa, multiplicarea
şi predarea documentelor;
– la I.J.P.F. _____ calitatea analizelor privind activitatea de secretariat
şi cea de relaţii cu publicul este necorespunzătoare, iar materialele întocmite nu
conţin măsurile de realizat şi termenele de execuţie;
– la I.J.P.F. _____nu au fost finalizate demersurile privind scoaterea
din evidenţă a ordinului M.A.I. nr. 606/10.12.2003. seria 1.108, dispărut de la
Sectorul Poliţiei de Frontieră _______ în anul 2004;
– înregistrarea petiţiilor la toate structurile controlate se face în mod
necorespunzător, deoarece acestora li se atribuie numere curente de cereri din
registrul de corespondenţă ordinară, în loc să fie înregistrate într-un registru de
evidenţă a petiţiilor conform modelului prevăzut în ordinul M.A.I. nr.
190/2004, îngreunând astfel gestionarea modului de soluţionare a petiţiilor şi în
special a celor îndreptate împotriva personalului;
– registrele de petiţii au fost înregistrate incorect, atribuindu-li-se
număr de registru unic „secret de serviciu“;
– la nivelul structurilor inspectate nu au fost înregistrate la petiţii un
număr de aproximativ 6.300 de cereri de încadrare, care au fost înregistrate
direct la compartimentele de management resurse-umane;
201
– la compartimentele care soluţionează petiţiile, clasarea şi
îndosarierea acestora se realizează în mod incorect, la un loc cu documentele de
corespondenţă generală;
– a fost identificată o situaţie de soluţionare cu întârziere a petiţiei
înregistrată (cu număr de cerere) nr. 4/24.01.2006, prin care numitul ______
reclamă pe agent _______ de la S.P.F. _____;
– au fost găsite situaţii în care nu s-a luat măsura conexării unor petiţii
care se referă la aceleaşi fapte şi autori, sens în care subcomisia de verificare le
menţionează pe cele ale numiţilor_____, _____ şi _____de la I.J.P.F. _____;
– în cazul petentului ____care a depus două petiţii cu acelaşi conţinut
(C.R. nr. 12/20.03.2006. şi nr. 13/23.03.2006.), acestea nu se conexează la un
singur număr, însă petentului i se întocmeşte un singur răspuns, respectiv cel
din 23.03.2006;
– la I.J.P.F. _____, în cazul a două persoane primite în audienţă cu
„probleme confidenţiale“ nu s-a menţionat în registru hotărârea luată faţă de
problemele ridicate.
Subcomisia de inspecţie apreciază că se impune reanalizarea şi
modificarea unor prevederi ale I.G.P.F.R, respectiv „Metodologia nr. S/418 din
16.07.2004.“ la capitolul Relaţii cu publicul şi „Metodologia nr. S/788 din
26.11.2004.
8.9. Pe linia protecţiei informaţiilor clasificate

Pe linia protecţiei fizice, subcomisiile de evaluare au constatat că, la
Direcţia Poliţiei de Frontieră ______ şi Inspectoratele Judeţene____, ____şi
____ au fost constituite zone de securitate clasa I şi II, care au fost marcate prin
aplicarea indicatorilor de avertizare şi interdicţie de acces neautorizat, în funcţie
de informaţiile clasificate gestionate. Aceste zone de securitate sunt asigurate cu
sisteme de închidere pentru uşile de acces, cele situate la parter şi la ultimul etaj
fiind protejate prin gratii la ferestre.
Pentru zonele de securitate clasa I s-a montat un sistem de detecţie a
mişcării care este activat de titularii zonei, după terminarea programului.
A fost întocmit planul de evacuare a documentelor clasificate pentru
sediul central, fiind stabilite responsabilităţi de acţiune atât pentru titularii
zonelor de securitate în timpul programului. cât şi pentru formaţiunea de pază şi
control acces şi detaşamentul de intervenţie.
Pe linia măsurilor procedurale s-a stabilit că normele interne de lucru şi
ordine interioară, destinate protecţiei informaţiilor clasificate, au fost stabilite
prin Metodologia de lucru nr. S/418 din 16.07.2004, emisă de I.G.P.F.R. şi prin
Regulamentul de organizare şi funcţionare al instituţiei.
202
De asemenea, programele de prevenire a scurgerii de informaţii
clasificate au fost întocmite conform prevederilor legale în domeniu.
Cu ocazia evaluării, subcomisia de inspecţie a verificat mai multe
documente, cum ar fi: registrul unic de evidenţă a registrelor, condicilor,
borderourilor şi caietelor pentru însemnări clasificate, registrul de evidenţă
a informaţiilor cu caracter secret de serviciu, registrul de evidenţă a
informaţiilor clasificate multiplicate, registrul de evidenţă a actelor
normative clasificate, şi s-a stabilit că au fost înregistrate în conformitate
cu metodologia I.G.P.F.R.
Pe linia protecţiei personalului s-a constatat faptul că documentele
clasificate pentru activităţi curente sunt distribuite pe bază de semnătură, în
condica de predare-primire a documentelor clasificate.
Fişele de pregătire individuală au fost realizate pentru fiecare lucrător,
pe niveluri de acces, înregistrate ca anexe la program, iar planificarea temelor
de pregătire pentru anul 2007, s-a realizat în continuarea celei din 2006.
În activitatea lucrătorilor responsabili pe linia protecţiei informaţiilor
clasificate au fost constatate şi unele disfuncţii, după cum urmează:
– la I.J.P.F. ______ şi _____ programele de prevenire a scurgerii de
informaţii clasificate nu erau actualizate pe anul în curs;
– la I.J.P.F. _____ temele de pregătire specifice nu aveau consemnate
evaluările periodice, iar fişele de pregătire individuală nu erau semnate la zi de
către toate cadrele;
– tot la I.J.P.F. _____ s-a constatat că agendele de lucru şi caietele de
pregătire profesională nu au fost înregistrate la nivel „SECRET DE
SERVICIU“ aşa cum prevede ordinul M.A.I. nr. S/389/2003, şi la
„NESECRET“, încălcându-se în acest mod ordinul respectiv;
– la aceeaşi unitate au fost identificate documente de lucru, rapoarte
informative, planuri de control şi rapoarte de control, planuri de pregătiri
specifice, care în mod greşit au fost încadrate la nivele de secretizare
necorespunzătoare; deficienţe s-au găsit şi cu privire la marcarea şi sigilarea
echipamentelor sistemelor informatice şi de comunicaţii (calculatoare,
monitoare, copiatoare), în sensul că au fost aplicate marcaje de secretizare
exterioare, şi nu s-a marcat corespunzător nivelului de secretizare a
informaţiilor stocate pe acestea;
– la I.J.P.F.______, comisia instituită cu cercetarea şi verificarea
modului cum s-a produs distrugerea prin folosirea defectuoasă a ordinului
M.A.I. S/606/2003, exemplarul 1108, deşi a parcurs toate etapele legate de
constatare, inclusiv cu stabilirea vinovăţiei persoanelor responsabile, nu s-au
întreprins măsuri de scoatere a documentului din evidenţă.
203
8.10. Activitatea de management logistic
8.10.1 Pe linia administrării patrimoniului imobiliar
Programul anual de înzestrare şi asigurare tehnico-materială pe linia
administrării patrimoniului imobiliar pentru cele trei unităţi a fost întocmit în
conformitate cu metodologia şi normele în vigoare atât pentru anul 2006, cât şi
pentru anul 2007.
În vederea desfăşurării activităţilor specifice, I.J.P.F. _____ are în
administrare un număr de 13 imobile cu 122 clădiri, I.J.P.F. ______ are 9
imobile cu 41 clădiri, iar I.J.P.F. _____ are 26 imobile cu 156 clădiri.
Din verificări a rezultat că nu au fost înregistrate în evidenţa tehnic
operativă turnurile de comunicaţii realizate prin proiectul PHARE „Comunicaţii
voce-date pe judeţele _____, _____, _____” şi nu au fost actualizate planurile
de situaţie la I.J.P.F. _____.
Lucrările de întreţinere la clădiri şi amenajarea camerelor tehnice şi
operaţionale necesare implementării sistemului Back Up IT, au fost executate
atât în regie proprie cât şi în antrepriză, cele din urmă realizându-se prin
procedura de cerere de oferte, respectându-se legislaţia privind achiziţiile
publice de bunuri, servicii şi lucrări, în vigoare la acea dată.
Cu ocazia inspecţiei s-au identificat unele nereguli care au constat în:
lipsa unor spaţii la S.P.F. _____ pentru instruirea şi echiparea personalului, la
I.J.P.F. ______şi S.P.F. ______automatul de cafea instalat nu avea contract de
închiriere a spaţiului pus la dispoziţie, iar la S.P.F. _____zona de protecţie
sanitară unde se afla puţul de captare a apei potabile şi rezervoarele aferente nu
erau izolate în totalitate.
Totodată, la S.P.F. ______, s-a constatat că avertizorul de fum existent
în camera tehnică nu a declanşat sistemul de alarmă şi au fost identificate
radiatoare din fontă, tâmplărie lemn şi uşi fără a fi înregistrate în evidenţa
unităţii ca deşeuri sau bunuri după caz.
În acelaşi context s-a mai reţinut că la S.P.F ______ împrejmuirea
imobilului se afla într-o stare avansată de degradare fizică, iar la sectoarele din
cadrul I.J.P.F. ______, evidenţa tehnic-operativă nu era ţinută în conformitate
cu prevederile Instrucţiunii M.A.I. nr. 1039/1999 privind organizarea şi
conducerea evidenţei contabile în unităţile M.A.I.
8.10.2 Pe linia asigurării tehnico-materiale

Activitatea compartimentelor tehnice din cadrul D.P.F. _____ s-a
desfăşurat în conformitate cu instrucţiunile şi ordinele Ministerului Internelor şi
Reformei Administrative, pe baza dispoziţiilor eşaloanelor superioare şi cu
respectarea strictă a legislaţiei specifice în vigoare.
204
S-a remarcat o creştere semnificativă a eficienţei şi eficacităţii muncii
în cadrul sectoarelor tehnice, fapt determinat de completarea deficitului de
personal cu specialişti proveniţi din sursă externă, care au preluat din mers,
sarcinile şi atribuţiile cuprinse în fişele posturilor. În acest mod au fost
degrevaţi de o serie de sarcini lucrătorii care erau responsabilizaţi să ducă prin
cumul de funcţii şi să se preocupe efectiv de îndeplinirea atribuţiilor proprii.
Gradul de înzestrare al D.P.F. ______ cu mijloace de mobilitate
terestră este de 55%, iar din analiza statistică a datelor rezultă faptul că acestea
nu asigură cerinţele şi nevoile reale de transport. S-a constatat că există un
număr redus de mijloace auto pentru transportul efectivelor în misiuni, activităţi
comune şi la locul de muncă.
Operativitatea specifică în zona de responsabilitate şi gradul de
asigurare au fost afectate în anul 2006, şi de detaşarea, la ordinul eşaloanelor
superioare, a unui număr apreciabil de mijloace de mobilitate terestră de la
grupa „muncă operativă” la alte structuri din cadrul Poliţiei de Frontieră.
Prin Dispoziţia Inspectorului General al Poliţiei de Frontieră Române,
nr. 96.370 din 08.12.2006, s-a dispus încetarea detaşării unui număr de 43
autospeciale de patrulare teren tip Nissan Terano ll, care au revenit în cadrul
D.P.F. Iaşi.
Pentru executarea misiunilor specifice în zona de responsabilitate, cu o
suprafaţă de peste 22.000 km pătraţi, în anul 2006, mijloacele de mobilitate
terestră şi navală din înzestrarea direcţiei au consumat cantitatea de 825.000 litri
combustibili (benzină+motorină).
S-a constatat că neritmicitatea alocării resurselor financiare pentru
plata facturilor restante către furnizori şi achiziţionarea pieselor de schimb şi a
materialelor din resortul auto (acumulatori, anvelope), a creat uneori
disfuncţionalităţi cu privire la operativitatea repunerii în stare de funcţionare a
tehnicii defecte.
Această situaţie a determinat imobilizarea temporară a unui număr
apreciabil de autovehicule din grupa „munca operativă”, care a afectat
operativitatea la nivelul direcţiei.
În urma încheierii contractelor s-au efectuat lunar achiziţii de piese şi
bunuri în limita creditelor deschise de ordonatorul secundar de credite.
Activitatea de prevenire a accidentelor de circulaţie şi evenimentelor
tehnice a constituit un obiectiv prioritar în cadrul controalelor şi verificărilor
efectuate la structurile din subordine, punându-se accent pe respectarea strictă a
legislaţiei în domeniu.
Cu toate măsurile dispuse, la nivelul direcţiei, în anul 2006, au avut loc
17 accidente de circulaţie şi evenimente tehnice în care au fost implicate
mijloace auto din înzestrarea ministerului.
205
Pregătirea personalului navigant s-a efectuat în baza programelor
proprii prin discipline de sprijin. O problemă deosebită o constituie faptul că
locurile pentru acostarea mijloacelor de mobilitate navală nu asigură condiţii
optime pentru andocare şi realizarea operaţiunilor de întreţinere.
În ceea ce priveşte armamentul şi muniţia din dotare s-a constatat că
există un deficit de pistoale de calibru 7,65 mm pentru dotarea individuală a
personalului direcţiei, care se cifrează la 1.105 bucăţi (I.J.P.F. ______-339,
I.J.P.F. _____–211, I.J.P.F. _____–216 şi I.J.P.F. ______–339), aspect care este
cunoscut de către eşaloanele superioare.
Ca o soluţie temporară, de compromis, prin Dispoziţia I.G.P.F.R. nr.
93.640 din 31.05.2006, s-a dispus măsura trecerii armamentului individual şi
muniţiei de serviciu din dotarea personalului neoperativ de la direcţie şi
inspectoratele judeţene, în dotarea lucrătorilor operativi de la sectoare.
Tehnica şi echipamentele specifice de supraveghere a frontierei sunt
folosite în misiuni în baza planurilor de acţiuni de personal instruit privind
utilizarea corespunzătoare a acesteia. Cu toate acestea s-a constatat că 14 din
cele 15 autospeciale de supraveghere a frontierei pe principiul termoviziunii din
înzestrare sunt neoperaţionale, din cauza unor defecţiuni la sistemele
informatice.
Direcţia a intervenit în sprijinul componentei logistice, prin elaborarea
„Ghidului agentului administrativ la nivelul Sectorului Poliţiei de Frontieră”,
care a fost difuzat la toate structurile din subordine.
8.11. Activitatea de comunicaţii, informatică şi conducere

în secret
Organizarea, funcţionarea şi exploatarea sistemului de comunicaţii s-a
desfăşurat în baza deciziei direcţiei şi a dispoziţiilor proprii fiecărei unităţi, care
a asigurat desfăşurarea comunicaţiilor necesare în condiţii normale, speciale şi
de criză.
Documentele de evidenţă a traficului specifice fiecărui mijloc tehnic de
comunicaţie sunt cunoscute de personalul care le exploatează, sunt înseriate, înregis-
trate, actualizate la zi şi reflectă activitatea care se desfăşoară prin aceste mijloace.
Legăturile fir la nivelul unităţilor controlate sunt asigurate prin intermediul
a 15 centrale telefonice (11 centrale analogice şi 4 centrale digitale) de instituţie,
instalate în clădirile unde îşi desfăşoară activitatea personalul unităţilor.
Utilizarea telefoanelor aflate în rezerva operativă s-a realizat în
conformitate cu prevederile ordinului M.A.I. nr. S/730/2005, iar eventualele
depăşiri ale plafoanelor legale stabilite pentru aceste tipuri de cheltuieli, au fost
206
analizate de comisiile de cercetare administrativă ale inspectoratelor judeţene, care
au stabilit modul de reconstituire a creditelor bugetare utilizate suplimentar.
Lucrările operative şi clasificate sunt transmise şi recepţionate criptat
prin sistemul de mesagerie electronică criptată, folosindu-se aplicaţiile „Cript
Ab V.3.0. şi Coop. V.3.0.”, instalate pe staţii de lucru amplasate fie în locaţiile
centralelor telefonice, fie în dispeceratele inspectoratelor. Legăturile de date
neclasificate cu subunităţile proprii, se realizează utilizând suportul RCVD în
sistem transfer fişiere tip FTP cu servere de la nivelul direcţiei.
Sistemul de comunicaţii fixe implementat, asigură, la nivelul D.P.F.
_____şi a structurilor subordonate, comunicaţii integrate voce-date prin
interconectarea echipamentelor de transport microunde, a celor pentru reţeaua
de arie largă şi a celor pentru reţeaua locală.
Interconectarea sediului direcţiei cu I.G.P.F. se realizează prin
intermediul reţelei de transmisii date, asigurat de un flux de date pus la
dispoziţie de reţeaua ATM administrată de Serviciul de Telecomunicaţii
Speciale.
În fiecare unitate, activitatea de conducere în secret este gestionată de
către şeful Compartimentului comunicaţii şi informatică şi ofiţerul cifrator, iar
periodic utilizatorii sunt instruiţi în privinţa folosirii, asigurării integrităţii fizice
şi respectării disciplinei radio în reţelele proprii.
Legăturile radio pe U.U.S., sunt realizate prin intermediul
radiotelefoanelor fixe, mobile şi portabile, având gradul de acoperire
radioelectrică de aproximativ 65% din zona de responsabilitate a D.P.F. _____.
Totodată, sistemul digital integrat de radiocomunicaţii „PHONIX”
asigură un grad de acoperire de circa 50% pentru staţiile mobile şi portabile,
fiind destinat conducerii şi cooperării cu instituţiile care au atribuţii în domeniul
apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale.
La I.J.P.F. _____ în dispoziţiunea de comunicaţii (planul
comunicaţiilor), nu au fost prevăzute şi tunelurile VPN (căi de comunicaţii) şi
nu este actualizat tabelul cu noile indicative fonice şi numerice, în conformitate
cu prevederile ordinului M.A.I. nr. S/1299/2006.
8.12. Pe linie medicală umană şi sanitar veterinară

Verificarea aspectelor cu privire la respectarea de către comanda
unităţii a recomandărilor medicale făcute pentru cei 132 asistaţi dispensarizaţi,
126 cronici şi 9 „apt limitat”, a evidenţiat că s-au luat măsuri pentru crearea
condiţiilor la locul de muncă sau schimbarea acestuia cu unul corespunzător
situaţiei semnalate.
207
Referitor la eliberarea documentelor necesare desfăşurării unor
activităţi în unitate, a rezultat că acestea au fost acordate în mod justificat
pentru 142 de persoane scutite medical total şi 91 lucrători scutiţi temporar.
Cu privire la concediile medicale, pentru patologia ginecologică şi a
sarcinii, s-a constatat că în perioada de referinţă s-au acordat un număr de 957
zile, din care 377 zile spitalizare, 185 zile postspitalizare şi 395 zile scutiri
medicale la recomandarea medicilor specialişti, aspect care a afectat în parte
asigurarea unui număr corespunzător de personal operativ pe frontieră.
La nivelul structurilor evaluate s-au identificat 64 animale de serviciu
care sunt adăpostite la sediul sectoarelor ori la domiciliul agenţilor conductori
câini şi a rezultat că sunt îngrijite în mod corespunzător.
S-a constatat la I.J.P.F. _____, că padocurile nu au prevăzute cuşti, iar
aprovizionarea cu apă se face de la o distanţă de circa 100 m.
8.13. Organizarea ieşirii la alarmă, a stadiului de

pregătire operativă şi de intervenţie
Documentele întocmite la nivelul fiecărei structuri verificate, pe linia

organizării şi ieşirii la alarmă, redactarea şi viabilitatea acestora, stadiul de
pregătire operativă şi de intervenţie sau în situaţii deosebite, organizarea şi
executarea serviciului de permanenţă, paza şi reglementarea controlului şi
accesului în sediile proprii, sunt întocmite în conformitate cu actele normative
care reglementează activitatea în domeniu.
Ofiţerii cu funcţii de conducere de la nivelul direcţiei şi
inspectoratelor, precum şi personalul care încadrează compartimentele cu
atribuţii în gestionarea documentelor operative, cunosc şi manifestă preocupare
pentru redactarea acestora.
S-a constatat că în planurile de alarmare s-au introdus greşit prevederi
care nu corespund scopului pentru care s-au întocmit, nu rezultă repartizarea
sarcinilor la alarmă a personalului din serviciul de permanenţă, modul de
punere în aplicare al sistemului de anunţare a personalului din anexe şi nu au
fost actualizate denumirile actuale ale unor structuri din aparatul central al
ministerului (D.G.M.O.), sau gradele profesionale ale ofiţerilor din conducerea
ministerului.
De asemenea, s-a stabilit că nu există corelare între categoriile de
personal din serviciul de permanenţă nominalizate în Dispoziţia Zilnică a şefilor
inspectoratelor nr. 1/2007 şi cele organizate la nivelul I.J.P.F. şi la sectoarele
subordonate, şi nu sunt întocmite atribuţii pentru toate categoriile de personal.
208
Totodată, atribuţiile personalului de serviciu din dispeceratul D.P.F.
_____şi I.J.P.F. ______ se ţin separat de „Atribuţiile personalului din serviciul
de permanenţă al inspectoratului”, contrar prevederilor din Anexa nr. 1, a
Regulamentului nr. 459/2003, privind serviciul de permanenţă şi accesul în
unităţile M.A.I..
Planurile de pază ale sectoarelor poliţiei de frontieră ______ şi
_____din I.J.P.F._____, S.P.F. ______ din I.J.P.F. ______ nu sunt întocmite în
conformitate cu art. 22, aliniatul 5, din Ordinul M.A.I. nr. S/216/2004, pentru
aprobarea Regulamentului privind Paza, intervenţia şi apărarea obiectivelor,
bunurilor şi protecţia persoanelor din competenţa Ministerului Internelor şi
Reformei Administrative, iar consemnele generale şi particulare pentru
elementele de dispozitiv se regăsesc greşit ca atribuţii în documentul de
organizare al serviciului de permanenţă al subunităţii.
În registrul serviciului de pază al I.J.P.F._____, şeful formaţiunii de
pază şi control acces a modificat dispozitivul de pază al sediului, fără aprobările
necesare, transformând astfel un post de pază temporar, în permanent şi a
înfiinţat un post de pază nou.
La P.T.F.______rutier s-au păstrat planurile de protecţie şi intervenţie
în situaţii de urgenţe civile, elaborate în baza vechiului Regulament abrogat, iar
la S.P.F. _____ s-a menţinut Sinopticul activităţilor ce se desfăşoară de către
efectivele sectorului, în situaţii de ameninţări sau acţiuni teroriste, concomitent
cu extrase actualizate conform reglementărilor în vigoare.
Registrul istoric al I.J.P.F. _____nu a respectat structura prevăzută în
Instrucţiunea nr. 887 din 1999, privind întocmirea Registrului istoric şi a
jurnalului acţiunilor de luptă în unităţile M.I.R.A., fiind omise capitole şi
probleme esenţiale, jurnalul acţiunilor de luptă nu a fost întocmit, iar la D.P.F.
_____ au fost înscrise evenimentele numai pe luna octombrie 2006.
8.14. Pe linie financiar-contabilă

Din verificarea documentelor financiar-contabile ale structurilor
inspectate a rezultat că, la nivelul Direcţiei Poliţiei de Frontieră _____ sunt
cunoscute şi respectate prevederile Ordinului Ministrului Finanţelor Publice nr.
1792/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind angajarea,
lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor instituţiilor publice, precum şi
organizarea, evidenţa şi raportarea angajamentelor bugetare legale.
Documentele de plăţi şi încasări pentru anul 2006 poartă viza pentru
control financiar preventiv propriu şi sunt vizate pe linie de specialitate de către
şefii de compartimente, iar execuţiile bugetare sunt realizate în condiţii de
respectare a disciplinei financiar-contabile.
209
În urma controalelor efectuate de Camerele de Conturi ale
Judeţelor_____, ______şi ______ Direcţiile de Control Financiar Ulterior, în
vederea obţinerii descărcării de gestiune, pentru exerciţiul bugetar al anului
2003 în cazul I.J.P.F. _____ şi pentru anul 2004 în cazul I.J.P.F. _____şi _____,
s-a acordat descărcarea de gestiune la cei trei ordonatori.
O serie de deficienţe cu privire la acordarea unor drepturi salariale
necuvenite, acordarea eronată de deduceri personale suplimentare pentru
membrii de familie, decontarea în plus a unor lucrări, consumul peste normă a
unor cantităţi de benzină şi motorină, legalitatea acordării unor concedii de
studii precum şi a modului de acordare a drepturilor băneşti pe durata acordării
concediului de studii, au fost constatate în anul 2006, de Direcţia Generală
Audit Intern, unităţile raportând ulterior acesteia modul de soluţionare.
Cu toate acestea, la controlul efectuat prin sondaj, au fost identificate şi
constatate următoarele:
a) cu privire la fundamentarea şi execuţia bugetului de venituri şi
cheltuieli:
– referitor la fundamentarea şi elaborarea bugetului de venituri şi
cheltuieli pentru anul 2006, unităţile au trimis la I.G.P.F.R, pentru
fiecare capitol, titlu şi articol bugetar, situaţiile centralizatoare
privind nivelul cheltuielilor de efectuat în anul de plan, având
anexată baza de calcul pentru fiecare articol de calculaţie;
– la cele trei inspectorate, solicitarea creditelor bugetare s-a efectuat în
conformitate cu reglementările în domeniu, privind fundamentarea
necesarului de fonduri;
b) referitor la organizarea şi exercitarea controlului financiar
preventiv:
– formularele „Propunere de angajare a unei cheltuieli, Ordonanţare de
plată“, nu sunt completate toate rubricile, respectiv cele referitoare la
prevederile bugetare, creditele angajate, disponibilul de credite şi
disponibilul înaintea efectuării plăţii, nerespectându-se prevederile
O.M.F.P. nr. 1792/2002, aspecte constatate la toate cele trei
inspectorate;
– la acordarea vizei de control financiar preventiv propriu pe
formularele „Propunere de angajare a unei cheltuieli”, „Angajament
bugetar”, „Ordonanţare de plată“, nu se aplică sigiliul personal,
aceasta acordându-se numai prin semnătura persoanei desemnate să
acorde viza şi înscrierea datei acordării vizei, încălcându-se
prevederile punctului B, 4.3. din Normele Metodologice Generale
aprobate prin O.M.F.P. nr. 522/2005, aspecte întâlnite la toate cele
trei inspectorate;
210
– la I.J.P.F. _____unele dispoziţii de plată/încasare nu poartă
semnătura de la compartimentul financiar-contabil;
c) în ceea ce priveşte legalitatea plăţilor băneşti precum şi acordarea şi
justificarea avansurilor spre decontare:
– acordarea compensaţiei lunare pentru chirie, pe anul 2006 s-a realizat
la I.J.P.F. _____ pentru un număr de 48 cadre, la I.J.P.F. ______
pentru un număr de 156 cadre şi la I.J.P.F. _____ pentru un număr
de 84 de cadre;
Din verificările efectuate prin sondaj, s-a constatat că pentru
agent_______ s-a încălcat prevederile art.5 (6) din Hotărârea de Guvern nr.
284/2005 privind stabilirea cuantumului şi a condiţiilor de acordare, rezultând o
pagubă de 102 RON, iar pe timpul inspecţiei s-a efectuat cercetarea
administrativă referitoare la paguba constatată, luându-se măsura recuperării
acesteia prin încasarea în numerar de la debitor, cu chitanţa nr. 6.228.367 din
28.02.2007.
d) cu privire la legalitatea plăţilor efectuate pentru achiziţiile publice:
– s-a constatat că la nivelul ordonatorului terţiar de credite
I.J.P.F._____, nu există „Programul anual al achiziţiilor publice“,
care să cuprindă totalitatea contractelor de achiziţie publică pentru
anul 2006, prin aceasta încălcându-se art. 2 din Normele
metodologice de aplicare a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.
60/2001 privind achiziţiile publice aprobate prin Hotărârea de
Guvern nr. 461/2001, cu modificările şi completările ulterioare;
– în urma verificărilor efectuate la I.J.P.F._____, s-a constatat că s-au
efectuat plăţi către S.C. ROMPETROL DOWNSTREM S.A. cu
ordinul de plată nr. 387 din 27.04.2006 (reprezentând contravaloarea
facturilor nr. 1.040.354 şi 1.040.355/26.04.2004 – contravaloare
carburant auto), înainte de data intrării în vigoare a contractului
încheiat cu această societate, încălcându-se prevederile O.M.F.P. nr.
1792/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind
angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor instituţiilor
publice.
Precizăm că, în conformitate cu prevederile art. 3.1. din contractul
susmenţionat (364.081), data intrării în vigoare a acestuia, este data semnării
dintre părţi şi respectiv data la care a fost înregistrat contractul, care este
08.05.2006, şi nu data emiterii acestuia de 19.04.2006.
– în ceea ce priveşte acelaşi contract de furnizare nr.
364.081/19.04.2006, încheiat între I.J.P.F. _____ şi S.C. _______S.A, pentru
achiziţionarea de carburanţi auto, menţionăm că procedura de achiziţie s-a
derulat fără a se respecta prevederile art. 17 aliniatul 1, art. 20 aliniatul 5 şi art.
71 aliniatul 4 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 60/2001;
211
– valoarea totală a contractului antemenţionat (364.081) este de minim
340.000 lei (inclusiv T.V.A.), respectiv de maxim 380.000 lei (inclusiv T.V.A.),
şi depăşeşte limita maximă de 340.000 lei aprobată prin Nota-Raport nr.
363.305/03.03.2006;
– tot la acest contract s-a mai constatat faptul că s-a încheiat Actul
adiţional nr.1, fără dată, prin care s-a suplimentat valoarea acestuia cu peste
60% faţă de valoarea iniţială, situaţie ce impunea iniţierea unei noi proceduri de
achiziţii, întrucât nu s-au respectat prevederile art. 23 aliniatul 3 din Hotărârea
de Guvern nr. 461/2001, cu modificările şi completările ulterioare;
– constituirea garanţiei de bună execuţie la Contractul de furnizare nr.
364.081/19.04.2006 (antemenţionat) s-a efectuat fără respectarea art. 3.2. din
contract, iar achizitorul nu a restituit garanţia de bună execuţie, conform art.
3.3. din acelaşi contract;
e) respectarea procedurilor legale privind donaţiile şi sponsorizările:
– la I.J.P.F.____, contractele de sponsorizare nu sunt vizate de
controlul financiar preventiv, nerespectându-se prevederile din
Anexa nr.1, punctul E5, din ordinul M.A.I. nr. 184/19.04.2004;
– parte din rapoartele justificative privind acceptarea sponsorizărilor la
nivelul I.J.P.F._____, nu sunt semnate de controlul financiar
preventiv, nerespectându-se prevederile din Anexa nr. 1, punctul
E11 din ordinul M.A.I. nr. 184/19.04.2004. şi art. I, punctul 2, din
ordinul M.A.I. nr. 1305/13.05.2006 pentru modificarea ordinului
M.A.I. nr. 340/2002 privind donaţiile şi sponsorizările;
– parte din rapoartele justificative privind necesitatea şi oportunitatea
acceptării unei sponsorizări nu au număr şi dată de înregistrare, fapt
ce încalcă prevederile Instrucţiunilor nr. 1000 din 01.11.2005
privind redactarea, gestionarea documentelor neclasificate şi
activitatea de secretariat în M.A.I;
f) alte deficienţe constatate:
– facturile nu poartă numărul, data şi semnătura persoanei care a
înregistrat în contabilitate lichidarea cheltuielilor, nerespectându-se
astfel prevederile O.M.F.P. nr.1792 din 2002;
– angajamentele legale (contractele de achiziţie publică), nu sunt
înscrise în Registrul privind operaţiunile prezentate la viza de
control financiar preventiv, nerespectându-se prevederile de la
punctul B, 4.4. din Normele metodologice generale aprobate prin
O.M.F.P. nr. 522/2003;
– nu s-au înregistrat în evidenţa contabilă a unităţii, penalităţile
facturate pentru neplata la termen a unor facturi de utilităţi,
nerespectându-se prevederile art.11 din legea 82/1991, republicată;
212
– înregistrarea în contul 303 „Materiale de natura obiectelor de
inventar“ a unor bunuri primite în custodie, în baza procesului-
verbal de custodie nr. 365.980/24.08.2006 (s-a întocmit N.R.C.D.
nr. 110.160/06.10.2006 şi J.P. 53/01.11.2006.), nerespectându-se
astfel prevederile O.M.F.P. 1917/2005 şi Instrucţiunile nr.
1031/1999.
Pe parcursul inspecţiei, subcomisia de control a procedat la testarea
cunoştinţelor profesionale atât a contabililor şefi, cât şi a celorlalte cadre din
compartimentele financiare, rezultatele fiind în general bune şi foarte bune.
8.15. Climatul organizaţional şi performanţele manageriale

la nivelul Direcţiei Poliţiei de Frontieră şi structurilor teritoriale
Inspecţia desfăşurată la nivelul D.P.F. ______ şi structurile
teritoriale din subordine (Inspectoratele Judeţene ale Poliţiei de
Frontieră_____, _____ şi _____) a vizat, cu precădere, analiza
performanţelor obţinute de echipele manageriale în anul 2006, precum şi
climatul organizaţional, scop în care s-a radiografiat, de către specialiştii din
cadrul Centrului de Psihosociologie, problematica relaţiilor de
cooperare/colaborare ale instituţiei cu partenerii săi interni şi externi, prin
două sondaje de opinie. Unul dintre sondaje a vizat reprezentanţii
administraţiei publice locale (instituţia prefectului, primăriile orăşeneşti şi
rurale), ai celorlalte unităţi ale Ministerului Internelor şi Reformei
Administrative (inspectoratele judeţene de jandarmi, poliţie şi pentru situaţii
de urgenţă, serviciile publice descentralizate, Serviciul pentru străini)
precum şi pe cei ai Agenţiilor/Direcţiilor de interes local sau naţional
(Agenţia pentru Protecţia Mediului, Direcţia de Sănătate Publică,
Administraţia Naţională „Apele Române” – Direcţia Apelor______, Oficiul
Naţional pentru Refugiaţi). Cel de-al doilea sondaj a fost realizat pe un
eşantion reprezentativ pentru populaţia din localităţile limitrofe frontierei de
stat, aflate în aria de competenţă a sectoarelor PF _______, _____, ______,
_____şi ____, având ca obiectiv identificarea unor aspecte perceptiv-
atitudinale semnificative din perspectiva interacţiunii poliţiei de frontieră–
cetăţeni.
În urma evaluărilor realizate de ofiţerii inspectori şi din sondajele de
opinie, au rezultat următoarele:
Conducerea direcţiei este asigurată de către cms. şef _________şi
adjunctul acestuia, cms. şef________, ambii ofiţeri cu o vastă şi bogată
experienţă managerială şi bine pregătiţi din punct de vedere profesional.
213
Referitor la şeful Direcţiei Poliţiei de Frontieră – cms. şef________,
sondajele au reliefat faptul că acesta acordă o atenţie exagerată detaliilor legate
de îndeplinirea sarcinilor sau redactării documentelor aferente şi este mai puţin
tentat să solicite ajutor atunci când are dificultăţi în gestionarea problematicilor
din domenii nefamiliare (activitatea informativ – operativă, de cercetare
penală), nereuşind întotdeauna să identifice modalităţi optime, de a face faţă
stresului şi tensiunii din plan profesional.
Stilul de conducere uneori rigid, axat pe îndeplinirea obiectivelor,
precum şi modul de gândire uşor stereotip, nu trebuie să neglijeze iniţiativa
subordonaţilor şi comunicarea deschisă, acesta trebuind să se manifeste mai
activ în eliminarea birocraţiei. În acest sens, s-a constatat că majoritatea
dispoziţiilor emise de I.G.P.F.R. au fost transmise de conducerea direcţiei, la
structurile subordonate, împreună cu sarcini suplimentare, pe aceeaşi temă, fapt
ce a condus la percepţia că, implicarea direcţiei nu face decât să „aglomereze”
activitatea, în ansamblul ei.
Totodată, la inspectoratele subordonate s-a găsit o multitudine de
„Planuri de măsuri” şi „Planuri de acţiune”, întocmite în urma unor
precizări/recomandări transmise de conducerea DFP ______, cu privire la
aspecte legate de modul de executare a sarcinilor curente (de serviciu), deşi nu
se impunea realizarea unor astfel de documente (acestea trebuiau să fie avute în
vedere la desfăşurarea activităţilor). Se poate concluziona că, managerii
structurilor teritoriale, la rândul lor, au contribuit la „încărcătura mare cu
sarcini”, care este resimţită la nivelul subordonaţilor. Fiind întrebaţi despre
justificarea acestui mod de lucru care, uneori, se constituie într-o piedică în
manifestarea aptitudinilor manageriale proprii, managerii de la nivelul
inspectoratelor au motivat că, ocazionat de controalele realizate de forurile
ierarhic superioare (inclusiv de către I.G.P.F.R.), se analizează, strict şi
punctual, modul de executare a fiecărei prevederi din dispoziţii, note
observatorii şi recomandări, fără a se pune accent pe măsurile dispuse din
proprie iniţiativă.
Cu privire la cms. şef_______, adjunct al directorului Direcţiei Poliţiei de
Frontieră_____, sondajele efectuate au pus în evidenţă profilul relativ echilibrat al
ofiţerului, însă cu toate acestea este necesar să manifeste obiectivitate mai
pronunţată în toate situaţiile în care se stabilesc sarcini şi măsuri pentru
componenta operativă a direcţiei, precum şi o contribuţie mai activă la stabilirea
consensului de păreri cu privire la deciziile ce trebuie adoptate. Dat fiind faptul că
gestionează activitatea operativă la nivelul direcţiei, se recomandă ca, pe viitor, să
regândească locul şi rolul personalului din aceste structuri pe care-l va promova în
funcţiile de conducere, ţinând cont de capacităţile psihice şi intelectuale şi a
disponibilităţilor de comunicare interpersonală.
214
Inspecţia a scos în evidenţă faptul că, deşi structurile operative au
înregistrat unele rezultate notabile, s-a realizat o eficienţă scăzută în constatarea
infracţiunilor specifice zonei de frontieră, precum şi în ceea ce priveşte
supravegherea şi controlul frontierei, datorită neajunsurilor manifestate în
pregătirea profesională a lucrătorilor, în modul de organizare şi executare a
acţiunilor de sprijin, îndrumare şi control, punerea în practică a conceptului de
proximitate şi, nu în ultimul rând, în activitatea de cooperare/colaborare (dintre
lucrători, formaţiuni, cât şi cu celelalte structuri M.A.I.). De asemenea, s-a mai
constatat că rezultatele obţinute de formaţiunile operative nu sunt reflectate
fidel în evidenţa operativă de la nivelul inspectoratelor subordonate, astfel că
datele în baza cărora s-au realizat analizele periodice şi s-au comensurat
performanţele structurilor, nu sunt certe. Totodată, în urma evaluării a rezultat
că sistemul de evidenţă actual nu permite formularea unor concluzii precise cu
privire la eficienţa activităţilor de constatare (după modul de sesizare) precum şi
cele referitoare la finalitatea acţiunilor informative şi a dosarelor instrumentate
(pe genuri de infracţiuni, calitatea făptuitorilor etc.), impunându-se modificarea
acestuia de către IGPFR.
Inspectoratul Judeţean al Poliţiei de Frontieră „A”

Din sondajele de opinie a rezultat că şeful inspectoratului, cms.
şef_______, are experienţă profesională în conducere, manifestă angajament în
activitatea pe care o întreprinde.
Punctul slab al ofiţerului se manifestă pe dimensiunea „gândire
creativă” aspect considerat şi de către acesta ca o cauză a unor manifestări
profesionale, fapt ce l-a determinat să-şi propună creşterea eficienţei în raport
cu diverse stiluri de muncă ori medii de lucru, abordarea activităţilor cu mai
multă imaginaţie, asumarea unor riscuri şi depunerea unor eforturi susţinute în
sensul cunoaşterii aspectelor esenţiale necesare funcţiei pe care o îndeplineşte.
Adjunctul şefului de inspectorat, cms. şef_________, dispune de
abilităţi şi deprinderi manageriale, deşi nu manifestă eforturi considerabile în
planul reprezentării intereselor profesionale ale subordonaţilor. Se impune ca
ofiţerul să folosească mult mai eficient experienţa profesională a colectivelor
gestionate şi, totodată, în calitatea sa de formator, să pună în aplicare conceptul
de „proximitate”.
Inspectoratul Judeţean al Poliţiei de Frontieră „B”

Cms. şef_______, şeful inspectoratului, dispune de o vastă experienţă
managerială, adoptă un stil de conducere autoritar, bazat pe regulamentele şi
ordinele de tip militar. Sondajul de opinie a scos în evidenţă şi unele
disfuncţionalităţi şi implicit necesitatea de perfecţionare atât în ceea ce priveşte
215
„construirea relaţiilor personale” – aspect sesizat şi recunoscut chiar de
manager în procesul de autoevaluare, cât şi „ascultarea/comunicarea cu
ceilalţi”, aspect reliefat de către specialiştii evaluatori.
Este necesar, ca ofiţerul să manifeste o mai mare ancorare în realitate,
deschidere faţă de nou şi receptivitate în raport de opiniile subordonaţilor, în mod
deosebit pe cele care provin din relaţia de consiliere dintre acesta şi specialiştii din
domeniul operativ. De asemenea, o altă prioritate a şefului inspectoratului trebuie să
vizeze transformarea sa într-un şef de structură modernă, ancorat puternic în relaţiile
instituţiei, imparţial şi dispus să accepte critica.
Cms. şef_______– adjunct al inspectorului şef al Inspectoratului
Judeţean al Poliţiei de Frontieră _____, are experienţă profesională şi manifestă
interes şi devotament în activitatea operativă. Se impune ca ofiţerul să
manifeste mai mult tact în relaţiile cu subordonaţii, iar activitatea desfăşurată să
vizeze mai mult aspectele manageriale, conform funcţiei deţinute.
Cms. şef_______– adjunctul şefului de inspectorat pe linie de logistică.
Cu toate că are experienţă în plan profesional, managerul conştientizează
necesitatea depunerii unor eforturi mai susţinute în direcţia autoperfecţionării.
Astfel, opiniile formulate vizează incapacitatea de a–şi asuma riscuri calculate,
îndrăzneţe, încurajarea timidă a schimbării în domeniile gestionate şi tendinţa
de a fi ezitant în cazul unor eşecuri.
Inspectoratul Judeţean al Poliţiei de Frontieră „C”

Şeful inspectoratului cms. şef_______, este un manager cu experienţă
profesională, receptiv şi adaptabil la schimbările survenite în evoluţia instituţională.
Ofiţerul nu manifestă constanţă în receptarea opiniilor colaboratorilor,
determinată în principal de încrederea acordată acestora, situaţie în care
delegarea responsabilităţilor nu constituie un punct forte al acestuia.
Cms._________ – adjunct al şefului Inspectoratului Judeţean al Poliţiei
de Frontieră ______, manifestă iniţiativă în vederea sporirii capacităţii de a-şi
asuma riscuri în depăşirea deprinderilor de abordare/soluţionare a problematicii
profesionale. În ceea ce priveşte insistenţa în capacitatea de a fi convingător,
lasă uneori de dorit, astfel încât, modul de prezentare a realizărilor profesionale
ale compartimentelor operativ-informative coordonate, nu este cel aşteptat.
8.16. Activitatea desfăşurată de structurile operative

În ceea ce priveşte activitatea desfăşurată de structurile operative, au
rezultat următoarele:
În anul 2006, lucrătorii din cadrul formaţiunilor CIT ale Direcţiei
Poliţiei de Frontieră _____ au acţionat pentru combaterea infracţionalităţii
216
transfrontaliere, cu accent pe fapte de contrabandă şi alte fraude vamale, fiind
constatate 71 infracţiuni de acest gen. Acţiunile desfăşurate în anul 2006 pe
linia prevenirii şi combaterii traficului cu bunuri de larg consum, în special cu
ţigări şi produse agro-alimentare, s-au finalizat cu ridicarea, în vederea
confiscării, de bunuri în valoare totală de 40.021.582,82 RON (cu 39,1% mai
mult faţă de 2005). De menţionat este faptul că, doar 65% din confiscări au fost
realizate de poliţiştii de frontieră, de pe comunicaţiile din zona P.T.F.-urilor,
restul fiind constatări ale organelor vamale.
Pe linia combaterii traficului cu bunuri din patrimoniul cultural-
naţional, produse contrafăcute, metale şi pietre preţioase, rezultatele au fost
modeste, activităţile fiind realizate, în principal, de către organele vamale, deşi
au fost raportate drept constatări proprii ale Poliţiei de Frontieră.
Se remarcă o îmbunătăţire a activităţii pe linia traficului internaţional
cu autoturisme furate, fiind indisponibilizate 43 (+ 10 faţă de anul 2005 )
autoturisme furate din străinătate, identificate pe teritoriul României, parte din
acestea fiind la a doua sau a treia înmatriculare.
La birourile operative din cadrul I.J.P.F. ______ şi____, liniile de
muncă privind infracţiunile de mediu, fals de valută, metale preţioase şi
terorism nu erau acoperite informativ. De altfel, în cursul anului 2006, ofiţerii
biroului C.I.T. din cadrul I.J.P.F. ______ au obţinut doar 2 informaţii de la
agentură, pentru combaterea traficului internaţional cu autoturisme furate şi
terorism.
Deşi, la prima vedere rezultatele obţinute par a fi bune, evaluarea a
stabilit că majoritatea constatărilor au fost făcute în urma unor reclamaţii,
sesizările din oficiu ale lucrătorilor specializaţi fiind cu titlu de excepţie.
Numărul şi calitatea slabă a informaţiilor a determinat realizarea unei
baze de lucru necorespunzătoare faţă de problematica pe care o înregistrează
fenomenul infracţional specific zonei de frontieră (1 suspect la C.I.T. –
I.J.P.F._____, 6 suspecţi la C.I.T. – I.J.P.F. _____ şi 6 suspecţi la C.I.T. –
D.P.F._____).
De asemenea, lipsa informaţiilor cu valoare operativă este reflectată şi
de faptul că, la compartimentul analiză de risc, au fost implementate un număr
redus de rapoarte informative privind autorii de infracţiuni (75 la C.I.T. –
D.P.F.____, 75 la C.I.T. – I.J.P.F. _____ şi 94 la C.I.T. – I.J.P.F._____), astfel
că nu se poate dimensiona fenomenul infracţional, iar acţiunile destinate
prevenirii şi contracarării infracţionalităţii transfrontaliere s-au finalizat cu
rezultate modeste.
Rezultatele modeste obţinute de ofiţerii birourilor din cadrul direcţiei şi
inspectoratelor evaluate se datorează lipsei de exigenţă şi fermitate din partea
cadrelor cu funcţii de comandă, care au acceptat în mod nejustificat realizările
mediocre obţinute de subordonaţi şi au tolerat superficialitatea în muncă.
217
Majoritatea subiecţilor pe linia traficului de migranţi a reprezentat-o
cetăţenii _____(70%), punctele „preferate” pentru trecere fiind pe raza I.J.P F.
_____ (S.P.F. ____ şi_____), _____ (S.P.F ____ şi_____), _____ (S.P.F.
____şi_____), aceştia având intenţia de a tranzita teritoriul României şi a
ajunge în spaţiul U.E. Referitor la cei 26 de cetăţeni români care au trecut
graniţa în _______şi ______, pe pod de gheaţă, înot sau cu alte mijloace
improvizate, în scopul sustragerii de material lemnos, contrabandă sau vizitarea
unor rude, aceştia nu pot fi consideraţi autori ai infracţiunii de migraţie ilegală,
aşa cum eronat figurează în evidenţele D.P.F.______.
Deşi între D.P.F. _____şi direcţiile Poliţiei de Frontieră din vest,
respectiv _______ şi ______, au avut loc schimburi de informaţii cu privire la
suspecţii cu preocupări în sfera traficului de migranţi, doar în a doua parte a
anului 2006 s-a acţionat pentru documentarea activităţii infracţionale a unora
dintre ei, fiind descoperite 10 filiere, cu 22 traficanţi (8 cetăţeni români şi 14
din_____). Rezultate pe această linie de muncă au obţinut lucrătorii
I.J.P.F.____ (P.T.F.______, C.T.P. şi C.I.T.) care au destrămat 9 filiere de trafic
de migranţi, cu 20 făptuitori, activitatea celorlalte structuri inspectate fiind
modestă (o reţea cu 2 persoane – biroul C.T.P. din cadrul direcţiei) sau
ineficientă la I.J.P.F._____ _____ şi ______, care nu au avut rezultate pe
această linie.
Majoritatea filierelor (70%) au fost descoperite de cadrele
P.T.F.______ prin investigaţii directe, efectuate la controlul de frontieră, care
au vizat scopul declarat, documentele justificative şi asigurarea financiară a
călătoriei. Aportul scăzut al lucrătorilor specializaţi pe această linie de muncă se
datorează nivelului redus al cunoştinţelor de specialitate, cu repercusiuni în
activitatea de culegere a informaţiilor, documentarea faptelor comise şi calitatea
actelor de cercetare penală. Cu toate că au fost obţinute 269 informaţii,
majoritatea acestora au fost fără valoare operativă, aportul agenturii fiind
extrem de redus, ceea ce denotă faptul că activităţile s-au desfăşurat formal şi
neprofesionist, fără a se face resimţită implicarea şefilor de la toate nivelurile.
Pe linia traficului de persoane a fost probată activitatea infracţională a
24 reţele de trafic de persoane (cu 70 traficanţi şi 103 victime), comparativ cu
anul 2005 când s-au anihilat 29 reţele ( cu 82 persoane care au traficat 122
victime). Rezultate slabe pe această linie s-au înregistrat la compartimentul
C.T.P. din cadrul I.J.P.F._____, unde, în perioada analizată, a fost instrumentat
un singur dosar penal cu 2 traficanţi şi 5 victime.
La nivelul direcţiei, în cursul anului 2006 au fost soluţionate 7 dosare
penale, privind infracţiuni de trafic de droguri, care au avut la bază acţiuni
informative documentate în 7 D.U.I, din care: 2 la I.J.P.F. Galaţi, 2 la
I.J.P.F._____, 1 la I.J.P.F. _____şi 2 de Biroul C.T.S.I. din cadrul direcţiei.
218
Informaţiile obţinute pe această linie au fost cu valoare operativă
redusă, astfel că, din cele 299 rapoarte informative privind traficul cu substanţe
interzise, doar 86 (28,7%) au fost înaintate pentru implementare la
compartimentul analiza de risc, iar din cele 38 MS închise în cursul anului
2006, doar 7 (18%) au avut finalitate pozitivă.
Situaţia operativă din raza de competenţă nu a constituit o prioritate
pentru lucrătorii specializaţi, aceştia acţionând, de obicei la întâmplare, fapt
pentru care rezultatele au fost de cele mai multe ori nule. Un exemplu în acest
sens îl constituie cele 11 acţiuni organizate şi executate la nivelul direcţiei, în
urma cărora nu s-a făcut nicio constatare, aceeaşi finalitate (cu excepţia a două
situaţii de la IJPF_____) având şi cele 167 acţiuni de la inspectoratele judeţene
______ şi______.
Din verificarea urmelor de dosare, MS şi DUI aflate la
compartimentele de evidenţă operativă de la nivelul inspectoratelor evaluate, s-
au identificat o serie de deficienţe în ceea ce priveşte corectitudinea înregistrării
şi închiderii dosarelor de urmărire informativă şi a mapei suspectului.
Astfel, din cele 5 D.U.I. închise (toate pozitiv) în cursul anului 2006,
de lucrătorii structurilor operative din direcţie, s-a constatat că doar unul
îndeplinea condiţiile pentru a fi închis pozitiv, în celelalte patru fiind ataşate
referate cu propuneri de neîncepere a urmăririi penale ori care priveau alţi
făptuitori decât cei care au făcut obiectul urmăririi informative. Responsabili
pentru această situaţie sunt cei doi lucrători de la compartimentul de evidenţă
operativă, ofiţerii din compartimentul C.T.P. şi C.I.T., care au instrumentat
cauzele, precum şi şefii care au aprobat.
Disfuncţii au fost identificate şi în cazul M.S., la toate inspectoratele
judeţene subordonate direcţiei, multe din acestea fiind închise „pozitiv”, cu
referate în care s-au făcut propuneri de neîncepere a urmăririi penale, ori în
baza aplicării unor sancţiuni contravenţionale de către funcţionarii vamali, deşi
suspecţii erau supravegheaţi pentru infracţiuni de contrabandă.
8.17. Activitatea desfăşurată la nivelul sectoarelor şi

punctelor de trecere a frontierei
În ceea ce priveşte activitatea desfăşurată la nivelul sectoarelor şi

punctelor de trecere a frontierei din cadrul DPF _____, s-au constatat deficienţe
manageriale în folosirea efectivelor (planificarea defectuoasă a elementelor în
dispozitiv), la S.P.F.____, S.P.F.____, S.P.F._____, toate din cadrul I.J.P.F.
____ şi S.P.F. _____din cadrul I.J.P.F._____.
219
S-a mai constatat lipsa de finalitate a analizelor lunare realizate de şefi,
privind activităţile lucrătorilor sectoarelor, care nu identifică neajunsuri (slaba
preocupare pentru culegerea de informaţii de la surse ocazionale, lipsa de
eficienţă a acţiunilor executate, necunoaşterea şi nerespectarea metodologiei de
lucru privind camera de reţinere) şi poliţişti cu activitate slabă, iar măsurile
dispuse nu sunt de natură a remedia aspectele menţionate.
Majoritatea controalelor şi activităţilor de sprijin şi îndrumare la
sectoare şi puncte, efectuate de conducerea inspectoratelor precum şi de ofiţerii
coordonatori C.I.T, C.T.P, şi C.T.S.I., s-au rezumat la verificarea modului de
întocmire a unor documente, verificarea prezenţei pe locul de serviciu şi la
sediu, modul de predare-primire a armamentului şi portul ţinutei, fără a se
analiza eficienţa dispozitivului din zona verde, legalitatea actelor procedurale
întocmite, aportul informativ al lucrătorilor din sectoare şi puncte, respectarea
metodologiilor de lucru privind acordare vizelor şi completarea registrelor de
litigii etc.
Ca urmare a deficienţelor constatate în punctele de trecere a frontierei,
cu privire la litigiile în trafic, se impune elaborarea de către I.G.P.F. a unei
proceduri unitare de control, constatare şi consemnare a acestora şi realizarea
unor teme profesionale, care să fie însoţite de aplicaţii practice cu ofiţerii şi
agenţii care lucrează în puncte, cu privire la evenimentele care vor fi
consemnate, verificările care trebuie efectuate şi măsurile ce urmează a se
dispune, precum şi celelalte date care trebuie menţionate în registrul special
destinat.
Având în vedere deficienţele constatate pe linia supravegherii şi
controlului frontierei, s-a concluzionat că acestea se datorează şi absenţei unei
structuri, la nivelul inspectoratelor, care să coordoneze direct activitatea pe
frontiera verde.
Rotirea lucrătorilor din cadrul turelor de serviciu a condus la
eficientizarea acţiunilor de prevenire a corupţiei în rândul poliţiştilor de
frontieră, însă a afectat rezultatele profesionale, întrucât nu a fost urmată de
accentuarea pregătirii profesionale specifice fiecărei linii de muncă, astfel că
parte din deficienţele constatate s-au produs pe fondul cunoaşterii insuficiente a
normelor care reglementează activităţile specifice fiecărui post.
Tutela profesională este greu de realizat întrucât tutorele şi persoana
tutelată nu desfăşoară activităţi împreună, aceştia întâlnindu-se o singură dată la
un interval de 2 luni.
Aceleaşi greutăţi sunt întâmpinate şi cu ocazia întocmirii notărilor de
serviciu de către şefii nemijlociţi, având în vedere faptul că un lucrător pe
parcursul unui an de zile şi-a desfăşurat activitatea pe mai multe posturi şi în
subordinea mai multor şefi.
220
Analizarea, prin sondaj, a modului în care se aplică sancţiunile
contravenţionale, a scos în evidenţă faptul că, jumătate dintre acestea au fost
aplicate cetăţenilor străini. S-a constatat cu această ocazie că există o lipsă de
finalitate în cazul celor 3.688 sancţiuni contravenţionale aplicate cetăţenilor
străini, în sensul că au fost achitate doar 423 (11,5%), iar restul nu au putut fi
trimise în debit. Spre exemplu, la I.J.P.F._____, în anul 2006, au fost
înregistrate 1.500 procese verbale de contravenţie aplicate unor cetăţeni străini,
în valoare totală de 24.070 lei, care nu au putut fi date în debit.
În acest sens, se impune iniţierea unui proiect legislativ care să permită
aplicarea consemnului N.P.I. în cazul cetăţenilor străini care la ieşire nu şi-au
achitat obligaţiile faţă de statul român.
Inspecţia a mai scos în evidenţă faptul că, reglementările interne
privind modul de anulare a vizelor în punctul de frontieră nu sunt armonizate cu
legislaţia comunitară. Astfel, poliţistul de frontieră poate să anuleze, pe loc,
vizele statelor membre ale UE atunci când există suspiciuni cu privire la
falsificarea sau contrafacerea acestora (cu înştiinţarea autorităţilor emitente),
dar pentru anularea vizelor emise de autorităţile române este nevoie de
aprobarea Ministerului Afacerilor Externe, conform prevederilor art.32 alin. 1
din O.U.G. nr.194/2002, modificată.
Pe timpul inspecţiei au fost identificate o serie de greutăţi care au
afectat performanţele structurilor evaluate, s-au desfăşurat multiple activităţi
proactive şi s-au stabilit, de comun acord cu managerii unităţilor inspectate,
măsurile care se impun pentru eficientizarea activităţii Direcţiei Poliţiei de
Frontieră _____.
Concluziile inspecţiei au fost detaliate la nivelul fiecărei structuri
evaluate, pe linii de muncă şi s-au materializat în note de prezentare împreună
cu rapoartele întocmite de către specialiştii direcţiilor din aparatul central al
Ministerului Internelor şi Reformei Administrative.

Având în vedere datele rezultate din inspecţie, concluziile şi devianţele
profesionale prezentate, au fost dispuse următoarele măsuri de ordin disciplinar:
1. Declanşarea procedurii cercetării prealabile, de către Direcţia
Poliţiei de Frontieră _____, împotriva cadrelor nominalizate, pentru deficienţele
constatate cu ocazia inspecţiei;
2. Înaintarea la Direcţia Poliţiei de Frontieră _____, a tabelului
nominal cu poliţiştii nominalizaţi, în a căror activitate s-au constatat deficienţe
privind neîndeplinirea corespunzătoare a sarcinilor de serviciu, urmând ca, după
221
3 luni, să se reanalizeze activitatea acestora şi să se dispună măsurile
corespunzătoare, cu privire la oportunitatea menţinerii lor pe funcţii, în raport
de cele constatate;
8.19. Analiza cauzelor generatoare de puncte forte şi

slabe
8.19.1. Analiza cauzelor generatoare de puncte forte şi slabe

Urmare a diagnozei viabilităţii manageriale la direcţia poliţiei de
frontieră şi inspectoratele judeţene subordonate, prezentată în acest capitol,
analizaţi cauzele generatoare de puncte forte şi slabe în următoarele domenii de
activitate:
a) organizarea şi funcţionarea direcţiei poliţiei de frontieră şi
inspectoratelor subordonate;
b) îndeplinirea principalelor atribuţii şi obiective;
c) îndeplinirea strategiei privind transformarea graniţei de est în
frontieră externă a Uniunii Europene;
d) prevenirea şi combaterea infracţionalităţii transfrontaliere şi a
migraţiei ilegale:
– pe linia combaterii infracţionalităţii transfrontaliere;
– prevenirea şi combaterea migraţiei ilegale şi traficului de
persoane;
– prevenirea şi combaterea traficului cu substanţe interzise;
– activitatea desfăşurată la nivelul sectoarelor şi punctelor de
trecere a frontierei de stat;
– activitatea compartimentelor de analiză risc;
– activitatea de cercetare penală, evidenţă operativă şi
criminalistică;
e) managementul resurselor umane;
f) asistenţa juridică;
g) afaceri europene şi implementarea programelor;
h) secretariat, relaţii cu publicul şi protecţia informaţiilor clasificate;
i) managementul financiar şi logistic;
j) climatul organizaţional şi performanţele manageriale.
8.19.2.Măsuri de ordin organizatoric

Redactaţi un program de acţiuni şi măsuri pentru modernizarea şi
eficientizarea activităţilor direcţiei poliţiei de frontieră şi inspectoratelor
judeţene din subordine (o variantă este prezentată în anexa nr. 2).
222
CAPITOLUL 9
STUDIU DE CAZ
PRIVIND PRINCIPALELE CONCLUZII REZULTATE
DIN INSPECŢIA DESFĂŞURATĂ LA UN
INSPECTORAT DE JANDARMI JUDEŢEAN ŞI O
GRUPARE DE JANDARMI MOBILĂ
9.1. Consideraţii generale

Potrivit Planului anual de inspecţii şi controale pe anul____, aprobat de
conducerea ministerului, în perioada______, au fost verificate şi evaluate:
modul în care au fost îndeplinite atribuţiile specifice, managementul pregătirii
continue şi conduita morală a personalului, capacitatea operaţională, legalitatea
utilizării mijloacelor logistice şi financiare, capacitatea managerială şi climatul
organizaţional la Inspectoratul de Jandarmi Judeţean _______ şi Gruparea de
Jandarmi Mobilă______.
Ca o necesitate impusă de alinierea Jandarmeriei Române la
standardele de performanţă ale instituţiilor similare europene şi a renunţării la
obligativitatea stagiului militar, în anul____, au fost profesionalizate în
totalitate efectivele de jandarmi, prin transformarea posturilor de „militar în
termen” şi a celor de „jandarm angajat pe bază de contract”, în posturi de
„subofiţer”.
9.2. Îndeplinirea atribuţiilor specifice

Evoluţia situaţiei operative şi menţinerea la un nivel ridicat a
fenomenului infracţional, în special cel stradal, cu impact deosebit asupra
climatului de siguranţă publică, precum şi necesitatea asigurării pazei şi
protecţiei instituţionale la un număr însemnat de obiective, au impus noi
transformări şi reaşezări în plan conceptual şi acţional, pentru gestionarea mai
eficientă a problematicii în domeniul pazei şi ordinii publice.
223
9.2.1. Pe linie de pază şi protecţie instituţională
În acest domeniu s-a continuat procesul de modernizare a sistemului de
pază şi protecţie a obiectivelor, bunurilor şi valorilor prin reevaluarea şi
dinamizarea subsistemelor componentelor, eliminarea riscurilor şi
vulnerabilităţilor la obiectivele din competenţa Jandarmeriei Române.
La nivelul ministerului au fost încheiate __ protocoale cu instituţii ale
statului pentru asigurarea pazei şi protecţiei cu efective de jandarmi, în care au
fost nominalizate obiectivele şi numărul de indicatori corespunzător acestora.
Inspectoratul judeţean, în anul____, a efectuat acest gen de misiuni
prin intermediul a __ detaşamente de pază constituite potrivit statului de
organizare şi principiului teritorialităţii. Începând cu____, numărul structurilor
destinate misiunilor de pază şi protecţie instituţională s-a mărit cu ___
detaşamente, în cadrul cărora au fost prevăzute grupe de supraveghere şi
intervenţie, pentru a acţiona în caz de necesitate la obiectivele din competenţa
detaşamentelor respective.
Activitatea desfăşurată de personalul acestor detaşamente a fost
coordonată de compartimentul specializat din cadrul Serviciului organizare şi
coordonare misiuni, care a întocmit, la începutul fiecărui an, ordinul de pază şi
protecţie al inspectorului şef şi planuri de pază, protecţie şi reglementare a
accesului, precum şi de intervenţie în situaţii deosebite, pentru fiecare obiectiv
din competenţa unităţii.
În perioada de referinţă inspectoratul judeţean a asigurat paza şi
protecţia la un număr de __ obiective stabilite prin hotărâre de guvern şi ordin
al ministrului. În prezent, numărul acestora a fost diminuat, ca urmare a ridicării
pazei de la Aeroportul Internaţional ______ şi de la două depozite stoc
mobilizare aparţinând Jandarmeriei şi Poliţiei Române.
Totodată, au fost desfăşurate activităţi de pază şi protecţie a
transporturilor cu caracter special, contra cost, în baza unor contracte de prestări
servicii încheiate cu un număr de ___ societăţi comerciale.
În scopul prevenirii sustragerilor de produse petroliere, inspectoratului
judeţean i-a revenit şi misiunea de a asigura paza şi protecţia unui tronson din
conductele magistrale de transport ţiţei în lungime de ___ km, aparţinând S.C.
CONPET S.A._____.
În misiunile de pază, mai sus menţionate, au fost angrenate ___% din
efectivele unităţii. Urmare a prestaţiilor efectuate contra cost, a fost încasată la
bugetul de stat o sumă în valoare totală de _____ lei.
Pe timpul îndeplinirii misiunilor specifice, au fost constatate ___
infracţiuni şi aplicate ____ sancţiuni contravenţionale în cuantum de ____lei.
Deşi, în acest domeniu de activitate au fost obţinute rezultate bune,
s-au constatat şi unele disfuncţii şi nereguli.
224
Astfel, în fişele posturilor personalului care încadrează grupele de
supraveghere şi intervenţie au fost prevăzute atribuţii pe linie de ordine publică,
cu toate că posturile respective au fost înfiinţate pentru intervenţia la obiectivele
la care se asigură paza cu efective din cadrul detaşamentelor. De asemenea, în
noul proiect al Regulamentului de organizare şi funcţionare, sunt prevăzute în
sarcina detaşamentelor de pază misiuni pe linie de ordine publică.
Conducerea inspectoratului judeţean nu a solicitat aprobare de la
eşalonul superior, pentru folosirea de efective, în vederea asigurării
supravegherii depozitelor stoc mobilizare din localităţile ____ şi ____, de la
care a fost ridicată paza, începând cu_____, în urma punerii în aplicare a
prevederilor O.M.A.I. nr. S/102 din______.
Planul de pază de la reşedinţa inspectoratului judeţean nu a fost
actualizat ca urmare a suplimentării numărului de posturi de subofiţer din cadru
structurii destinată acestui scop.
Responsabili de aceste nereguli sunt lt.col.____, prim adjunct al
inspectorului şef, pentru că nu a întreprins demersurile necesare în vederea
obţinerii aprobării prelungirii pazei la cele două obiective din
administrarea ministerului, până la clarificarea situaţiei juridice şi lt.
col._____, ofiţer specialist I în Compartimentul organizare, evaluare,
mobilizare şi planificare resurse, pentru că nu a comunicat
Compartimentului pază şi protecţie instituţională, modificările de stat în
vederea actualizării planului de pază.
9.2.2. Pe linie de asigurare, restabilire şi menţinere a ordinii

publice
Ca urmare a punerii în aplicare a noii concepţii în domeniul ordinii şi
siguranţei publice şi a responsabilizării tuturor factorilor de decizie de la nivel
central şi teritorial, a crescut semnificativ contribuţia Jandarmeriei Române la
asigurarea climatului general de ordine publică, la prevenirea şi combaterea
criminalităţii.
9.2.2.1. La Inspectoratul de Jandarmi Judeţean ________

În anul _____, au fost planificate şi organizate un nr. de _____misiuni
de menţinere, asigurare şi restabilire a ordinii publice, faţă de anul ____, când
au fost desfăşurate _____misiuni, rezultând o creştere de ____%, iar în
perioada_____, au mai fost executate ____ misiuni.
Cele mai importante misiuni de asigurare a ordinii publice au fost:
____vizite ale unor înalţi demnitari români şi străini, ___marşuri şi mitinguri de
protest, ____manifestări sportive şi ____ activităţi cu caracter cultural, artistic,
religios şi promoţional.
225
De asemenea, au mai fost executate ––– misiuni de restabilire a ordinii
publice şi ___de înlăturare a urmăririlor unor calamităţi naturale.
Cu ocazia executării acestor misiuni au fost depistate ____ persoane,
care au comis ____infracţiuni. Totodată, au fost aplicate ____sancţiuni
contravenţionale, pentru fapte care au lezat ordinea şi siguranţa publică, în
valoare de ______lei.
Este semnificativ faptul că, în şedinţa Consiliului Militar a
inspectoratului general din luna iunie –, în urma analizării modului de
îndeplinire a misiunilor specifice de către structurile mobile ale Jandarmeriei
Române, inspectoratul judeţean ocupa poziţia ___ la indicatorul infracţiuni
constatate, iar ca urmare a măsurilor întreprinse de conducerea acestuia,
situaţia a cunoscut o îmbunătăţire substanţială, astfel că la sfârşitul anului
ocupa locul ___.
La nivelul inspectoratului judeţean, din totalul de __ dosare
instrumentate, în ___ de cazuri, reprezentând ___%, au fost dispuse soluţii de
către unităţile de parchet competente, după cum urmează: __ rechizitorii,
__S.U.P. cu aplicarea art. 181 C.p., __ S.U.P. şi __ N.U.P. . În prezent au rămas
în lucru, ___ dosare, reprezentând ___ %.
În urma analizării finalităţii judiciare, rezultă că actele premergătoare
întocmite de lucrătorii inspectoratului judeţean au fost în conformitate cu
prevederile legale, fapt ce a condus ca în ___ % din dosarele soluţionate de
unităţile de parchet competente, făptuitorii să fie traşi la răspundere penală sau
administrativă.
Personalul din structura de cercetare-documentare şi-a adus contribuţia
la activitatea de asigurare, restabilire şi menţinere a ordinii publice prin
obţinerea unui număr de ___ informaţii, în baza cărora au fost constatate ____
infracţiuni şi aplicate ____ sancţiuni contravenţionale.
9.2.2.2. La Gruparea de Jandarmi Mobilă _____

În perioada analizată au fost planificate şi organizate un nr. de ____
misiuni, din care ____misiuni de menţinere, ___de asigurare, ___ pentru
restabilirea ordinii publice şi ___ în cooperare cu alte instituţii.
Cele ____ misiuni de menţinere a ordinii publice au fost organizate şi
desfăşurate, după cum urmează: pe litoralul ____, în zona unităţilor de
învăţământ ____, în pieţe, oboare şi târguri ____, în zone de interes
operativ____, în municipiul _____ ____ şi în mediul rural ____.
Cu ocazia executării acestor misiuni au fost depistate ___ persoane
care au comis ____ infracţiuni. Totodată, pentru fapte care au adus atingere
ordinii şi siguranţei publice au fost aplicate ____amenzi contravenţionale, în
valoare de____.
226
Din totalul de __ dosare instrumentate, în __ au fost dispuse soluţii de
către unităţile de parchet competente, după cum urmează: __ rechizitorii ____
S.U.P. cu aplicarea art. 181 C.p. (74%), ___ N.U.P. ____. În prezent, la unităţile
de poliţie şi parchet au rămas în lucru ____ dosare penale, reprezentând____.
Din dosarele soluţionate de parchetele competente, în ___ % au fost
luate măsuri de tragere la răspundere penală sau administrativă a făptuitorilor,
ceea ce relevă că actele premergătoare întocmite de jandarmi au fost în
conformitate cu prevederile legale.
Din analiza indicatorilor de evaluare a activităţii de obţinere,
documentare, valorificare şi exploatare a datelor şi informaţiilor cu valoare
operativă, rezultă faptul că, în baza unui număr de ____ informaţii, au fost
organizate acţiuni punctuale în urma cărora au fost constatate ____ infracţiuni şi
aplicate ___ sancţiuni contravenţionale.
În urma evaluării acestui domeniu de activitate au fost identificate
neconcordanţe între diferite ordine şi dispoziţii emise de I.G.J.R., precum
şi nereguli comune atât inspectoratului judeţean cât şi grupării mobile,
după cum urmează:
În Ordinul inspectorului general al Jandarmeriei Române nr.
21/01.06.2006 privind metodologia constatării infracţiunilor de către jandarmi,
la art. 3 lit. b) şi c) se prevede că declaraţiile părţilor vătămate, făptuitorilor şi
martorilor să fie consemnate în mod obligatoriu într-un proces-verbal. Aceste
prevederi contravin art. 214 C.p.p., unde la pct. 1, lit. c) se precizează că ofiţerii
şi subofiţerii din cadrul Jandarmeriei Române, pentru infracţiunile constatate pe
timpul executării misiunilor specifice, sunt obligaţi să procedeze la luarea de
declaraţii de la făptuitorii şi martorii care au fost de faţă la săvârşirea unei
infracţiuni. Cu toate acestea, la nivelul celor două unităţi inspectate, au fost
respectate prevederile art. 214 C.p.p., în sensul că, declaraţiile făptuitorilor şi
martorilor au fost consemnate olograf.
Referitor la modul de înregistrare şi raportare a infracţiunilor, s-au
constatat situaţii când o faptă de natură penală (ex: braconaj piscicol, furt etc.),
care a fost comisă de două sau mai multe persoane, a fost încadrată şi la
asociere pentru săvârşirea de infracţiuni, pentru singurul motiv că au participat
mai mulţi făptuitori. În aceste cazuri au fost încălcate dispoziţiile Ordinului
I.G.J.R. nr. 42.744 din 16.05.2006, iar numărul faptelor penale constatate a fost
mărit în mod artificial.
Totodată au fost identificate nereguli specifice în activitatea
inspectoratului judeţean, după cum urmează:
La terminarea acţiunilor punctuale nu a fost analizată eficienţa
dispozitivelor adoptate şi nici nu au fost evidenţiate, în toate cazurile,
rezultatele obţinute, conform prevederilor Dispoziţiilor nr. 62.318/29.09.2005 şi
nr. 36/21.11.2006.
227
La Detaşamentul __ Jandarmi Pază şi Protecţie Instituţională _____s-a
constatat că efectivele destinate a executa paza şi protecţia la judecătoriile şi
parchetele din loc. _____şi _____ au acţionat pe linia prevenirii şi combaterii
infracţiunilor în domeniul pescuitului, fără a se întocmii în toate cazurile planuri
de acţiuni punctuale.
În ceea ce priveşte activitatea pe linia înregistrării proceselor-verbale
de constatare a contravenţiilor s-a stabilit că plt. maj. ______nu a efectuat
menţiunile în registrul pentru evidenţa acestora, referitoare la trimiterea
exemplarului nr. 2 la contravenienţii care nu au semnat procesul-verbal şi a
exemplarului 3 la administraţiile finanţelor publice, după 30 de zile de la
constatare. Această disfuncţie s-a datorat şi faptului că nu au fost efectuate
controale sau analize cu privire la activitatea subofiţerului, de către lt.
col.______, şef Serviciu organizare coordonare misiuni şi lt._______, ofiţer
specialist II în cadrul Compartimentului prevenirea şi combaterea criminalităţii.
Conducerea inspectoratului judeţean a aprobat anularea din oficiu a
unui proces-verbal întocmit de plt. maj._______, fără o analiză temeinică a
documentelor încheiate ulterior, din care s-ar fi constatat că motivele invocate
de subofiţer nu erau reale.
La gruparea mobilă au fost constatate următoarele disfuncţii:

Nu au fost întocmite, în toate situaţiile, planuri pentru acţiunile
punctuale organizate şi executate pe linia prevenirii şi combaterii faptelor de
natură infracţională şi contravenţională, conform prevederilor Dispoziţiei nr. 36
din 21.11.2006, care reglementează modul de desfăşurare a unor astfel de
misiuni. Responsabil de această disfuncţie este lt. col.______, ofiţer specialist I
în Compartimentul misiuni ordine publică şi negociatori, întrucât a coordonat în
mod necorespunzător această activitate.
Cu privire la raportarea numărului infracţiunilor constatate s-a stabilit
că, datorită interpretării şi încadrării juridice în mod eronat a faptelor,
indicatorul este supradimensionat (exemplu: în dosarul nr. 418872 din
17.10.2006, privind pe______, din_______, care a sustras de pe o solă __ kg
lucernă, s-a reţinut în sarcina acestuia săvârşirea infracţiunii de furt dar şi cea de
distrugere, aceasta fiind absorbită în prima infracţiune). Responsabil pentru
această situaţie este lt._______, ofiţer specialist II în cadrul Compartimentului
prevenirea şi combaterea criminalităţii.
9.3. Managementul pregătirii continue a personalului

În baza ordinelor de pregătire ale inspectorului general, la începutul
perioadelor de învăţământ, în cadrul celor două unităţi inspectate, au fost emise
228
documente de organizare, planificare şi desfăşurare a procesului instructiv
educativ, care au cuprins temele obligatorii din domeniul securităţii naţionale,
şedinţele individuale de tragere, baremele de evaluare, alte modalităţi de
pregătire prin frecventarea unor cursuri de specializare etc.
Premergător deschiderii anului de învăţământ au fost organizate şi
desfăşurate convocări şi instructaje cu privire la organizarea şi desfăşurarea
activităţilor practic aplicative.
În cadrul prelegerilor susţinute la cercurile profesionale au fost
invitaţi specialişti pentru a expune problematica specifică jurisprudenţei
din domeniul de activitate al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, unităţilor de
parchet, Direcţiei Generale Anticorupţie şi al structurii de protecţie şi
informaţii a ministerului.
Potrivit competenţelor atribuite prin ordonanţele de urgenţă ale
Guvernului României în domeniul silvic, mediului şi al drepturilor de autor, s-
au instituit ca forme de pregătire a agenţilor constatatori, schimburi de
experienţă, lucrul în comun, precum şi prezentarea unor speţe de către
specialiştii ministerelor de resort.
În vederea pregătirii autoplanificate, şefii grupelor au sprijinit
dezvoltarea instruirii individuale a subordonaţilor pentru a urma o formă de
învăţământ superior de lungă durată şi de a obţine specializări în domeniul
limbilor străine.
Pe timpul inspecţiei au fost organizate şi desfăşurate activităţi practice
de evaluare a nivelului pregătirii generale de jandarmi, deprinderilor în
executarea tragerii cu armamentul din dotare şi a performanţelor fizice ale
personalului, la un eşantion, reprezentând majoritatea structurilor componente
ale celor două unităţi inspectate, alcătuit din ___ofiţeri şi ___ subofiţeri de la
inspectoratul judeţean precum şi ___ofiţeri şi ___ subofiţeri din cadrul grupării
mobile.
Subcomisia desemnată pentru verificarea pregătirii continue a
personalului, a administrat baterii de teste a câte 25 întrebări selecţionate din 49
acte normative care reglementează activitatea jandarmeriei pe următoarele
categorii de personal: ofiţeri cu funcţii de conducere, comandanţi detaşamente,
ofiţeri cu funcţii de execuţie şi subofiţeri.
De asemenea, specialiştii cooptaţi în comisia de inspecţie au evaluat
personalul controlat, prin chestionare particularizate potrivit specificului locului
de muncă.
La tragerile cu armamentul din dotare au fost executate două şedinţe
individuale cu pistolul şi una cu pistolul mitralieră, iar la educaţia fizică au fost
parcurse 4 probe constând în rezistenţă 1.000 m, viteză 50 m, săritura de pe loc
şi procedee de autoapărare.
229
9.3.1. Rezultate obţinute la verificările practice
9.3.1.1. La Inspectoratul de Jandarmi Judeţean ______
Calificativele generale, pe structuri funcţionale, obţinute la pregătirea
generală de jandarmi, s-au situat la nivelul de „Bine”. Din analiza rezultatelor
individuale ale personalului din aceste structuri, s-a constatat că 0,8% au obţinut
calificativul de „Foarte bine”, 89,8% „Bine” şi 9,4% „Satisfăcător”.
Aprecierile ofiţerilor şi subofiţerilor evaluaţi, potrivit specificului
locului de muncă, au fost în procent de 68% „Foarte bune” şi 32% „Bune”.
La tragerile cu armamentul individual eşantionul ales din cadrul
comandamentului inspectoratului a fost apreciat în procent de 33% cu calificativul
„Foarte bine”, 20% „Bine”, 27% „Satisfăcător” şi 20% „Nesatisfăcător”.
Personalul evaluat, prin executarea şedinţei de tragere nr. 11 cu
pistolul, din cadrul Detaşamentului ___ Jandarmi Pază şi Protecţie Instituţională
_____a fost apreciat cu calificativul „Satisfăcător”, iar cadrele de la celelalte
detaşamente cu „Bine”.
În urma parcurgerii celor 4 probe la educaţie fizică, toate structurile
verificate au fost apreciate cu calificativul „Bine”.
9.3.1.2. La Gruparea de Jandarmi Mobilă ______

Structurile evaluate au obţinut la pregătirea generală de jandarmi
calificativul general „Bine”, iar calificativele individuale s-au situat în procent
de 2% „Foarte bine”, 91% „Bine” şi 7% „Satisfăcător”.
Rezultatele ofiţerilor şi subofiţerilor evaluaţi potrivit specificului de
muncă au fost Foarte bune în procent de 87% şi Bune 13%.
Eşantionul ales din cadrul comandamentului a fost apreciat la şedinţa
de tragere nr. 7 cu pistolul cu calificativul „Foarte bine” în procent de 93% şi
„Bine” 7%.
Personalul evaluat la şedinţa de tragere nr. 3 cu pistolul mitralieră din
cadrul celor 5 detaşamente a obţinut calificativul general „Foarte bine”.
În urma desfăşurării probelor sportive cadrele din comandamentul
grupării mobile şi detaşamentul 1 antiterorist au fost apreciate cu calificativul
„Foarte bine”, cele din detaşamentele mobile nr. 2 şi 3 cu calificativul „Bine",
iar cu „Satisfăcător” personalul din detaşamentele mobile 4 şi 5.
Din analiza rezultatelor individuale obţinute la probele sportive, rezultă
că aproximativ 2/3 din efective au formate deprinderi de executare a
procedeelor de autoapărare pentru contracararea adversarilor, au dezvoltate
capacităţile de efort ale organismului pentru îndeplinirea atribuţiilor şi
misiunilor specifice, precum şi calităţile motrice pentru asigurarea vitezei de
reacţie în opunerea rezistenţei pentru blocarea unor turbulenţi şi imobilizarea
acestora în situaţii limită.
230
Din cadrul grupării mobile s-au evidenţiat prin rezultatele obţinute la
pregătirea generală de jandarmi, serg. maj. ___ şi plt.___, iar la educaţie fizică serg.
maj. ___ care a fost apreciat cu cea mai mare medie (9,87) la probele sportive.
9.3.2 Nereguli şi disfuncţionalităţi

9.3.2.1. La Inspectoratul de Jandarmi Judeţean _____
Din studiul documentelor de organizare, desfăşurare, evidenţă şi
analiză puse la dispoziţie, s-au identificat următoarele neajunsuri:
Nu a fost întocmită pentru anul ____ cât şi ____, „Diagnoza cu
necesarul de pregătire" ca instrument de predicţie rezultat din concluziile
controalelor efectuate, constatările proprii ale şefilor nemijlociţi şi celor
obţinute din analiza efectuată de factorii cu funcţii de conducere asupra
procesului instructiv educativ.
Nu au fost respectate prevederile O.M.A.I. nr. 300 din 21.06.2004
privind activitatea de management resurse umane din unităţile Ministerului
Administraţiei şi Internelor, referitoare la tutela profesională, de către lt.
_____în sensul că, nu a întocmit şi prezentat spre aprobare inspectorului şef
„Programul activităţilor de tutelă profesională pentru slt.______”, nu a dirijat şi
controlat studiul individual şi nu a evaluat lunar activitatea persoanei tutelate.
Pentru aceste nereguli este responsabil şi cpt._____, comandantul
Detaşamentului __ Jandarmi Pază şi Protecţie Instituţională, care nu a coordonat şi
monitorizat activitatea de tutelă profesională pentru cei doi subordonaţi şi nu a
urmărit ca ofiţerii din grupa de pregătire pe care o conduce să conspecteze tematica
cuprinsă în programul de studiu pentru luna ianuarie____. De asemenea, ofiţerul a
prezentat subcomisiei de inspecţie în mod eronat, distanţa de parcurs pentru proba
de rezistenţă 1000 m, mai mică cu 160 m, în vederea obţinerii de către personalul
propriu a unor calificative superioare.
La tragerile cu armamentul din dotare, subunitatea comandată de
acelaşi ofiţer a fost apreciată cu calificativul general „Satisfăcător”.
Din cadrul structurilor verificate un număr de 24 de subofiţeri au fost
apreciaţi cu calificativul „Nesatisfăcător”, la tragerile cu armamentul din dotare
şi 4 subofiţeri la educaţie fizică.
9.3.2.2 La Gruparea de Jandarmi Mobilă ______

În urma verificării documentelor de organizare, planificare,
desfăşurare, evidenţă şi analiză a pregătirii continue a personalului au fost
constatate următoarele deficienţe:
Diagnoza pe anul 2006 nu cuprinde elementele de esenţă cu privire la
nevoile de pregătire concrete rezultate din analiza potenţialului uman existent,
231
cât şi cel preconizat a fi încadrat în cursul anului sau promovat dintr-un corp în
altul.
Raportul de analiză, întocmit cu prilejul evaluărilor de la sfârşitul
anului de pregătire____, nu conţine situaţii comparative, condiţionări şi greutăţi
întâmpinate în procesul de instruire, precum şi măsuri concrete pentru creşterea
calităţii procesului de pregătire.
Diagnoza necesarului de pregătire pentru anul ____ nu a fost întocmită
de către cpt.______, ofiţer cu pregătirea continuă a personalului.
Pe timpul desfăşurării probei de rezistenţă 1000 m serg. maj. _____,
subofiţer operativ principal din cadrul Detaşamentului __ Jandarmi Mobil, nu a
respectat normele prestabilite pe timpul desfăşurării verificărilor la proba de
rezistenţă 1000 m.
La educaţie fizică, din totalul efectivelor verificate au fost apreciaţi cu
calificativul „Nesatisfăcător”, un număr de 14 subofiţeri.
9.4. Activitatea de relaţii publice, tradiţii, educaţie şi

sport
Aceste activităţi au fost derulate în cadrul celor două unităţi inspectate

potrivit actelor normative în vigoare şi concretizate în organizarea conferinţelor
de presă şi briefingurilor, elaborarea comunicatelor de presă, buletine
informative şi documentare de presă, articole în mass-media, participarea la
emisiuni radio şi TV, constituirea unei pagini de WEB etc.
În urma analizei efectuate asupra activităţilor specifice s-a constatat o
bună mediatizare a evenimentelor la care au luat parte efectivele celor două
unităţi, precum şi o preocupare permanentă a cadrelor cu funcţii de conducere
pentru imaginea instituţiei. Acest fapt a fost materializat în gradul de
pozitivitate în mass-media scrisă şi audiovizuală locală de aproximativ 90% la
inspectorat şi 98% la gruparea mobilă.
La ambele structuri s-au constatat disfuncţii şi nereguli comune
constând în faptul că ofiţerii de relaţii publice, respectiv lt. col. _____de la
gruparea mobilă şi cpt. ______din inspectoratul judeţean, nu aveau completată
lista cu toate documentele de interes public gestionate de unităţi, potrivit legii şi
nu le-au afişat pe pagina WEB.
De asemenea, lt.col. ______nu a înregistrat în registrul de audienţă
solicitările verbale de interes public, conform Legii nr. 544/2001, iar cpt.
______nu a completat mapa documentară cu toate actele normative care
vizează organizarea activităţilor de resort.
232
9.5. Organizarea ieşirii la alarmă, şi a serviciului de zi.
Stadiul de pregătire operativă, de intervenţie sau în situaţii
deosebite
La data de_____, cele două structuri inspectate au fost verificate printr-
un exerciţiu de alarmare în condiţiile „alarmei de intervenţie”, de către Direcţia
Generală Management Operaţional, în urma căruia au fost apreciate cu
calificativul „Bine”.
În cursul anului____, conducerile celor două unităţi au verificat
capacitatea de intervenţie a tuturor subunităţilor din subordine, prin intermediul
a 11 exerciţii de alarmare la inspectoratul judeţean, respectiv 8 la gruparea
mobilă, concomitent cu executarea unor controale tematice.
Serviciul de permanenţă, la ambele structuri, a fost organizat potrivit
nevoilor de asigurare a continuităţii îndeplinirii misiunilor operative din
competenţă, în limita încadrării cu personal.
Jurnalul acţiunilor operative a fost constituit în conformitate cu
prevederile Instrucţiunii nr. 887/1999 privind întocmirea registrului istoric şi a
jurnalului acţiunilor de luptă.
La inspectoratul judeţean au fost verificate prin sondaj
subunităţile____, ____şi____, la care s-a constatat că extrasele din documentele
operative nu au fost completate şi particularizate la specificul zonei de
responsabilitate.
De asemenea, la subunitatea ____comandată de cpt._____, nu a fost
particularizat modul de asigurare al pazei obiectivelor în funcţie de specificul
perioadelor din extrasezon, sezon estival sau cu prilejul sosirii demnitarilor.
La gruparea mobilă au fost identificate neajunsuri şi disfuncţii
constând în:
Din planul de alarmare au fost omise prevederile referitoare la mesajul
şi activităţile specifice, care se execută la încetarea alarmei, precum şi schema
de transmitere şi retransmitere a ordinului de alarmare.
În noile carnete de alarmă tipizate au fost inserate denumiri abrogate
precum „M.I., secretar de stat – prim locţiitor al ministrului, Comandamentul
Naţional al Jandarmeriei şi altele.
Planul de evacuare în situaţii de urgenţă al unităţii nu a fost întocmit în
conformitate cu structura prevăzută în Anexa nr. 2 din O.M.A.I. nr. 1388/2005,
iar din conţinutul acestuia nu rezultă unde este stabilit locul/raionul de evacuare
de bază şi de rezervă, respectiv modul de evacuare a membrilor de familie
încadraţi în muncă.
În registrul istoric au fost omise a fi menţionate unele din principalele
capitole şi probleme de interes, potrivit instrucţiunii de linie, iar pe linia
233
serviciului de permanenţă nu s-au întocmit atribuţiile pentru personalul de
serviciu (subofiţer în centrala telefonică, la remiza câinilor şi la magazia de
armament).
9.6. Ordinea interioară şi disciplina militară

În cadrul unităţilor, ca o recunoaştere a meritelor profesionale în
îndeplinirea misiunilor şi sarcinilor încredinţate, personalul acestora a fost
stimulat prin acordarea a 1.079 recompense la inspectoratul judeţean, respectiv
496 la gruparea mobilă, care au constat în premii în bani, citarea prin ordin de zi
şi înaintarea în gradul următor înaintea expirării stagiului minim. Totodată,
pentru abaterile disciplinare săvârşite au fost sancţionate 29 cadre la
inspectoratul judeţean şi 37 la gruparea mobilă, constând în avertismente,
mustrări scrise şi consemnări.
La data de 17.11.2006, s-a început urmărirea penală împotriva
sg.maj.________, pentru săvârşirea infracţiunii de ucidere din culpă, iar
cercetările sunt continuate cu subofiţerul în stare de libertate. Această faptă a
fost săvârşită în timp ce subofiţerul se afla în concediu de odihnă, la o partidă
de vânătoare.
Cu privire la modul în care şi-a desfăşurat activitatea Consiliul de
Onoare al ofiţerilor din cadrul inspectoratului judeţean, s-a constatat că
maior______, raportor în cazul lt.______, comandant pluton la Detaşamentul 1
Jandarmi Mobil, nu a consemnat în materialul întocmit cu această ocazie, că
ofiţerul a mai fost sancţionat cu „mustrare scrisă”, de două ori în anul 2004.
Acest fapt a determinat atât pe membrii Consiliului de Onoare cât şi pe
inspectorul şef, să nu poată analiza cazul pe baza tuturor datelor ce-l priveau pe
ofiţer, astfel încât acesta a fost sancţionat tot cu „mustrare scrisă”.
9.7. Activitatea de management resurse umane

La data de______, statul de organizare al inspectoratului judeţean era
încadrat în procent de 92% iar cel de la gruparea mobilă de 81%. Media vârstei
personalului din cadrul celor două structuri este scăzută, astfel la inspectoratul
judeţean nu depăşeşte 39 ani, iar la gruparea mobilă este până în 32 ani.
Activitatea de evaluare a potenţialului personalului şi conduitei
acestuia pe anul____, precum şi cea de evidenţă, constituire, completare a
documentelor de personal, a fost organizată şi desfăşurată în conformitate cu
actele normative în vigoare.
234
Cu ocazia verificării, prin sondaj, a dosarelor personalului din cele
două unităţi, s-a constatat că fişele matricole nu erau completate cu ultimele
modificări survenite în activitatea profesională. De asemenea, la inspectoratul
judeţean au existat cazuri de acordare şi retragere a soldelor de merit pentru
cadrele sancţionate disciplinar.

Activitatea de logistică la cele ___ structuri inspectate s-a desfăşurat în
conformitate cu prevederile ordinelor şi instrucţiunilor în vigoare. În acest sens,
au fost numite comisiile de recepţie, inventariere, declasare şi casare a bunurilor
materiale, de evaluare şi atribuire a contractelor de achiziţii publice etc.
De asemenea, a fost întocmit programul anual al achiziţiilor în funcţie
de necesităţi şi au fost încheiate contractele conform clasificaţiei bugetare şi a
fondurilor alocate.
Activitatea de scoatere din funcţiune a mijloacelor fixe s-a desfăşurat
cu respectarea prevederilor O.M.A.I. nr. 229/2002 cu modificările şi
completările ulterioare, referitoare la competenţele de aprobare şi etapele de
valorificare a bunurilor materiale.
De asemenea, inventarierea acestora a fost efectuată conform
planificării inspectoratului general şi a avut în vedere determinarea situaţiei
reale a patrimoniului celor ___ unităţi, sens în care conducerea inspectoratului
şi grupării mobile au dispus măsuri de organizare a acestor activităţi.
Pe linia activităţii de logistică au fost constatate nereguli şi
disfuncţii comune ambelor structuri inspectate, după cum urmează:
Nu au fost întocmite listele cu propuneri de scoatere din funcţiune a
mijloacelor tehnice atipice şi cu nevoi de reparaţii majore, care nu mai sunt
necesare unităţilor, ori au norma de exploatare sau durată normată îndeplinită.
Procesele verbale de inventariere a bunurilor materiale au fost
întocmite prin luarea în considerare a prevederilor unui act normativ abrogat,
respectiv O.M.F.P. nr. 2388/1995 privind organizarea şi efectuarea inventarierii
patrimoniului.
Totodată, în cazul a ___ inventarieri efectuate în lunile martie, mai,
iulie, noiembrie şi decembrie____, la detaşamentele____, ____, sediul
inspectoratului judeţean, precum şi la gruparea mobilă, s-a constatat formalism
în desfăşurarea acestor activităţi, în sensul că lipsesc semnăturile pe listele de
inventariere.
În cazul inventarierilor anuale, deşi a fost efectuat instructajul de către
comisia centrală constituită la nivelul unităţilor, nu au fost respectate
235
prevederile O.M.A.I. nr. 1753/2004 de a consemna ultimul document de
intrare/ieşire a bunurilor din gestiune, precum şi faptul că bunurile au fost
inventariate în prezenţa „gestionarului".
Formularele cu regim special (procesele verbale de constatare a
contravenţiilor, facturi fiscale, avize de însoţire a mărfii etc.) nu au fost
inventariate, deşi prevederile H.G. nr. 831/1997 şi anexei nr. 1 din pct. IV a
O.M.A.I. nr. 334/2004 stabilesc în mod imperativ ca această activitate să se
efectueze semestrial.
Pentru achiziţionarea unor produse alimentare (carcasă de porc
degresată, preparate din carne sau brânză telemea), nu au putut fi prezentate
certificate de calitate, în conformitate cu prevederile art. 13(3) din O.M.A.I. nr.
S/440/2003 privind hrănirea efectivelor M.A.I. pe timp de pace şi a Ordinului
şefului Direcţiei Generale Medicale nr. 1240106/2005 privind calitatea şi
prospeţimea produselor agroalimentare.
De asemenea, cu ocazia achiziţionării de produse alimentare şi de
echipament, în 62 de situaţii, recepţia nu a fost efectuată de toţi membrii
comisiei, iar în 17 note de recepţie sau bonuri de consum gestionarul nu a
confirmat prin semnătură de primirea/distribuirea mărfii în/din gestiune.
Cu privire la rapoartele de echipare ale cadrelor, menţionăm faptul că o
parte dintre acestea nu au fost întocmite de cei în drept, iar altele nu au fost
înregistrate şi aprobate de comandantul unităţii la începutul anului 2006,
conform art. 38 pct. b alin. 3 din O.M.A.I. nr. 230/1992 privind aprobarea
Regulamentului uniformelor militare din O.M.A.I. cu modificările şi
completările ulterioare. Totodată, rubricile destinate recapitulării drepturilor,
verificării şi luării în evidenţa contabilă nu au fost completate.
Referitor la activitatea de armament, geniu–chimic, nu au fost
întocmite în totalitate fişele de evidenţă a mijloacelor fixe şi obiectelor de
inventar pe locurile de folosinţă, conform art. 58 şi 60 din I.M.A.I. nr.
1031/1999 şi nu a fost actualizat Registrul cu evidenţa analizelor periodice ale
materialelor periculoase, conform prevederilor legale.
Cu privire la activitatea desfăşurată pe linie financiar contabilă nu au
fost aprobate de ordonatorul terţiar de credite 9 ordonanţări la inspectoratul
judeţean şi 14 la gruparea mobilă, în vederea întocmirii instrumentelor de plată
către furnizori, ceea ce reprezintă aproximativ 8% din cele care au fost
verificate, conform prevederilor pct. 3 din O.M.F.P. nr. 1792 din 2002 pentru
aprobarea normelor metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi
plata cheltuielilor.
S-a constatat că au fost dispuse şi efectuate plăţi, cu toate că pentru 14
ordonanţări la inspectoratul judeţean şi 10 la gruparea mobilă, nu a fost aplicată
viza de control financiar preventiv, fiind încălcate prevederile art. 24 (2) din
Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice.
236
Nu a fost efectuată confruntarea lunară a înregistrărilor din fişele de
magazie cu evidenţa contabilă, fiind încălcate prevederile art. 11 din O.M.A.I.
nr. 1031/1999 privind organizarea şi conducerea evidenţei contabile cantitativ –
valorice a bunurilor materiale în unităţile Ministerului Internelor şi Reformei
Administrative.
La inspectoratul judeţean au fost constatate următoarele

disfuncţii:
La distribuirea bonurilor valorice la subunităţi, nu a fost folosit avizul
de însoţire a mărfii conform art. 40 din I.M.A.I. nr. 1031/1999, ci bonul de
predare-transfer-restituire, care nu a fost înregistrat în contabilitate, deoarece nu
au fost create gestiuni separate.
În cadrul analizelor lunare şi trimestriale a consumului de
motokilometri, nu au fost făcute propuneri de redistribuire a depăşirilor de
consum la alte autovehicule aparţinând unităţii, conform prevederilor legale în
vigoare (ex. autofurgoneta Dacia 1307/______, care a depăşit cu 3.736 km.,
norma anuală de consum).
La atelierul de reparaţii autovehicule, rubricile din registrul comenzilor
de lucru, destinate semnăturilor de primire a comenzii şi de ieşire din reparaţie
nu au fost completate.
Pentru motorina deţinută în custodie, de la stocul de mobilizare, nu a
fost întocmită o fişă de magazie separat, iar procesul verbal nu a fost actualizat
conform cantităţii real deţinute.
Cu privire la accidentele de circulaţie săvârşite cu vinovăţia
conducătorilor auto şi a căror valoare a reparaţiei a fost stabilită sub limita de
5.000 lei, nu au fost efectuate actul de constatare tehnică şi cercetarea
administrativă, conform anexei nr. 35 din O.M.A.I. nr. 30/2001, deoarece
inspectoratul general nu a stabilit precizări privind modul de cercetare şi
raportare a acestora.
Nu a fost întocmit actul de constatare tehnică şi bonul de consum în
cazul distribuirii unei camere de aer.
Reglementarea prin OZU, nu a avut în vedere comisiile care execută
controlul tehnic al magaziilor de armament, muniţii, tehnică specifică, precum
şi de inventariere a patrimoniului rezultat în urma desfiinţării gospodăriei
agrozootehnice.
Cu ocazia constatării unor plusuri pe timpul desfăşurării activităţilor de
inventariere la gestiunea alimente, nu au fost solicitate explicaţii scrise referitor
la provenienţa acestora, conform art. 49 din O.M.A.I. nr. 1753/2004 pentru
aprobarea normelor privind organizarea şi efectuarea inventarierilor elementelor
de activ şi pasiv.
237
Urmare a faptului că activitatea de gestionare a fondului de carte s-a
desfăşurat fără stabilirea cadrului normativ (regulament de organizare şi
funcţionare propriu), prin care să fie stabilite drepturile şi obligaţiile ce revin
utilizatorilor, unele cărţi şi publicaţii nu au fost returnate de aproximativ 3 ani.
În ceea ce priveşte modul de gestionare şi întreţinere al celor 24 câini
de serviciu s-a constatat faptul că, pentru 14 dintre aceştia, nu au fost asigurate
condiţiile de cazare, existând doar 10 padocuri.
Referitor la activitatea pe linie de achiziţii publice s-a constatat faptul
că nu a fost actualizat contractul de furnizare a agentului termic pentru
încălzirea sediului inspectoratului şi clădirilor anexă, din anul 2004, iar în cazul
efectuării reparaţiilor la acoperişul clădirii de la sediul central, nu a fost
comunicat societăţii care nu a câştigat procedura de cerere de ofertă, avantajul
ofertei câştigătoare conform prevederilor art. 207, lit. c din O.U.G. nr. 34/2004
privind atribuirea contractelor de achiziţie publică.
De asemenea, au fost constatate nereguli referitoare la condiţiile de
formă ale actelor procedurale de achiziţie a bunurilor materiale, în sensul că,
procesul verbal de deschidere al ofertelor de produse agroalimentare nu a fost
semnat de preşedintele comisiei de evaluare, iar declaraţia de imparţialitate a
unui membru nu a fost depusă la dosarul achiziţiei, fiind încălcate prevederile
art. 33, alin. 4 din HGR nr. 461/2001 cu modificările şi completările ulterioare
şi art. 75 alin. 1 din HGR nr. 925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a
prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziţie publică din O.U.G.
nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de
concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii.
Totodată, au fost încălcate prevederile art. 9 pct. (5) din O.U.G. nr.
119/99 privind controlul intern şi financiar contabil în sensul că, persoana care
întocmeşte ordonanţarea a semnat şi pentru viza de control financiar preventiv.
Pentru neregulile constate responsabili se fac:
– mr.______, şef Serviciu suport logistic, pentru că nu a urmărit
respectarea prevederilor legale referitoare la efectuarea inventarierii tuturor
bunurilor rezultate în urma desfiinţării gospodăriei agrozootehnice, nu a semnat
procesul-verbal de deschidere a ofertelor pentru procedura din____, în calitate
de preşedinte al comisiei de evaluare, nu a urmărit modul în care a fost
efectuată recepţia bunurilor materiale şi certificarea prin semnătură a membrilor
acestora pe parcursul anului ____ şi nu a stabilit prin proiectul ordinului de zi
pe unitate persoana care verifică foile de parcurs, în perioada cât ofiţerul cu
atribuţii pe linie de exploatare a autovehiculelor s-a aflat în concediu de odihnă.
– lt. col._________, ofiţer specialist II auto, pentru că nu a raportat
faptul că a fost depăşit consumul de motokilometri, la autofurgoneta Dacia
1307 nr. de înmatriculare_______, în cadrul analizelor lunare, nu a propus
238
măsuri de redistribuire între autovehicule a depăşirilor constatate şi a dispus
distribuirea unor bunuri materiale fără a fi întocmite documentele de scădere a
acestora.
– lt. col.____, ofiţer specialist II în Compartimentul intendenţă, pentru
neexecutarea inventarierii, în luna iunie____, a formularelor cu regim special şi
completarea în mod necorespunzător a rapoartelor de echipare pe anul_____;
La gruparea de jandarmi mobilă _______

Pentru autovehiculele la care a fost efectuată revizia tehnică şi nu au
fost utilizate piese de schimb şi materiale, nu a fost întocmit procesul verbal de
recepţie al lucrării, conform prevederilor legale în vigoare.
Nu a fost întocmită evidenţa rezervei de carburanţi şi kilometri,
conform art. 61 din O.M.A.I. nr. 30/2001.
Cu privire la activitatea pe linie financiar–contabilă, s-a constatat
faptul că viza de certificare a realităţii, regularităţii şi legalităţii operaţiunilor,
nu a fost aplicată sub semnătură pe toate facturile fiscale, conform art. 9 din
O.U.G. nr. 60/2001, privind achiziţiile publice, aprobată prin Legea nr.
212/2002 cu completările şi modificările ulterioare.
Referitor la modul de efectuare al achiziţiilor publice şi întocmirea
actelor procedurale s-a constatat faptul că, nu a fost transmis spre publicare
anunţul de atribuire al contractului de furnizarea combustibilului lichid uşor tip
III, încheiat cu SC Rafinăria Steaua Română SA Câmpina, fiind încălcate
prevederile art. 98 din HGR nr. 925/2006, iar unele contracte de furnizări de
produse agroalimentare nu au fost avizate pentru conformitate de înlocuitorul
legal al juristului unităţii, în perioada cât consilierul juridic s-a aflat legal în
concediu de odihnă.
În ceea ce priveşte activitatea de administrare a patrimoniului imobiliar
şi încheierea contractului de achiziţie confecţii tâmplărie PVC şi geam
termopan, nr. 418.451/21.09.2006, în valoare totală de ______ lei, pentru
efectuarea lucrărilor de modernizare la pavilionul central, nu a fost verificată de
către preşedintele comisiei de evaluare declaraţia de eligibilitate a societăţii
câştigătoare din dosarul de achiziţii.
De asemenea, s-a constatat faptul că dirigintele de şantier şi gestionarul
bunurilor materiale nu au fost stabiliţi prin O.Z.U., fapt care a condus la ţinerea
unei evidenţe tehnic-operative necorespunzătoare, prin neînregistrarea
documentelor justificative de consum, conform art. 52 şi 56 din I.M.A.I. nr.
1031/99 privind organizarea şi conducerea evidenţei contabile, cantitativ-
valorice a bunurilor materiale.
Planul de situaţie al cazărmilor şi evidenţa de cadastru nu au fost
actualizate, procedurile pentru atribuirea nr. cadastral provizoriu nu au fost
239
iniţiate, iar imobilele aflate în administrare nu au fost notificate în baza Legii nr.
10/2001.
La efectuarea inventarierii anuale din_____, nu au fost întocmite lista
pentru lucrările de reparaţii capitale şi cărţile tehnice pentru clădirile aflate în
administrare, conform Regulamentului nr. 273/1994.
La cele ___ unităţi inspectate au fost efectuate ___ cercetări
administrative, pentru acordarea unor drepturi peste norma anuală stabilită prin
dispoziţiile de linie, compensaţii ale chiriei fără drept, precum şi a unor bunuri
materiale constatate lipsă la inventariere, în cuantum total de ____ lei ( situaţii
prevăzute în anexele 4, 5 şi 6).
Totodată, au fost constatate plusuri pentru care s-au dispus şi efectuat
înregistrări în evidenţa contabilă.
Pentru neregulile constatate responsabili se fac:
– col._______, şef Serviciu suport logistic, deoarece nu a îndrumat şi
controlat în mod eficient activitatea de administrare a patrimoniului imobiliar,
nu a stabilit măsuri de remediere a neajunsurilor privind evidenţa tehnic-
operativă de cadastru şi nu a îndeplinit în mod corespunzător atribuţiile de
preşedinte al comisiei pentru verificarea condiţiilor de acordare a compensaţiei
lunare pentru chirie cuvenită cadrelor militare în activitate;
– mr.________, contabil şef, pentru că nu a efectuat inventarierea
semestrială a formularelor cu regim special şi a dispus efectuarea de plăţi fără
aprobarea „ordonanţărilor” de către ordonatorul terţiar de credite;
– cpt._______, ofiţer specialist II A.P.I., pentru că nu a actualizat
„planul de situaţii al cazărmilor, nu a demarat procedurile de atribuire a
numărului cadastral provizoriu, nu a întocmit cărţile tehnice pentru clădirile
aflate în administrare, nu a planificat zilnic activităţile ce urmau a fi desfăşurate
şi nu a verificat conform mandatului existenţa unor acte în original al
societăţilor participante la procedura de achiziţii.
9.9. Activitatea de secretariat şi relaţii cu publicul

Aceste activităţi au fost organizate şi desfăşurate, în cadrul celor două
unităţi, potrivit prevederilor şi instrucţiunilor Ministerului Internelor şi
Reformei Administrative.
În perioada de referinţă, la inspectoratul judeţean, au fost înregistrate
81 petiţii şi primite în audienţă ___ persoane, iar la gruparea mobilă ___ petiţii
şi ___ persoane.
Majoritatea petiţiilor au fost soluţionate conform prevederilor O.M.A.I.
nr. 190/2004, iar petenţilor le-a fost comunicat, în scris, rezultatul acestora.
240
Primirea cetăţenilor în audienţă s-a realizat de către conducerea celor
două instituţii, în zilele şi orele stabilite.
Pe timpul inspecţiei la inspectoratul judeţean au fost identificate
deficienţe pe linie de secretariat cu privire la neînregistrarea tuturor petiţiilor în
registrul special constituit, clasarea unora fără referate aprobate de conducerea
unităţii şi lipsa semnăturilor în condicile de predare primire a corespondenţei
ordinare, pentru documentele remise altor structuri din organică.
9.10. Activitatea pe linia protecţiei informaţiilor

clasificate şi INFOSEC
Prin Dispoziţia inspectorului şef, respectiv comandantului grupării
mobile, au fost numiţi funcţionarii de securitate şi întocmite programele de
prevenire a scurgerii de informaţii clasificate.
De asemenea, au fost eliberate autorizaţii de acces la informaţii
clasificate pentru întreg personalul celor două structuri.
La inspectoratul judeţean au fost constatate disfuncţionalităţi şi
nereguli după cum urmează:
Nu au fost aplicate teste de vigilenţă de către funcţionarul de
securitate, lt. col.______, pe linia protecţiei informaţiilor clasificate, conform
prevederilor O.M.A.I. nr. 177/2004.
Deşi, nu au fost întrunite toate elementele unui incident de securitate,
la data de_____, plt. _____a introdus în unitate un laptop fără a avea aprobare,
motiv pentru care subofiţerul a fost sancţionat disciplinar cu „consemnare 5
zile”.
Pe linie de INFOSEC, mediile de stocare amovibile personale, nu au
fost eliminate în totalitate, fiind necesară utilizarea doar a celor înregistrate şi
nu a fost activată funcţia de auditare de securitate pentru accesul la informaţii
clasificate la nivelul SIC.
La gruparea mobilă nu au fost efectuate teste de vigilenţă de
funcţionarul de securitate, lt. col._______, şi nu au fost organizate şi desfăşurate
controale inopinate la intrarea şi ieşirea din zonele de securitate.
Pe linie de INFOSEC s-a constatat că nu au fost respectate normele de
protecţie a informaţiilor clasificate de către sg. maj.______, care a copiat, în
vederea prelucrării pe calculatorul personal, unele documente din unitate, fapt
pentru care a fost sancţionat cu „mustrare scrisă”.
De asemenea, s-a constatat că schema mediului de securitate locală şi
lista cu S.I.C. aflate în exploatare nu au fost actualizate, nu s-a procedat la
aplicarea marcajelor de secretizare pe fiecare S.I.C. şi nu a fost activată funcţia
241
de auditare de securitate pentru accesul la informaţii clasificate, stocate la
nivelul S.I.C.
9.11. Competenţa managerială şi climatul organizaţional

Formarea echipei manageriale, de la nivelul Inspectoratului de
Jandarmi Judeţean_____, s-a realizat în trei etape. Astfel, în octombrie 2005, a
fost numit inspectorul şef, col._____, în decembrie ____, primul adjunct
lt.col._____, iar în iulie ____, adjunctul, col. _______.
La Gruparea de Jandarmi Mobilă _____echipa managerială a fost
constituită în luna mai____, când au fost numiţi col.______, în funcţia de
comandant al grupării şi lt.col.______, în funcţia de adjunct.
La baza întregului proces de formare şi dezvoltare a echipelor
manageriale a stat înţelegerea de către fiecare factor de decizie a esenţei muncii
în echipa managerială, cu componentele sale majore: planificarea
responsabilităţilor, poziţia managerului şi a membrilor echipei, echilibrul dintre
lider şi membrii echipei manageriale.
De asemenea, în constituirea celor două echipe manageriale s-a ţinut
cont de calităţile membrilor acestora, referitoare la onestitate, capacitate de
asumare a răspunderii faţă de riscurile unităţilor, curaj în tratarea problemelor
dificile, discernământ şi flexibilitate în gândire.
Prin metodele manageriale aplicate de către cele două echipe de
conducere s-a reuşit, în general, îndeplinirea eficientă a atribuţiilor şi sarcinilor
specifice, prin întrepătrunderea judicioasă a obiectivelor stabilite la nivelul
unităţilor cu cele ale subunităţilor, existând în acest context o corelare strânsă a
trinomului obiective – rezultate – recompense/sancţiuni.
Comenzile celor două unităţi au manifestat preocupare pentru
cunoaşterea şi stăpânirea situaţiei operative de la obiectivele din zonele de
competenţă, precum şi a stării reale din cadrul detaşamentelor. În acest sens, la
nivelul inspectoratului judeţean au fost executate ___ controale tematice şi ___
controale inopinate, în urma cărora au fost stabilite ___ de măsuri pentru
înlăturarea neajunsurilor şi îmbunătăţirea muncii şi au fost aplicare ___
sancţiuni disciplinare.
La gruparea mobilă au fost efectuate 9 controale tematice şi ___
controale inopinate, finalizate cu măsuri de remediere a neajunsurilor şi
aplicarea a ___ sancţiuni disciplinare.
Şedinţele de lucru ale inspectorului şef, respectiv ale comandantului
grupării mobile au constituit modalităţi eficiente de analiză a modului de
îndeplinire a atribuţiilor specifice, de realizare a indicatorilor şi de stabilire a
242
măsurilor necesare eliminării neajunsurilor şi îmbunătăţirea muncii în toate
domeniile de activitate.
O atenţie deosebită a fost acordată activităţilor desfăşurate pe linia
evidenţierii locului şi rolului unităţilor în misiunile de asigurare, restabilire şi
menţinere a ordinii şi liniştii publice, precum şi mediatizării acţiunilor iniţiate şi
executate în zona de responsabilitate.
Studiul realizat, la nivelul inspectoratului judeţean şi grupării
mobile, de către Centrul de Psihologie, a avut ca obiectiv general
realizarea diagnozei climatului organizaţional, din perspectiva
următoarelor aspecte: atitudinea faţă de schimbare a personalului de
conducere şi a celui de execuţie, cooperarea cu celelalte instituţii şi, în
special, cu poliţia şi analiza eficienţei stilului de conducere a şefilor şi
adjuncţilor celor două structuri (Anexa 7).
Referitor la necesitatea efectuării unor schimbări în vederea
îmbunătăţirii activităţii şi direcţia stabilirii posibilelor schimbări, s-a
constatat că aproximativ 66% din totalul respondenţilor ar opta pentru o
modificare a strategiei de organizare şi acţiune, 24,1% consideră că nu sunt
necesare schimbări şi numai 9,1% sunt de părere că s-ar impune o conducere
nouă.
Semnificativ în acest sens este faptul că, respondenţii din cadrul
inspectoratului judeţean consideră, în procent de 18%, că este necesară şi o
conducere nouă şi numai 10% nu sunt adepţii vreunei schimbări, în timp ce o
treime din cei de la gruparea mobilă sunt împotriva schimbărilor şi numai 2,5%
ar opta şi pentru o conducere nouă.
Aceste rezultate capătă consistenţă suplimentară în condiţiile în care
sunt corelate cu cele referitoare la satisfacţia generală a activităţii profesionale.
În acest context, procentul celor de la gruparea mobilă care se declară
„mulţumiţi, în foarte mare măsură” de activitatea lor (34,7%), este aproape
acelaşi cu cel care susţine că nu sunt necesare schimbări (33,3%).
La inspectoratul judeţean ponderea celor care sunt „mulţumiţi, într-o
oarecare măsură” de activitatea profesională, optează mai degrabă pentru
schimbare, fie a conducerii, fie a strategiei de organizare şi acţiune.
La inspectoratul judeţean, posibile schimbări sunt percepute în mod
diferit de către personalul de conducere şi cel de execuţie, în sensul că, şefii
sunt în totalitate pentru operarea de schimbări, iar personalul de execuţie
optează în proporţie de aproape 14% împotriva schimbării. La gruparea mobilă
cele două categorii de personal au opinii foarte asemănătoare, cu privire la
direcţia schimbării, ceea ce conduce la concluzia că există o cunoaştere
obiectivă a realităţii profesionale la nivelul ambelor categorii de personal şi o
comunicare bună între manageri şi executanţi.
243
În ceea ce priveşte cooperarea cu celelalte unităţi de jandarmi,
organele administraţiei publice locale, structurile de poliţie cu atribuţii de
ordine publică, inspectoratul pentru situaţii de urgenţă, poliţia de frontieră
şi categoriile de cetăţeni cu care se intră în contact, în virtutea atribuţiilor
de serviciu, s-a constatat că aprecierile personalului celor două unităţi au cam
aceeaşi distribuţie. Totuşi, specificul activităţilor predominant de intervenţie al
grupării mobile, comparativ cu cea de pază a inspectoratului, face ca personalul
grupării să relaţioneze mai mult şi să cunoască mai bine atât părţile plăcute, cât
şi cele mai puţin plăcute ale cooperării cu instituţiile şi cetăţenii, iar necesitatea
ducerii la bun sfârşit a misiunilor, indiferent de caracterul relaţiilor cu aceşti
parteneri, să depăşească nivelul părerilor de conjunctură.
De asemenea, echipa managerială a grupării mobile dovedeşte o mai
bună capacitate de armonizare a relaţiilor instituţionale şi cu cetăţenii.
Aprecierile cu privire la cooperarea cu poliţia pun în evidenţă fie o
colaborare globală satisfăcătoare şi în limitele unei minime funcţionalităţi, fie
un parteneriat care sub anumite aspecte funcţionează bine, dar în altele necesită
îmbunătăţiri de substanţă.
Analiza eficienţei manageriale a şefilor şi adjuncţilor celor două
unităţi a condus la următoarele concluzii:
Inspectorul şef, col._____, este considerat, la modul general de către
subordonaţii săi, ca fiind un manager bun, ale cărui puncte forte sunt
gestionarea sarcinilor şi acţiunea, iar ca puncte critice dezvoltarea personală
şi construirea relaţiilor. De asemenea, a obţinut o medie a aprecierii stilului de
conducere de 3,77 ceea ce îl poziţionează la limita de demarcaţie a zonei
„situaţie normală, atenţie probleme” de „situaţie normală, bună”. Pe de altă
parte, media notelor (pe scala de la 1 la 10) acordate pentru eficienţa
managerială percepută de respondenţi este de 8,07, ceea ce confirmă
semnificaţia „situaţie normală: bună” a coeficientului de eficienţă generală.
Sugestiile privind dezvoltarea abilităţilor manageriale vizează, în
special, următoarele aspecte:
• Să încurajeze personalul să-şi împărtăşească opiniile, chiar şi pe
cele care diferă de ale sale şi să accepte criticile constructive în spiritul în care
au fost făcute, criticând inducerea unei atitudini rigide în comunicarea cu
ceilalţi.
• Chiar dacă manifestă stilul de conducere al unui manager orientat
preponderent pe sarcină, este important să înţeleagă că stilurile de muncă
diferite ale subordonaţilor se completează reciproc pentru rezultate globale mai
bune.
• Să ia în calcul informaţiile primite de la toate nivelurile
organizaţiei şi să conştientizeze că propria abordare a activităţii, chiar dacă este
corectă, nu înseamnă că este singura de acest fel.
244
Prim adjunctul inspectorului şef, lt.col. ____ şi adjunctul inspectorului
şef, col. _____ au obţinut o reprezentare a competenţelor manageriale mai bună
decât a inspectorului şef, iar raportat unul la celălalt s-a constatat că adjunctul a
primit o apreciere mai bună decât primul adjunct şi în special în ceea ce priveşte
adaptabilitatea, gestionarea sarcinilor şi acţiunea. Ambii au obţinut un
coeficient al eficienţei generale a stilului de conducere mai mare decât al
inspectorului şef (3,90 respectiv 3,96), situându-se detaşaţi în zona „normală,
bună”. În privinţa notelor acordate pentru aprecierea activităţii manageriale,
adjunctul cu media 8,55 se situează peste primul adjunct având media de 8,09.
Sugestiile privind dezvoltarea abilităţilor manageriale ale primului
adjunct vizează, în special, următoarele direcţii:
• Să fie conştient că acţiunile cu cele mai mari beneficii potenţiale
implică anumite riscuri, iar pentru obţinerea rezultatelor optime pe termen lung
este necesară asumarea riscurilor.
• Să acţioneze permanent pentru a menţine o atitudine pozitivă în
rândul personalului, să aibă încredere în forţele proprii şi în activitatea depusă.
Comandantul Grupării de Jandarmi Mobile col. ___ şi adjunctul lt.col.
____ au obţinut rezultate care pun în evidenţă competenţe manageriale bune şi
foarte bune, majoritatea fiind situate în zona de apreciere „situaţie foarte bună”.
Chiar dacă diferenţele dintre cei doi nu sunt semnificative în aprecierea
şefilor de serviciu şi detaşamente, adjunctul a obţinut o reprezentate mai bună
decât comandantul.
Atât comandantul, cât şi adjunctul au obţinut scoruri foarte bune la
coeficientul de eficienţă generală a stilului de conducere, 4,36 respectiv 4,38,
ceea ce îi poziţionează în zona „situaţie foarte bună”, fapt confirmat şi de notele
de apreciere a activităţii manageriale foarte ridicate, 9,14 şi 9,23.
Din analiza profilelor pe abilităţi manageriale, s-a constatat că nu
există diferenţe semnificative între cei doi la nici una din abilităţi, ceea ce
demonstrează că au stiluri de conducere asemănătoare şi au reuşit să-şi
armonizeze conduita managerială, astfel încât, subordonaţii să-i perceapă în
aceeaşi măsură din punct de vedere a eficienţei stilului de conducere.
Principala recomandare de îmbunătăţire a stilului de conducere a
celor doi se referă la conştientizarea impactului pe care ordinele şi acţiunile lor
îl au asupra întregului colectiv şi acordarea respectului pentru toate categoriile
de personal din subordine.

Având în vedere concluziile rezultate în urma desfăşurării inspecţiei,
precum şi disfuncţiile şi neregulile profesionale prezentate, s-au aprobat
următoarele măsuri de ordin disciplinar.
245
9.12.1. La Inspectoratul Judeţean de Jandarmi ______
¾ Atenţionarea lt. col.______, prim adjunct al inspectorului şef, pentru
că nu a întreprins demersurile necesare în vederea obţinerii aprobării prelungirii
pazei la cele două obiective la care conducerea ministerului a dispus ridicarea
pazei. De asemenea, nu s-a implicat în activitatea de analiză şi control a
structurilor pe care le coordonează şi nu a aplicat teste de vigilenţă pe linie de
informaţii clasificate, în calitate de funcţionar de securitate.
¾ Atenţionarea lt. col._______, şef Serviciu organizare şi coordonare
misiuni, pentru că nu a analizat, în toate situaţiile, activitatea pe linia
constatării, înregistrării şi raportării infracţiunilor şi nu a dispus măsuri concrete
pentru remedierea disfuncţiilor din activitatea subordonaţilor.
¾ Atenţionarea mr.______, şef Serviciu suport logistic, pentru că nu a
urmărit respectarea prevederilor legale referitoare la efectuarea inventarierii
tuturor bunurilor rezultate în urma desfiinţării gospodăriei agrozootehnice, nu a
semnat procesul-verbal de deschidere a ofertelor pentru procedura din _____, în
calitate de preşedinte al comisiei de evaluare, nu a urmărit modul în care a fost
efectuată recepţia bunurilor materiale şi certificarea prin semnătură a membrilor
acestora pe parcursul anului ____ şi nu a stabilit prin proiectul ordinului de zi
pe unitate, persoana care verifică foile de parcurs, în perioada cât ofiţerul cu
atribuţii pe linie de exploatare a autovehiculelor s-a aflat în concediu de odihnă.
¾ Atenţionarea lt. col.______, ofiţer specialist II auto, pentru că nu a
raportat faptul că a fost depăşit consumul de motokilometri, la autofurgoneta
Dacia 1307 nr. de înmatriculare_____, în cadrul analizelor lunare nu a propus
măsuri de redistribuire între autovehicule, a depăşirilor constatate şi a dispus
distribuirea unor bunuri materiale fără a fi întocmite documentele de scădere a
acestora.
¾ Atenţionarea lt. col.______, ofiţer specialist II, Compartimentul
intendenţă, pentru neexecutarea inventarierii, în luna iunie____, a formularelor
cu regim special şi completarea în mod necorespunzător a rapoartelor de
echipare pe anul 2006.
¾ Atenţionarea lt._____, ofiţer specialist II, Compartimentul
prevenirea şi combaterea criminalităţii, pentru faptul că a încălcat dispoziţiile
Ordinului I.G.J.R. nr. 42744 din _____ referitoare la încadrarea infracţiunii de
„asociere pentru săvârşirea de infracţiuni” şi nu a analizat şi controlat activitatea
privind înregistrarea proceselor – verbale de constatare a contravenţiilor.
¾ Sancţionarea cu „Avertisment” a mr._____, ofiţer specialist II,
Serviciul centru operaţional, conform art. 33 din Legea nr. 80/1995, cu
modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. nr. 46 din R.G. -3
(R.D.M.), pentru că, în calitate de raportor al Consiliului de Onoare al ofiţerilor,
întrunit în luna decembrie____, a omis să precizeze în conţinutul raportului
toate datele rezultate în urma cercetărilor.
246
¾ Sancţionarea cu „Avertisment” a lt._____, comandant pluton 1 la
Detaşamentul ___ Jandarmi pază şi protecţie vile____, conform art. 33 din
Legea nr. 80/1995, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art.
nr. 46 din R.G. -3 (R.D.M.), pentru că nu a întocmit şi prezentat spre aprobare
inspectorului şef „Programul activităţilor de tutelă profesională”, nu a dirijat şi
controlat studiul individual şi nu a evaluat lunar activitatea persoanei tutelate.
¾ Sancţionarea cu „Mustrare scrisă” a cpt.____, comandant
Detaşament __ Jandarmi, Pază şi Protecţie Instituţională_____, conform art. 33
din Legea nr. 80/1995, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu
art. nr. 47 din R.G. -3 (R.D.M.), pentru că nu a coordonat şi monitorizat
activitatea de tutelă profesională, nu s-a implicat în activitatea de pregătire a
personalului, în calitate de şef grupă, şi nu a completat şi particularizat la
specificul zonei de responsabilitate documentele operative.
¾ Sancţionarea cu „Mustrare scrisă” a plt. maj._____, subofiţer
operativ în cadrul Detaşamentului __ Jandarmi pază şi intervenţie conducte
transport produse petroliere, conform art. 33 din Legea nr. 80/1995, cu
modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. nr. 47 din R.G. – 3
(R.D.M.), pentru că a prezentat în mod eronat conducerii inspectoratului
judeţean, situaţia în cazul anulării din oficiu a unui proces-verbal.
9.12.2. La Gruparea de Jandarmi Mobilă ______

¾ Atenţionarea lt. col.______, şef Serviciu suport logistic, deoarece nu
a îndrumat şi controlat în mod eficient activitatea de administrare a
patrimoniului imobiliar, nu a stabilit măsuri de remediere a neajunsurilor
privind evidenţa tehnic-operativă de cadastru, şi nu a îndeplinit în mod
corespunzător atribuţiile de preşedinte al comisiei pentru verificarea condiţiilor
de acordare a compensaţiei lunare pentru chirie cuvenită cadrelor militare în
activitate.
¾ Atenţionarea mr.______, contabil şef, pentru că nu a efectuat
inventarierea semestrială a formularelor cu regim special şi a dispus efectuarea
de plăţi fără aprobarea „ordonanţărilor” de către ordonatorul terţiar de credite.
¾ Atenţionarea lt. col.______, ofiţer specialist I, Compartimentul
misiuni, ordine publică şi negociatori, pentru că nu a coordonat în mod
corespunzător activitatea pe linia organizării şi desfăşurării acţiunilor punctuale.
¾ Atenţionarea lt.______, ofiţer specialist II, Compartimentul
prevenirea şi combaterea criminalităţii, pentru că a încălcat dispoziţiile
Ordinului I.G.J.R. nr. 42744 din 16.05.2006 referitoare la încadrarea infracţiunii
de „asociere pentru săvârşirea de infracţiuni” şi nu a analizat şi controlat
activitatea privind înregistrarea proceselor – verbale de constatare a
contravenţiilor.
247
¾ Sancţionarea cu „Mustrare scrisă” a serg. maj.______, subofiţer
operativ din cadrul Detaşamentului __ Jandarmi Mobil, conform art. 33 din
nr. 46 din R.G. -3 (R.D.M.), pentru că nu a respectat normele prestabilite pe
timpul desfăşurării verificărilor la proba de rezistenţă 1.000 m.
¾ Trimiterea în faţa Consiliului de Judecată al I.G.J.R. a cpt._____,
ofiţer specialist II A.P.I., conform art. 35 din Legea nr. 80/1995 privind statutul
cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 81
alin 2 din O.M.A.I. nr. 400/2004 privind regimul disciplinar al personalului din
Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, pentru că nu a actualizat
„Planul de situaţii al cazărmilor”, nu a demarat procedurile de atribuire a
numărului cadastral provizoriu, nu a întocmit cărţile tehnice pentru clădirile
aflate în administrare, conform fişei postului, nu a planificat zilnic activităţile ce
urmau a fi desfăşurate şi nu a verificat conform mandatului existenţa unor acte
în original al societăţilor participante la procedura de achiziţii.

slabe
Urmare diagnozei viabilităţii manageriale la inspectoratul de jandarmi
judeţean şi gruparea de jandarmi mobilă, prezentată în acest capitol, analizaţi
cauzele generatoare de puncte forte şi slabe în următoarele domenii de activitate:
a) îndeplinirea atribuţiilor specifice:
– pe linie de pază şi protecţie instituţională;
– pe linie de asigurare, restabilire şi menţinere a ordinii publice;
b) managementul pregătirii continue a personalului;
c) relaţii publice, tradiţii, educaţie şi sport;
d) organizarea ieşirii la alarmă şi a serviciului de zi;
e) stadiul de pregătire operativă, de intervenţie sau în situaţii deosebite;
f) ordinea interioară şi disciplinară militară;
g) managementul resurselor umane;
h) managementul logistic şi financiar;
i) secretariat, relaţii cu publicul şi protecţia informaţiilor clasificate;
j) competenţa managerială şi climatul organizaţional.
9.13.2. Măsuri de ordin organizatoric

eficientizarea activităţilor inspectoratului de jandarmi judeţean şi grupării de
jandarmi mobilă (o variantă este prezentată în anexa nr. 3).
248
CAPITOLUL 10
STUDIU DE CAZ
PRIVIND PRINCIPALELE CONCLUZII REZULTATE DIN
INSPECŢIA DESFĂŞURATĂ LA UN INSPECTORAT
JUDEŢEAN PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ
10.1. Consideraţii generale

Potrivit Planului anual de inspecţii şi controale pe anul 2007, aprobat de
conducerea ministerului, în perioada_____, au fost verificate şi evaluate: capacitatea
managerială şi climatul organizaţional, modul în care au fost îndeplinite atribuţiile
specifice, managementul pregătirii continue şi conduita morală a personalului,
capacitatea operaţională, legalitatea utilizării mijloacelor logistice şi financiare, la
Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „____” al Judeţului _____.
Ca o necesitate impusă de alinierea structurilor pentru situaţii de
urgenţă la standardele de performanţă ale instituţiilor similare europene şi a
renunţării la obligativitatea stagiului militar, în anul 2006, au fost
profesionalizate efectivele de pompieri, prin transformarea posturilor de
„militar în termen” şi a celor de „militar angajat pe bază de contract”, în posturi
de „subofiţer”.
10.2. Îndeplinirea atribuţiilor specifice

Direcţiile de acţiune în domeniul situaţiilor de urgenţă au vizat cu
precădere integrarea accentuată a comunităţilor umane, a factorilor de
răspundere de la toate nivelurile, a altor instituţii, organisme şi a organizaţiilor
nonguvernamentale, în efortul de apărare a vieţii, proprietăţii şi mediului în
situaţii de dezastre.
10.2.1. Activitatea în domeniul prevenirii situaţiilor de urgenţă

În anul____, personalul inspectoratului judeţean a executat un număr
de ______controale pe linia apărării împotriva incendiilor, în care au fost
cuprinşi ______ operatori economici, _____ instituţii publice şi ____ localităţi.
249
Comparativ cu anul____, s-a constatat o scădere a numărului total de
controale efectuate, un accent deosebit fiind pus pe controalele la agenţii
economici în detrimentul instituţiilor publice.
Cu toate acestea numărul controalelor la localităţi a crescut cu 20%
faţă de anul 2005, urmărindu-se cu precădere operaţionalizarea serviciilor
voluntare pentru situaţii de urgenţă.
În cadrul acestor activităţi au fost constatate ___deficienţe, faţă de
____în anul____, dintre care____, reprezentând ____%, au fost soluţionate
operativ pe timpul desfăşurării activităţilor, iar celelalte, care necesitau mijloace
financiare, au fost analizate cu administratorii/conducerile instituţiilor,
stabilindu-se măsuri tranzitorii de diminuare a pericolului până la înlăturare.
Pentru încălcarea actelor normative din domeniul prevenirii şi stingerii
incendiilor, în anul____, au fost aplicate ____sancţiuni, din care ___ amenzi
contravenţionale, în cuantum de ____ de lei şi ___ avertismente, faţă de anul
___ când au fost aplicate ___ sancţiuni, respectiv ___ amenzi contravenţionale
şi ___ avertismente, ceea ce reprezintă o creştere de ___%, aspect care confirmă
faptul că exigenţa personalului cu atribuţii de control a crescut comparativ cu
aceeaşi perioadă a anului precedent.
Cu toate acestea se constată o scădere a numărului amenzilor
contravenţionale cu ___%, iar ponderea avertismentelor reprezintă ____% din
totalul sancţiunilor aplicate, fapt ce situează inspectoratul judeţean sub media
înregistrată pe ţară, de ___%.
În anul____, au fost soluţionate ____ petiţii privind încălcările
normelor de apărare a incendiilor, inspectoratul judeţean neînregistrând plângeri
sau reveniri cu privire la modul de rezolvare a acestora.
Activitatea de avizare şi autorizare a construcţiilor şi instalaţiilor aferente
acestora, s-a desfăşurat permanent atât în domeniul securităţii la incendiu, cât şi al
protecţiei civile, materializându-se în ____ avize şi autorizaţii.
În anul____, au fost acordate __ avize de protecţie civilă pentru
investiţii în construcţii, din care numai ___ documentaţii tehnice cu
obligativitatea de a construi adăposturi, însumând o suprafaţă totală de 75 m.p.,
în conformitate cu H.G.R. nr. 560/2005, modificată şi completată cu HGR nr.
37/2006 şi a O.M.A.I. nr. 1435/2006 privind Normele metodologice de avizare
şi autorizare privind securitatea la incendiu.
În baza Programului de măsuri nr. ____din____, trimis de către
Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, a fost elaborat propriul plan
pentru implementarea criteriilor de performanţă şi operaţionalizarea serviciilor
voluntare din zona de competenţă.
Astfel, în ___ localităţi au fost înfiinţate servicii voluntare pentru
situaţii de urgenţă (60 servicii categoria a IV-a şi 6 de categoria I – la municipii
250
şi oraşe), iar în ceea ce priveşte dotarea acestora s-a constatat faptul că 6 din
cele 8 autospeciale au o vechime de peste 25 de ani, la unele tipuri
nemaiexistând piese de schimb.
La nivelul operatorilor economici şi instituţiilor din zona de
competenţă au fost constituite şi funcţionează ___ servicii private, dotate cu ___
autospeciale de intervenţie cu apă şi spumă, toate în funcţiune, fiind încadrate
cu ___ pompieri angajaţi şi ___ pompieri voluntari. De asemenea, există şi două
servicii private constituite ca societăţi comerciale, S.C. _______ care asigură
intervenţia la Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare (Sucursalele
________şi______), precum şi S.C.________. S.A. – Secţia_______.
În anul___, din cele ___ incendii produse în zona de competenţă a
inspectoratului judeţean, serviciile voluntare şi private au intervenit la___,
(54,6%), iar în primele două luni ale anului curent, din cele ___ incendii,
serviciile voluntare au participat la___, (70,2%), constatându-se o creştere
semnificativă a ponderii intervenţiei acestor structuri.
În perioada analizată au fost planificate la cursuri 69 de persoane cu
funcţii de conducere şi __ inspectori de protecţie civilă de la operatorii
economici şi localităţi, procentul de participare fiind de 89% la Centrul Zonal
de Pregătire _________şi 100% la Centrul Naţional de Pregătire pentru
Managementul Situaţiilor de Urgenţă________.
Pe linia gestionării situaţiilor de urgenţă generate de fenomene
meteorologice periculoase, inspectoratul judeţean în cooperare cu Sectorul de
Gospodărire al Apelor_______, au elaborat „Planul judeţean de apărare
împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la
construcţii hidrotehnice şi poluărilor accidentale” şi au reactualizat planurile
localităţilor de apărare împotriva inundaţiilor. De asemenea, a acordat asistenţă
tehnică de specialitate S.C. _______S.A. ________pentru întocmirea „Planului
de avertizare-alarmare a populaţiei şi obiectivelor economice şi sociale situate
în aval de lacurile de acumulare”, în caz de accidente la construcţii
hidrotehnice.
Pe timpul situaţiilor de urgenţă, personalul inspectoratului judeţean a
fost implicat în coordonarea unor activităţi şi acţiuni executate în scopul
restabilirii situaţiei de normalitate în zonele afectate. Reprezentative în acest
sens, au fost intervenţiile de evacuare a ___ de persoane în satul______,
comuna________, în luna martie___, concomitent cu luarea măsurilor de
consolidare şi apărare a malurilor râului _______, pe o lungime de 500 m.,
precum şi evacuarea a 38 de persoane din localităţile ______şi______.
Asanarea teritoriului de muniţia rămasă neexplodată s-a concretizat
prin executarea a 20 misiuni, însumând aproximativ 500 kg, muniţie, respectiv:
1 bombă de aruncător, 5 proiectile de artilerie, 31 grenade defensive şi ofensive,
precum şi 2.434 cartuşe de calibre diferite.
251
Totuşi în acest domeniu de activitate au fost identificate disfuncţii
şi nereguli după cum urmează:
Pe linia avizării/autorizării documentelor privind securitatea la
incendiu şi protecţia civilă s-a constatat că nu a fost efectuată prin grija
investitorului, verificarea proiectului pentru cerinţă „C”, conform prevederilor
art. 21 lit. c din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, corelate cu
cele ale Anexei nr.1 – Cerinţele la care se verifică tehnic proiectele de
specialitate din Îndrumătorul privind aplicarea prevederilor „Regulamentului de
verificare şi expertizare de calitate a proiectelor, execuţiei lucrărilor şi
construcţiilor” aprobat prin Ordinul M.L.P.A.T. nr. 77/N/1996 şi acceptarea
documentaţiei incomplete spre verificare de către inspector ing.________,
urmată de eliberarea autorizaţiei în aceste condiţii ( în cazul a 10 autorizaţii şi
avize).
Pentru situaţiile solicitate prin certificatele de urbanism nu au fost
emise avize pe fişele tehnice, în conformitate cu cerinţele O.M.L.P.T.L. nr.
1943/2001, O.M.T.C.T. nr.1430/2005 şi Ordinul inspectorului general nr.
66512/11.02.2005.
Pentru eliberarea autorizaţiilor şi avizelor P.S.I., personalul desemnat
la nivelul unităţii nu a întocmit, în toate cazurile, referatul cu concluziile
rezultate şi propunerile privind emiterea sau respingerea motivată a acestor
documente.
Nu au fost respectate prevederile art. 11 alin. (1), Anexa nr. 1 din
O.M.A.I. nr. 1435/2006 privind Normele metodologice de avizare şi autorizare
privind securitatea la incendiu şi protecţia civilă, referitoare la reţinerea de către
emitentul avizelor/autorizaţiilor, prevăzute de legislaţie, a câte unui exemplar
din cerere şi opisul cu documentele depuse de solicitant, aspect constatat la
aproximativ 14% din documentaţiile verificate prin sondaj.
Nici unul din avizele care s-au emis pe fişe tehnice, nu a fost semnat de
inspectorul şef şi nu s-a aplicat ştampila unităţii. Acestea au fost semnate de
inspector ing. _______ care a aplicat o ştampilă cu textul „Comisia de acorduri
unice”, aspect ce încalcă prevederile art. 7, Anexa nr. 1 din O.M.A.I.
nr.1435/2006 şi Ordinul inspectorului general nr. 66512/11.02.2005 .
Au fost interpretate în mod eronat prevederile art. 24 şi 25 din H.G.R.
nr. 525/1996, coroborat cu prevederile O.M.A.I. nr.1435/2006, astfel că la
verificarea prin sondaj a modului de eliberare a avizelor de securitate la
incendiu, s-a constatat că din totalul de 517 avize emise, 119 nu se încadrau în
prevederile actelor normative sus menţionate, toate aceste documentaţii fiind
semnate de inspectorul şef.
Mai grav este faptul că, inspectoratul general a trimis, în data de
26.02.2007, precizări privind interpretarea actelor normative mai sus
252
menţionate, însă şi după această dată au mai fost emise un număr de 34 avize,
deşi trebuia întocmită doar adresă de răspuns către solicitant, prin care să i se
precizeze faptul că nu este necesară emiterea avizului de securitate la incendiu
pentru amplasarea în parcelă.
Nu în toate situaţiile scenariile de siguranţă la foc au fost semnate de
cei care le-au întocmit, iar în cele mai multe cazuri documentaţiile nu au fost
vizate spre neschimbare.
La emiterea avizelor şi autorizaţiilor nu a fost reţinut în original un
exemplar a avizului/autorizaţiei remisă beneficiarului, fiind oprită doar o copie
după aceste documente, ceea ce contravine art. 11 alin. 2, coroborat cu art. 12,
Anexa 1, din O.M.A.I. nr. 1435/2006.
Nu există concordanţă, în două cazuri, între referatul de verificare
întocmit de cadrele unităţii şi documentaţia prezentată în vederea emiterii
avizului/autorizaţiei P.S.I.
A fost emisă autorizaţie la incendiu, pentru un imobil aparţinând S.C.
_______S.R.L._________, cu toate că recepţia acestuia s-a realizat la o dată
ulterioară, fiind încălcate prevederile art. 13 alin. 1, din Anexa nr. 1, din
O.M.A.I. nr. 1435/2006.
Planificarea activităţilor de prevenire a inspecţiei judeţene a fost
întocmită în exemplar unic, contrar prevederilor art. 15 alin. 2 din O.M.A.I. nr.
1474/2006.
În fişele posturilor cadrelor din inspecţia de prevenire nu au fost
evidenţiate atribuţiile care revin personalului cu sarcini de control, în
conformitate cu prevederile Ordinului inspectorului general nr. 1119/2005.
În Ordinul de zi pe unitate nr. 1/2007, a fost desemnat personalul care
„are dreptul să elaboreze scenarii de securitate la incendii”, contrar prevederilor
art. 23 alin. 1 din Legea nr. 307/2006, ce stipulează că această obligaţie revine
proiectanţilor de construcţii şi amenajări de echipamente, utilaje şi instalaţii.
La nivelul localităţilor verificate nu au fost regăsite notele de control
întocmite de către inspectori, aspect care contravine prevederilor art. 8 alin. 1 şi
2 din Ordinul inspectorului general nr. 1115/2005, (p.v. 4632/26.09.2006 –
plt._______, p.v. 2038/08.06.2006 – p.c._________).
În majoritatea proceselor verbale de control nu au fost consemnate
prevederile legale care au stat la baza aplicării sancţiunii contravenţionale cu
„Avertisment”. De asemenea, nu au fost înregistrate procesele verbale de
aplicare a acestor sancţiuni în documentele de evidenţă.________, care nu a
îndeplinit în mod corespunzător atribuţiile specifice pe linia avizării/ autorizării
documentaţiilor privind securitatea la incendiu şi protecţia civilă, precum şi lt.
col. _______, adjunct al inspectorului şef şi lt. col._______, şef Serviciu
prevenirea incendiilor, pentru că nu au coordonat şi controlat în mod
253
corespunzător activitatea în acest domeniu. De asemenea, lt.col. _____nu a
stabilit în fişa postului personalului din subordine atribuţii specifice controlului,
conform prevederilor Ordinului inspectorului general nr. 1119/2005 şi nu a
evidenţiat în procesele verbale întocmite, cu ocazia controalelor efectuate,
disfuncţionalităţile constatate şi modul de rezolvare a acestora.
10.2.2. Activitatea de monitorizare, analiză, sinteză şi evaluare a

situaţiilor de urgenţă
În perioada inspectată a fost asigurată monitorizarea următoarelor
misiuni: 259 intervenţii pentru stingerea incendiilor, 32 inundaţii, 20 pentru
asanarea muniţiei rămasă neexplodată, 52 de asistenţă medicală de urgenţă şi
descarcerare şi 31 alte acţiuni.
În anul 2006, rata incendiilor la 100.000 locuitori a fost de 54 (locul 22
pe ţară), iar la 1.000 km2 a fost de 33 (locul 30 pe ţară). De asemenea, în
perioada 01.01–20.03.2007 au fost înregistrate 154 incendii din care 98 la
gospodării ale populaţiei şi vegetaţie uscată, rata incendiilor la 100.000 locuitori
fiind de 35 (locul 1 pe ţară), iar la 1.000 km2 de 22 (locul 5 pe ţară), situaţie
înregistrată ca urmare a secetei prelungite.
Totodată, a fost asigurată permanent monitorizarea transporturilor de
substanţe periculoase care au tranzitat zona de competenţă, personalul
dispeceratului menţinând legătura cu organele implicate în siguranţa
transporturilor şi cu comandanţii subunităţilor din raioanele de intervenţie
tranzitate.
Centrul operaţional judeţean a realizat preluarea datelor de la
intervenţii, analiza, sinteza şi întocmirea documentelor de evidenţă şi raportarea
operativă a acestora. Zilnic a fost întocmită şi transmisă la prefectură sinteza
evenimentelor produse în judeţ, precum şi măsurile întreprinse pentru
înlăturarea urmărilor situaţiilor de urgenţă.
Pregătirea şi antrenarea efectivelor pentru intervenţie s-a materializat
în organizarea şi executarea a 3 aplicaţii tactice complexe de stingere a
incendiilor la societăţile____, ____şi un exerciţiu de apărare la inundaţii, la care
au participat Comitetele Locale pentru Situaţii de Urgenţă ale
municipiului_____, comunei ______ şi celula de urgenţă a Sucursalei_______.
În cadrul acestor activităţi, au fost create situaţii tactice pentru
antrenarea şi verificarea modului de acţiune al grupelor operative,
comandanţilor de subunităţi, efectivelor proprii şi celor cu care s-a cooperat în
condiţii grele şi de lungă durată. În acelaşi scop, la nivelul subunităţilor au fost
organizate, pregătite şi desfăşurate 90 aplicaţii tactice.
Pentru stabilirea concepţiei de acţiune la agenţii economici şi
instituţiile cu risc ridicat, în localităţile predispuse la inundaţii sau alte tipuri de
254
risc, au fost planificate şi executate 133 recunoaşteri şi 8 studii tactice, în
special la obiectivele la care s-au desfăşurat aplicaţii complexe. În urma acestor
activităţi s-a reanalizat raionul de intervenţie al Pichetului, au fost actualizate 8
planuri de intervenţie şi 127 fişe operative.
Pe timpul verificărilor au fost constatate următoarele neajunsuri:

Planurile de protecţie şi intervenţie, precum şi de evacuare a personalului în
situaţii de urgenţă nu au fost întocmite, în conformitate cu prevederile
Regulamentului nr. 1388/2006 pentru aplicarea măsurilor de protecţie civilă în
unităţile M.A.I., iar în planurile de intervenţie ale agenţilor economici nu au fost
materializate dispozitivele de intervenţie ale subunităţilor din organică.
La nivelul subunităţilor nu s-a urmărit stadiul îndeplinirii măsurilor
stabilite pentru înlăturarea deficienţelor constatate pe timpul controalelor
tematice şi inopinate.
10.3. Activitatea de management resurse umane

În prezent, din totalul de 741 posturi prevăzute în statul de organizare,
sunt încadrate 340, în procent de 80% la ofiţeri şi maiştrii militari, 43% la
subofiţeri, 50% la funcţionarii publici, 67% la personalul contractual şi 89% la
gradaţii şi soldaţii voluntari.
Din punct de vedere al studiilor absolvite, inspectoratul judeţean
dispune de un colectiv de cadre care îi permite îndeplinirea la nivelul cerinţelor
actuale a sarcinilor şi misiunilor ce-i revin.
În urma eforturilor depuse de Compartimentul resurse umane, printr-o
strânsă colaborare cu conducerea unităţii şi cu sprijinul celorlalte
compartimente funcţionale şi subunităţi din organică, s-a reuşit primirea unui
număr de aproximativ 1.200 cereri de participare la concursul din luna august
2006, pentru ocuparea posturilor de servanţi şi conducători auto, iar 741
candidaţi au depus dosarele complete. De asemenea, prin organizarea a trei
concursuri, s-a reuşit încadrarea tuturor celor 231 posturi de subofiţeri,
prevăzute pentru prima etapă de profesionalizare.
În perioada de referinţă au fost tutelaţi profesional un număr de 2
ofiţeri, un maistru militar, 234 subofiţeri şi 4 militari angajaţi pe bază de
contract, iar la evaluarea activităţii personalului pe anul 2006, au fost acordate
99 de calificative de „Foarte bun”, 12 „Bun” şi 1 „Corespunzător”.
Verificările efectuate au scos în evidenţă următoarele neajunsuri:

Atât în anul 2006, cât şi în anii anteriori, au fost încălcate prevederile
art. 29 şi 30, din O.M.A.I. nr. 214/2004 privind aprobarea „Normelor
255
metodologice privind activitatea de organizare în unităţile M.A.I.”, privind
disciplina de stat, prin efectuarea de mişcări a ofiţerilor şi subofiţerilor între
compartimente/servicii/subunităţi, prin ordin de zi pe unitate, cu preluarea
tuturor atribuţiilor din fişa altui post decât cel pe care personalul a fost încadrat.
În cele mai multe cazuri această neregulă a condus la încălcarea prevederilor
art. 54, din O.M.A.I. nr. 300/2004 privind activitate de management resurse
umane în unităţile M.I.R.A., cu privire la tutela profesională şi generarea unor
disfuncţii în acordarea unor sporuri suplimentare (exemplificăm cazurile
lt._______, lt.______, plt.maj.________, plt. adj.________, plt. adj. _______şi
plt._______).
Comanda inspectoratului judeţean a încălcat prevederile Anexei nr. 2
la O.M.A.I. nr. 588/2005, modificat şi completat prin O.M.A.I. nr. 1463/2006
cu privire la obligativitatea încadrării şi exercitării funcţiei timp de 1 an, pe
acelaşi post, pentru sg. maj.________, sg. maj. _______ şi plt.__________, care
au fost încadraţi direct din sursă externă.
Inspectorul şef nu a avut motive întemeiate pentru punerea la
dispoziţie a lt._________, din cadrul Centrului operaţional judeţean şi atribuirea
unor sarcini la Staţia de Pompieri________, deoarece ofiţerul nu a comis fapte
pentru care să fie cercetat şi judecat în stare de libertate ori sancţionat. De
asemenea, conducerea inspectoratului nu poate invoca prevederile art. 82 lit.
„a” din Legea nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare cu modificările şi
completările ulterioare, în ordinul de personal emis, întrucât, după ce ofiţerul a
fost pus la dispoziţie timp de două luni şi jumătate, a fost numit pe un post cu
aceeaşi denumire (ofiţer specialist I).
Comanda inspectoratului, la acordarea premiului anual pentru
activitatea desfăşurată de personalul unităţii în anul 2006, nu a pus în discuţie în
cadrul şedinţei de comandă, situaţia abaterilor grave şi sancţiunilor disciplinare
aplicate, în cazul plt.maj.________, comandantul Pichetului de
Pompieri_______, care a fost trimis în faţa Consiliului de Judecată pentru
conducerea autovehiculului sub influenţa băuturilor alcoolice.
De asemenea, în cazul lt.________, inspectorul şef i-a diminuat
premiul anual proporţional cu timpul cât a fost pus la dispoziţie, reţinându-i,
fără drept, suma de 251 lei brut, interpretând în mod eronat instituţia punerii la
dispoziţie şi a suspendării.
Inspectorul şef nu a respectat prevederile art. 7(13) din O.M.A.I. nr.
1111/2005, cu privire la desemnarea col.________, consilier juridic, ca ofiţer cu
cercetarea penală specială, pentru întocmirea dosarului de trimitere în faţa
Consiliului de Judecată a plt.maj.________.
În cazul gradatului voluntar, cap._______, inspectorul şef a emis ordin
de mutare la o subunitate pentru care nu exista prevedere de stat în acest sens.
256
În urma desfăşurării activităţii de cunoaştere a personalului încadrat
din sursă externă în anul 2006, s-a constatat că un număr de 17 subofiţeri au
fost cercetaţi pentru săvârşirea unor fapte de natură penală, din care 7 au fost
condamnaţi definitiv cu pedeapsa închisorii sau amendă penală, iar pentru 10 s-
a dispus scoaterea de sub urmărire penală, conform art. 181 Cod penal şi
aplicarea unei sancţiuni administrative.
10.4. Managementul pregătirii continue a personalului

În baza ordinelor inspectorului general privind organizarea şi
desfăşurarea pregătirii continue a personalului, la începutul anilor 2006 şi 2007,
au fost întocmite planurile anuale de pregătire a personalului, care au cuprins
denumirile disciplinelor şi temelor planificate pe luni, persoanele responsabile
să conducă activitatea, metoda, locul de desfăşurare, bibliografia şi timpul
alocat.
În cadrul acestor planuri, nu au fost formulate obiectivele specifice de
pregătire şi nu se regăsesc programele pentru îndrumarea pregătirii
manageriale, integrării profesionale şi pregătirii complementare.
Diagnoza anuală a nevoilor de pregătire continuă pentru anul 2006 a
fost întocmită, însă nu a fost actualizată după încheierea procesului de evaluare,
iar pentru anul curent acest document nu a fost elaborat.
În perioada analizată nu a fost întocmit niciun program lunar de
pregătire, iar mapele cu temele prezentate, în cadrul activităţilor de pregătire, nu
conţin toate lecţiile planificate.
În anul 2006, deşi se cunoştea situaţia deficitului cartuşelor cal. 7,65
mm., au fost planificate şedinţe de trageri cu pistolul în lunile februarie, mai şi
octombrie, cu toate că, prin adresa I.G.S.U. nr. 59317 din 24.03.2006, se
comunica faptul că muniţia solicitată nu poate fi trecută temporar „la serviciu”
sau „uzul curent” şi pe cale de consecinţă se dispuneau măsuri pentru
replanificarea şedinţelor de tragere cu pistolul, în condiţiile existentului de
muniţie actual.
Din studiul documentelor puse la dispoziţie de către col._________,
prim adjunct al inspectorului şef, în data de 24.03.2007, au rezultat diferenţe
între numărul persoanelor apreciate cu calificativ la tragerile cu armamentul
individual din lunile mai şi noiembrie, cele consemnate în buletinele de tragere
şi tabelele cu prezenţa, fapt pentru care ofiţerul, în aceeaşi zi, a modificat
tabelul cu evidenţa rezultatelor.
Pe linia tutelei profesionale nu au fost respectate normele prevăzute în
instrucţiunile de linie, cu privire la desemnarea tutorelui profesional şi
257
evaluatorului la compartimentele financiar, resurse umane, secretariat şi
documente clasificate, precum şi informare şi relaţii publice, în sensul că
persoanele numite au îndeplinit ambele calităţi. De asemenea, nici un tutore
profesional nu a avut în vedere, la întocmirea fişelor lunare, să evalueze
persoanele tutelate, prin teste scrise sau activităţi practice de elaborare a unor
documente ori lucrări specifice fişei postului.
Conducerea inspectoratului judeţean nu a stabilit, la începutul anilor de
învăţământ, personalul care necesită pregătirea în domeniul limbilor străine şi
nu a organizat în unitate desfăşurarea instruirii curente în domeniu, pentru
însuşirea şi utilizarea terminologiei profesionale uzuale.
În vederea asigurării pregătirii autoplanificate, şefii grupelor de
pregătire au sprijinit dezvoltarea pregătirii individuale a subordonaţilor, astfel
că 30 subofiţeri au absolvit cu diplomă de licenţă o formă de învăţământ
superioară, 97 sunt înscrişi în diferiţi ani de studii la instituţii de acelaşi nivel şi
5 subofiţeri au urmat cursuri postuniversitare.
Ofiţerul desemnat ca responsabil cu pregătirea fizică a întocmit Planul
anual de educaţie fizică a personalului, în care a inclus elementele de concepţie,
obiectivele specifice, constituirea grupelor, graficul activităţilor, baza de calcul,
tematica şi repartiţia şedinţelor pe unitate de timp.
Din situaţia prezentată la verificările periodice desfăşurate în
inspectorat şi rezultatele obţinute de personalul verificat pe timpul inspecţiei, nu
au rezultat diferenţe semnificative.
În anul 2006, au fost planificate 11 controale tematice la subunităţi, pe
linia pregătirii continue a personalului, însă au fost executate doar 8, întrucât
documentele referitoare la concepţia de pregătire continuă a personalului au fost
primite de la I.G.S.U. cu întârziere.
Pe timpul inspecţiei au fost organizate şi desfăşurate activităţi practice
de evaluare a nivelului de pregătire profesională, militară şi a performanţelor
fizice a unui număr de 9 ofiţeri şi 203 subofiţeri de la sediul inspectoratului
judeţean, din cadrul detaşamentului, staţiei şi Pichetului__________.
La specialitate s-au obţinut 2 calificative de „Foarte Bine” (1%), 124
„Bine” (61,7%), 74 „Satisfăcător” (36,8%) şi 1 „Nesatisfăcător” (0,5%).
La această categorie de pregătire s-au evidenţiat plt.maj. _______şi
plt.maj.________, din cadrul Pichetului________. La polul opus se situează
lt.col.________, din Inspecţia de Prevenire căruia i s-a acordat calificativul
„Nesatisfăcător”.
Rezultatele obţinute de ofiţerii şi subofiţerii evaluaţi potrivit specificului
locului de muncă se situează la nivelul calificativului de „Foarte Bine”.
Personalul inspectoratului verificat la educaţie fizică a fost apreciat cu
62 calificative de „Foarte Bine” (33%), 95 „Bine” (50,5%), 22 „Satisfăcător”
(11,7%) şi 9 „Nesatisfăcător” (4,8%).
258
10.5. Activitatea desfăşurată pe linia ordinii şi disciplinei
militare
În urma activităţilor derulate şi a rezultatelor obţinute în executarea

misiunilor şi a sarcinilor specifice, în perioada analizată au fost acordate 809
recompense, din care 346 premii în bani, 5 înaintări în gradul următor înaintea
expirării stagiului minim, 445 mulţumiri verbale sau scrise, precum şi 6 ridicări
de sancţiuni. Totodată, au mai fost acordate 6 sporuri de 50% şi 69 salarii de
merit.
În perioada analizată au fost sancţionate 20 cadre militare de către
inspectorul general şi 7 de către inspectorul şef şi comandanţii direcţi.
De o gravitate deosebită este faptul că, în cursul anului 2006, întreaga
echipă managerială a fost trimisă în faţa Consiliului de Judecată al I.G.S.U. şi s-
a dispus de către inspectorul general sancţionarea col. dr.___________,
inspector şef, cu „Avertisment”, pentru neîndeplinirea atribuţiilor de serviciu,
col, ________________, prim adjunct al inspectorului şef, cu „Mustrare
scrisă”, pentru lezarea onoarei şi demnităţii militare şi. lt.col.____________,
adjunct al inspectorului şef cu „Avertisment”, pentru lezarea onoarei şi
demnităţii militare.
Din verificările efectuate la nivelul inspectoratului judeţean s-au

constatat următoarele disfuncţii:
Într-o perioadă relativ scurtă au fost aplicate un număr mare de
sancţiuni disciplinare, fapt ce relevă că la nivelul unităţii au existat disfuncţii pe
linia: organizării şi desfăşurării unor activităţi specifice, organizării
concursurilor de încadrare directă, relaţionării între cadrele cu funcţii de
conducere, precum şi a modului de exercitare a controlului asupra
subordonaţilor.
Aplicarea succesivă a unor sancţiuni disciplinare aceloraşi cadre (col.
________şi col.________) a condus la crearea unei stări tensionate între aceştia
şi conducerea inspectoratului judeţean şi ,totodată, la diminuarea efectului
acestor măsuri.
În cadrul analizelor efectuate pe linia stării şi practicii disciplinare nu
au fost identificate şi stabilite cauzele care au condus la producerea abaterilor,
precum şi măsurile ce se impuneau pentru eliminarea acestora.
Necunoaşterea prevederilor regulamentare de către sg.maj._____,
comandant pichet, privind sancţionarea, conform competenţelor, a plt.maj.
________şi aprobarea de către inspectorul şef a aplicării sancţiunii disciplinare
în mod eronat.
259
10.6. Activitatea de informare, relaţii publice, tradiţii şi
educaţie
În perioada supusă inspecţiei, activitatea de informare şi relaţii publice
s-a concretizat prin organizarea a 7 conferinţe de presă şi a 4 briefinguri,
elaborarea unui număr de 192 comunicate de presă, 81 buletine informative şi
11 documentare, precum şi apariţia a 200 articole în mass-media locală şi 73 în
presa centrală.
În anul 2006, în cotidienele „Evenimentul Zilei” şi
„Obiectivul______” au apărut două articole negative la adresa inspectorului şef,
în care se menţiona că acesta a publicat un îndrumar pentru susţinerea
examenelor de încadrare.
De asemenea, în acest an cotidianul „Gazeta de Sud” a prezentat
aspecte negative cu privire la intervenţia tardivă a pompierilor cu ocazia
răsturnării unui autotren pe raza comunei ______, precum şi la adresa
inspectorului şef.
Din analiza situaţiilor lunare privind monitorizarea presei, a rezultat că
cele 3 articole negative la adresa inspectorului şef, nu au fost cuprinse în
raportările periodice înaintate către inspectoratul general, iar gradul de
pozitivitate al reprezentării inspectoratului judeţean în mass-media scrisă şi
audio-vizuală a scăzut cu 29%.
De asemenea, în pagina Web a inspectoratului judeţean nu au fost
afişate toate informaţiile care se comunică din oficiu, potrivit art. 5 din Legea
nr. 544/2001, respectiv sursele financiare, bugetul, bilanţul contabil, lista cu
documentele de interes public şi lista cuprinzând categoriile de documente
produse şi/sau gestionate, potrivit legii.
Pe linie de tradiţii şi educaţie au fost derulate manifestări specifice,
constând în expoziţii documentare, simpozioane, întâlniri cu veteranii de război,
dezbateri cu ocazia zilelor celor două arme, invitarea la sediul unităţii a
reprezentanţilor bisericii şi a unor personalităţi din diferite domenii de
activitate.
10.7. Organizarea ieşirii la alarmă şi a serviciului de

permanenţă. Stadiul de pregătire operativă şi de intervenţie în
situaţii deosebite
Activităţile pe care le desfăşoară personalul din serviciul de
permanenţă au fost prevăzute pentru fiecare categorie de servicii, sub formă de
260
sinoptic şi înscrise în „Registrul cu atribuţiile personalului care asigură serviciul
de permanenţă pe inspectorat”.
Planul de pază al sediului inspectoratului judeţean a fost întocmit
potrivit dispoziţiilor de linie, însă nu conţine măsurile specifice pentru paza
întărită.
Pentru verificarea capacităţii operative şi de intervenţie a personalului,
în anul 2006, au fost planificate, organizate şi desfăşurate, două exerciţii de
alarmare cu personalul de la sediul unităţii, un exerciţiu cu fiecare subunitate,
mai puţin cu Pichetul de Pompieri_______, al cărui sediu este în reconstrucţie
şi amenajare.
La nivelul inspectoratului judeţean nu au fost prevăzute proceduri
specifice în situaţii deosebite, pentru subofiţerul de serviciu pe unitate şi ofiţerul
la continuitatea conducerii.
În urma exerciţiilor de alarmare executate de conducerea
inspectoratului judeţean cu personalul de la sediul unităţii şi subunităţilor nu s-a
urmărit micşorarea timpilor de prezentare pentru personalul din cele 2 urgenţe,
iar pentru personalul care nu se poate încadra în timpul prevăzut pentru urgenţa
a II-a, nu s-au efectuat verificări practice, mergându-se pe timpul maxim
prevăzut în instrucţiunile de alarmare.
10.8. Activitatea de organizare, asigurare cu efective şi

folosirea acestora
Personalul din cadrul inspectoratului judeţean şi-a desfăşurat
activitatea potrivit ordinului de personal şi atribuţiilor din fişele postului.
Regulamentul de organizare şi funcţionare a fost întocmit fără
respectarea prevederilor de stat, în sensul că au fost stabilite atribuţii pentru
Centrul de Pregătire şi Perfecţionare –––, care nu este prevăzut în statul de
organizare.
Fişele posturilor celor doi ofiţeri din cadrul Compartimentului
management organizatoric planificare misiuni şi resurse, nu cuprind atribuţii pe
linie de organizare, iar fişa postului unui subofiţer, din Serviciul protecţie civilă,
conţine alte sarcini, specifice administratorului Centrului de conferinţe şi relaţii
publice.
Inspectorul şef, din cauza interpretării în mod eronat a prevederilor
O.M.A.I. nr. 214/2004, a nominalizat prin O.Z.U., un alt ofiţer să gestioneze
activitatea de organizare, iar statul de organizare l-a păstrat asupra sa, fapt ce a
generat şi alte disfuncţii cu privire la modul de operare a modificărilor
organizatorice aprobate. Astfel, nu au fost materializate, pe prima filă a statului,
261
numărul de posturi actualizat şi denumirea unor categorii de personal, la pct.
„c”, nu s-a aprobat schimbarea denumirii a două compartimente, la poziţia 21,
nu s-a modificat gradul funcţiei, iar coeficienţii tuturor funcţiilor nu au fost
actualizaţi.

Activitatea de logistică s-a desfăşurat în conformitate cu prevederile
ordinelor şi instrucţiunilor în vigoare. În acest sens, au fost numite comisiile de
recepţie, inventariere, declasare şi casare a bunurilor materiale, de evaluare şi
atribuire a contractelor de achiziţii publice etc. De asemenea, a fost întocmit
programul anual al achiziţiilor în funcţie de necesitate şi obiective.
Inventarierea bunurilor materiale a fost efectuată conform planificării
şi a avut în vedere determinarea situaţiei reale a patrimoniului, sens în care
conducerea inspectoratului judeţean a dispus măsuri de organizare a acestei
activităţi.
Referitor la activitatea de achiziţii a bunurilor materiale, un număr de 8
ordonanţări de plată şi 7 facturi fiscale nu au fost avizate de ordonatorul terţiar
de credite şi persoana care acordă viza de control financiar-preventiv, contrar
prevederilor pct. 3 din O.M.F.P. nr. 1792/2002 pentru aprobarea normelor
metodologice privind organizarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor
în instituţiile publice şi art. 24 alin. 2 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele
publice. De asemenea, s-a constatat nerespectarea principiului conform căruia
persoana care întocmeşte ordonanţarea nu poate să semneze şi pentru acordarea
vizei de control financiar preventiv, fiind încălcate prevederile art. 9 pct. 5 din
O.U.G. nr. 119/1999 a controlului intern şi financiar preventiv cu modificările
şi completările ulterioare, referitoare la competenţa de aprobare.
La Pichetul _____ şi punctul de documentare al inspectoratului
judeţean nu au fost efectuate confruntări lunare a înregistrărilor din fişele de
magazie cu evidenţa contabilă, fapt care încalcă prevederile art. 11 din
Instrucţiunea nr. 1031/1999 privind organizarea şi conducerea evidenţei
contabile cantitativ valorice a bunurilor materiale în unităţile Ministerului
Internelor şi Reformei Administrative.
În ceea ce priveşte aplicarea procedurii de cumpărare directă a unor
bunuri materiale nu a fost confirmat de contabilul şef procesul verbal de selecţie
a ofertanţilor, iar unele bonuri de consum nu au fost încheiate după ultima
înregistrare. În unele situaţii, recepţia bunurilor materiale s-a efectuat fără
participarea tuturor membrilor comisiei, iar în altele, gestionarul nu a confirmat
prin semnătură de primirea bunurilor.
262
Totodată, la contractele încheiate pentru anul 2006, având ca obiect
produse agroalimentare, s-a aplicat procedura atribuirii prin „cerere de ofertă”
fără a fi asigurate fondurile necesare, fiind încălcate prevederile art. 23 alin.(1)
lit. c din H.G. nr. 461/ 2001 pentru aprobarea normelor de aplicare a O.U.G. nr.
60/2001 privind achiziţiile publice.
Referitor la activitatea financiar-contabilă, necesarul de credite nu este
solicitat conform normelor metodologice specifice, fapt pentru care trimestrial
se înregistrează depăşiri ale alocaţiilor bugetare.
Certificatele de calitate aferente contractului de achiziţie la produsul
„pâine” nu au putut fi prezentate, în timp ce, pentru alte produse alimentare
acestea nu respectă condiţiile de formă şi fond stabilite prin contract şi actele
normative în vigoare.
Cu privire la inventarierea anuală, procesul verbal de instruire a
membrilor comisiei nu a fost semnat de toţi participanţii, iar formularele cu
regim special nu au fost verificate în termenul stabilit prin O.M.A.I. nr.
334/2002 şi nu au fost menţionate în liste pe serii şi numere de înregistrare.
Totodată nu s-au întocmit liste distincte pentru formulare ordinare.
Pentru bunurile materiale deţinute în comodat, listele de inventariere
nu au fost semnate de toţi membrii comisiei, conform prevederilor art. 27 alin. 2
din O.M.A.I. nr. 334/2002 pentru aprobarea normelor metodologice privind
organizarea şi efectuarea inventarierii patrimoniului şi a pct. 5, din anexa la
O.M.F.P. nr. 1753/2004, care prevede conţinutul minimal obligatoriu de
informaţii al formularului „listă de inventariere”.
De asemenea, nu toate declaraţiile de inventar conţin date despre
ultimele documente de intrare-ieşire în/din gestiune, conform punctului 9 lit. a
din O.M.F.P. nr. 1753/2004.
Referitor la plusurile constatate la Pichetul ____________ cu ocazia
inventarierii lunare, din data de 30.06.2006, în cadrul compartimentului
alimente, nu au fost solicitate explicaţii în scris gestionarului, privind cauzele şi
scopul constituirii acestora şi nu au fost înregistrate în evidenţa contabilă, fapt
ce contravine prevederilor art. 49 din actul normativ mai sus menţionat.
Comisia de inspecţie a constatat că în celelalte subunităţi nu au fost înregistrate
diferenţe cantitative scriptice sau faptice, care să justifice necesitatea
compensării plusurilor mai sus menţionate, drept pentru care a procedat la
efectuarea cercetării administrative.
În urma efectuării controlului prin sondaj a unor bunuri materiale s-a
constatat lipsa unui binoclu 7x40 IOR fără ecran şi filtru. Această situaţie s-a
datorat gestionării necorespunzătoare, precum şi faptului că inventarierea
anuală a bunurilor materiale nu s-a efectuat pe diverşi deţinători.
263
Pentru recuperarea pagubei a fost efectuată cercetarea administrativă,
iar pentru suma de 983 lei a fost întocmit angajament de plată în sarcina celui
vinovat.
În privinţa fondului de carte existent la punctul de documentare, au
fost constatate lipsa unor volume care nu au fost retrase de la persoanele cărora
le-au încetat raporturile de serviciu sau au fost transferate la alte unităţi din
structura M.I.R.A.. Acest fapt s-a datorat lipsei controlului ierarhic de către
şeful serviciului logistic şi a ofiţerului cu atribuţii în domeniul tradiţiei,
educaţiei şi sportului.
Totodată, este de menţionat că unii cititori nu au restituit cărţile
împrumutate din perioada 2003–2005, în timp ce alţii nu au semnat de primirea
acestora. În urma inventarierii parţiale s-au constatat diferenţe faţă de evidenţă,
drept pentru care s-a efectuat cercetarea administrativă.
Rapoartele de echipare ale unor cadre, pentru anul 2006 nu au fost
înregistrate şi aprobate de inspectorul şef, conform prevederilor art. 38 pct. b
alin. 3 din O.M.A.I. nr. 230/1992 privind aprobarea regulamentului uniformelor
din M.A.I. cu modificările şi completările ulterioare.
De asemenea, nu au fost solicitate rapoarte scrise cadrelor nou
încadrate, prin care să se angajeze că în caz de trecere în rezervă, înainte de anul
în care au dreptul la materialele respective, vor suporta contravaloarea bunurilor
primite.
În urma verificării unor fişe de magazie şi confruntării cu actele
contabile aferente Pichetului________, s-a constatat că acestea nu au fost
operate la zi, fapt ce contravine prevederilor art. 52 din I.M.A.I. nr. 1031/1999.
La nivelul serviciului logistic nu a fost organizată şi întocmită evidenţa
tehnico-operativă, conform prevederilor art. 56 din I.M.A.I. nr. 1031/1999 şi nu
au fost întocmite şi înaintate spre aprobare listele cu propuneri de scoatere din
funcţiune a mijloacelor fixe.
Cu privire la modul de utilizare a bonurilor de valoare pentru
achiziţionarea carburanţilor, s-a constatat faptul că bonul de predare-transfer-
restituire şi bonul de consum nu au fost întocmite pe baza situaţiilor
centralizatoare, ci a distribuţiilor individuale, iar plinurile tehnice nu au fost
distribuite scriptic la fiecare autovehicul.
În ceea ce priveşte efectuarea reviziilor tehnice care nu au necesitat un
consum de materiale, nu a fost întocmită comanda de lucru şi procesul-verbal
de recepţie, fiind încălcate prevederile art. 143 din O.M.A.I. nr. 30/2001 privind
exploatarea, întreţinerea şi repararea autovehiculelor din dotare.
De asemenea, foile de parcurs nu au fost verificate din punct de vedere
al încadrării în normele de consum, al realităţii şi legalităţii datelor înscrise,
înainte de întocmirea situaţiei centralizatoare.
264
Totodată, unele foi de parcurs nu au fost confirmate prin semnătură, la
rubrica destinată persoanei care a folosit autovehiculul, iar altele nu au fost
completate cu itinerariul parcurs, conform orarului din registrul de intrare-
ieşire.
Referitor la accidentele de circulaţie, în care au fost implicate
autovehicule din dotarea ministerului, s-a constatat faptul că în 5 situaţii nu
s-a raportat la inspectoratul general evenimentele rutiere, deşi s-a primit şi
notă observatoare în acest sens emisă de această instituţie în data de
01.03.2006.
De asemenea, nu a fost efectuată constatarea tehnică şi cercetarea
administrativă în cazul accidentelor de circulaţie, conform anexei 35 din
O.M.A.I. nr. 30/2001, deoarece inspectoratul general nu a emis precizări în
acest sens, iar prevederile O.M.A.I. nr. 1116/2001 au fost interpretate în mod
necorespunzător.
Cu privire la modul de înştiinţare şi alarmare s-a constatat că pentru un
număr de 293 de localităţi nu sunt asigurate mijloacele de legătură (telefon sau
staţie radio).
Evidenţa documentelor de conducere în secret este ţinută de
ofiţerul care coordonează activitatea de mobilizare şi care nu are prevăzut
în fişa postului atribuţii în acest sens. Totodată, cooperarea cu celelalte
structuri ale M.I.R.A. a fost realizată în baza unor documente care nu au
fost actualizate.
De asemenea, inventarierea trimestrială a documentelor de conducere
în secret nu a fost efectuată.
Registrele de evidenţă din dispecerat nu au fost înregistrate şi înseriate,
iar persoana responsabilă cu ţinerea evidenţei suporţilor magnetici nu a fost
nominalizată prin O.Z.U.
Controlul ierarhic nu a fost materializat în note de constatare, iar fişele
de evidenţă a documentelor de conducere în secret nu au fost completate
corespunzător.
Nu au fost actualizate hărţile codificate cu tabelul numărul 6 din CHT-
07-DTI pentru conducerea în secret a misiunilor specifice în cooperare cu alte
structuri ale M.I.R.A. şi obiectivele din carnetul cu abrevieri pentru convorbiri
radio CR 06.
Pentru neregulile constatate sunt responsabili următorii ofiţeri:

– lt. col.________, şef Serviciu logistic, care în anul 2006, a iniţiat
aplicarea procedurii „cererii de ofertă” la achiziţionarea de produse alimentare,
fără a avea bugetul aprobat, nu a organizat evidenţa tehnic-operativă în sectorul
tehnic, nu a dispus măsuri pentru raportarea în termen a accidentelor de
265
circulaţie produse cu autovehiculele din dotarea inspectoratului judeţean şi nu a
efectuat controlul ierarhic la fondul de carte;
– lt. col. _________, şef Serviciu prevenirea incendiilor, care a
efectuat în mod formal inventarierea tuturor bunurilor materiale aflate pe
diverşi deţinători la gestiunea punctului de documentare;
– mr. __________, contabil şef, care a avizat derularea contractelor de
achiziţionare a produselor alimentare fără să aibă aprobat bugetul unităţii, a
dispus efectuarea de plăţi fără avizul ordonatorului terţiar de credite şi nu a luat
măsuri pentru încadrarea în alocaţiile bugetare trimestriale;
– mr. ___________, şef Centru operaţional, care pe timpul cât a
gestionat activitatea de conducere în secret nu a efectuat verificarea şi
raportarea trimestrială a materialelor de conducere în secret, nu a efectuat
instruirea periodică a personalului şi nu a actualizat documentele de conducere
în secret pentru cooperarea cu celelalte unităţi ale M.I.R.A.;
– lt.col._________, ofiţer specialist I, care nu a actualizat evidenţa
funcţionării mijloacelor de alarmare acustice, pentru unele localităţi din judeţ şi
nu a întocmit documentele de inventariere a bunurilor materiale aflate la diverşi
deţinători, conform prevederilor O.M.F.P. nr. 1753/2004;
– lt. ____________, ofiţer specialist I, care nu a verificat foile de
parcurs, nu a întocmit evidenţa tehnic-operativă a mijloacelor tehnice şi nu a
dispus măsuri de încadrare în normele maxime anuale de rulaj la autovehiculele
din dotare.
10.10. Activitatea de secretariat, documente clasificate,

arhivă şi relaţii cu publicul
În cadrul inspectoratului judeţean, în perioada analizată, au fost

înregistrate 5.541 documente clasificate şi neclasificate, 1601 petiţii şi au fost
primite în audienţă 193 persoane de conducerea unităţii.
În condicile de predare-primire a corespondenţei ordinare s-a constatat
lipsa semnăturilor, (în 14 cazuri) pentru documentele remise celorlalte
compartimente, iar pentru 42 numere de înregistrare anulate nu au fost efectuate
menţiuni cu privire la motivele anulării.
Nu au fost distruse toate ordinele şi instrucţiunile Ministerului
Internelor şi Reformei Administrative, abrogate şi nu a fost efectuată, în
totalitate, clasarea lucrărilor repartizate compartimentelor din structura
inspectoratului judeţean.
266
10.11. Activitatea pe linia protecţiei informaţiilor
La nivelul inspectoratului judeţean a fost elaborat, în anul 2006,
Programul de prevenire a scurgerii de informaţii clasificate, însă nu a fost
actualizat după mutaţiile survenite în statul de organizare şi noile zone de
securitate.
Cu toate că nu s-au produs incidente de securitate, la sfârşitul anului
2006, s-a constatat lipsa unei tabele cu chei nr. – din carnetul de codificare ––,
iniţial clasificată „SECRET”, dar declasificată în urma retragerii de către
I.G.S.U., care, ulterior a fost găsită.
În urma cercetărilor efectuate de către I.G.S.U., a fost stabilită
vinovăţia col.________, în păstrarea şi manipularea documentelor în cauză,
acesta fiind sancţionat disciplinar şi schimbat din funcţia de ofiţer de securitate.
Cu această ocazie, au mai fost sancţionaţi lt. _______şi sg.maj._______, care au
manifestat superficialitate în gestionarea informaţiilor clasificate şi atenţionate
alte 4 cadre cu atribuţii pe această linie.
Acest eveniment s-a produs pe fondul existenţei unor stări tensionate
între ofiţerii din echipa managerială, precum şi a neglijenţei în manipularea
documentelor clasificate.
Registrele de evidenţă a documentelor clasificate „STRICT SECRET”,
„SECRET” şi „NESECRET”, precum şi condicile de predare-primire au fost
înregistrate în mod eronat la un alt nivel de clasificare.
Responsabil de aceste nereguli se face actualul funcţionar de securitate
al inspectoratului, lt. col._________.
Cu privire la circuitele telefonice închiriate, tip analogic – pentru
transmisii de voce între sediul inspectoratului, clădirea Complexului de cazare
şi detaşament, s-a constatat că acestea nu sunt dotate cu dispozitive de criptare
împotriva ascultărilor telefonice pasive.
10.12. Capacitatea managerială şi climatul organizaţional

Procesul de constituire a echipei manageriale a fost declanşat în data
de 15.12.2004, prin numirea inspectorului şef, col. ______şi a primului adjunct,
col. ____şi s-a încheiat în 01.01.2006, prin numirea adjunctului lt. col._______.
În adaptarea şi formarea membrilor echipei manageriale, precum şi a
întregului personal din cadrul inspectoratului judeţean, au fost valorificate
experienţa şi pregătirea profesională a inspectorului şef, dar şi elanul şi puterea
de muncă a adjuncţilor. De asemenea, pentru atingerea principalelor obiective
267
fixate la nivelul unităţii, inspectorul şef a întreprins, în general, măsurile
necesare în vederea armonizării diferitelor personalităţi ale cadrelor cu funcţii
de conducere, analizării tuturor problemelor existente pe diferite domenii de
activitate, luării şi transpunerii în practică a celor mai eficiente soluţii.
Pe timpul inspecţiei au fost analizate, de către o subcomisie din cadrul
Centrului de Psihosociologie al M.I.R.A., performanţele manageriale, climatul
organizaţional şi relaţiile cu partenerii instituţionali.
Astfel, col.________, inspector şef, prezintă o bună viziune de
ansamblu asupra dinamicii evenimentelor şi fenomenelor din planul
profesional. De asemenea, manifestă exigenţă, nu se mulţumeşte cu rezolvarea
unor sarcini profesionale într-un mod facil sau superficial şi se abate destul de
rar de la principiile sau concluziile la care ajunge, în absenţa unor argumente
demne de a-l face să-şi reorienteze opiniile.
Totodată, studiul a evidenţiat faptul că inspectorul şef nu comunică
mai deschis cu persoanele care dovedesc cinste şi loialitate în relaţiile directe de
muncă şi nu şi-a adaptat modul de abordare a colaboratorilor direcţi, în funcţie
de capacităţile profesionale şi aptitudinile acestora, pentru a fi perceput cât mai
constructiv de majoritatea subordonaţilor.
În activitatea de management nu a reuşit ordonarea mai bună a
propriilor activităţi, astfel încât să aloce un spaţiu mai mare de timp pentru o
prezenţă activă în cadrul colectivului, precum şi pentru identificarea completă a
cunoştinţelor, abilităţilor şi aptitudinilor subordonaţilor.
De asemenea, nu s-a concentrat suficient asupra obiectivelor principale
şi nu a reuşit să se adapteze la diferitele stiluri de muncă ale cadrelor cu funcţii
de conducere, în vederea creării unui climat de muncă favorabil obţinerii de
rezultate mai bune.
Sugestiile privind dezvoltarea abilităţilor manageriale vizează, în
principal, următoarele direcţii:
– să păstreze întotdeauna o atitudine pozitivă şi să conştientizeze că
există probabil o multitudine de soluţii pertinente;
– să facă abstracţie de propriul rol încercând să privească problemele şi
din alte perspective;
– să se concentreze asupra abilităţilor comune şi valorilor esenţiale
care reprezintă liantul între membrii colectivului manageriat.
Referitor la col._________, prim adjunct al şefului inspectoratului
judeţean, s-a constatat că acesta reuşeşte să-şi exprime cu uşurinţă şi în mod
manipulativ opiniile în exterior, putând să producă răsturnări de situaţii care să
nu fie neapărat în favoarea majorităţii.
Deşi, pare concentrat pe ceea ce se întâmplă în mediul socio-
profesional, este în realitate preocupat preponderent de sine şi nevoile proprii.
268
Are spirit diplomatic, atunci când este necesar, abilităţi de comunicare,
tenacitate comportamentală în plan socio-profesional, fără a excela şi fără a se
autodepăşi pentru a ajunge la rezultatele dorite.
Pentru domeniile de activitate coordonate nemijlocit, nu a stabilit
obiective şi termene realiste, nu a conferit controlului atributele de sprijin şi
îndrumare, nu a motivat, evaluat şi promovat subordonaţii pe baza rezultatelor
obţinute şi nu a desfăşurat o activitate corespunzătoare pe linia cunoaşterii
acestora.
Pentru dezvoltarea abilităţilor manageriale, trebuie să aibă în vedere
următoarele:
– să încurajeze personalul să împărtăşească opiniile lor, chiar şi cele
care diferă de ale sale, acceptând criticile constructive în spiritul în care au fost
făcute şi să evite adoptarea unei atitudini defensive;
– în cadrul şedinţelor de lucru să prezinte, în linii generale, informaţiile
importante, să le organizeze de o manieră logică, uşor de urmărit şi să elimine
detaliile inutile;
– să se asigure că acţiunile sale sunt în conformitate cu ideile susţinute
şi determinate de cele mai bune intenţii, demonstrându-şi moralitatea pentru
ambele cazuri;
– să caute în mod constant noi oportunităţi şi modalităţi de
perfecţionare şi derulare a activităţilor.
În ceea ce priveşte situaţia medicală a ofiţerului s-a constatat că acesta
a fost clasat „apt limitat în timp de pace şi de război” potrivit Certificatului -
Decizie Medicală nr. __________, emis de Comisia de expertiză medicală şi
evaluare a capacităţii de muncă a Spitalului Militar de Urgenţă________, cu
revizuire în perioada 01 – 15.09.2007.
Adjunctul şefului inspectoratului judeţean, lt. col. ________, este
considerat ca fiind un bun executant, care rezolvă sarcinile profesionale la timp
şi se caracterizează prin dinamicitate şi disponibilitate acţională, indiferent de
context sau perioadă de timp. Relevă o bună capacitate de analiză şi sinteză,
putere de selecţie şi facilitate în găsirea de soluţii pentru majoritatea
problemelor profesionale specifice. Discret şi responsabil are un bun spirit de
conlucrare cu şefii ierarhici şi disponibilitate de lucru în vederea atingerii
obiectivelor.
Studiul a scos în evidenţă că ofiţerul nu a organizat în mod
corespunzător acţiunile/activităţile ce au apărut ca urmare a unor situaţii
neprevăzute şi nu a manifestat flexibilitate comportamentală pentru a acoperi
diversitatea de sarcini profesionale.
De asemenea, nu a stabilit obiective profesionale corelate cu nivelul de
pregătire şi competenţă a colectivului, nu şi-a asumat cu mai multă forţă unele
269
eşecuri ale activităţii desfăşurate şi nu a dat dovadă întotdeauna de flexibilitate
în raporturile cu membrii colectivului.
Recomandările privind dezvoltarea abilităţilor manageriale ale acestuia
vizează, în principal, următoarele:
– să-şi îmbunătăţească percepţia globală asupra dinamicii profesionale
şi să se perfecţioneze pentru a fi la curent cu tot ceea ce este nou şi poate fi
exploatat la nivelul specific profesional;
– să conştientizeze că percepţia proprie asupra performanţei poate fi
diferită de a celorlalţi şi că acceptarea altor opinii îi poate îmbunătăţi rezultatele
obţinute;
– să fie mai operativ în desemnarea sarcinilor şi informaţiilor, iar
deciziile pe care le transmite subordonaţilor să se realizeze printr-o procedură
mai simplă, fără a pierde prea mult timp;
– în aprecierea performanţelor să nu se limiteze la recunoaşterea
succeselor individuale, ci să aprecieze, în egală măsură, realizările colectivului,
cooperarea eficientă din cadrul acestuia, confirmând importanţa contribuţiei
fiecărui membru.
Din discuţiile purtate cu reprezentanţii organelor administraţiei publice
locale, cât şi din rezultatele studiului realizat a reieşit faptul că există o bună
colaborare între inspectoratul judeţean şi aceste instituţii.
În ceea ce priveşte colaborarea/cooperarea cu reprezentanţii unităţilor
Ministerului Internelor şi Reformei Administrative din judeţ, s-a constatat că
acţiunile desfăşurate în comun, nu au fost întotdeauna la nivelul aşteptărilor, iar
contactele cu managerii acestora au fost caracterizate ca fiind marcate de
anumite elemente negative: comunicare insuficientă în cazul unor situaţii
deosebite, mediatizarea unor aspecte din competenţa inspectoratului judeţean
pentru situaţii de urgenţă – poliţie fără o consultare prealabilă şi neefectuarea
unor exerciţii în comun pentru preîntâmpinarea, înlăturarea efectelor unor
eventuale dezastre în zonele de competenţă.
10.12.1. Măsuri de ordin disciplinar

Urmare a disfuncţiilor şi deficienţelor constatate s-au dispus
următoarele măsuri de ordin disciplinar:
a) Trimiterea în faţa Consiliului de Judecată a Inspectoratului General
pentru Situaţii de Urgenţă, conform prevederilor art. 35 din Legea nr. 80/1995
privind Statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare,
coroborat cu art. 75, lit. b şi c, art. 81, alin. (2) şi art. 82 lit. (a) din O.M.A.I. nr.
400/2004 privind regimul disciplinar al personalului M.A.I., a col. __________
, pentru „comiterea de abateri grave de la prevederile regulamentelor
militare, ordinelor şi instrucţiunilor ministrului administraţiei şi
270
internelor, sau de la alte reglementări legale”şi „aducerea unor grave
prejudicii onoarei şi demnităţii militare”, referitoare la:
– încălcarea prevederilor art. 29 şi 30, din O.M.A.I. nr. 214/2004
privind aprobarea „Normelor metodologice privind activitatea de organizare în
unităţile M.A.I.”, prin aceea că nu a respectat disciplina de stat efectuând
mişcări de personal între compartimente/servicii/subunităţi prin ordin de zi pe
unitate. Acest fapt a condus şi la încălcarea prevederilor art. 54, din O.M.A.I.
nr. 300/2004 privind activitate de management resurse umane în unităţile
M.A.I., cu privire la tutela profesională;
– încălcarea prevederilor art. 18, din O.M.A.I. nr. 214/2004, prin aceea
că a emis ordin de mutare pentru gradatul voluntar, ________, la o altă
subunitate, fără a exista prevedere de stat;
– încălcarea prevederilor Anexei nr. 2, la O.M.A.I. 588/2005 pentru
aprobarea ghidului carierei personalului M.A.I., modificat şi completat prin
O.M.A.I. nr. 1463/2006, pentru modificarea şi completarea ghidului carierei
personalului M.A.I., prin aceea că nu a menţinut pe aceeaşi funcţie, timp de un
an, pe sg. maj._________, sg. maj. _________şi ___________încadraţi direct
din sursă externă;
– încălcarea prevederilor art. 120, din O.M.A.I. nr. 300/2004, prin
faptul că a pus la dispoziţie pe lt. ________fără a avea motive întemeiate, ceea
ce a condus şi la diminuarea în mod eronat a premiului anual;
– încălcarea prevederilor art. 7(13), din O.M.A.I. nr. 1111/2005
privind activitatea de asistenţă juridică în M.A.I., prin aceea că a numit ofiţer cu
cercetarea penală specială pe col.________, consilierul juridic al inspectoratului
judeţean, pentru întocmirea dosarului de trimitere în faţa Consiliului de
Judecată a plt. maj _______;
– încălcarea prevederilor art. 8(4) şi (5) din Dispoziţia directorului
D.M.R.U. nr. II/971/2006 pentru modificarea şi completarea Dispoziţiei
directorului D.M.R.U. nr. II/960/2004 privind procedurile şi formularele
utilizate în activitatea de management resurse umane în unităţile M.A.I., cu
modificările şi completările ulterioare, în sensul că, la evaluarea anuală a unui
ofiţer nu a efectuat calculul mediei aritmetice ponderată, fapt pentru care
calificativul anual a fost diminuat de la „Foarte Bun” la „Bun”.
– încălcarea prevederilor art. 19, lit. k, din R.G. 3, Regulamentul
Disciplinei Militare, prin aceea că a propus ridicarea unui număr de 6 sancţiuni
disciplinare fără a efectua o analiză, a fiecărui caz în parte, în şedinţa de
comandă;
– încălcarea prevederilor Anexei 5, din O.M.A.I. nr. 0472/1995 pentru
aprobarea normativului privind atribuirea posturilor telefonice de oraş şi
instituţie în unităţile M.A.I., prin aceea că a aprobat instalarea, la domiciliu său,
a unui post telefonic conectat în centrala de interior a unităţii;
271
– nu a luat măsuri de executare şi raportare, la ordinul I.G.S.U. nr.
S/89219 din 15.11.2006, privind acordarea sporului de 50%, pentru lucrări de
excepţie;
– desfăşurarea unor activităţi care contravin normelor de comportare ce
decurg din calitatea de militar, conform art. 30, din Legea nr. 80/1995, în sensul
că a determinat cadre din unitate şi din afară acesteia să participe la un joc
piramidal şi a organizat vânzarea unei cărţi, a cărei autor este împreună cu
adjunctul său, în incinta unităţii, prin soţiile acestora, cadre militare în
inspectoratul judeţean;
– afectarea imaginii Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „____”
al judeţului_____, precum şi a climatului organizaţional prin existenţa unui
număr mare de rude şi afini, fapt ce a condus la apariţia unor articole negative
în presa locală, dar şi la crearea unor stări tensionate şi de nemulţumire în
rândul celorlalte cadre.
Menţionăm faptul că, ofiţerul a mai fost judecat, în cursul anului 2006,
în Consiliul de Judecată al I.G.S.U., pentru „neurmărirea îndeplinirii Ordinului
inspectorului general nr. 1428/2006, privind numirea la termen a comisiilor de
concurs” şi sancţionat disciplinar cu „Avertisment”.
b) Analizarea în şedinţa de lucru a inspectorului general, a situaţiei
medico-militare a col.______, după prezentarea la Comisia de expertiză
medicală şi evaluare a capacităţii de muncă a Spitalului Militar de Urgenţă
______ în vederea revizuirii, şi luarea măsurilor ce se impun, în conformitate cu
prevederile art. 92 alin 2 din O.M.A.I. nr. 516/2003 privind acordarea asistenţei
medicale în reţeaua sanitară a M.A.I..
c) Sancţionarea cu „Avertisment” a lt. col.______, conform art. 33 din
nr. 46 din R.G. 3 Regulamentul Disciplinei Militare, pentru că nu a verificat
modul de îndeplinire a atribuţiilor specifice de către personalul din subordine,
pe linia avizării/autorizării documentaţiilor privind securitatea la incendiu, nu a
stabilit în fişa postului personalului din subordine atribuţii specifice controlului,
conform prevederilor ordinului inspectorului general nr. 1119/2005, nu a
evidenţiat în procesele verbale întocmite în urma controalelor efectuate
disfuncţionalităţile constatate şi modul de rezolvare a acestora, precum şi
efectuarea în mod formal a inventarierii tuturor bunurilor materiale aflate pe
diverşi deţinători, la gestiunea punctului de documentare.
d) Sancţionarea cu „Avertisment” a lt.col._______, conform art. 33 din
nr. 46 din R.G. 3, Regulamentul Disciplinei Militare, pentru că, nu a actualizat
evidenţa funcţionării mijloacelor de alarmare acustice pentru unele localităţi din
judeţ şi nu a întocmit documentele de inventariere a bunurilor materiale aflate la
272
diverşi deţinători, conform prevederilor ordinului ministrului finanţelor publice
nr. 1753/2004.
e) Sancţionarea cu „Avertisment” a lt._________, conform art. 33 din
nr. 46 din R.G. 3, Regulamentul Disciplinei Militare pentru că, nu a verificat
foile de parcurs, nu a dispus măsuri de încadrare în normele maxime anuale de
rulaj la autovehiculele din dotare şi nu a întocmit evidenţa tehnico operativă a
mijloacelor tehnice.
f) Sancţionarea cu „Mustrare scrisă” a lt.col.________, conform art. 33
din Legea nr. 80/1995, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu
art. nr. 47 din R.G. 3, Regulamentul Disciplinei Militare, pentru că nu a
respectat prevederile legale, în anul 2006, referitoare la faptul că a iniţiat
aplicarea procedurii cererii de ofertă la achiziţionarea de produse alimentare,
fără a avea bugetul aprobat, nu a organizat evidenţa tehnic-operativă în sectorul
tehnic, nu a dispus măsuri pentru raportarea în termen a accidentelor de
circulaţie produse cu autovehiculele din dotarea inspectoratului judeţean, nu a
efectuat controlul ierarhic la fondul de carte şi nu a efectuat inventarierea
patrimoniului conform instrucţiunilor în vigoare.
g) Sancţionarea cu „Avertisment scris” a inginer___________,
conform art.264 alin 1 lit a. din Legea nr. 53/2003, Codul muncii cu
modificările şi completările ulterioare, pentru că nu a îndeplinit în mod
corespunzător atribuţiile specifice pe linia avizării/autorizării documentaţiilor
privind securitatea la incendiu şi protecţia civilă.
h) Pentru îndeplinirea în mod necorespunzător a sarcinilor şi
atribuţiilor specifice pe timpul inspecţiei au fost atenţionate următoarele cadre
militare: lt.col.________, mr.________şi mr._______.

slabe

Urmare a diagnozei viabilităţii manageriale la inspectoratul judeţean
de poliţie, analizaţi cauzele generatoare de puncte forte şi slabe în următoarele
domenii de activitate:
a) activitatea în domeniul prevenirii situaţiilor de urgenţă;
b) activitatea de monitorizare, analiză, sinteză şi evaluare a situaţiilor
de urgenţă;
c) managementul resurselor umane;
d) ordinea şi disciplina militară;
273
e) relaţii publice, tradiţii, educaţie şi sport;
f) organizarea ieşirii la alarmă şi a serviciului de permanenţă;
g) pregătirea operativă şi de intervenţie în situaţii deosebite;
h) organizarea, asigurarea cu efective şi folosirea acestora;
i) managementul financiar şi logistic;
j) activitatea de secretariat, documente clasificate, arhivă, relaţii cu
publicul şi protecţia informaţiilor clasificate;
k) capacitatea managerială şi climatul organizaţional.
10.13.2. Măsuri de ordin organizatoric

eficientizarea activităţilor inspectoratului judeţean pentru situaţii de urgenţă (o
variantă este prezentată în anexa nr. 4).
274
ANEXA NR. 1
PROGRAMUL DE ACŢIUNI ŞI MĂSURI

pentru îmbunătăţirea activităţii unui inspectorat de poliţie
judeţean
I. Pe linia activităţii de resurse umane

1. Elaborarea unei metodologii proprii şi realizarea unor instructaje
bine documentate ale poliţiştilor care au atribuţii de evaluare a personalului şi
de soluţionare a contestaţiilor, precum şi a poliţiştilor cooptaţi pentru efectuarea
cercetărilor prealabile şi analizarea în consiliile de disciplină, în vederea
respectării întocmai a prevederilor legale în vigoare referitoare la activitatea de
evaluare a personalului, modul de organizare şi desfăşurare a concursurilor,
respectiv efectuarea cercetărilor prealabile/analizarea în consiliile de disciplină.
Termen:______
Răspunde: Şeful inspectoratului
Şeful Serviciului Management Resurse Umane
2. Planificarea, în regim de urgenţă, a comisarului de poliţie____
pentru a participa la un curs în specialitatea postului pe care îl ocupă în prezent.
Termen:______
Răspunde: Şeful Inspectoratului
Şeful S.M.R.U.
3. Reanalizarea situaţiei ag. şef adj.___ ag.şef adj.__ şi ag. şef pr. ___,
sancţionaţi cu „Amânarea promovării în grade profesionale sau funcţii superioare”,
în vederea individualizării uneia din cele două sancţiuni şi întocmirea dispoziţiilor
de personal privind modificarea, în parte, a celor emise anterior.
Termen:_____
Răspunde: Inspectorul şef
Şeful S.M.R.U.
4. Abrogarea Metodologiei nr.70822 din____, de aplicare a Ordinului
M.A.I. nr.1251/30.03.2006 privind modificarea şi completarea Anexei
Ordinului M.A.I. nr.600/2005.
Termen______
Răspunde: Inspectorul şef
Şeful S.M.R.U.
275
5. Întreprinderea demersurilor necesare pentru procurarea modelului de
Fişă matricolă, conform Anexei nr. 6 la Ordinul M.A.I. nr. 300/2004, pentru tot
Termen:_____
Răspunde: Şeful S.M.R.U.
6. Actualizarea dosarelor personale, cu toate modificările survenite în
activitatea socio-profesională a personalului inspectoratului.
Termen:_____
Răspunde: Şeful S.R.M.U.
7. Actualizarea şi corectarea istoricului persoanelor din aplicaţia e-
management resurse umane, cu cele din dosarele personale, conform adresei
Direcţiei Generale Management Resurse Umane nr. 144162.
Termen:______
8. Refacerea planurilor de pregătire continuă a personalului acolo unde
se impune pentru anul 2007, în strictă conformitate cu prevederile
Instrucţiunilor nr. 363/2002 privind pregătirea continuă a personalului.
Termen:_____
9. Îmbunătăţirea procesului de pregătire continuă a personalului
prin elaborarea unor teme specifice şi însuşirea temeinică a reglementărilor
cu privire la activitatea de management resurse umane, în vederea aplicării
de către personalul Serviciului cu bune rezultate în practică a tuturor
cerinţelor specifice.
Termen:_____
Răspund: Şeful Inspectoratului
Şeful S.M.R.U.
10. Întocmirea lecţiilor prevăzute în cadrul activităţilor de pregătire cu
indicarea bibliografică în detaliu.
Termen: _____
11. Analizarea periodică a activităţilor desfăşurate privind completarea
pregătirii profesionale şi formare a poliţiştilor nou încadraţi, respectarea
reglementărilor în vigoare privind tutela profesională.
Termen:_____
Şeful S.M.R.U.
276
II. Pe linia activităţii financiar-contabile
12. Actualizarea şi reţinerea garanţiei materiale la nivelul soldei
indexate pentru _____ cadre ale unităţii.
Termen:______
Răspund: contabil sef _____
ag. şef pr. _____
13. Reţinerea diferenţei achitate în plus la compensaţia de chirie pentru
ag. _____.
Termen: ______
Răspund: contabil şef cms.şef .____
cms._____
14. Întocmirea conform prevederilor legale în vigoare a notelor
justificative aferente achiziţiilor directe pentru compartimentul „alimente“.
Termen: _____
Răspund: contabil sef _____
15. Vizarea pentru „Bun de plată” a tuturor facturilor aferente

achiziţiilor publice de către ordonatorul de credite.
Termen: _______
Răspund: Insp. şef – cms. şef _____
contabil şef – cms.şef _____
III. Pe linia activităţii de management logistic

16. Identificarea unui imobil corespunzător funcţionării Poliţiei
Municipiului _____ sau demararea negocierilor, conform prevederilor legale,
cu actualul proprietar în vederea achiziţionării imobilului în care funcţionează
structura respectivă.
Termen: _____
Răspund: Şeful inspectoratului
Şeful Serviciului de Logistică
17. Solicitarea fondurilor necesare pentru continuarea şi finalizarea
lucrărilor la spaţiile pentru persoanele reţinute sau arestate din cadrul arestului
preventiv al unităţii.
Termen: ______
18. Întocmirea şi transmiterea către I.G.P.R.-D.L. a documentelor
aferente pentru imobilele achiziţionate, respectiv pentru Serviciul Poliţiei
277
Rutiere din cadrul I.P.J._____, Poliţia oraşului _____ şi Postul de Poliţie____,
pentru elaborarea proiectelor de hotărâre de guvern, în vederea înscrierii
acestora în inventarul Ministerului Finanţelor Publice.
Termen:______
19. Întocmirea şi transmiterea către I.G.P.R. a documentaţiilor aferente
pentru imobilele retrocedate, respectiv cele în care a funcţionat Poliţia
Municipiului _____ şi Gospodăria Agrozootehnică a unităţii, pentru elaborarea
proiectelor de hotărâre de guvern, în vederea scăderii acestora din inventarul
Ministerului Finanţelor Publice.
Termen:_____
Şeful serviciului de logistică
IV. Pe linie de comunicaţii şi informatică

20. Actualizarea şi completarea planului comunicaţiilor I.P.J.____,
conform prevederilor, instrucţiunilor şi ordinelor în vigoare.
Termen:______
Şeful Compartimentului Comunicaţii şi Informatică
21. Întocmirea formelor legale în vederea declasării şi casării
mijloacelor fixe, obiectelor de inventar şi a materialelor depăşite din punct de
vedere tehnic şi moral.
Termen: _____
22. Comunicarea cooperării pe linie de conducere în secret, cu celelalte
structuri M.I.R.A. din judeţul _____, prin înscrierea acestora în Carnetul cu
prescurtări pentru convorbiri radio ––.
Termen:______
23. Menţinerea permanentă în stare de recepţie, în cadrul dispeceratelor a
echipamentelor din reţeaua PHOENIX, pentru asigurarea gradului de operativitate
a comunicaţiilor, între inspectoratul judeţean şi subunităţi
Termen:______
278
24. Instruirea periodică a personalului ce utilizează aparatura de
comunicaţii fir, radio şi echipamente informatice asupra modului de exploatare
şi întreţinere a acestora.
Termen:______
25. Instruirea periodică a personalului, pe bază de semnătură, privind
Dispoziţia de comunicaţii nr. S/933561 din ______
Termen:______
V. Pe linia managementului activităţilor de investigare a

fraudelor
26. Se va analiza nivelul de acoperire informativă a locurilor şi
mediilor de interes operativ, se va proceda la reevaluarea informatorilor
existenţi şi se va stabili un nou necesar pentru o acoperire informativă eficientă.
Termen:_______
Răspund: cms. şef _____
Şeful S.I.F.
27. Vor fi analizate persoanele aflate în atenţie, urmând a se identifica
noi elemente potenţial periculoase a săvârşi infracţiuni de natură economico-
financiară, cu grad de complexitate şi prejudicii mari şi se va proceda la
scoaterea din evidenţă a celor care au fost luate în atenţie, în mod nejustificat.
Termen:______
Şeful S.I.F.
28. În baza prevederilor Dispoziţiei D.I.F. nr. 420.795 din____, pentru
eficientizarea şi alinierea la standardele instituţionale şi profesionale în
domeniu, vor fi efectuate demersurile necesare în vederea includerii pe statul de
organizare al S.I.F. a ofiţerilor care îşi desfăşoară activitatea pe linia
criminalităţii economico-financiare la Poliţia municipiului____, şi Poliţia
oraşului ______, Poliţia oraşului ______ şi Poliţia oraşului ______.
Termen: ______
Şeful Serviciului Investigare a Fraudelor
29. Realizarea unei activităţi de documentare privind cunoaşterea
fenomenelor infracţionale cu caracter local sau regional, care afectează în mod
279
deosebit climatul de afaceri, valorificarea datelor şi informaţiilor colectate prin
colaborare cu alte structuri specializate, în acest sens.
Termen: ______
Şeful Serviciului Investigare a Fraudelor
30. Folosirea capacităţilor structurii teritoriale de analiză a
informaţiilor în realizarea de analize operaţionale şi hărţi relaţionale necesare
documentării activităţii infracţionale în dosarele de urmărire informativă, acest
lucru rezultând din conceptul Poliţiei Române, de conducere pe baza
informaţiilor – „intelligence led policing“ – în vederea susţinerii
managementului şi echipelor de investigatori prin pachete analitice.
Termen: _____
Răspunde: cms. şef _____
Şeful S.I.F
31. Accesarea bazelor de date existente la nivelul Ministerului
Internelor şi Reformei Administrative, (Furt Auto, Urmăriţi, Verificări Vamă,
Paşapoarte, Evidenţa Populaţiei, Trecerea Frontierei, Permise Autor şi
Înmatriculări, ReCom on line, Firme Fantomă etc.), pentru obţinerea unor
informaţii cât mai exacte în toate cauzele aflate în lucru ( penale, diverse
secrete, petiţii etc);
Termen: _____
32. Întocmirea mapelor documentare, în conformitate cu prevederile
art. 57 din O.M.A.I. nr. 01410/2006 existente asupra ofiţerilor de investigare a
fraudelor din unităţile teritoriale, şi actualizarea documentelor componente,
astfel încât să devină instrumente utile de lucru;
Termen: _____
Răspunde: Şeful S.I.F.
33. Dinamizarea activităţii de constatare şi soluţionare a infracţiunilor
din domeniile subsecvente subprogramului sectorial „Antifraudă“, pe liniile de
muncă: „fraude vamale“, „valută, aur şi pietre preţioase“, „transporturi rutiere“,
„asigurări reasigurări“, „lichidare şi organizare judiciară“;
Termen: _____
Şeful S.I.F.
34. Identificarea de către conducerea S.I.F. şi a Poliţiei or. Horezu, a
modalităţii de preluare de către S.I.F. a dosarului nr. 1338/P/2005 în care se
280
reclamă un prejudiciu de _____ lei, aflat în lucru la sinsp. ____care este în
tutelă profesională.
Termen: _____
Răspunde: Şeful S.I.F.
35. Îmbunătăţirea marketingului instituţional prin: informarea opiniei
publice asupra activităţii S.I.F., sens în care:
– vor fi organizate şi desfăşurate conferinţe de presă pe probleme de
interes general, în domeniul prevenirii şi investigării fraudelor;
– briefing-uri periodice pentru prezentarea subiectelor de actualitate
din activitatea de investigare a fraudelor şi a informaţiilor de interes public;
– transmiterea în timp util a tuturor cazurilor semnificative
instrumentate la Direcţia de Investigare a Fraudelor, în vederea mediatizării sau
informării conducerii I.G.P.R. şi M.I.R.A.
Termen: _____
Şeful S.I.F.
VI. Pe linia managementului activităţii de investigaţii

criminale
36. Evaluarea potenţialului informativ existent la nivelul inspectoratului,
analiza contribuţiei reţelei informative la constatarea unor infracţiuni şi
documentarea activităţii infracţionale a persoanelor aflate în atenţie.
Termen: _____
Şeful S.I.C.
37. Analizarea cauzelor şi lucrărilor cu A.N. aflate în lucru la nivelul
tuturor structurilor subordonate Inspectoratului de Poliţie al Judeţului_____,
evidenţierea deficienţelor şi dispunerea măsurilor necesare, pentru
îmbunătăţirea procentului de soluţionare a acestora prin identificarea autorilor.
Termen: _____
Şeful S.I.C.
38. Analizarea, distinct, în cadrul consiliului de conducere a tuturor
programelor şi planurilor de prevenire şi combatere a criminalităţii judiciare,
privind stadiul desfăşurării acţiunilor stabilite şi dispunerea măsurilor necesare
pentru atingerea scopurilor propuse.
Termen: _____
Şeful S.I.C.
281
VII. Pe linia managementului activităţii de criminalistică
39. Restudierea Dispoziţiilor I.G.P.R. nr ––, de către personalul
serviciului criminalistic.
Termen:_____
Şeful S.C.
40. Planificarea unor aplicaţii practice cu poliţiştii criminalişti în
vederea perfecţionării metodelor de descoperire, ridicare şi conservare a
urmelor criminalistice şi a fotografierii acestora.
Termen: _____
Răspund: cms. şef._____
Şeful S.C.
41. Evaluarea lunară de către şeful serviciului criminalistic a cel puţin
un lucrător din subordine.
Termen: _____
Răspund: cms. şef______
Şeful S.C.
VIII. Pe linia managementului activităţii privind regimul

armelor, explozibililor şi substanţelor toxice
42. Reevaluarea informatorilor din legătura poliţiştilor Biroului
A.E.S.T., recrutarea unor noi informatori cu posibilităţi de penetrare în locurile,
mediile, obiectivele de interes operativ, în rândul persoanelor care comit
infracţiuni pe această linie de muncă.
Termen: _____
Răspund: cms. şef____
Şeful Serviciului A.E.S.T.
IX. Pe linia managementului activităţii de ordine publică

43. Se va analiza contribuţia agenţilor de siguranţă publică la
prevenirea infracţionalităţii stradale în mediul urban, urmată de măsuri
corespunzătoare pentru îmbunătăţirea acestui indicator.
Termen: _____
Şeful Serviciului P.O.P.
44. Se va analiza contribuţia personalului de la posturile de poliţie
comunale la prevenirea infracţiunilor de natură judiciară din mediul rural şi vor
fi stabilite măsurile ce urmează a fi întreprinse.
282
Termen: _____
45. Vor fi evaluate în cadrul consiliului de conducere toate programele
şi planurile de acţiuni aflate în derulare şi vor fi dispuse măsurile necesare care
să permită antrenarea întregului personal, cu atribuţii în domeniul ordinii şi
siguranţei publice la realizarea obiectivelor şi ţintelor propuse; se va acorda o
deosebită atenţie programului „Prevenirea şi combaterea criminalităţii stradale
în sistem integrat” şi programului „Să exmatriculăm violenţa”.
Termen: _____
Răspund: cms.şef _____
46. Realizarea unor activităţi de monitorizare şi verificare cu privire la
managementul organizării dispozitivelor de siguranţă publică şi patrulare
privind controlul şi coordonarea în teren a acestora, întreţinerea echipamentelor
din dotare şi portul uniformei.
Termen: _____
Răspund: cms.şef _____
47. Monitorizarea funcţionării conceptului de utilizare a
autovehiculelor de patrulare repartizate în mediul urban şi rural, în special, în
cazul intervenţiilor la solicitările primite prin S.U.A.U. 112., respectarea
procedurilor instituite prin Manualul de bune practici.
Termen: _____
48. Intensificarea activităţilor de parteneriat cu populaţia, de
cunoaştere a poliţistului de proximitate şi a atribuţiilor acestuia.
Termen: _____
Răspund: cms. şef_____
49. Monitorizarea activităţii de pregătire a personalului cu ajutorul
ofiţerilor formatori, organizarea la nevoie a unui curs de pregătire a formatorilor
(numai în situaţia existenţei fluctuaţiei de personal).
Termen: _____
283
X. Pe linia managementului activităţii Poliţiei Rutiere
50. Şeful Poliţiei Rutiere va întocmi o dispoziţie pentru monitorizarea
activităţii de înregistrare şi raportare a celor ______ de accidente de circulaţie,
care se încadrau în categoria accidentelor grave de circulaţie conform
Instrucţiunilor M.I.R.A. nr. 766/1998, dar care au fost raportate ca accidente
uşoare.
Termen: ______
Şeful Serviciului Poliţie Rutieră
51. Monitorizarea activităţii ofiţerilor poliţiei rutiere privind implicarea
acestora în îndrumarea şi controlul agenţilor cu atribuţiuni specifice de la
posturile de poliţie comunale.
Termen: _____
Şeful Poliţiei Rutiere
52. Intensificarea acţiunilor preventive cu atragerea tuturor ofiţerilor şi
agenţilor cu atribuţii în domeniu şi ridicarea fermităţii personalului faţă de
abaterile la regimul circulaţiei rutiere.
Termen: _____
Răspund: cms. şef ____
Şeful Poliţiei Rutiere
XI. Pe linia managementului activităţii de urmărire

penală
53. Analizarea periodic, de către conducerea inspectoratului împreună
cu şefii celorlalte structuri subordonate, a dosarelor mai vechi de ____ zile şi
adoptarea unor măsuri în vederea soluţionării conform termenelor prevăzute de
Dispoziţiile I.G.P.R. precum şi a celor dispuse de către procuror.
Termen: _____
Răspund: cms. şef ____
Şeful Serviciului Cercetări Penale
54. Îmbunătăţirea condiţiilor arestaţilor şi a personalului de serviciu
prin definitivarea lucrărilor de modernizare a arestului (cabinet medical, grupuri
sanitare, birou de anchetă) .
Termen: _____
Şeful Serviciului Cercetări Penale
284
XII. Pe linia activităţii de cazier judiciar, statistică şi
evidenţa operativă
55. Definitivarea implementării datelor de identitate a persoanelor cu
fişe nominale de cazier judiciar, evidenţa operativă şi specială în aplicaţia de
emitere a certificatelor de cazier create de C.N.A.B.D.E.P.
Termen: _____.
Răspund: cms. şef _____.
Şeful S.C.J.S.E.O.
56. Intensificarea cooperării cu structurile judeţene şi centrale ale
C.N.A.B.D.E.P. şi I.N.E.P., în vederea identificării de către aceste autorităţi,
conform competenţelor, a persoanelor cu fişe nominale de cazier judiciar,
evidenţă operativă şi specială implementate în aplicaţia de emitere a
certificatelor de cazier, creată de C.N.A.B.D.E.P., dar neidentificate.
Termen: ____
Şeful S.C.J.S.E.O.
57. Identificarea, amenajarea şi dotarea unui spaţiu corespunzător
pentru ghişeul de cazier judiciar, la momentul definitivării implementării fişelor
persoanelor cunoscute cu antecedente, în aplicaţia C.N.A.B.D.E.P. pentru
eliberarea pe loc a certificatelor de cazier judiciar pentru persoanele fără
antecedente penale.
Termen: _____
Şeful S.C.J.S.E.O.
58. Efectuarea de controale periodice pentru asigurarea securităţii
fişelor nominale de cazier judiciar, în sensul depistării eventualelor defecţiuni
ale sertarelor de clasor.
Termen: _____
Răspunde: Şef S.C.J.S.E.O.
59. Începerea înscrierii codului numeric personal al titularilor fişelor
de dactiloscopie, prin identificarea persoanelor în baza de date a
C.N.A.B.D.E.P., după definitivarea introducerii datelor de cazier judiciar.
Termen: _____
Răspunde: Şef S.C.J.S.E.O.
60. Crearea unor aplicaţii informatice locale, din care să poată fi
extraşi indicatori în timp real şi care să reflecte situaţia operativă a unităţilor de
poliţie comunale, orăşeneşti, municipale etc.
285
Termen: _____
Răspund: Inspectorul şef.
Şeful S.C.J.S.E.O.
61. Intensificarea pregătirii profesionale, pe linia cunoaşterii legislaţiei
generale şi de uz intern în domeniul statistic judiciar, pentru lucrătorii
formaţiunilor operative şi prelucrarea cu aceştia a necesităţii completării
corespunzătoare a tipizatelor de lucru.
Termen: _____
Răspund: Conducerea I.P.J. ____
Şeful S.C.J.S.E.O
Şefii formaţiunilor operative
62. Intensificarea pregătirii în domeniul informatic specific, pentru
lucrătorii de statistică judiciară din formaţiunile orăşeneşti şi municipale.
Termen: _____
Răspunde: Şeful S.C.J.S.E.O.
63. Identificarea din timp a unor lucrători tineri cu aptitudini specifice
care să fie în primă fază detaşaţi, instruiţi şi apoi titularizaţi pe post, la
compartimentele de profil de la unităţile de poliţie orăşeneşti şi municipale.
Termen: _____
Răspund: Inspectorul şef
Şeful S.C.J.S.E.O.
64. Sprijinirea practică a lucrătorilor de statistică judiciară de către
şeful ierarhic şi conducerea I.P.J., precum şi instruirea lucrătorilor operativi de
către şefii formaţiunilor respective, în ceea ce priveşte modul de lucru,
colaborarea profesională şi relaţiile de serviciu, pentru bunul mers al activităţii
specifice.
Termen: _____
Răspund: Conducerea I.P.J._____
Şeful S.C.J.S.E.O.
Şefii formaţiunilor operative
65. Îmbunătăţirea cooperării cu unităţile de parchet în vederea
evidenţierii în situaţia statistică a rechizitoriilor întocmite de către acestea.
Termen: Permanent
Şeful S.C.J.S.E.O.
66. Suplimentarea statului de organizare a Serviciului Cazier Judiciar,
Statistică şi Evidenţe Operative al I.P.J. cu un post de ofiţer informatician şi cu
286
un post de agent, având în vedere proiectele existente pe linie de cazier judiciar,
evidenţă specială şi statistică judiciară şi evitarea blocajelor în procesul muncii.
Termen: _____
67. Efectuarea demersurilor necesare pentru transformarea actualei
funcţii de personal contractual din compartimentul de statistică judiciară a
Poliţiei Municipiului _______în post de agent şi suplimentarea statului acestei
formaţiuni cu o funcţie de agent.
Termen: _____
68. Identificarea unui spaţiu corespunzător ca dimensiune, condiţii de
păstrare, amenajare şi securitate pentru camera de corpuri delicte de bunuri
comune şi arme şi menţinerea acestor spaţii din punct de vedere al stabilităţii
locative.
Termen: ____
69. Efectuarea controlului periodic asupra activităţii desfăşurate de
gestionarii camerelor de corpuri delicte privind modul de păstrare şi conservare
a acestor bunuri.
Termen: _____
Răspunde: Şeful S.C.J.S.E.O.
XIII. Pe linia activităţii de asistenţă juridică

70. Constituirea unei evidenţe centralizate a dispoziţiilor cu caracter
normativ şi a protocoalelor la nivelul I.P.J.____; consilierii juridici vor avea
permanent în vedere avizarea pentru legalitate a proiectelor de protocoale,
convenţii şi înţelegeri derulate de inspectorat, ori în legătură cu obiectul de
activitate al acestora, emise ori semnate de şeful inspectoratului.
Termen: ____
Răspund: Şeful I.P.J.____
Consilierii juridici
71. Organizarea primirii, evidenţei, păstrării şi arhivării documentelor
la nivelul compartimentului juridic, în conformitate cu prevederile Instrucţiunii
M.A.I. nr. 1000/2005, completarea registrelor de evidenţă prevăzută de I.M.A.I.
nr. 1111/2005, cu respectarea rubricilor prevăzute în modelele puse la dispoziţie
de către ofiţerii din cadrul D.G.J.
Termen:_____
Răspunde: Şeful I.P.J.____
287
72. Refacerea apărării formulate în dosarul nr. 280/46/2007 şi în
acţiunea promovată împotriva pârâtului _____
Termen: _____
Răspund: Şeful I.P.J._____
Consilierii juridici
73. Întocmirea programului anual al achiziţiilor publice în conformitate
cu prevederile legale în vigoare.
Termen: ____
XIV. Pe linia activităţii de secretariat şi protecţia

documentelor clasificate
74. Organizarea şi desfăşurarea unor controale periodice de către
structura de securitate, vizând respectarea măsurilor de protecţie a informaţiilor
clasificate.
Termen: _____
Funcţionarul de securitate
75. Monitorizarea activităţii de primire, înregistrare şi soluţionare a
petiţiilor, urmărindu-se eliminarea disfuncţiilor grave constatate cu ocazia
inspecţiei, analizarea acestei activităţi conform art. 26 din O.M.A.I. nr.
190/2004.
Termen: _____
Şeful S.M.O.C.P.
288
ANEXA NR. 2
PROGRAM DE ACŢIUNI ŞI MĂSURI
pentru eficientizarea activităţilor direcţiei poliţiei de frontieră şi

inspectoratelor judeţene din subordine
1. Organizarea şi executarea unui control la structurile de relaţii

internaţionale, juridic şi management logistic din cadrul I.G.P.F.R., în vederea
verificării modului de îndeplinire a obiectivelor specifice domeniilor din
responsabilitate.
Execută: Corpul de Control în cooperare cu specialişti din
D.G.A.E.R.I; D.G.J.; D.G.M.L.A.
Răspunde: Directorul general al Corpului de Control.
2. Actualizarea procedurilor de control în punctele de trecere a
frontierei în concordanţă cu prevederile Manualului practic pentru poliţistul de
frontieră (Manualul Schengen) şi Regulamentul EC nr. 562/2007 al
Parlamentului European (exemplificăm cazurile de nepermitere a intrării în ţară,
obiectul consemnelor de tipul „controlului amănunţit” în cazul persoanelor
etc.).
Termen: _____
Execută: D.C.M.I. din cadrul I.G.P.F.R.
Răspunde: conducerea I.G.P.F.R.
3. Elaborarea unui proiect de modificare a Ordonanţei de Urgenţă a
Guvernului nr. 194/2002 actualizată (respectiv legea nr. 56/2007), privind
regimul străinilor în România, în referire la art. 32 privind condiţiile de anulare
a vizelor de poliţiştii de frontieră. Se vor armoniza astfel prevederile cu
Manualul Schengen, care dă posibilitatea anulării vizelor ţărilor membre ale
Uniunii Europene de poliţiştii de frontieră, în timp ce pentru viza românească
aceştia trebuie să solicite acordul D.G.A.C. din M.A.E.
Termen: ______
4. Realizarea unor proceduri unitare de control, constatare şi
consemnare a litigiilor, precum şi prezentarea unor teme de pregătire
profesională, însoţite de aplicaţii practice, pentru ofiţerii şi agenţii care
289
desfăşoară activităţi în punctele de trecere, cu privire la evenimentele a căror
producere constituie litigiu şi activităţile care se desfăşoară în asemenea situaţii.
Termen: _____
5. Iniţierea demersurilor necesare pentru modificarea şi completarea
Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, la
art. 16 punctele (2), (3) şi (4) care se aplică cetăţenilor străini, în sensul
introducerii unei prevederi care să permită aplicarea unui consemn de tip N.P.I.
(pe diferite perioade), pentru cetăţenii străini, care nu şi-au achitat obligaţiile
faţă de statul român, înainte de ieşirea din ţară (în cazul sancţiunilor
contravenţionale aplicate şi neachitate).
Termen: _____
6. Actualizarea dispoziţiei I.G.P.F.R. nr. 59.707/2003 privind
organizarea şi funcţionarea camerelor de triere şi reţinere administrativă în
concordanţă cu modificările aduse C.P.P. şi normele Uniunii Europene.
Termen: _____
7. Analizarea oportunităţii preluării atribuţiilor şefului de punct
(prin radierea funcţiei) de către şefii de ture având în vedere că acesta nu
poate gestiona permanent atât activitatea lucrătorilor repartizaţi în P.T.F., din
cele 4 ture de serviciu, cât şi soluţionarea cu operativitate a litigiilor apărute.
Termen: ______
8. Armonizarea Metodologiei I.G.P.F.R. nr. S/418/16.07.2004. cu
privire la activitatea de relaţii cu publicul şi a Dispoziţiei I.G.P.F.R. nr.
S/788/26.11.2004, cu privire la circuitul şi gestionarea documentelor cu
prevederile O.M.A.I. nr. 190/2004 şi Instrucţiunile nr. 1000/2005, privind
activitatea de secretariat.
Termen: _____
Execută: conducerea I.G.P.F.R.
9. Armonizarea conţinutului Dispoziţiei I.G.P.F.R. nr. 4410 din ____,
privind verificarea sesizărilor referitoare la personalul Poliţiei de Frontieră cu
prevederile art.13 aliniat (2) din ordinul M.A.I. nr. 190/2004, în legătură cu
modul de înregistrare şi clasare a petiţiilor.
Termen: _____
Execută: Serviciul Cabinet din I.G.P.F.R;
290
10. Conducerea I.G.P.F.R. va analiza posibilitatea acoperirii cu
absolvenţi ai Şcolii de Agenţi P.F.____. promoţia ___, a celor ___ posturi
vacante din statul de organizare al I.J.P.F.____ de posturi vacante de la I.J.P.F.
____ şi ____de posturi vacante de la I.J.P.F. ____
Răspunde: conducerea I.G.P.F.R;
11. Remedierea deficienţelor constatate la I.J.P.F. Iaşi pe linie de
achiziţii publice şi respectarea cu stricteţe a prevederilor O.U.G.nr. 34/2006 şi a
H.G. nr. 925/2006.
Termen: _____
Execută: şeful D.M.L. al I.G.P.F.R;
12. Pentru o acoperire corespunzătoare radioelectrică a zonei de
responsabilitate, dar şi în funcţie de posibilităţile tehnice şi financiare, se va
muta antena repetorului automat – de la S.P.F. ____ pe turnul de
radiocomunicaţii al I.J.P.F. ____
Termen: ______
Execută: şeful I.J.P.F.______
Răspunde: Centrul de Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei din
I.G.P.F.R.
13. Până la ____, se vor întreprinde demersuri de către Direcţia
Generală Juridică, Direcţia Generală Financiară şi Direcţia Generală
Management Logistic şi Administrativ din cadru M.I.R.A., în vederea
promovării hotărârii de guvern pentru trecerea în domeniul privat al
statului a ___ apartamente locuinţe de serviciu din Blocul ___ situat în
municipiul ____, aflate în administrarea I.J.P.F.____, în scopul vânzării
acestora către chiriaşi, în conformitate cu legislaţia în vigoare şi solicitările în
scris ale acestora.
Răspund: Directorul Direcţiei Generale Juridice;
Directorul Direcţiei Generale Financiare;
Directorul Direcţiei Generale Management Logistic şi
Administrativ.
14. Întocmirea notelor de fundamentare şi a temelor de proiectare
pentru aprobarea şi avizarea de noi lucrări de investiţii: garaj şi centrală termică
la sediul S.P.F. ____, staţii de alimentare cu carburanţi la sediul S.P.F. _____şi
sediul I.J.P.F._____, în conformitate cu ordinul M.A.I., nr. 412/2003.
Termen: _____
Răspund: adjunctul pentru logistică al I.J.P.F.____;
ofiţerul A.P.I. al I.J.P.F.____
291
15. Iniţierea demersurilor în vederea demarării lucrărilor de
investiţii pentru Remiza auto la sediul I.J.P.F. _____ şi sediul nou de la
S.P.F._____, pentru desfăşurarea în bune condiţii a misiunilor unităţii.
Termen: _____
Răspund: Directorul U.M.P. din cadrul I.G.P.F.R;
Ofiţerul A.P.I. din cadrul I.J.P:F. _____
16. Finalizarea documentelor de transfer fără plată a imobilelor
disponibilizate către Consiliul Judeţean _____, în conformitate cu Raportul
nr. 317444 din iunie 2005, aprobat de Secretarul general al M.A.I., în vederea
promovării Hotărârii de Guvern.
Execută: inspectorul şef al I.J.P.F. _____
adjunctul pentru logistică al I.J.P.F____
ofiţerul A.P.I. de la I.J.P.F. _____
Răspunde: D.M.L. din I.G.P.F.R.
17. Identificarea construcţiilor din carul imobilelor ce nu mai sunt
necesare şi au durata de utilizare îndeplinită şi întocmirea documentelor de
scoatere din funcţiune şi de trecere în domeniul privat al statului, în vederea
demolării.
Termen: ______
Execută: adjunctul pentru logistică al I.J.P.F._____
ofiţerul A.P.I. al I.J.P.F.____
Răspunde: D.M.L. din I.G.P.F.R.
18. La nivelul I.G.P.F.R., se va efectua o activitate de auditare având
ca obiectiv evidenţa şi gestionarea echipamentelor achiziţionate din fonduri
PHARE, urmărindu-se dacă sunt respectate scopurile pentru care au fost
achiziţionate şi dacă modul de utilizare corespunde obiectivelor prevăzute în
memorandumurile de finanţare semnate între Guvernul României şi Comisia
Europeană.
Termen: _____
Execută: Direcţia Integrare Europeană Colaborare Internaţională
şi Programe;
19. Conducerea I.G.P.F.R. va raporta la Corpul de Control al
ministrului stadiul realizării sarcinilor din prezentul plan de măsuri.
Termen: ______
Execută: conducerea I.G.P.F.R.
292
ANEXA NR. 3

pentru îmbunătăţirea muncii la Inspectoratul de Jandarmi
Judeţean şi Gruparea de Jandarmi Mobilă _________
I. Pe linia organizării şi îndeplinirii atribuţiilor şi

misiunilor specifice de ordine publică şi pază instituţională
1. Modificarea art. 3, litera b) şi c) din Ordinul I.G.J.R. nr. 21/2006
privind metodologia constatării infracţiunilor de către jandarmi, în sensul
armonizării conţinutului acesteia cu prevederile art. 214 C.pr.pen., şi aplicarea
întocmai a prevederilor art. 233 C.pr.pen. şi a Ordinului inspectorului general.
nr. 42747/2006 privind constatarea infracţiunilor de asociere pentru săvârşirea
de infracţiuni.
Termen: ________
Răspunde: inspectorul general al Jandarmeriei Române
2. Stabilirea unui set de indicatori în concordanţă cu competenţele şi
misiunile executate pe linie de ordine publică, astfel încât, rezultatele finale să
nu fie mărite în mod artificial (ex. numărul acţiunilor punctuale, numărul de
jandarmi care participă la misiuni etc.).
Termen:______
3. Întocmirea rapoartelor cu rezultatele obţinute în urma executării
acţiunilor punctuale de către efectivele ce desfăşoară activităţi de ordine publică
şi analizarea eficienţei dispozitivelor adoptate, în concordanţă cu prevederile
Dispoziţiei I.G.J.R. nr. 36/21.11.2006
Termen: cu ocazia executării acţiunilor punctuale
Răspunde: comandantul grupării
4. Actualizarea tuturor documentelor în care este reflectată activitatea
de pază, în concordanţă cu noua structură organizatorică a inspectoratului.
Termen: _______
Răspunde: primul adjunct al inspectorului şef
5. Analizarea, la nivelul Inspectoratului General a situaţiei imobilelor
„Cazarma Lumina şi Cazarma Obor – ______” a oportunităţii menţinerii sau
293
ridicării pazei, având în vedere faptul că în prezent paza se execută cu efective
ce nu mai sunt prevăzute în statul de organizare.
Termen:________
6. Întreprinderea demersurilor necesare la eşalonul superior pentru
reanalizarea Protocolului încheiat între Ministerul Internelor şi Reformei
Administrative şi Ministerul Justiţiei, referitor la paza, supravegherea, controlul
accesului şi menţinerea ordinii interioare la instanţele judecătoreşti şi parchete,
în vederea stabilirii numărului obiectivelor în care se desfăşoară activităţi şi cel
al indicatorilor necesari pentru fiecare obiectiv în parte.
Termen:________
Răspunde: inspectorul general al Jandarmeriei Român
II. Pe linia managementului pregătirii continue a

personalului
7. În cadrul convocărilor de pregătire profesională se va pune accent pe
studierea, însuşirea şi aplicarea cu stricteţe a prevederilor ordinelor şi
instrucţiunilor, nou apărute, ce reglementează activitatea pe linia asigurării
ordinii şi siguranţei publice, prevenirea şi combaterea criminalităţii.
Termen: cu ocazia convocărilor
Răspunde: inspectorul şef
8. Includerea în programul de pregătire anual a unor antrenamente
periodice, întrunite pe detaşamente, cu toată gruparea, precum şi cu alte forţe
care participă la asigurarea misiunilor de ordine publică, în vederea armonizării
procesului de instruire cu activitatea de îndeplinire a misiunilor specifice.
Termen: ________
Răspunde: adjunctul comandantului grupării
9. Redactarea unor teme de relaţii publice şi prezentarea acestora în
cadrul convocărilor lunare ce se desfăşoară la nivelul subunităţilor.
10. Aprofundarea în cadrul studiului individual dirijat a prevederilor
ordinelor şi instrucţiunilor ce reglementează activitatea de secretariat, de
primire, evidenţă, examinare şi soluţionare a petiţiilor şi de gestionare a
documentelor neclasificate.
Termen: _______
Răspund: inspectorul şef
294
11. Includerea într-un program de pregătire intensiv a subofiţerilor care
au fost apreciaţi cu calificativul „NESATISFĂCĂTOR” pe timpul desfăşurării
inspecţiei, la educaţie fizică şi tragerile cu armamentul din dotare.
Termen: ________
comandantul grupării
III. Pe linia activităţii de relaţii publice, tradiţii educative

şi sport
12. Completarea listei privind categoriile de documente produse şi
gestionate, potrivit legii de către ofiţerii cu relaţiile publice şi afişarea acestora
atât la avizierul unităţii cât şi în pagina de Web a unităţilor.
Termen:________
13. Derularea unor campanii de informare a opiniei publice în vederea
promovării imaginii instituţiei în exterior.
Termen: semestrial
14. Participarea ofiţerului cu atribuţii pe linie de relaţii publice şi a
purtătorului de cuvânt din cadrul inspectoratului judeţean la cursul de
specialitate organizat de către Ministerul Internelor şi Reformei Administrative.
Termen: cu ocazia organizării cursului
15. Identificarea unor materiale şi documente referitoare la istoria
recentă a unităţii şi amenajarea unor vitrine, bază pentru viitoarea sală a
tradiţiilor Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Constanţa.
Termen:______
IV. Pe linia activităţii privind organizarea ieşirii la

alarmă a stadiului de pregătire operativă, de intervenţie sau în
situaţii deosebite şi a serviciului de zi
16. Elaborarea extraselor din Planul de alarmare, Planul de protecţie şi
intervenţie în situaţii de protecţie civilă, Planul de evacuare în situaţii de
urgenţă, pentru toate subunităţile dislocate în alte localităţi, cu particularizări la
specificul zonei din responsabilitatea acestora.
295
Termen:_______
17. Redactarea atribuţiilor personalului din serviciul de permanenţă,
organizat la nivelul unităţilor, pentru toate categoriile de personal nominalizate
în ordinele de zi.
Termen:________
Răspund: prim adjunct al inspectorului şef
adjunctul comandantului grupării
18. Completarea Registrului istoric al unităţilor, pe anul 2006, cu toate
datele de interes operativ cuprinse în Instrucţiunea nr. 887/1999 privind
întocmirea Registrului istoric şi a jurnalului acţiunilor de luptă în unităţile
Ministerului Internelor şi Reformei Administrative.
Termen: ________
V. Pe linia activităţii de organizare

19. Analizarea posibilităţilor de asigurare, prin redistribuirea de posturi
de subofiţer, a unui compartiment la nivelul detaşamentelor de pază, în vederea
asigurării continuităţii la comandă.
Termen:________
Răspund: inspectorul general al Jandarmeriei Române
inspectorul şef
20. Analizarea posibilităţilor de suplimentare a statului de organizare
cu 3 posturi de subofiţer, pentru grupa de comunicaţii din Plutonul logistic din
cadrul Inspectoratului de Jandarmi şi încadrarea cu personal de specialitate a
funcţiilor vacante din structura Serviciilor de comunicaţii şi informatică de la
nivelul celor două unităţi.
Termen:_______
inspectorul şef
21. Analizarea posibilităţilor de asigurare, prin redistribuire sau
suplimentare, a două posturi de ofiţer, respectiv subofiţer, care să asigure la
nivelul unităţilor, gestionarea armamentului şi materialelor de geniu – chimic.
Termen:______
inspectorul şef
296
22. Analizarea posibilităţilor de asigurare, prin redistribuire de posturi
şi creare a unei funcţii de subofiţer administrativ la subunităţile izolate.
Termen: _______
inspectorul şef
VI. Pe linia activităţii de management resurse umane

23. Completarea tuturor fişelor matricole din dosarele personale ale
cadrelor cu toate modificările survenite în activitatea profesională.
Termen: _______
24. Întocmirea şi aprobarea unui grafic anual, prin intermediul căruia
să se poată urmări activitatea de completare a dosarelor şi actualizare a
cunoaşterii personalului pe urgenţe (cadre cu funcţii de conducere/execuţie).
Termen:________
25. Înaintarea la Tipografia Ministerului Internelor şi Reformei
Administrative a documentelor necesare editării legitimaţiilor pentru personalul
nou încadrat.
Termen: ________
26. Intensificarea activităţii de mediatizare a locurilor repartizate şi
condiţiilor de admitere în instituţiile militare de învăţământ ale M.I.R.A. şi
M.Ap., ce pregătesc tineri pentru arma „jandarmi”, astfel încât la încheierea
activităţii, unitatea să realizeze cel puţin cifrele minimale.
Termen: ______
27. Organizarea concursurilor pentru ocuparea funcţiilor vacante de şef
serviciu la gruparea de jandarmi mobilă şi comandant de detaşament la
inspectoratul de jandarmi judeţean.
Termen: _______
297
VI. Pe linia activităţii de management logistic
28. Elaborarea şi transmiterea, în scris, către şefii de compartimente, a
bugetelor aprobate, pe articole şi alineate bugetare.
Termen: până la data de 05 ale fiecărei luni
contabilul şef
29. Redactarea documentaţiei necesare şi înaintarea spre aprobare la
Inspectoratul General al Jandarmeriei Române, în vederea obţinerii autorizaţiei
de funcţionare a unităţii din punct de vedere a protecţiei muncii.
Termen:______
30. Constituirea fişelor de evidenţă a mijloacelor fixe şi obiectelor de
inventar pe locurile de folosinţă, pentru diverşi deţinători, care au în primire
bunuri materiale de resortul a.g.ch.
Termen:_______
31. Întocmirea şi promovarea la Serviciul administrarea patrimoniului
imobiliar din cadrul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române a
documentelor de cadastru constituite la zi (Plan de situaţie şi fişe de cadastru A,
B şi C).
Termen:______
32. Completarea evidenţei de cadastru, întocmirea cărţilor tehnice
pentru toate pavilioanele din imobil şi a proceselor verbale de predare a stării de
fixaţie pentru spaţiile din cazarmă, care nu sunt incluse în procesul de
conservare.
Termen:_______
33. Actualizarea evidenţei tehnico-operative, pe locuri de folosinţă şi
demararea procedurilor pentru atribuirea numărului cadastral provizoriu,
necesar înscrierii în cartea funciară a imobilului aflat în administrare.
Termen:________
34. Întocmirea şi promovarea la Serviciul administrarea patrimoniului
imobiliar din cadrul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, a
documentelor necesare trecerii din domeniul public în cel privat al statului,
298
pentru clădirile avizate de Grupul de Proiectare pentru Construcţii al
Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, în vederea demolării.
Termen: ______
35. Identificarea unui spaţiu pentru construirea unui padoc de câini,
obţinerea „Certificatului de Urbanism”, întocmirea temei de proiectare şi
promovarea acesteia pentru avizare.
Termen: ______
36. Efectuarea demersurilor necesare în vederea alocării fondurilor
financiare pentru proiectele de amenajare în incinta unităţilor a poligoanelor de
tragere şi sălilor de sport .
Termen: ______
37. Întreprinderea demersurilor necesare pentru identificarea soluţiilor
legale şi tehnice în vederea înlocuirii ambulanţei aflate în dotarea grupării.
Termen: trim. III/2007
38. Alocarea la termen a fondurilor financiare necesare executării
acţiunilor sanitar veterinare, în conformitate cu „Programul de supraveghere,
prevenire şi control a bolilor la animale” şi de prevenire a transmiterii de boli de
la animale la om.
Termen: conform planului cifric al acţiunilor sanitare
39. Identificarea, cu sprijinul specialiştilor din cadrul Centrului
Medical Judeţean______, a soluţiilor optime necesare desfăşurării activităţilor
popotei organizate la inspectoratul de jandarmi judeţean, în conformitate cu
normele sanitare şi sanitar-veterinare în vigoare.
Termen: _______
Răspunde: adjunctul inspectorului şef
40. Întocmirea formelor legale în vederea dezmembrării autostaţiilor
radio pe U.S., depăşite din punct de vedere tehnic şi moral, şi a listelor de
casare a bunurilor materiale care îndeplinesc condiţiile.
Termen: _______
299
41. Completarea Dispoziţiei pentru comunicaţii nr. S/164036/2007 a
I.G.J.R. în concordanţă cu precizările făcute în acest sens de Direcţia Generală
pentru Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei.
Termen: ________
Răspund: adjunctul inspectorului general
directorul D.C.I.
42. Completarea capitolului IX „Obiective importante din Bucureşti şi
teritoriu” din CR-06, prin stabilirea obiectivelor de interes operativ local, de
comun acord cu reprezentanţii tuturor instituţiilor Ministerului Internelor şi
Reformei Administrative din judeţ.
Termen: 30.04.2007
VII. Pe linia activităţii de secretariat şi relaţii cu publicul

43. Clasificarea documentelor din evidenţa registrelor de
corespondenţă ordinară repartizată structurilor din subordine şi
compartimentelor de profil din cadrul inspectoratului judeţean de jandarmi şi
gruparea de jandarmi mobilă pe anul 2006
Termen: _________
44. Selecţionarea şi predarea documentelor din arhiva Inspectoratul
Judeţean de Jandarmi cu termenul de valabilitate expirat.
Termen: ________
45. Informarea S.I.I.P.I. (respectiv D.G.I.P.I.) cu aspecte referitoare la
fapte şi acţiuni ce par a fi verosimile şi pot afecta capacitatea de intervenţie a
structurilor Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, ori securitatea
naţională, rezultate din conţinutul petiţiilor ori în urma audienţelor acordate
cetăţenilor, activităţilor de verificare a petiţiilor sau informaţiilor telefonice.
Termen: când situaţia impune
VIII. Pe linia activităţii de protecţie a informaţiilor

46. Actualizarea şi înaintarea spre avizare de către S.I.I.P.I. ______ a
Programului de prevenire a scurgerilor de informaţii clasificate, deţinute de
300
Gruparea de Jandarmi Mobilă_______, în conformitate cu modificările
survenite ca urmare a dotării cu noi S.I.C.
Termen: ________
funcţionarul de securitate
47. Aplicarea cu stricteţe a măsurilor de protecţie fizică, în sensul
delimitării zonelor de securitate de cele administrative, folosirea de dispozitive
de alertă cu supraveghere video la încăperile unde se păstrează/arhivează
documente ce conţin informaţii clasificate.
Termen: ________
48. Elaborarea unui plan etapizat de implementare a normelor
INFOSEC, care să cuprindă procedurile de retragere, respectiv suspendare a
conturilor de acces.
Termen: _________
49. Activarea auditorilor de securitate pentru accesul la informaţii
clasificate la nivelul S.I.C., a ferestrei de securitate, a screen-saver-ului parolat,
precum şi demararea procesului de acreditare a CSTIC atât la nivelul structurii
centrale, cât şi la subunităţi.
Termen: ________
301
ANEXA NR. 4

pentru îmbunătăţirea activităţii la Inspectoratul pentru
Situaţii de Urgenţă al Judeţului _________
I. Pe linia organizării şi îndeplinirii atribuţiilor şi

misiunilor în domeniul prevenirii situaţiilor de urgenţă şi
protecţiei civile, precum şi în domeniul managementului
situaţiilor de urgenţă
1. Stabilirea unui cadru unitar de desfăşurare a activităţilor pe linia
avizării construcţiilor, în vederea respectării prevederilor art. 31, alin. (5) din
Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 1430/2005,
de către specialiştii din cadrul structurilor de urbanism, care funcţionează la
nivelul primăriilor şi consiliului judeţean.
Termen: __________
2. Întocmirea unui plan de măsuri cu sarcini concrete în vederea
eliminării disfuncţiilor şi neregulilor constatate pe linia activităţii de avizare /
autorizare.
Termen:________
3. Reanalizarea tuturor hotărârilor consiliilor locale de înfiinţare a
serviciilor voluntare, a regulamentelor de organizare şi funcţionare a acestor
structuri şi acordarea asistenţei de specialitate, potrivit atribuţiilor legale, pentru
dimensionarea lor în concordanţă cu riscurile identificate în plan teritorial.
Termen: _______
4. Actualizarea evidenţelor nominale şi statistice, întocmite la nivelul
inspecţiei de prevenire, în funcţie de stadiul finalizării măsurilor cuprinse în
procesele verbale de control.
Termen:_______
302
5. Continuarea demersurilor necesare alocării de fonduri financiare de
către preşedinţii consiliilor locale pentru situaţii de urgenţă, în vederea
achiziţionării de tehnică, mijloace şi materiale de protecţie şi intervenţie, pentru
anul 2007.
Termen:_______
6. Stabilirea ca obiectiv distinct în cadrul controalelor planificate şi
efectuate în localităţile din judeţ, a respectării prevederilor H.G. nr. 1579/2005
referitoare la încheierea contractelor de voluntariat şi acordarea drepturilor
personalului voluntar.
Termen:_______
7. Participarea serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă la
aplicaţiile tactice de specialitate, desfăşurate de către serviciile de urgenţă
profesioniste în sectorul de competenţă stabilit pentru serviciul voluntar.
Termen: conform planificării lunare
primul adjunct
8. Asigurarea încadrării cu specialişti pe tipuri de risc, după intrarea în
vigoare a noului stat de organizare şi desfăşurarea concursului, în vederea
ocupării posturilor vacante.
Termen: cu ocazia desfăşurării concursurilor pentru încadrare
directă
9. Efectuarea demersurilor necesare către Inspectoratul General pentru
Situaţii de Urgenţă, în vederea reorganizării raionului de intervenţie al
Pichetului ___ prin cedarea localităţilor _____ şi _______ şi includerea acestora
în raionul de intervenţie al detaşamentului _____din cadrul I.S.U.J. _____.
Termen: ________
Răspund: inspectorul general
inspectorul şef
10. Întocmirea Planului de protecţie şi intervenţie, a Planului de
evacuare a personalului în situaţii de urgenţă de la nivelul inspectoratului
judeţean şi actualizarea evidenţelor mijloacelor de înştiinţare-alarmare de la
nivelul localităţilor şi operatorilor economici.
Termen: trimestrul III
303
II. Pe linia activităţii de pregătire continuă a
personalului
11. Actualizarea diagnozei din anul 2006 cu nevoile de pregătire
potrivit rezultatelor obţinute în cadrul evaluărilor anuale, în vederea elaborării
acesteia pe anul 2007, precum şi completarea mapelor documentare ale şefilor
grupelor de pregătire.
Termen:_______
12. Includerea personalului apreciat cu calificative de „Satisfăcător” şi
„Nesatisfăcător,” la verificările desfăşurate pe timpul inspecţiei, într-un
program de pregătire intensiv, cu o durată de 30 zile şi evaluarea acestuia în
vederea îmbunătăţirii nivelului de pregătire.
III. Pe linia activităţii de informare, relaţii publice,

tradiţii şi educaţie
13. Întocmirea, potrivit legii, a listelor cu documentele de interes
public şi afişarea acestora la avizierul unităţii cât şi pe pagina de Web.
14. Participarea personalului cu atribuţii pe linie de relaţii publice la
cursurile de specializare organizate de către Ministerul Internelor şi Reformei
Administrative.
Termen: la organizarea cursurilor
15. Derularea unor campanii de informare a opiniei publice în vederea
îmbunătăţirii imaginii instituţiei în exterior, identificarea unor materiale şi
documente referitoare la istoria recentă a inspectoratului judeţean şi amenajarea
unor vitrine în vederea constituirii sălii de tradiţii a unităţii.
Termen: semestrial
IV. Pe linia activităţii serviciului de permanenţă şi al

organizării, alarmării, pregătirii operative şi de intervenţie în
situaţii deosebite
16. Planificarea şi desfăşurarea de activităţi practice, conform
Instrucţiunilor nr. 0723/1997 privind alarmarea unităţilor Ministerului
304
Internelor şi Reformei Administrative, pentru verificarea capacităţii operative şi
de intervenţie a personalului inspectoratului judeţean.
Termen: trimestru III
17. Completarea Planului de pază al inspectoratului, cu măsurile
specifice pentru paza întărită a sediului, actualizarea şi completarea Planului de
apărare împotriva incendiilor, cu măsuri specifice de prevenire şi stingere,
precum şi pregătirea personalului subunităţilor cu responsabilităţi în domeniu.
18. Organizarea, la nivelul Inspectoratului General pentru Situaţii de
Urgenţă, a unei instruiri cu ofiţerii ce încadrează compartimentul „Management
organizatoric, planificare misiuni şi resurse” în vederea aplicării unitare a
normelor prevăzute în ordinele de linie privind activitatea de organizare.
Termen: trimestrul IV
Răspunde: inspectorul general
V. Pe linia activităţii de ordine interioară şi disciplină

militară
19. Identificarea, în cadrul analizelor pe linia stării şi practicii
disciplinare a cauzelor care au condus la producerea abaterilor disciplinare şi
stabilirea măsurilor ce se impun, în conformitate cu prevederile Regulamentului
Disciplinei Militare (R.G.3).
Termen: cu ocazia analizelor trimestriale.
comandanţii de subunităţi
20. Prelucrarea cazurilor de abateri disciplinare sau evenimente
deosebite, cu întregul personal din subordine, în vederea prevenirii producerii
unor situaţii similare şi întăririi disciplinei militare.
Termen: lunar
comandanţii de subunităţi
VI. Pe linia activităţii de management resurse umane

21. Completarea de către D.G.M.R.U. a O.M.A.I. nr. 300/21.06.2004
privind activitatea de resurse umane în unităţile M.A.I., cu prevederi referitoare
la condiţiile de recrutare în vederea încadrării din sursă externă a
305
poliţiştilor/cadrelor militare, astfel încât să se evite situaţiile angajării în
M.I.R.A. a unor persoane care au fost condamnate pentru săvârşirea de
infracţiuni.
Termen:________
Răspunde: directorul general al D.G.M.R.U.
22. Anularea ordinelor de personal prin care plt.________, sg.
maj._______ şi sg. maj.__________ au fost numiţi pe alte funcţii decât cele
pentru care au promovat concursul.
Termen:________
23. Analizarea împreună cu factorii de conducere, în şedinţele de lucru
ale inspectorului şef, a condiţiilor de diminuare a premiului anual, precum şi a
celor de acordare a sporului de 50% pentru lucrări de excepţie şi misiuni
speciale.
Termen: cu 15 zile înaintea efectuării propunerilor
24. Menţinerea unei legături permanente cu Direcţia de Muncă,
Familie şi Egalitate de Şanse a Judeţului_________, în vederea procurării de
imprimate necesare completării carnetelor de muncă.
Termen: la epuizarea stocului existent
Răspunde: ofiţerul de resurse umane
25. Întocmirea de către gradaţii voluntari a rapoartelor de prelungire a
contractelor de muncă, pentru a fi analizate în şedinţa de lucru a comenzii
unităţii.
Termen: cu cel puţin 60 zile înainte de expirare
Răspunde: ofiţerul de resurse umane
26. Continuarea activităţilor de mediatizare a condiţiilor de
selecţionare şi recrutare a candidaţilor pentru încadrarea posturilor de subofiţer
ce vor fi scoase la concurs în etapa a II-a de profesionalizare.
27. Redistribuirea, prin noul stat de organizare al inspectoratului
judeţean, a unui post de gradat voluntar la subunitatea_________, pentru
numirea cap._______, încadrat în mod eronat pe un post de subofiţer.
Termen: la intrarea în vigoare a noului stat de organizare
306
VII. Pe linia activităţii de management logistic
28. Întocmirea şi înaintarea spre aprobare a listelor cu propuneri de scoatere
din funcţiune a mijloacelor fixe şi a celor pentru casarea bunurilor materiale
Răspunde: şeful serviciului logistic
29. Întocmirea evidenţei tehnico-operative pentru toate bunurile materiale
din sectorul tehnic şi verificarea foilor de parcurs la sfârşitul fiecărei luni.
30. Executarea activităţii de control după aspectul exterior al muniţiilor
în conformitate cu Precizările tehnice nr. S/273.390/1994, precum şi întocmirea
inventarelor de complet pentru toate bunurile materiale ce necesită această
operaţiune.
31. Repararea sau instalarea sistemelor de alarmă contra efracţiei la
magaziile de armament şi muniţie, verificarea din punct de vedere metrologic a
instrumentelor de măsurare din dotarea Detaşamentului _______.
32. Înregistrarea în evidenţa cantitativ-valorică a componentelor
investiţiei „Modernizare sistem încălzire” pe grupe de clasificare.
33. Întreprinderea demersurilor necesare în vederea obţinerii
autorizaţiei ISCIR de către personalul desemnat cu activitatea de supraveghere
tehnică pentru verificarea instalaţiilor sub presiune.
34. Analizarea posibilităţilor tehnice şi identificarea resurselor
financiare pentru iniţierea cursurilor de formare în specialitatea de ambulanţier
(paramedic) din rândul personalului subunităţilor de intervenţie, în scopul
acordării primului ajutor personalului propriu, pe baza unor cursuri teoretice şi
practice efectuate la o structură acreditată.
Răspund: Direcţia Generală Medicală
I.G.S.U.
307
35. Luarea măsurilor ce se impun pentru asigurarea condiţiilor de
păstrare în siguranţă a numerarului în cadrul unităţii, prin înzestrarea casieriei
cu un mijloc de alarmare, în conformitate cu prevederile O.M.A.I. nr. 266/1992
pentru aprobarea „Normelor privind operaţiunilor de casă ale unităţilor M.A.I.
Răspunde: contabilul şef
36. Studierea împreună cu specialiştii din I.G.S.U. a posibilităţilor de
achiziţionare şi instalare a unui repetor necesar creşterii gradului de acoperire la
nivelul judeţului a reţelei radio semiduplex.
Răspund: inspectorul general
inspectorul şef
37. Întocmirea formelor legale, în vederea declasării şi casării
aparaturii radio, depăşită din punct de vedere tehnic şi moral.
38. Actualizarea hărţilor topografice şi de cooperare cu celelalte
structuri ale M.I.R.A. de pe teritoriul judeţului pentru zona de responsabilitate,
în conformitate cu instrucţiunile de linie în vigoare.
VIII. Pe linia protecţiei informaţiilor clasificate,

secretariat şi arhivă
39. Reactualizarea Programului de prevenire a scurgerilor de informaţii
clasificate deţinute de către inspectoratul judeţean, având în vedere mutaţiile
survenite în statul de organizare şi a noilor zone de securitate, precum şi
urgentarea procedurii de eliberare a permiselor de acces în zonele de securitate.
Răspunde: funcţionarul de securitate
40. Înregistrarea documentelor de evidenţă (registrelor), precum şi a
condicilor de predare-primire a lucrărilor clasificate şi nesecrete la nivelurile
corespunzătoare conţinutului acestora.
Răspunde:funcţionarul de securitate
41. Finalizarea măsurilor necesare de protecţie fizică, a birourilor
secretariat şi management organizatoric, prin instalarea unor dispozitive de
308
alarmă, având în vedere faptul că se păstrează/arhivează documente ce conţin
informaţii clasificate.
42. Efectuarea unor teste de verificare a modului de respectare a
normelor de protecţie a informaţiilor clasificate, în conformitate cu prevederile
O.M.A.I. nr. S/177/2004.
43. Urgentarea procedurii de întocmire şi aprobare a normelor de lucru
interne pe linia informaţiilor clasificate, conform art. 31 lit. I din O.M.A.I.
nr.353/2002.
44. Clarificarea situaţiei circuitelor închiriate prin S.C. Romtelecom
S.A. şi elaborarea unor proceduri de utilizare, precum şi etichetarea în totalitate
a echipamentelor din componenţa SIC.
45. Prelucrarea prevederilor O.M.A.I. nr. 190/2004 nr. 1028/2005,
privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de primire, evidenţă, examinare şi
soluţionare a petiţiilor, precum şi a Instrucţiunilor nr. 1000/2005 privind
gestionarea documentelor neclasificate şi activităţii de secretariat, cu personalul
care are responsabilităţi pe această linie.
309
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
1. Andreescu, A.; Gegea, N.; Nedelcu, Gh.; Prună, Şt. – Noţiuni ale managementului
din Ministerul de Interne, Editura Ministerului de Interne, 1998;
2. Andreescu, A.; Prună, Şt. – Psihopedagogie militară, Editura Timpolis, Timişoara,
1999;
3. Andreescu, A. (coord.) – Managementul stresului, vol. 1 şi 2, Editura MAI,
Bucureşti, 2006;
4. Alexandru M.; Stoica, V. – Teoria conducerii militare, Editura Academiei de Înalte
Studii Militare, Bucureşti, 1998;
5. Alexandru, M. – Evaluare şi eficienţă în fundamentarea şi conducerea ştiinţifică a
acţiunilor militare, Editura Militară, Bucureşti, 1996;
6. Arădăvoaice, Gh. – Ghid practic al comandantului eficient, Editura Sylvy, Bucureşti,
1991;
7. Arădăvoaice, Gh. – Managementul organizaţiei şi acţiunii militare, Editura Sylvy,
Bucureşti, 1998;
8. Androniceanu, A. – Management public, Editura Economică, Bucureşti, 1999;
9. Burduş, E.; Căprescu, G. – Fundamentele managementului organizaţional, Editura
Economică, Bucureşti, 1999
10. Boaru, G. (coord.) – Aspecte ale conducerii sistemelor militare, Editura Militară,
Bucureşti, 1999;
11. Boldur Lăţescu, Gh. – Logica decizională şi conducerea sistemelor, Editura
Academiei Române, Bucureşti, 1992;
12. Bulz, N. – Decizia în rezolvarea problemelor operative, Editura Militară, Bucureşti,
1992;
13. Băşanu, Gh.; Pricop, M. – Managementul aprovizionării şi desfacerii, Editura
Economică, Bucureşti, 1996;
14. Carl von Clausewitz – Despre război, Editura Militară, Bucureşti, 1982;
15. David Rees, W. – Arta Managementului, Editura Tehnică, Bucureşti, 1996;
16. Gâdiuţă, I., Sava, D. – Decizia militară, raţionalitate şi legitimitate, Biblioteca
Statului Major General, Bucureşti, 1998;
17.Gerald A. Cole – Management, teorie şi practică, Editura Ştiinţa, Bucureşti, 2004;
18. Grad, V. (coord) – Hotărârea comandantului în viziune sistemică, Editura
Academiei de Înalte Studii Militare, Bucureşti, 1994;
19. Grad, V. (coord) – Metode de fundamentare a hotărârilor, Editura Militară,
Bucureşti, 1982;
20. Gustave Le Bon – Psihologia mulţimilor, Editura Anina, Bucureşti, 1980;
310
21. Lefter, V.; Manolescu, A. – Managementul resurselor umane, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1999;
22. Mureşan, M. – Riscul şi decizia militară, Editura Academiei de Înalte Studii
Militare, Bucureşti, 1996;
23. Manolescu, A. – Managementul resurselor umane, Editura Coresi, Bucureşti, 1999;
24. Mathis, R. (coord) – Managementul resurselor umane, Editura Economică,
Bucureşti, 1999;
25. Marinescu, G. – Timpul şi deciziile manageriale, Editura Junimea, Iaşi, 1998;
26. Nicolescu, O. – Perfecţionarea organizării conducerii întreprinderii, Editura
Academiei Române, Bucureşti, 1973;
27. Nicolescu, O. (coord) – Strategii manageriale de firmă, Editura Economică,
Bucureşti, 1996;
28. Nicolescu, O. – Management comparat, Editura Economică, Bucureşti, 1997;
29. Nicolescu, O.; Verboncu., I. – Management, Editura Economică, Bucureşti, 1999;
30. Nicolescu, O.; Verboncu., I – Profitul şi decizia managerială, Editura Tribuna
31. Nicolescu, O.; Verboncu., I – Sistemul decizional al firmei, Editura Economică,
Bucureşti, 1998;
32. Nicolescu, O.; Verboncu., I – Managementul pe baza centrelor de profit, Editura
Tribuna Economică, Bucureşti, 1998;
33. Nicolescu, O. (coord.) – Sisteme, metode şi tehnici manageriale ale organizaţiei,
Editura Economică, Bucureşti, 2000;
34. Pătraşcu, I. – Managementul modern al structurilor de ordine publică, Editura
Tribuna Economică, Bucureşti, 2004;
35. Pătraşcu, I. – Reeingineeringul sistemului logistic al structurilor de ordine publică,
Editura Tribuna Economică, Bucureşti, 2004;
36. Pătraşcu, I.; Rotaru C. – Managementul resurselor comunităţii şi siguranţa
cetăţeanului, Editura Bren, Bucureşti, 2005;
37. Pătraşcu, I. – Managementul organizaţiilor poliţieneşti, Vol. I, Abordări moderne,
Editura TipoRadicu, 2007;
38. Pătraşcu, I.; Ionescu, V.; Panea, V., – Managementul resurselor organizaţiilor de
poliţie, Editura Printech, Bucureşti, 2007;
39. Petrescu, I. – Management, Editura Tipoart Braşovia, Braşov, 1993;
40. Petrescu, I.; Dragomir C.; Gherasim S. – Succesul managerial, Editura Lux Libris,
Braşov, 2000;
41. Petrescu, I. – Fundamentele managementului organizaţiei – Abordări moderne,
Editura Alma Mater, Sibiu, 2005;
42. Petrescu I. – Management general, Sinteze teoretice, aplicaţii practice, Editura
Alma Mater, Sibiu, 2005;
43. Petrescu I. – Managementul crizelor, Editura Expert, Bucureşti, 2006;
44. Popescu, D. – Logistica, secretul succesului managerial, Editura Luceafărul,
Bucureşti, 2000;
45. Popescu, I. – Introducere în fundamentarea deciziei, Editura ştiinţifică şi
enciclopedică, Bucureşti, 1993;
311
46. Profiroiu, M. – Managementul strategic al colectivităţii locale, Editura Economică,
Bucureşti, 1999;
47. Plumb, I. (coord.) – Managementul serviciilor publice, Editura A.S.E., Bucureşti,
2000;
48. Simionescu, A. (coord) – Control managerial, Editura Economică, Bucureşti, 2006;
49. Simulescu, C., – Noi abordări privind poliţia comunitară, Editura MAI, Bucureşti,
2002;
50. Udrescu, M. – Conducerea logisticii armatei, Editura Sylvy, Bucureşti, 1996;
51. Verboncu, I. – Management. Întrebări şi răspunsuri, Editura Holding Reporter,
Bucureşti 1996;
52. Verboncu, I. – Cum conducem? Ghid metodologic pentru manageri, Editura
Tehnică, Bucureşti, 1996;
53. Verboncu, I. – Manageri & Management, Editura Economică, Bucureşti, 2000;
54. Voicu, C.; Sandu, F. (coord.) – Management organizaţional în domeniul ordinii
publice, Vol. 1 şi 2, Editura Ministerului de Interne, Bucureşti, 2001;
55. Voicu C.; Prună, Ş. – Managementul poliţiei, Editura Mediauno, Bucureşti, 2004;
56. W. David Rees, Christine Proter – Arta managementului, ediţia a V-a, Editura
Tehnică, Bucureşti, 2005.
57. Zorlenţean, T.; Burduş, E.; Căprărescu, G. – Managementul organizaţiei, Editura
58. Zegrean, C. – Timpul şi implicaţiile sale în activitatea de conducere, Editura
Ministerului de Interne, Bucureşti, 1998;
59.*** A descentraliza luarea deciziilor, Traducere din limba franceză, Biblioteca
Academiei de Înalte Studii Militare, cota T. III, 639;
60.*** Doctrina conducerii şi pregătirea pentru conducere, Traducere din limba
engleză, Biblioteca Academiei de Înalte Studii Militare, cota T. III, 2731;
61.*** Drepturile omului şi activitatea forţelor de ordine publică, Culegere de
comunicări, Editura Ministerului de Interne, Bucureşti, 1995; p. 46.
62.*** Ordinea publică componentă a securităţii naţionale, Editura Ministerului de
Interne, Bucureşti 1996;
63.*** Ordinea publică în unele state ale lumii, Editura Ministerului de Interne,
Bucureşti, 1998;
64.*** Probleme ale ştiinţei conducerii cu aplicabilitate în domeniul militar, Editura
Militară, Bucureşti, 1973;
65.*** Legea nr. 360 din 06 iunie 2002, privind Statutul poliţistului, Monitorul Oficial
al României, nr. 440, 2002,Bucureşti;
66.*** Legea nr. 80 din 11 iunie 1995 privind Statutul cadrelor militare, Monitorul
Oficial al României, nr. 155, 1995, Bucureşti.
312

Managementul Organizatiilor de Politie. Vol.2

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Managementul Organizatiilor de Politie. Vol.2

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Comisar şef de poliţie

Conf. univ. dr. ILIUŢĂ PĂTRAŞCU

Editura Ministerului Internelor şi Reformei Administrative

Cod CNCSIS 270

Redactare: Elena CIOPONEA

Tipărit la Tipografia Ministerului Internelor şi Reformei Administrative

PARTEA a II-a – STUDII DE CAZ....................................................................................... 95

Introducerea managementului organizaţiilor de poliţie în planul de

VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA MANAGEMENTULUI

1.1. Obiectul de studiu

1.1.1. Scurt istoric

Încă din comuna primitivă conducerea s-a manifestat în ipostaze dintre

Managementul ca ştiinţă, s-a cristalizat relativ recent, prin eforturile

1.1.3. Procesele de management

1.1.4. Relaţiile de management

1.2. Funcţiile managementului organizaţiei

Aşa cum rezultă din definirea managementului, esenţa sa o reprezintă

Orice proces de management, asociat unui ciclu managerial, se

1.3.1. Principiile generale ale managementului organizaţiilor de poliţie

Conceperea şi exercitarea managementului organizaţiei are la bază un

1.3.2. Componentele sistemului de management al organizaţiei şi

Funcţiile şi relaţiile de management la nivelul oricărei organizaţii sunt

1.4.1. Abordări ale managementului în literatura străină

După opinia specialiştilor străini, studiile în domeniul managementului

1.4.2. Managementul românesc

Preocupările teoretice şi pragmatice cu privire la managementul

În organizaţiile de poliţie, activitatea de control-evaluare este

2.1. Definirea inspecţiei şi controlului

În cadrul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative se

2.2. Planificarea inspecţiilor şi controalelor

Inspecţia este controlul general, ierarhic superior şi planificat, dispus

Perioada de executare a inspecţiei se poate prelungi prin dispoziţie

2.3. Organizarea şi desfăşurarea inspecţiilor şi

2.4. Aspecte metodologice privind elaborarea Raportului

1. Modul de îndeplinire a sarcinilor şi atribuţiilor specifice (baza legală

Pe timpul inspecţiei, personalul evaluat poate contesta, în scris şi

CONŢINUTUL PLANULUI DE CONTROL-EVALUARE

3.1. Scopul inspecţiei

3.2. Obiectivele inspecţiei

3.2.1. Stadiul îndeplinirii sarcinilor prevăzute în strategii,

3.2.2. Evaluarea capacităţii manageriale a cadrelor cu funcţii de

– calitatea planului managerial şi stadiul îndeplinirii obiectivelor

3.3. Organizarea şi îndeplinirea atribuţiilor pe domenii

3.3.1. Pe linia poliţiei de investigaţii criminale

– calitatea informatorilor, numărul informaţiilor furnizate şi câte sunt

3.3.2. Pe linie de criminalistică

3.3.3. Pe linia investigării fraudelor

– verificarea implementării conceptelor şi programelor de modernizare

3.3.4. Pe linie de ordine publică

– calitatea ,,Planului unic de ordine şi siguranţă publică” de la nivelul

3.3.5. Pe linie de poliţie rutieră

– implicarea conducerii serviciului în realizarea obiectivelor stabilite

3.3.6. Pe linie de cercetare penală

– volumul de muncă şi operativitatea în rezolvarea lucrărilor şi

3.3.7. Pe linie de arme, explozivi, substanţe toxice

– corectitudinea ţinerii evidenţei armelor şi muniţiei în registre;

3.3.8. Climatul organizaţional şi percepţia imaginii instituţiei de

3.3.9. Activitatea consilierului juridic

3.3.10. Pe linie de management resurse umane

– operativitatea şi corectitudinea menţiunilor efectuate în registrul de

3.3.12. Activitatea de management logistic

3.3.13. Activitatea financiar-contabilă

3.3.14. Activitatea de organizare, mobilizare şi operaţii

Pregătirea pentru mobilizare: