Imaginatia

Caracterizare
Multa vreme imaginatia a fost definita ca un proces de combinare a imaginilor,
ceea ce se potriveste numai imaginatiei artistice. De imaginatie da dovada si coregraful,
ea putandu-se observa chiar in comportamentul unor sportivi. Astfel, in ziua de azi putem
defini imaginatia ca fiind: acel proces psihic al carui rezultat il constitue obtinerea unor
reactii, fenomene psihice noi pe plan cognitiv, afectiv sau motor.Cosmovici Andrei, pg.
!"#$ %mul este capabil de o performanta unica, aceea a realizarii unitatii dintre trecut,
prezent si viitor, imaginatia fiind legata mai ales de ce va fi. Detasandu-se de prezentul
imediat, de aici si acum, omul isi organizeaza si proiecteaza actiunile, anticipand atat
drumul care va fi parcurs, cat si rezultatele care vor fi obtinute. Daca omul nu ar avea
imaginatie, ar reactiona, orientandu-se numai pas cu pas dupa indicatorii perceptivi din
conte&tul real in care isi desfasoara activitatea si deci nu ar avea o directie precisa, ar
invata fragmentar, sacadat, cu stagnari si erori pana la un anumit rezultat. Dispunand de
imaginatie, poate sa-si elaboreze mintal scopul si planul desfasurarii activitatii, pe baza
caruia sa se conduca, sa-si regleze permanent actiunila, sa evite erorile si sa aiba mai
multa eficienta. Mai mult chiar, omul poate interveni activ, transformaiv, creativ in
ambianta, poate obtine mereu ceva nou ceea ce l-a si facut sa fie creator de
cultura.'maginatia apare pe o anumita treapta a dezvoltarii psihice, adica dupa ce au
aparut alte procese si functii psihice care-i pregatesc desfasurarea:dezvoltarea
reprezentarilor, achizitia limba(ului, evolutia inteligentei, imbogatirea e&perientei de viata
etc. Chiar si in domeniul activitatii organizatorice am putea descifra interventia
imaginatiei: initiativa constitue o noutate pe planul actiunii. Marii generali au imaginat
ingenioase planuri de lupta, care au castigat victorii rasunatoare. Desi dezvoltarea
imaginatiei la un nivel inalt e caracteristica omului, germenii ei pot fi descoperiti si in
conduita unor animale superioare. 'ata un e&emplu povestit de un scriitor.Avea un caine
de rasa, foarte rasfatat, caruia ii placea sa doarma intr-un fotoliu confortabil. 'ntr-o zi,
venind din alta parte, catelul constata ca stapanul sau sta asezat tocmai in fotoliul sau
preferat. Dupa ce se invarte de cateva ori nemultumit, se indreapta spre usa da iesire afara
si scanceste pentru a i se da drumul afara. )criitorul se scoala si se duce sa o deschida,
dar, in acel moment, cainile se repede triumfator si se aseaza la locul sau preferat.
Desigur, acest truc a fost rodul imaginatiei sale, n-avea cum sa fi fost invatat.
Cosmovici Andrei, pg. !"#$
!. *rocesele fundamentale ale imaginatiei :
'maginarea unor noi obiecta, simboluri, idei implica doua procese fundamentale:
analiza si sinteza. Analiza realizeaza o srfaramare a unor asociatii, o descompunere a
unor reprezentari care apoi, prin sinteza, sunt reorganizate in alte structuri deosebite de
cele percepute sau gandite anterior. )inteza are loc in diferite moduri, numite de obicei
procedeele imaginatiei. +om descrie cateva dintre ele.
- Aglutinarea se produce cand parti descompuse din diferite fiinte sau obiecte$
sunt recombinate altfel, dand nastere unor fiinte sau obiecte cu aspect eterogen. Asa erau
o serie de monstri din mitologia greaca: sfin&ul-avand corp de leu si cap de femeie,
centaurul-corp de cal, dar pieptul, capul si bratele de barbat s. a. Cosmovici Andrei, pg.
!",$
- Modificarea dimensiunilor umane a dus la imaginarea de uriasi si de pitici.
- Multiplicarea serpilor a creat imaginarea balaururlui cu sapte capete.
- )istematizarea fetei umane se realizeaza in caricatura, unde ies in relief
trasaturile dominante.
- Analogia este un procedeu prezent mai ales in stiinta si tehnica. )tructura
atomului a fost imaginata mai ales la inceputul descoperirilor din microfizica$ similara
cu aceea a unui sistem solar. Ch. Dar-in a conceput selectia naturala, asemanand-o cu
selectia artificiala practicata de secole in agricultura. *rimele autotmobile semanau mult
cu o trasura fara cai.'n creatia artistica se observa cum compozitiile din tinerete ale lui
.. van /eethoven pot fi confundate cu creatiile profesorului sau 0. 1a2dn s. a. m. d. 3nii
vor sa e&plice intreaga sinteza imaginativa prin analogie , ceea ce este o e&agerare, desi,
neindoielnic, acesta este un procedeu foarte productiv. Cosmovici Andrei, pg. !",$
4. 5ormele imaginatiei
Comple&itatea procesului imaginativ nu putea sa nu atraga dupa sine varietatea formelor
lui de manifestare. 5ara a intra in prea multe amanunte, dorim sa sugeram si sa schitam in
acest paragraf cateva criterii de clasificare a formelor imaginatiei, iar apoi sa le
prezentam pe cele mai deosebite.
4.!. Cateva forme ale imaginatiei
3nele forme ale imaginatiei visul, reveria, imaginatia reproductiva, imaginatia creatoare$
sunt mai bine cunoscute, fiind prezentate pe larg in alte lucrari6 de aceea nu vom starui
foarte mult asupra lor. 7e vom referi sumar la cateva dintre cele mai putin prezente in
lucrarile dedicate psihologiei imaginatiei.
4.!.!. 'maginatia substitutiva
%sborn arata in lucrarea sa ca multe neintelegeri provin din simpla noastra neputinta de
a ne imagina reactiile posibile ale celeilalte parti %sborn, !89", p. :#9$. ;ot el spunea
ca pentru a face un bine altuia trebuie sa-ti imaginezi cum ar vrea el sa fie tratat si cum ai
vrea la randul tau sa fii. Asadar, pentru a sti cum sa-i tratam pe ceilalti ar trebui sa ne
transpunem in ei, sa ne identificam cu ei, cu gandurile, sentimentele si valorile lor. Dupa
%sborn, imaginatia substitutiva este mi(locul psihologic care asigura atat actul de
proiectie, cat si actul de introiectie, ambele proprii individului uman, in raport cu un
anumit model presupus. 'maginatia substitutiva intervine nu doar atunci cand un model
comportamental este evocat, ci si in conditiile perceperii unui model obiectiv, asigurand
transcenderea dincolo de aparente si cunoasterea semenilor. *rin mi(locirea imaginatiei
substitutive , atat in comunicarea directa, dar, mai specific, in actul de creatie, se
realizeaza predictia necesara apropierii adaptative a modelului obiectiv, perceput sau
invocat de propria persoana, precum si substituirea propriului eu in modelul obiectiv
Marcus, !8<=, p. :4$. 'maginatia subiectiva introduce individul in conte&te psihice
straine lui, de asemenea, ea da posibilitatea proiectiei subiectului in altul, dar si a
introiectiei altuia in subiect.
4.!.4. 'maginatia ascensionala
Aceasta forma de imaginatie a fost propusa si argumentata prin nenumarate e&emple de
catre /achelard. *ornind de la ideea contopirii intr-o materie particulara si nu de la cea
a dispersarii intr-un univers diferential , /achelard declara ca obiectelor, materiilor
diferite, >>elementelor?? le vom cere specifica lor densitate de a fi si totodata e&acta lor
energie de a deveni. 5enomenelor le vom cere sfaturi cu privire la schimbare, lectii de
mobilitate substantiala, pe scurt, o fizica amanuntita a imaginatiei dinamice /achelard,
!88,, p. !:$. /achelard formuleaza chiar o serie de principii ale imaginatiei ascensionale.
'ata unul dintre ele: Dintre toate metaforele, cele ale inaltimii, ale ascensiunii, ale
profunzimii, ale coborarii, ale caderii sunt, prin e&celenta, metafore a&iomatice. 7imic nu
le e&plica si ele e&plica totul ibidem, p.!#$. 'maginile inaltimii, ascensiunii,
profunzimii, coborarii si caderii au o mare importanta, ba chiar o putere neobisnuita:ele
controleaza dialectica entuziasmului si angoasei. 'n calatoria catre inaltimi,sustine
/achelard, elanul vital este elanul umanizat. )ubtilul aforism formulat de /achelard, si
anume cine nu se inalta cade, arata ca omul in calitatea sa de om nu poate trai orizontal.
'maginatia ascensionala isi gaseste o formidabila aplicare practica in metoda visului
ascensional diri(at, propusa de Desoille inca din !8:< si din principiile careia /achelard
s-a inspirat.@late Mielu, pg. "!9$. Metoda demonstreaza puterea comportamentului
intemeiat pe imagini. Aa comporta parcurgerea catorva secvente: a$ despovararea de gri(i,
care se face diferentiat, in functie de tipul si natura gri(ilor6 b$ e&ercitiile ascensiunii
imaginare c$ readucerea visatorului pe pamant
4.!.:. 'maginatia sociala
Daca e&ista reprezentari sociale sau o memorie sociala, nu se poate sa nu e&iste si o
imaginatie sociala. Asenta acestei forme a imaginatiei este cel mai bine surprinsa in
urmatoarele cuvinte: 'maginatia, in ciuda puternicei sale ancorari personale, este
socializata in intregime. 5iecare membru al unei societati interiorizeaza imaginile
mediului sau cultural, le transforma in imagini personale, emite noi imagini care prin
acumulare sau contagiune se agrega in imaginarul social in devenire. Aceasta circularitate
fara sfarsit a imaginilor creeaza intre oameni si grupuri un fel de inter-lume, de-a lungul
careia ei comunica, se influenteaza, isi formuleaza proiecte, valori si sensuri
Bunenburger, !88", p. !!#$. 'maginatia sociala rezulta dintr-o fuziune sincretica a
creatiilor individuale si anonime. *e masura ce aceste constructe sincretice se difuzeaza,
sunt colportate, deformate, asistam la cristalizarea lor in referinte comune, in puncte de
reper pentru o colectivitate@late Mielu, pg. "!9$. *ornind de la ele, fiecare grup
social,fiecare societate isi vor organiza propria lor e&istenta. 'maginatia sociala are o
dubla semnificatie: pe de o parte, ea contribuie la asigurarea organizarii sociale6 pe de
alta parte, serveste ca suport pentru toate activitatile publice si private ale omului. 'n
primul caz, societatea isi legitimizeaza autoritatea, distribuie statutele si rolurile in functie
de credintele miturile$ imaginare ale membrilor ei.
/ibliografie
Cosmovici, A. 4=="$, *sihologie generala, Aditura *olirom, /ucuresti editia
originala:!889$
Aliza Aredeleanu, )abina Dorneanu, 7icolae /alta, Marele Dictionar Al *sihologiei
Aditura ;rei 4==9 /ucuresti aceasta editie este bazata pe .arousse-grand Dictionnaire de
la *s2chologie, .arousse, !888-tradus$
@late, M. !888$, *sihologia mecanismelor cognitive, Aditura *olirom, /ucuresti
@late, M. Ccoordonator6 Mihai A.6 7icolae M.6 ;inca C. 4=="$, *sihologie, Aditura
Aramis, /ucuresti, editia originala$