Religia celtilor.

Druizii
Posted on 24/11/2016by Lupul Dacic

4 Votes

n timp ce poporul antic al tracilor se forma n Europa de sud-est n mil. II .Hr.,

celtii se formau ca popor indoeuropean (arian) n Boemia (Cehia), n sudul
Germaniei, n estul Galiei (Franta). Migratiile triburilor protocelte au avut loc
ntre 1500-800 .Hr. n Galia (Franta). Celtii sau galii s-au asezat pe la 1100 .Hr.
Mari migatii celte au avut loc si ntre anii 900-600 .Hr. cnd a avut loc trezirea
lumii celte n prima vrsta a fierului. A doua vrsta a fierului este epoca de
apogeu a celtilor, cnd civilizatia lor, numita La Tene, se raspndeste n toata
Europa barbara, inclusiv la geto-daci iar celtii ajung pna n Peninsula
Balcanica si Asia Mica.
Astazi sunt popoare celte irlandezii,
scotienii, galezii din Tara Galilor (Wales)
si bretonii din vestul Frantei, Celtii au
contribuit nsa la formarea popoarelor
moderne francez, spaniol, portughez si,
n parte englez. Limbile celte aproape ca
nu se mai vorbesc.
Celtii au influentat nu numai Europa ci
si societatea lumii clasice din Grecia,
Italia si Asia Mica. Luptandu-se cu
etruscii si romanii, opriti pentru o vreme
de Alexandru cel Mare si Lisimah ajungand chiar pana in nordul Crisanei si in
campia Transilvaniei.
Zeii
Celtii se nchinau la mai multi zei: Lug, zeul comertului fiind si cel mai
important. Taranis, zeul traznetului, Teutates, zeul razboiului care cerea jertfe
umane prin sufocare, Sucellus, zeu nocturn inarmat cu un ciocan de lemn cu
doua capete si socotit stramosul galilor, si Esus, zeul care curata ramurile
copacilor care cerea sacrificii umane prin spanzurare sau dezmembrare.
Iulius Caesar vorbeste si de alte divinitati, fara sa le
dea nume celte, ci asimilndu-i cu zeii romani
corespunzatori. Exista credinta n duhuri (de pilda
n zne) si n plante sacre (de pilda vscul stejarului)
Druizii
Preotii, numiti Druizi aveau mare importanta.
Slujba lor era ereditara. Ei faceau studii foarte
lungi. Erau n acelasi timp sacrificatori, judecatori,
educatori si medici. Existau si prezicatoare.
Druizii vechi apar cel mai adesea n legatura cu
Insulele Britanice. Cu toate acestea, istoria
demonstreaza ca Insulele Britanice au fost doar ultima linie de aparare a
druizilor. Cele mai frecvent mentionate sunt insulele Iona si Mona, (Anglesey
cum este numit azi). Scrierile antice sustin ca Druizii erau preoti, medici, poeti si
menestreli antici. Aceste scrieri, de asemenea, au sustinut ca au fost profesorii
care au pastrat cunostintele sacre din cele mai vechi timpuri.
Cuvintele Druid si Bard evoca diferite imagini. Druizii au fost mentionati in
Razboaiele Galice ale lui Cezar ca preoti si lideri, precum si salbatici insetati de
sange. Care este adevarul despre aceste personaje misterioase? n primul rnd,
desi religia a fost o forta proeminenta n cultura celtica, poporul celtic nu a fost
niciodata o natiune propriu-zisa. Ei au fost in cel mai bun caz o confederatie de
triburi unita de limba, obiceiuri, religie.
Religia lor a fost codificata n dogma orala si administrata de o casta preoteasca,
druizii, care au o putere majora n cadrul imperiului celtic.. Se spune ca toate
afacerile lor, publice sau private, au fost supuse autoritatii druidice. Celti au fost
extrem de religiosi si considerau ca cea mai rea pedeapsa este excomunicarea.
Existau astfel trei clase de druizi
Barzii, Ovates si Druizii. Barzii erau
istoricii si profesori, Ovates erau cei care
se ocupau de plantele medicinale,
tamaduitori si medici, iar Druizii au fost
Samani si Preoti.
Imensa putere a druizilor a fost insa si
marea slabiciune a poporului celtic.
Nicio cultura care este condusa de preoti
care isi trag autoritatea din sanctiuni
spirituale nu este capabila cu adevarat
de progres.
Exista dovezi ca o clasa sacerdotala a
condus popoarele megalitice pre-celtice
din Europa de Vest. n timpul
expansiunii celtice aceasta preotie a fost
adoptata de catre celtii religiosi si
numeroase zeitati celtice si credinte au
fost adaptate la ceea ce numim in prezent druidism.
Dupa invazia romanilor si aparitia crestinismului, druizilor nu le era permis
practicarea religiei lor sau invatarea studentilor. Ei au nceput sa amestece
stiinta si cunostintele lor cu cele ale Barzilor. Barzii au fost gasiti n toate
culturile celtice (Wales, Irlanda, Scotia, Manx si Galia) Si un echivalent poate fi
gasita n cultura nordica, de asemenea, n cazul n care acestia au fost cunoscuti
sub numele skald. Ei au mai fost gasiti si in cultura anglo-saxona si nu numai.
Insa adevarata cunoastere magica si spirituala a ramas in mainile unei clase
sacerdotale aparte, un ordin secret de barzi numit derwydds. Acesti adevarati
vizionari ai stejarilor au fost cei care au dus mai departe mostenirea Druizilor.
Ei sunt izvoarele legendelor despre Camelot si Cavalerii Mesei Rotunde, a
Avalonului si a Regelui Arthur. In cultura celtica, bardul era o persoana
inviolabila, ar fi putut calatori oriunde si putea spune ce doreste. Acest lucru era
posibil datorita faptului ca el era purtatorul de vesti, mesagerul, el stia si
legislatia sau jurisprudenta (obiceiurile locului) memorate in versete.
Ollamh-ul, cel mai nalt grad de Bard n societate galeza veche, apartine clasei
Druizilor. Ca atare, natura poeziei sale este predominant religioasa, fiind n
principal utilizata n ritual, sau cu siguranta ntr-un context
spiritual.Preocuparea sa principala este perceptia a ceea ce el numeste adevar
poetic si, ulterior, traducerea si rafinarea lui
ntr-o declaratie exacta. Adevarul poetic
fiind, desigur evaziv darul misterios dobandit
prin arhetipul feminin inspiratia
Una dintre principalele functii ale Bardului a
devenit promovarea si mentinerea unei stari
de amurg astfel favorizat de celti un fel de
Timp al Visului si Visarii. Aceasta era o
perspectiva asupra vietii atat de speciala incat
il deosebea net pe celt de celelalte populatii. Si
anume, o credinta intr-o alta lume dualista
care, desi nu de multe ori vazuta, este
ntotdeauna simtita n interior cu inima si n
afara cu o ntepaturi pe ceafa, gt sau
furnicaturi ale coloanei vertebrale. Datoria
Bardului a devenit de a transmite cu cuvinte si
muzica un ideal pe care mintea il poate
intelege la un anumit nivel, dar numai spiritul il va percepe la altul. Prin urmare,
bardul trebuie sa fie mai mult dect un povestitor si muzician Ea sau el trebuie
sa fie un mesager din Lumea Cealalta.
Putem vedea acest process lucrand de minune in compozitia vechilor legende
impartite pe 3 nivele trup, minte si spirit. Fie de dragoste, eroism sau moarte,
ntotdeauna legenda include o parte din Tema Universala marea poveste
ciclica ntre Zeu si Zeita acesta este corpul legendei. Codul este insa cel care
ascunde cheia, dar care este bine ascunsa, pazita si deghizata. Spiritul legendei
nu apartine acestei lumi, pentru ca ne afecteaza la un nivel mai subtil dect
cuvintele sau acompaniamentul muzical. Acest nivel este o comuniune ntre
inconstient , ascultator si Divin. Bardul este cel care le unifica.
Cultul
Celtii nu aveau temple iar cultul avea loc n aer liber, n locuri sfintite. S-au
pastrat pietre naltate, Menhiri, socotiti locuinte ale duhurilor. La Carnac, n
Bretagne (o peninsula din vestul Frantei), Menhirii se nsira pe o lungime
considerabila. Dolmenii, constnd dintr-o lespede de piatra asezata pe pietre
naltate, erau probabil morminte. Se
pare ca Menhirii si Dolmenii apartin
unei populatii mai vechi, unii din ei
datnd pe la 3000 .Hr.
Druizii fiind si judecatori, condamnau
pe cei vinovati sa fie adusi ca jertfe
omenesti zeilor si tot druizii sacrificau
aceste victime umane.
Doctrina filozofica din spatele religiei
Un mare numar din vechile lor obiceiuri demonstreaza respecul pentru
individualitea umana si dragostea de libertate.
Existau ca institutii sociale acele asociatii de familie (unde femeia se bucura de
o libertate pe care Orientul, Grecia sau Roma nu au cunoscut-o niciodata
obiceiul de a oferi cupa nuptiala ea avand drept de proprietate)
Galii au mai fondat si acele asociatii de razboinici numite fraternitati sau
brodeurde. Tinerii isi alegeau un conducator viteaz si cunoscut si ii jurau
credinta absoluta pana la moarte.In general, devotamentul era considerat drept
onoare prin excelenta. La originea acestei idei stateau doua sentimente morale
care insufleteau intreaga rasa: cultul persoanei si dispretul fata de moarte.
Istoricii sustineau ca nu exista natie pe lume care sa tina mai putin la viata.
Au fost vazuti gali care se ofereau sa moara numai pentru cateva monede de aur,
daruindu-le cu generozitate prietenilor. Apoi se intindeau pe scuturi, oferindu-si
gatul spre taiere cu zambetul pe buze (imi aduce aminte de daci) scrie Horatiu
si Diodor din Sicilia.
Tot ei mai adauga ca acest dispret fata de moarte si aceasta bravura de neinfrant
vine din credinta lor in nemurire. Druizii care predicau aceasta credinta erau
recrutati prin voia lor si nu formau o
casta ereditara (Egipt, evrei) trebuind sa-si
dovedeasca cunoasterea si capacitatile in
grele si indelungate incercari. Ei erau
astronomi, medici, magicieni, metafizicieni,
moralisti si juriconsulti.
Credeau ca focul si apa stapanesc pe rand.
Credinta in nemurire se leaga de ideea in
rasplata sau pedeapsa (ultima doar
temporara) ispasire. Admiteau si o lume a
fericirii, unde sufletul isi pastra pana si
viata lui afectiva
La gali mai exista obiceiul ca la ceremonia funerara sa arda scrisorile pe care cei
in viata le aduceau celor morti.

Existau trei cercuri ale existentei (care scot la lumina traditii orientale straine
crestinismului):
Cercul regiunii vide (cu exceptia lui Dumnezeu, totul e mort)
Cercul transmigratiei (omul trebuie sa-l strabata)
Cercul fericirii (omul il va strabate in cer, in gwinfild = lumea de lumina)
De asemenea druizii nu admitea ideea iadului vesnic. Idealul lor era
plenitudinea stiintei. Sufletele insetate de cunoastere puteau relua cercul
transmigrarii pentrut a se instrui (absolut nimic comun in crestinism).
http://www.descopera.org
Arbori din mitologia Europei Centrale

mitologie Celtic

Mitologia celtic a fost transmis din surse clasice i de ctre clugri

irlandezi care s- au pus n scris datele transmise pe cale oral, ceea ce
nseamn c aceste informaii pot fi interpretate greit.
zeiti celtice sunt foarte similare cu cele ale Greciei, numai modificrile
numelui: De exemplu, Iulius Cezar asociat celtice zeului Lugh
Hermes (care corespunde cu zeul roman Mercur ),
Alte personaje luminoase erau n schimb asimilate de cretinism, ca
zeia Brigit, din care a derivat Saint Brigid din Irlanda , care nu trebuie
confundat cu Sf . Bridget din Suedia . Preoteasa zeiei Brigit a fost Cam ,
eroina Celtic Galatia.
Chiar i copacul pe care le addobbiamo de Crciun este o amintire a
populaiilor nordice. Paganismul germanice i scandinave, de fapt,
a inclus obiceiul mpodobind un molid ( Picea abies L .) Cu ghirlande,
lumini i bomboane. Biserica a ncercat s combat aceast practic , dar
n zadar.
Cu toate acestea, exist alte asemnri cu cretinismul, acest lucru se
datoreaz faptului c nu a fost, la sfritul Imperiului Roman, o sintez a
culturii nordice i aculturii cretine. Celtic mitologia a fost absorbit de
cretinul care , de asemenea motenit diferite figuri.
Celtic mitologia nu a fost bazat pe un Dumnezeu Tat (cum ar fi
cretinismul) , ci pe cultul Zeia Mam. Celilor Zeita Mama
a fost Danu (adica apa din ceruri), care mai trziu a fost numit
Dunrea. Aceasta este o analogie cu hinduismul: Zeita Mama pentru
hindui este Ganga , adic, Gangele (Apa este simbolul feminin prin
excelen).
Peter Ellis Berresford banuit ca n cazul n care apa a fost pentru
celilor simbolul principiului feminin, principiul de sex masculin , cel mai
probabil a fost reprezentat de arborele de stejar.
 Orice persoan care are o modalitate de a se apropia de mitologia celtic
(i nordice , n general) se poate observa cu uurin c n ea exist o
anumit component i noapte tragic, ori de cte ori vorbim
despre amurgul zeilor.
ntr - adevr, conceptul de amurg al zeilor , de asemenea , prezente n
mitologia nordic, este mult mai complex. Amurgul zeilor este definit de
cuvntul Ragnarok , termenul compus Ragna i ROK. Acestea sunt dou
cuvinte islandez traduse ca "destin inevitabil ": i anume viziunea
profetic a sfritul universului, foarte similar cu " Apocalipsa cretinilor.
n secolul al XII - lea, cald (poei norvegian) a adugat nite silabe, aa
c n loc deRagnorok a venit Ragnarokkr , tradus cu ambigua amurgul
zeilor.

Mitologia celtic

De la Wikipedia, enciclopedia liber

Din seria
Mitologie
Mitologia celtic
Vezi i

List de mitologii
vdm
Mitologia celtic reprezint setul de credine
religioase i de mituri specifice celilor antici.
Diviniti
Dagda, Danu, Brigid, Ogma, Lug, Tuatha de Danann
Popoarele grupate sub numele de celi sunt List de zei n mitologia celtic

originare din regiunile situate n Europa Central.

Fiine fabuloase
ncepnd cu secolul al VIII-lea .Hr., ei au nceput s Fomorii
List de fiine legendare n mitologia celtic

se deplaseze i s ocupe alte inuturi. Pe parcursul

Personaje legendare
Blodeuwedd, Bran, Cuchulainn, Finn, Pwyll
unor serii de invazii, ce au avut loc ntre secolele al List de eroi n mitologia celtic

VIII-lea i al III-lea .Hr., celii vor ocupa un imens

Locuri mitice & sacre
teritoriu ce se ntindea din Europa Occidental
Obiecte sacre
...
List de obiecte sacre n mitologia celtic

Surse
vizualizare discuie modificare
pn n Balcani. Miturile celilor evoc un univers misterios n care se vorbete
despre limbajul secret al druizilor, despre luptele dintre animalele mitice sau
despre fatalitatea iubirii. Valorile acestui univers sunt dreptatea i curajul, fr a fi
uitat, ns, umorul. Dezvoltat n Epoca Fierului, religia celilor este o politeist, la
fel ca celelalte religii europene din acea perioad. Pentru celii aflai n sfera de
influen a Romei, cum sunt galii i celtiberii, mitologia celtic nu a
supravieuit Imperiului Roman, apoi rspndirii cretinismului i decderii limbilor
celtice. n mod ironic, ceea ce tim despre credinele celilor se datorez n primul
rnd surselor romane i cretine. n contrast, celii care i-au pstrat identitatea
politic i lingvistic (cei din Insulele Britanice, de exemplu) au transmis cel puin
rmie ale mitologiei nainailor lor din Epoca Fierului, care au fost adesea
menionate n scris n timpul Evului Mediu.

Surse istorice[modificare | modificare surs]

Datorit lipsei de materiale scrise n limba galilor, se presupune c pgnii celi nu
tiau, n mare parte s scrie - dei o form de scriere n galez cu caractere
din alfabetul grec, latin sau etrusc a fost folosit. Cea mai veche mrturie a
culturii celtice antice a fost descoperit lng Hallstatt, lng Salzburg, Austria,
datat n anul 700 .Hr. Gaius Iulius Cezar atrest tiina de carte a galilor, dar
scrie de asemenea c preoilor lor, druizii, li se interzicea s dezvluie secretele
religiei lor (Cezar, De Bello Gallico 6.14). Cezar mai spune c elveii aveau un fel
de recensmt n scris. Din pricina interzicerii rituale a scrierii, nu exist nici un
text despre religia celilor continentali redactat de autohtoni. Singurele izvoare
istorice legate de mitologia lor sunt nite scrieri ale unor autori greco-latini, dar i
un mare numr de monumente figurate, majoritatea din epoca galo-roman.

Celii din Irlanda, Scoia i cei din ara Galilor au folosit scrierea ogamic n cteva
scurte inscripii (mai mult ns pentru nume personale). Screierea ogamic era
folosit mai ales de druizi, ca un limbaj codat. Despre aceast scriere se credea c
a fost inventat de nsui zeul Ogma. Aceti celi din Insulele Britanice au produs o
abundent literatur epic, ns o mare parte, abia dup convertirea la cretinism.
Mai trziu au aprut i cteva scrieri mitologice, ntocmite de clugrii cretini din
Irlanda i ara Galilor, ncepnd din secolul al VIII-lea i pn n secolul al XII-lea,
al erei noastre. Aceti clugri au ncercat s reconstituie mitologia strmoilor
lor, mai ales c cele dou regiuni (Irlanda i ara Galilor) i-au conservat mai bine
credinele religioase dect celelalte zone ocupate odat de celi i puternic
influenate de Imperiul Roman. Unele scrieri de acest gen au supravieuit pn
astzi, dar majoritatea sunt incomplete i greu de interpretat. Viziunea cretin a
autorilor a deformat simbolurile religioase, dar, cu toate acestea, scrierile
clugrilor reprezint o surs important despre lumea celtic i religia ei.

O alt surs foarte important este bogatul folclor irlandez, care pstreaz
multe elemente specifice mitologiei celtice.

Cosmologie i eshatologie[modificare | modificare surs]

Puine lucruri se tiu despre credinele religioase ale celilor i galilor. Ei credeau
ntr-o via de dup moarte i de aceea ngropau mncare, arme i ornamente
mpreun cu trupul celui mort. Druizii preoii celilor i-au nvat
doctrina transmigrrii sufletului i le-au relvat puterea naturii i a zeilor.

Irlandezii credeau ntr-o alt lume aflat n subteran sau sub forma unor insule
ndeprtate din ocean. Cealalt lume a fost numit ori "Lumea celor Vii", ori
"Cmpia Fermectoare" sau Tir na nOg (Lumea celor tineri sau Lumea celor
venic tineri). Aceast lume era de fapt o ar unde nu exista boal, btrnee sau
moarte, unde fericirea dinuia pentru totdeauna i unde o sut de ani erau doar o
singur zi. Se observ o asemnare cu trmul din mitologia
greac numit Cmpiile Elizee. Att Cmpiile Elizee ct i Tir na nOg i au probabil
originea n religia proto-indo-european. n unele mituri irlandeze, o tnr
fermectoare se apropie de erou i i cnt despre aceast lume a fericirii. El o
urmeaz i pornete cu ea pe mare ntr-o corabie de sticl. Dup aceasta, eroul
ori nu mai este vzut ori se ntoarce peste un scurt timp i i d seama c toi
contemporanii lui sunt mori i c a lipsit sute de ani.
Diviniti[modificare | modificare surs]
Cezar este primul care prezint panteonul celtic, ns l descrie sub masca
unei interpretatio romana n opera sa, Commentarii de bello gallico. Dei prezint
pe cei mai importani cinci zei venerai de gali el le d nume de zei romani. El
spune despre celi c "zeul pe care l cinstesc cel mai mult este Mercur. Statuile
sale sunt cele mai numeroase. Ei vd n el pe inventatorul tuturor artelor; ei l
consider drept cluzitorul cltorilor pe drum, cel care poate cel mai mult s-i
ajute s ctige banul i s fac comer." Pentru aceast descriere se crede c
Cezar se refrea de fapt la zeul celtic Lug. Dup Mercur, conform consulului roman,
galii i venerau pe Apollo, Marte, Jupiter i Minerva. Cezar mai ofer o informaie
despre aceti zei dezvluind totodat de ce i-a asociat cu divinitile romane:
Apollo al galilor alung bolile, la fel ca cel al romanilor, Minerva este protectoarea
tiinelor, este zeia dibciei, Jupiter guverneaz cerurile, iar Marte influeneaz
luptele.

Autenticitatea i valoarea acestei interpretatio romana a fost de multe ori pus la

ndoial, cu toate c, Cezar, pe atunci proconsul al Galiei Cisalpine, era bun
cunosctor al credinelor celtice. Surprinztor este faptul c Jupiter nu este
considerat zeul suprem, probabil pentru c el i pierduse autoritatea pentru
locuitorii oraelor expzuse influenei meditraneene. Cu toate acestea, coloanele
aflate mai ales ntre Rin, Mosela i Sane, numite "Jupiter cu uriaul", ridicate de
nite triburi germanice prelungesc simbolismul arhaic al zeului celest suprem.

Interpretati
Galez/Britanic
o Irlandez Vel

romana
Arianrhod
Belenus
Apollo Borvo
Grannus
Victoria Bodua Badb
Bran
Cernunnos
 Epona Macha Rhiannon
Esus
Vulcan Gobannos Goibniu Gofannon
Gwydion
Mercur Lugus Lug Lleu
Manannan Manawydan
Mac ind
Apollo Maponos Mabon
Oc
Matronae Modron
Morrigan
Marte Nodens Nuada Lludd/Nudd
Hercules Ogmios Ogma
Pryderi
Pwyll
Maia Rosmerta
Hygeia Sirona
Silvanus Sucellus Dagda
Minerva Sulis
Coventina Band
Icovellauna Sinand
Sequana
Iuno Suleviae
Jupiter Taranis Turenn Taran
Marte Toutatis/Tentatis
Veteris

Mitologia celtica reprezinta setul de credinte religioase si de miturispecifice celtilor

antici. Popoarele grupate sub numele de celti sunt originare din regiunile situate in
Europa Centrala. Incepand cu secolul al VIII-lea i.Hr., ei au inceput sa se deplaseze si sa
ocupe alte tinuturi. Pe parcursul unor serii de invazii, ce au avut loc intre secolele al VIII-
lea si al III-lea i.Hr., celtii vor ocupa un imens teritoriu ce se intindea din Europa
Occidentala pana in Balcani. Miturile celtilor evoca un univers misterios in care se
vorbeste despre limbajul secret al druizilor, despre luptele dintre animalele mitice sau
despre fatalitatea iubirii. Valorile acestui univers sunt dreptatea si curajul, fara a fi uitat,
insa, umorul. Dezvoltata in Epoca Fierului, religia celtilor este o politeista, la fel ca
celelalte religii europene din acea perioada. Pentru celtii aflati in sfera de influenta a
Romei, cum sunt galii si celtiberii, mitologia celtica nu a supravietuit Imperiului Roman,
apoi raspandirii crestinismului si decaderii limbilor celtice. In mod ironic, ceea ce stim
despre credintele celtilor se datoreza in primul rand surselor romane si crestine. In
contrast, celtii care si-au pastrat identitatea politica si lingvistica (cei din Insulele
Britanice, de exemplu) au transmis cel putin ramasite ale mitologiei inainasilor lor din
Epoca Fierului, care au fost adesea mentionate in scris in timpul Evului Mediu.

Datorita lipsei de materiale scrise in limba galilor, se presupune ca paganii celti nu stiau,
in mare parte sa scrie - desi o forma de scriere in galeza cu caractere din alfabetul grec,
latin sau etrusc a fost folosita. Cea mai veche marturie a culturii celtice antice a fost
descoperita langa Hallstatt, langa Salzburg, Austria, datata in anul 700 i.Hr. Gaius Iulius
Cezar atresta stiinta de carte a galilor, dar scrie de asemenea ca preotilor lor, druizii, li se
interzicea sa dezvaluie secretele religiei lor (Cezar, De Bello Gallico 6.14). Cezar mai spune
ca elvetii aveau un fel de recensamat in scris. Din pricina interzicerii rituale a scrierii, nu
exista nici un text despre religia celtilor continentali redactat de autohtoni. Singurele
izvoare istorice legate de mitologia lor sunt niste scrieri ale unor autori greco-latini, dar si
un mare numar de monumente figurate, majoritatea din epoca galo-romana.

Celtii din Irlanda, Scotia si cei din Tara Galilor au folosit scrierea ogamica in cateva scurte
inscriptii (mai mult insa pentru nume personale). Screierea ogamica era folosita mai ales
de druizi, ca un limbaj codat. Despre aceasta scriere se credea ca a fost inventata de
insusi zeul Ogma. Acesti celti din Insulele Britanice au produs o abundenta literatura
epica, insa o mare parte, abia dupa convertirea la crestinism.

Mai tarziu au aparut si cateva scrieri mitologice, intocmite de calugarii crestini din Irlanda
si Tara Galilor, incepand din secolul al VIII-lea si pana in secolul al XII-lea, al erei noastre.
Acesti calugari au incercat sa reconstituie mitologia stramosilor lor, mai ales ca cele doua
regiuni (Irlanda si Tara Galilor) si-au conservat mai bine credintele religioase decat
celelalte zone ocupate odata de celti si puternic influentate de Imperiul Roman. Unele
scrieri de acest gen au supravietuit pana astazi, dar majoritatea sunt incomplete si greu
de interpretat. Viziunea crestina a autorilor a deformat simbolurile religioase, dar, cu
toate acestea, scrierile calugarilor reprezinta o sursa importanta despre lumea celtica si
religia ei.

O alta sursa foarte importanta este bogatul folclor irlandez, care pastreaza multe
elemente specifice mitologiei celtice.

Putine lucruri se stiu despre credintele religioase ale celtilor si galilor. Ei credeau intr-o
viata de dupa moarte si de aceea ingropau mancare, arme si ornamente impreuna cu
trupul celui mort. Druizii preotii celtilor i-au invatat doctrina transmigrarii sufletului si le-
au relvat puterea naturii si a zeilor.
Irlandezii credeau intr-o alta lume aflata in subteran sau sub forma unor insule
indepartate din ocean. Cealalta lume a fost numita ori "Lumea celor Vii", ori "Campia
Fermecatoare" sau Tir na nOg (Lumea celor tineri sau Lumea celor vesnic tineri). Aceasta
lume era de fapt o tara unde nu exista boala, batranete sau moarte, unde fericirea
dainuia pentru totdeauna si unde o suta de ani erau doar o singura zi. Se observa o
asemanare cu taramul din mitologia greaca numit Campiile Elizee. Atat Campiile Elizee
cat si Tir na nOg isi au probabil originea in religia proto-indo-europeana. In unele mituri
irlandeze, o tanara fermecatoare se apropie de erou si ii canta despre aceasta lume a
fericirii. El o urmeaza si porneste cu ea pe mare intr-o corabie de sticla. Dupa aceasta,
eroul ori nu mai este vazut ori se intoarce peste un scurt timp si isi da seama ca toti
contemporanii lui sunt morti si ca a lipsit sute de ani.

Cezar este primul care prezinta panteonul celtic, insa il descrie sub masca unei
interpretatio romana in opera sa, Commentarii de bello gallico. Desi prezinta pe cei mai
importanti cinci zei venerati de gali el le da nume de zei romani. El spune despre celti ca
"zeul pe care il cinstesc cel mai mult este Mercur. Statuile sale sunt cele mai numeroase.
Ei vad in el pe inventatorul tuturor artelor; ei il considera drept calauzitorul calatorilor pe
drum, cel care poate cel mai mult sa-i ajute sa castige banul si sa faca comert." Pentru
aceasta descriere se crede ca Cezar se refrea de fapt la zeul celtic Lug. Dupa Mercur,
conform consulului roman, galii ii venerau pe Apollo, Marte, Jupiter si Minerva. Cezar mai
ofera o informatie despre acesti zei dezvaluind totodata de ce i-a asociat cu divinitatile
romane: Apollo al galilor alunga bolile, la fel ca cel al romanilor, Minerva este
protectoarea stiintelor, este zeita dibaciei, Jupiter guverneaza cerurile, iar Marte
influenteaza luptele.

Autenticitatea si valoarea acestei interpretatio romana a fost de multe ori pusa la

indoiala, cu toate ca, Cezar, pe atunci proconsul al Galiei Cisalpine, era bun cunoscator al
credintelor celtice. Surprinzator este faptul ca Jupiter nu este considerat zeul suprem,
probabil pentru ca el isi pierduse autoritatea pentru locuitorii oraselor expzuse influentei
meditraneene. Cu toate acestea, coloanele aflate mai ales intre Rin, Mosela si Sane,
numite "Jupiter cu uriasul", ridicate de niste triburi germanice prelungesc simbolismul
arhaic al zeului celest suprem.