‘Ciobica Irina XI E

Omul si divinitatea

De-a lungul timpului legatura dintre om si divinitate s-a pastrat si in unele cazuri a
devenit poate mai puternica.Omul traieste cu necesitatea unei providente care sa dea un
inteles vietii sale, prin care sa-si justifice actiunile si care sa-l ghideze in alegerea cailor 
 potrivite.
Aceasta legatura s-a intarit mai ales in Evul Mediu atunci cand perioadele des
repetatee de foame
repetat foamete,te, marile epidemii,
epidemii, catastrofele
catastrofele naturale,
naturale, razboaiele dese si alte forme
de violenta, au dus la nevoia omului de a se adaposti , de a se simti in siguranta aflati sub
 protectia unei providente .Totusi credinta s-a manifestat la inceput doar prin increderea in
anumite viziuni, vise si halucinatii, in semne premonitorii sau punitive.
În Evul Mediu, temelia
temelia culturii este religioasă.
religioasă. Omul crede în revelaţia
revelaţia biblică şi
fiec
fiecare
are elem
element
ent al ex exis
iste
tenţ
nţei
ei sa
sale
le po
poart
artăă pe
pece
cete
teaa si
simb
mbololul
ului
ui reli
religi
gios
os.. Cred
Credin
inţa
ţa în
Dumnezeu oferă certitudinea unei realităţi divine care se află în afara lumii, independent
şi suveran faţă de ea, dar şi înlăuntrul ei.
De aici poate veni si explicatia prezentei multitudinii de opere literare medievale
cu tenta , simbolistica sau tema in totalitate religioasa.
Un bun exemplu poate fi al unuia dintre primii mari poeti ai Frantei dar si al
Europei Evului Mediu, Francois Villon.Desi
Villon.Desi nu intruintrunea
nea caracte
caracteristi
risticile
cile tipului
tipului religios,
religios,
 poetul , in urma unei vieti in afara legii care i-a atras condamnarea la moarte , se intoarce
intr-un
intr-un mom
moment
ent de pocain
pocaintata catre
catre div
divini
initat
tate.Po
e.Poemu
emull int
intitu
itulat
lat ,,  Ball
Ballade
ade des pend
pendus”
us”
(Balada
(Bal ada Spân
Spânzur
zuraţi
aţilor
lor)) cuprin
cuprinde
de astfel
astfel sentim
sentiment
entee impart
impartasi
asite
te de cei caro carora
ra le era
 pregatita aceeasi soarta cum ar fi cainta, mila , dorinta de mantuire, de apropiere de
 providenta.
In asteptarea executarii sentintei poetul cere ingaduinta si mila pe parcursul
intregii poezii , atat din partea muritorilor ,,Cu inima de piatra nu ne fiti”, cat si din partea
divinitatii.Cel inchis simte astfel nevoia mantuirii ,,Rugati-va la Domnul pentru noi!”
tocmai datorita
apropierii mortii.spatiului de claustrare care indeamna spre meditare dar mai ales datorita
Pentru a amplifica aceste sentimente sunt descrise imprejurarile vietii inchisorii ,
nefavorabile atat din punct de vedere fizic ,,De ploaie suntem umezi si spalati” , ,,De
soare suntem arsi si innegriti” , ,,ochii adancati” , ,, perii de pe fata jumuliti” cat si
 psihic ,,nicicand , nicicum nu suntem linistiti”.
Ultima strofa a baladei intitulata ,,Inchinare” reprezinta ultima incercare disperata
de a cere iertare,de a se aproapia de divinitate.Adresarea directa facuta divinitatii ,,Iisuse”
si ruga de a fi echitat in fata providentei si a nu sfarsi in focul iadului ,,Fereste-ne de-a
iadului manie” dar si apelul la umanitatea ,,Nu radeti oameni , fiti de oamenie” urmat de
versul prezent la sfarsitul fiecarei strofe ,,Si va rugati la Domnul pentru noi!” subliniaza
nevoia tot mai puternica de mantuire constransa de apropierea mortii.
Un alt exemplu de text cu simbolistica legata de divinitate este ,,Divina Comedie”
a lui Dante Alighieri.Impărţită în trei secţiuni ("Infern", "Purgatoriul", "Paradis"), în
 

operă este descrisă o călătorie imaginară în cele trei compartimente ale lumii de după
moarte, în care poetul se întâlneşte cu personaje mitologice, istorice sau comtemporane
lui. Fiecare personaj este reprezentantul unei virtuţi sau al unui viciu, situarea în una din
cele trei lumi fiind simbolică, ca răsplată sau pedeapsă, adesea şi după criterii subiective
deoarece poetul îi întâlneşte în Infern si pe adversarii lui.Spre exemplu Dante este
călăuzit prin Infern şi Purgatoriu de către poetul Virgiliu, simbol al înţelepciunii iar 
Beatrice - fiinţa pe care a adorat-o - îl ajută să găsească drumul spre Paradis, fiind
instrumentul voinţei divine.
Fiecare dintre cele trei taramuri este construit din zece parti.Astfel Infernul are ca
 parti componente campia intunecata si cele noua cercuri in care pacatosii se chinuiesc.In
alcatuierea Purgatoriului intra tarmul marii,coasta muntelui,cele sapte barne ale acestuia,
gradina
grad ina para
paradis
disulu
uluii pam
pamant
antesc
esc.Ia
.Iarr Paradi
Paradisul
sul est
estee for
format
mat din noua cerc cercuri
uri mobil
mobilee si
empireul.Alegerea cifrei 9 in ceea ce priveste sferele ceresti dar si cele din infern nu este
intamp
intamplat
latoar
oare,9
e,9 repreze
reprezentan
ntandd perfect
perfectiun
iunea
ea perfec
perfectiu
tiunii
nii,9
,9 fii
fiind
nd mul
multitiplu
plu cif
cifrei
rei 3.De
3.De
asemenea 10 este simbolul decalogului si reprezinta o imagine a divinitatii.
In opera
opera se poate
poate ob obse
serva
rva preze
prezent
ntaa ininsp
spir
irat
atie
ieii reli
religi
gioas
oase,a
e,a ununei
ei tetend
ndin
inte
te
moralizatoare, si unui limbaj bazat pe perceptia vizuala si imediata a faptelor,caracteristic
literaturii si stilului medieval.
Ca structura fiecare secţiune
secţiune cuprinde 33 de cântece, cu excepţia excepţia primei, care are
un cântec în plus ce serveste ca introducere.
Descrierea coborarii lui Dante în Infern,a trecerii prin Purgatoriu si,în fine,a
ascensiunii în Paradis, nu este nimic altceva decat prezentarea drumului initiatic parcurs
de erou spre
spre apoteoza unirii cu divinitatea.
Opera reprezinta dramatizarea
dramatizarea teologiei
teologiei creştine medievale,
medievale, dincolo
dincolo de sensurile
sensurile
sale profunde, privind opiniile filosofice, politice si stiintifice ale artistului.Astfel ,,Divina
Comedi
Com edie"
e" estestee ale
alegori
goriaa purific
purificări
ăriii suflet
sufletulu
uluii şi dobâ
dobândi
ndirii
rii li
liniş
niştei
tei int
interi
erioare
oare pri
prinn
înţelepciune şi dragoste.
Astfel cele doua opere evidentiaza legatura dintre om si divinitatea, chiar daca
aceasta se realizeaza diferit in cele doua cazuri.Daca la Francois Villon apare de abia spre
sfarsitul vietii si numai o data cu constrangerea mortii,luand forma unei rugi de iertarea a
 pacatelor si de mantuire a sufletului,la Dante Alighieri pare a fi una permanenta.Prin
credinta in existenta unei eternitati dupa moarte,prin cartea sa italianul ne prezinta
 posibilele imaginio ale
Acesta realizeaza vietii adeeternitatii
descriere apoi in functie
cu toatede ceea cesiomul
defectele a ales saei,faca
perfectiunea in viata.
cu chinurile
si cantarile frumoase, cu focul si soarele ei.
Pr
Prov
oviident
dentaa a avavut
ut si va av avea
ea mer ereu
eu un rolrol impo
import
rtan
antt de juca
jucatt in viviat
ataa
omului,deoarece fiinta umana trebuie sa-si gaseasca un echilibru,o motivatie a existentei
sale dar si un sprijin neconditionat in cele mai dificile situatii.Legatura dintre om si
divinitate este una indispensabila pentru o viata sanatoasa a sufletului de aceea inca din
cele mai vechi timpuri
timpuri nu numai ca a reusit sa se pastrezepastreze dar sa se si imbogateasca
imbogateasca din
 punct de vedere spiritual. Cele doua opere reprezinta dovada evolutiei acestei relatii de la
aparitia ei.