Enigma Otiliei

de George Calinescu

relatia dintre doua personaje:Mos Costache si Felix-

“Enigma Otiliei” , roman interbelic de factura realist balzacian , aduce in fata cititorilor o galerie impresionanta de
personaje care se inscriu in tipologii , dar au si o componenta moderna , formula balzaciana utilizata polemic devenind
“in mainile sale , o expresie a comicului “ (N Manolescu)

Tema romanului este , in spiritul realismului , imaginea societatii romanesti de la inceputul secolului al XX-lea,
actiunea desfasurandu-se pe doua planuri : lupta pentru mostenire lui mos Costache si maturizarea lui Felix Sima ,
opera devenind bildungsroman . Critica literara a remarcat ca primul plan dezvaluie intentia critica a autorului , iar al
doilea e planul inocentilor (Felix si Otilia ) , afectati in devenirea lor de lipsa de scrupule si imoralitatea dominante in
primul plan .

Perspectiva narativa este cea dindarat , presupunand un narator omniscient si omniprezent , care relateaza
cronologic la persoana a III-a , neimplicat , obiectiv . Se observa limitarea omniscietei prin introducerea
personajului martor –Felix Sima si prin cea a ochiului estetului . Intr-o perioada a dominatiei romanului proustian ,
Calinescu isi afirma preferinta pentru formula balzaciana . “Enigma Otiliei” , aduce personaje tip . Romanul pare o
replica polemica a balzacianismului , “un balzaciarism , dar fara Balzac “ (N. Manolescu) , deoarece naratorul nu mai
are , ca in romanul traditional , vocatia de a crea o lume , ci de a o comenta . Tipologiile umane sunt depasite prin
utilizarea mijloacelor moderne de caracterizare , ca pluriperspectivismul , sau prin latura comica data de
accentuarea automatismelor . Romanul satirizeaza discrepanta dintre aparenta si esenta in aceasta lume urbana , doar
cativa dintre eroi avand o conceptie morala asupra vietii .

Incipitul fixeaza exact cronotopul : “Intr-o seara de la inceputul lui iulie 1909 , cu putin inainte de orele zece , un
tanar , de vreo optsprezece ani , imbracat in uniforma de licean , intra in strada Antim“ . In acest cadru spatio-temporal ,
autorul introduce un personaj reflector , care dubleaza perspectiva naratorului omniscient . Finalul , simetric cu incipitul,
il infatiseaza pe acelasi personaj revenind pe strada Antim , dupa mai multi ani , deoarece deznodamantul este urmat de
un epilog in care sunt rezolvate destinele unora dintre personaje . Simetria se pastreaza si la nivelul descrierilor , pentru
ca finalul reia imaginea casei lui mos Costache , prezentata detaliat in expozitiune .

In roman relatiile ce se stabilesc intre eroi au rolul de a-i defini si a-i portretiza indirect . Modalitatile de
caracterizare sunt cele specifice romanului realist : legatura cu mediul , portretul direct , detaliat , ce incadreaza
de la inceput personajul in tipologie si mijloacele caracterizarii indirecte , care completeaza imaginea initiala

Felix Sima este nepotul lui Costache Giurgiuveanu , un orfan pentru care unchiul devine tutore si gestioneaza averea
pana la majorat . Familia lui Felix tine legatura prin scrisori rare si formale cu rudele din Bucuresti si dupa absolvirea
liceului, tanarul merge in capitala pentru a urma medicina , contactandu-l pe mos Costache in casa caruia urmeaza sa
locuiasca . Relatia dintre cei doi are rolul de a-i caracteriza , dar si de a marca legatura dintre cele doua planuri ale
cartii. In incipit , perspectiva lui Felix este un pretext pentru narator de a portretiza aproape toata galeria personajelor .
Portretul fizic al lui Giurgiuveanu se realizeaza in acest mod : “un omulet subtire si putin incovoiat … Buzele ii erau
intoarse in afara , galbene de prea mult fumat .” Descrierea surprinde batranetea , iar comportamentul stupefiant pentru
Felix , este edificator pentru ciudateniile ce il vor caracteriza de-a lungul romanului . Despre aceste bizarerii Felix este
avertizat de Otilia chiar din a doua dimineata, cand Costache ii cere bani pentru cosnita , pretinzand ca nu are la
indemana , ca este “stramtorat” . Casa descrisa cu lux de amanunte il plaseaza in lumea burgheziei bucurestene si
sugereaza incadrarea in tipologia avarului . Locuinta este in romanul balzacian , o carte de identitate a personajului ,
anticipandu-se astfel dorinta zgarcitului de a nu cheltui , chiar daca acest fapt este in propriul beneficiu . Descrierea prin
perspectiva ironica sugereaza dimensiunea caricaturala a lumi in care intra tanarul si inocentul Felix Sima .

Portretizat in incipit , Felix infatiseaza tanarul surprins in procesul maturizarii si tipul ambitiosului , avand conturata
deja imaginea viitorului si al unui ideal pe care vrea sa il atinga. Tineretea si vointa sunt principalele trasaturi anticipate
de amanuntele fizionomice : “Un aer barbatesc si elegant . Fata ii era juvenila si prelunga , aproape feminina …taietura
elinica a nasului corecta printr-o nota voluntara intaia impresie “ . El este fiul doctorului Sima din Iasi , orfan din
copilarie de mama, apoi si de tata , care , prevazator, ii asigura din punct de vedere financiar , viitorul .Crescut intr-o
atmosfera rece , lipsita de prezenta feminina , Felix este timid , sensibil , dornic de afectiune si de prezenta unei familii .
Fara experienta , obisnuit cu viata de internat Felix vede in Costache imaginea autoritatii parentale . Comportamentul
acestuia este departe de figura paterna , tanarul fiind absolut liber , situatie cu care se obisnuieste , nesupravegherea
oferindu-i libertatea necesara construirii personalitatii . Mos Costache are doua casatorii ratate din cauza mortii sotiilor
si o situatie neclarificata legal a fiicei adoptive . Treptat , Felix afla adevarul relatiei dintre Otilia si Mos Costache ,
faptul ca nu e infiata legal de el si , totodata, consecintele avaritiei pentru ca tutorele nu accepta si ii dea banii necesari
pentru carti si imbracaminte, mai mult il indeamna sa munceasca pentru a se intretine , desi stie ca acesta are o avere
considerabila .Acesta se adreseaza Otiliei , care de fiecare data il scoate din incurcatura , apeland la Pascalopol . Pe de
alta parte , Costache este ingaduitor si discret , se bucura de prezenta tinerilor . Atunci cand Aglae o jigneste pe Otilia ,
desi se teme de sora lui are curajul de a-i reprosa comportamentul agresiv . Felix devine un agent de legatura intre cei
doi frati , cand Aglae nu mai frecventeaza casa lui Costache . Batranul la un moment dat , din slabiciune , accepta
propunerea fetei de a renunta la adoptie , cu un sentiment de eliberare pentru ca de fapt se simte incapabil de a o proteja
si de a pune capat situatiei incerte a adoptiei .

Egocentrist , dominat de pasiunea banilor , Costache il excrocheaza pe Felix , desi il simpatizeaza si il considera
demn de increderea lui . Cand batranul se imbolnaveste si il trimite dupa caseta cu bani acesta gaseste caietul in care
Mos Costache isi notase cheltuielile reale si imaginare si afla ca batranul il inselase . Cu toate acestea , se fereste sa
dezvaluie adevarul in prezenta lui Stanica , protezandu-l pe avar si demonstrand ca e prudent si mai putin naiv ,
experienta maturizandu-l . Felix are sentimente contradictorii fata de batran : revolta si mila , dar energia lui sufleteasca
se indreapta spre educatia sentimentala . O iubeste din ce in ce mai mult pe Otilia , atras de frumusetea , rafinamentul ,
spontaneitatea si finetea ei . E gelos pe Pascalopol , dar il si admira , pentru ca tineretea are nevoie de modele si
Pascalopol este un om lansat in domeniul carierei , Felix e un om inteligent si tenace si traieste experienta invidiei si a
neincrederii celorlati . Vointa il face sa nu renunte , mai ales ca e sustinut de profesorul varstnic si traieste bucuria
succesului in timp ce Felix parcurge etapele maturizarii afirmandu-se profesional si cunoscand meandrele iubirii ,
Giurgiuveanu se indreapta spre finalul existentei sale . Primul atac celebral il face vulnerabil , al doilea ii este fatal .
 Moartea lui schimba viata tinerilor , pentru ca accelereaza evenimentele . Felix viseaza la o cariera stralucita si la
casatoria cu Otilia , dar e prea tanar pentru a se casatori , lucru pe care Otilia il stie . Ea il iubeste pe Felix , dar simte
incompatibilitatea dintre dorintele tanarului si caracterul ei , care are nevoie de protectia unor oameni “delicati ca
Pascalopol , care ii dadeau imposibilul , fara sa ii ceara nimic “ . Personalitatea ei nu poate accepta constrangerea . Pe
de alta parte , este somata de Aglae sa paraseasca imobilul , situatia ei fiind incerta . Otilia pare a testa vointa lui si
capacitatea de a se vindeca de o iubire “ nepotrivita pentru marele lui viitor “ . Intalnirea tainica din camera baiatului ii
da acestuia sentimentul certitudinii , fiind incredintat de dragostea Otiliei . In schimb , Otilia ia hotararea ce ii va declina
viitorul : casatoria cu Pascalopol care ii poate oferii siguranta si dragoste . De altfel , mosierul o cunoaste mai bine .
Felix traieste sentimente contradictorii , are accese de posesivitate , nu are rabdarea de a o intelege . Clipa de fericire
este urmata pentru Felix de marea dezamagire a pierderii iubirii , insa , asa cum prevede Otilia , are taria de a trece peste
suferinta iubirii neimplinite si devine o personatitate de renume in domeniul medicinei .

Consider ca intre Felix si Costache se stabileste o relatie de colaborare , care ar trebui sa fie una parentala , data fiind
calitatea de tutore , varsta , apartanenta la aceeasi familie . In ciuda faptului ca il iubeste Mos Costache nu reuseste sa fie
un parinte nici pentru Otilia , nici pentru Felix , din cauza maniilor ce coplesesc fondul de bunatate si intelegere . Fiinta
instictuala , batranul traieste in afara moralitatii si nu are sentimentul responsabilitatii , neputand sa ii protejeze pe cei
doi orfani . Prin patima devoratoare pentru bani , mos Costache este vulnerabil si furtul baniilor de catre Stanica ii
provoaca moartea .

Pe de alta parte , moartea lui Giurgiuveanu pune capat iubirii adolescentine , cei doi indragosti despartindu-se pentru
totdeauna . Epilogul comunica intr-un stil lapidar ca Felix se casatoreste “intr-un chip care se cheama stralucit si intra
prin sotie intr-un cerc de persoane influente “ . Dupa ani , intalnindu-se cu Pascalopol , nu o recunoaste pe Otilia in
fotografia pe care i-o arata mosierul . Surprinde cu ochiul versat al adultului aerul de platitudine al femeii , in contrast cu
adolescenta de odinioara . Cuprins de nostalgie Felix se intorce pe strada Antim pentru a revedea casa in care a inceput
initierea sa in viata si isi aminteste replica lui mos Costache :”Aici nu sta nimeni ! “ . Imaginea fetei nebunatice si
destinul celei care credea ca “o femeie traieste pana la treizeci de ani”raman pentru Felix enigmatice , epilogul sustinand
sintagma –titlu .

ENIGMA OTILIEI