 Otilia Mărculescu este una dintre personajele principale ale romanului obiectiv, realist, în

stil bazalcian de George Călinescu.

 Otilia reprezintă tipul de feminism enigmatic, etern, tipul de fată plină de rafinament,
feminitate și mister, dornică de a simți din plin gustul libertății și de a trăi o viață încadrată
în tiparele vieții burgheze.
 Din punct de vedere etic: gândirea, faptele, atitudinea, o pun în scenă pe Otilia ca fiind un
personaj pozitiv. Pe plan social, Otilia era orfană, dat fiind faptul că părinții ei muriseră iar
ea, totuși, nu a fost adoptată de Costache Giurgiuveanu. O tânără intelectuală, educată și
cu mult bun simț chiar și față de persoanele care se comportau urât cu ea. Otilia este o fire
dinamică, ce dă o notă dinamică romanului prin firea sa jucăușă, personaj eponim, simbolic.
 Portretul moral al Otiliei este foarte detaliat prezentat. Otilia este un personaj complex ce
întrunește numeroase calități. Otilia avea un caracter puternic, derutant uneori și gândea
uneori abscons în anumite privințe. Aceasta întrunește în propria persoană atât o fată
copilăroasă cât și o femeie matură. Avea o atitudine copilăroasă atunci când alerga desculț
prin iarbă, când stătea pe genunchii lui Pascalopol, de parcă timpul ar fi trecut pe lângă ea
și ar fi lăsat-o copil. Alteori era total opusul, atunci când ducea discuții de suflet cu Felix și
încerca să-i explice anumite lucruri. Devenea o femeie matură și calculată când încerca să-i
explice lui Felix că îl iubește, dar nu poate să se căsătorească cu el. Otilia avea o latură ce o
făcea imprevizibilă și temperată “avea un temperament de artistă ”. Pe lângă calitățile
positive expuse, Otilia foarte des era pusă într-o lumină negative de către clanul Tulea, care
o considerau “o ușuratică” și “o dezmățată care sucește mințile bărbaților” lucru la care
Otilia dădea mereu un răspuns calm și calculat în felul acesta menținându-și bunul nume de
fată educate. Afecțiunea pe care Otilia o oferea celor din jur adesea era interpretată greșit.
Din autocaracterizarea Otiliei: “Eu am un temperament nefericit: mă plictisesc repede și
sufăr când sunt contrariată” deduce alte detalii despre Otilia: nu-i plăcea monotonia și o
rutină a lucrurilor. Tindea spre libertate, liberă exprimare. Găsim în Otilia și personajul
Dionis din nuvela fantastică Sărmanul Dionis de Mihai Eminescu. Dionis tindea spre
realizare absolută și atotcunoaștere, iar Otilia tindea să-și formeze o personalitate, o
identitate în societate. Ambii erau orfani și ambii doreau să se remarce, să demonstreze
ceva și să-și asigure viitorul.
 Dacă este să vorbim despre portretul fizical domnișoarei Otilia Mărculescu, observăm că
aceasta poseda niște calități foarte frumoase: suplă, subțirică, plină de rafinament,
maiestuoasă “un cap prelung și tânăr de fată, încărcat de bucle căzând până la umeri” “Fata
subțirică, îmbrăcată într-o rochie foarte largă pe poale, dar strânsă tare la mijloc și cu o
mare caleretă de dantelă pe umeri
Caracterizarea Otiliei