GliS

p*{'

i-, * ' rk'

-*\&J
r.-"".}|"n'

M
 inlelepciunea (hochma) care duce la Dumnezeu din care izvorisc
psalrr.-
toate. caracteristic poeziei ebraice este stilul sentenfios, adici
Psaln:
redarea invEfaturilor prin ziceri scurte, maxime, iar vorbirea este
P..
aleas6, impundndu-se prin frumusele si armonie.
dupE r
Davic
34. Cartea Psalmilor a fost i
colec:,.
Namele, tmpartireu Cartea Psalmilor este o doile;*
qiinsu;irilepsalmilor antologie formatd din 150 de aceas:
cintiri religioase, de dimensiuni diferite gi cu teme diferite, care refoni,-r
constituie un fel de sintezd pentru vechiul Testament. in traducerea si de F;
Septuaginta (LXX) aceastd colec{ie poarti numele de psaltire, dupi
denumirea unui instrument cu coarde, iar dupd aceea insemnand o Cupri
cdntare acompania6 de un astfel de instrument. corespondentul
ebraic este "Sefer Tehilim", de la cuvAntul ,,tehila" care inseamnd
laudE. ale cr.
Dupd modelul Pentateuhului, cei 150 de psalmi sunt impd(ifi qi forma
ei in cinci pafii Q-41;42-72;73-89;90-106; 107-150), fiecare ter-
min0ndu-se cu cdte o'formuld de laudi, sau de binecuvAntare.
Exemplu: "Binecuvintat si fie Iahve, Dumnezeul lui Israel din
veac, amin, amin!". Folosirea numelor divine face ca cei 150 de
psalmi sd fie.de asemenea impar-tifi in doud grupe: una in care pre-
dominI numele sfbnt al lui Iahve, care este numele specific al
Dumnezeului lui Israel - tradus prin "Domnul" (ps. 3-41; 90-150),
gi aceea in care intdlnim numele comun "Elohimi' (42-53).
De observat c6 numerotarea psalmilor in textul grec qi in cel
ebraic nu este identici. Astfel, plnd b psalmul 8 nu este nici o
deosebire, insd psalmii 9-10, in textul ebraic sunt numerotafi cu9,
iar de aici inainte LXX are psalmii lo-rr2, iar cel ebraic 11-113.
Psalmii 1 14 qi 1 1 5 in textul ebraic sunt iardsi uni1i, iar in traducerea
greacd formeazi Psalmul 113. Psalmii 117-146 din textul ebraic aluiD
corespund psalmilor Ll6-145 din septuaginta. Psalmul147 in textul
ebraic este iar6gi divizat,pe cdnd in textul grec al septuagintei are 2
328
 :---I

i:n care izvordsc psalmi distincti: 146;i r47. De

i.::tentios, adicd aici inainte corespund intru totul.
Psalnul 151 nu este canonic.
l,: r.orbirea este
Psalmii n-au fost colec{ionafi in ordine
cronorogicd, ci mai ares
dupi necesitatile riturgice. prima colecfie
a fost aJra prouabil de
David, cu prilejur mutdrii chivoturui in
Sion (t cronici io;. e aoru
a fost ftcuti spre sfZirsitul vietii sale.
Cine a adunat la un lob toate
colectiile este greu de precizat. unii
exege{i considerd veacur ar
hilor este o doilea, al{ii pe cer de-ar treilea. Este
insa ,outt ,rrui frobabil ca
E ai., lso de aceastf, lucrare sd se fi frcut in timpur
lui Ezdra qi N""*il, care prin
reforma lor rerigioas,, nu se poate sa
Jr alterite, care nu se fi ocupat in mod special
h i" traducerea gi de psalmi, data fiind importan(a
lor in cult.
I Psaltire, dupa Cuprinsul
insemnAnd o
=:
;,respondentul
psatmitor,,,"lilji:'hilf,:liTh.H,:* iJ,J'.lli;:j
de la cele p6m6ntegti la cele ceregti.
--are inseamni Ei exprimd rt
ale credincios,or de a implini porunc,elui
,d*iilr;;.;;;;;
Dumner* qi'u-si .oo-
:rt impdrtiti si forma conduita dupd voin(a divini.
Cu alte .ruirrt., frulmii sunt
, r. fiecare ter- r6sunetul inrduririi Legii tui Dumnezeu
asupra sufletului credincios.
: rnecuvAntare. cat priveEte scopur'alc,tuirii lor, psarmir
u., ruri ,o.puqi pentru
rl lui Israel din a fi c'6ntati si cititi la,serviciil. ..ligiour.
sentimente pur individuale. Ei ogrinJesc
, iar artriiexprimE idei qi
r ;a cei 150 de toati rerigia qi toat6 istoria
lui Israel, dar nu nuyal a.*t, ceclcuprind
teme miri ca: marefla lui
Dumnezeu gi opera Lui, ingerii, universur,
omul gi soarta lui dupi
moarte' Aproape fiecare psalm are propriur
f:u!" greu s-ar putea grupa pe categorii. fi ,.saupo,cuprinr,t
o" aceea
parfilotusi
6 clase: -- r-- '^'r$rrr in
i, rerec si in cel
r :u este nici o 1' Psalmi care c6nt6 srava gi puterea
lui Dumnezeu (ps. 1g
;i 20);
t;:rerotafi cu 2. Psalmi de implorar. u ,luto*lui lui Dumnezeu
9,
necazuri gi
in nevoi,
I e'oraic I 1- 1 13. strdmtor[ri (psalm de cerere, rugiciune psarmii
- 3,35 etc.);
u:r in traducerea 3' Psalmi care expun soarta poporuruiares
a lui Dumnezeu fatd,.de acest popo;
;i providentu sp"ciara
r: textul ebraic fpruf.riilrio'ri; ;il;;,106);
t,I147 in textul 4. Psalmi didactici;
5. Psalmi de pocdint, (5L,32,37,42
:rruagintei are 2 etc.) gi de blestem (35, 52,
55, 69, 6g);

329
 r ---r
-'_.
6. Psalmi direct mesianici, care se raporteazd la Mesia,
profefind despre viala, patima qi slava Lui (ps. 2, 16,22, 45,72,
110) qi Psalmi tipici sau indirect mesianici (8,23,69, l0g, 132 etc.)
Dupd mlrturia Noului Testament, convingerea unanim6 a
evreilor, a Sfinfilor Pdrinfi qi a Tradiliei Bisericii, psalmii 2,16,45,
72 qi ll0 sunt considerali psalmi direct mesianici. Mesianitatea "lamnaia.
directi a acestor psalmi o atesE Noul restament. Astfel, psalmul 2 frunte. :
este citat Ei infeles ca o profe(ie despre invierea Domnului (Fapte 2, lnsemna::'
25; 13, 36). Psalmr;J 22 este citat la Matei 27,46: ,.Dumnezeul flaut (5
Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce M-ai pirlsit?". "alhaghr: -1
Cuvintele acestea au fost rostite pe cruce de Domnul Hristos. buie retl::n
Psalmul45, dupd m6rturia textului Epistolei cf,tre Evrei l,B,trateazl instrum::,r
despre nunta regelui mesianic. Psalmul 72 (Matei 22, 24) descrie supune c:
slava regelui mesianic care aduce lumii dreptatea gi pacea. psalmul dupi ca:.
110 (Evrei 6,6) cdnth mlre{ia divina a lui Mesia si arhieria Lui
"dupd rinduiala lui Metchisedec". spre ac _ _

Psalmii tipici sau indirect mesianici sunt mult mai numeroqi. Ei "hanuka:
privesc pe David ca prefigurdnd pe Hristos Si impArafia Lui. Aqa haghitit'
sunt considerali in Noul Testament Psalmii 34, 68,108 gi al{ii. culesulu,
Psalmii de blestem (5, 28, 39, 40, 41, 54,55, 58, 59, 69, 71, 79, 118-119
83, 109, 129, 137, 139, 140 qi 141) sunt puqi la indoiall de unii in (Domnu.
ceea ce priveste sfintenia lor, deoarece considerd a fi in contradicfie racter li:-
cu invd{itura Evangheliei. in vrdjmasi insl trebuie vdzu{i nu fost pusi
vrajmagii omului, ci ai lui Dumnezeu sau ai M0ntuitorului, adic6
necredinciogii care au lepddat Legea. De multe ori Sfdnta scripturi Autorii
foloseqte expresii care nu se potrivesc limbajului nostru. Spre exem- psalm
plu: "Si fie", are sens de viitor: "se va intdmpla". Blestemul se atribuiau :
poate referi apoi la pacat qi nu la persoanE. sunt foar::
qi este vorb,
Titlurile Cu excepfi a a 34 de psalmi, ceilalti
Babilonu.-r
.originea psalmilor incep cu cfiteva suprascrieri sau titluri.
Acestea sunt:
trebuie c::
1. Titluri muzicale;
nume pa-r:
2. Titluri liturgice;
Primul r'.:
330

E,_:-aza la Mesia.
h :. i6, 22,45,72.
L: a9. 109, 132 etc.
tr:3:ea unanimd a
r- P.:lmii 2,16,45.
Ir---: ;i.
Mesianitatea
u-* isrfel, Psalmul l
* frunte, a dkija,
t .:rnului (Fapte l.
I-:r: ''Dumnezeul
tul
€e Dorrflul Hristos.
r= :", :ei 1,8, trateazit
h.:-': ll.
24) descrie
E: j: pacea. Psalmul
b.' si arhieria Lui
f'-: :
ei numeroqi. Ei
Lui. Asa
--:lrdtia
6!. .,-r8 gi alfii.
[. -r:. 59, 69,71,79,
t --::,ra16 de unii in
[, :" in contradictie
:::uie vdzuti nu
[,-.: :: rtorulu i, adicit,
ur S:dnta Scriptura
-: i:ru. Spre exem-
p-.". Blestemul se
[ :;
psalmi, ceilalti
a.::reri sau titluri.
\
3. Titluri de ordin istoric;
4. Titluri de ordin poetic;
r
5. Titluri de ordin personal.
Titruri de ordin muzical. Sunt
55- de psalmi care incep
"lamnafeach", care.este un participiu cu
de la verbul ,,ni1eah,, : a sta
iar ca ,uUrtu'rrii' inseamn, ,,rnu"rr*,,, in
insemnStatea cuvdntulri deqi
Arfii af termenur ,.char,,, =
este sigura.
T r, irrilr*ent
flaut (5), sau',bineghizot,_
gu coarde- (ps.77,7), ori
"alhaghitit"- dupa,o c.6ntare a- cut
buie
ipo gr, sir.irlg""erar, tre_
g,
re{inut c6 psarmii numesc in titrurile
lor un r#;fi;ortant de
instrumente ca harpa, chitara,
supune de asemenea c6 anumite
chimvalul, tamburina .*. S" p.._
expresii enigmatice indic. melodiile
dupi care erau executafi psarmii.
Exemplu: *A*oru diminetii,, (22).
Titluri de ordin liturgic. ps. 3g-70 au
in suprascriere ,,rehazkir,,-
spre aducere-aminte, de la verbul ,,zakar,,_
"hanukat habbait', :^91nt1e ta " ,.i"ri, allii au
sfinfirea ."r.i ip..'JOl, sau ..al_
haghitit" (ps' g, g1, g4), destinati
a s" canta cu prilejur terminSrii
culesului viilor, drept'mulfumita
rui Dumnezeu. isalmii 106, r07,
118-119, 135 si 149-150 au
ca titru "hleluiach,,: uuauti'pe
(Domnul). Din titlurle acestor Iahve
prrr*i r.-i^#;jr. .; * ;; un ca_
racter liturgic. Se pare cd dupa
intoarcerea din exil, toat, psaltirea
fost pus6 in serviciul cultului. a
Autorii
psatmitor
3".3[i':,Tl".ff,j#f.;.,ffi,ffi "i:r]?
atribuiau toatd psaltirea regelui
ou"ia, iar pirerile Sfin{ilor parin{i
sunt foarte diferite in acest sens.
Din conlinutul unora reiese crar
este vorba de rucruri petrecute cd
Babilonului". penku pluraritatea
in exil. Ex. psarmul 136 ,,La rdur
autorilor psarmilor ne vorbesc
ei
inqiqi prin diversitatea *tilrlui,
a oictiei siatemelor tratate.in
trebuie considerati drept autori general,
ai'psaimilor acei barbafi are c6ror
nume pdstrate in telfur. ebraic
corespund .r.."t.tuii. i".riuri.
Primul psalmist este Moise
@s. lolsli dupi care ur^iuraDavid,
331
psalmistul prin excelenld al Israelului (tr Samuel 23,1), cdruia ii sunt este
atribuiti 69 de psalmi. in afar6 de acegtia, Septuaginta ii mai atribuie umb.:
alfi 11 anonimi, Vulgata 13, Peqitto 16, reiegind astfel c5 David a estr
scris peste 81 de psalmi.
Lui Asaf, maestrul de cor, i se atribuie Psalmii 50,73-83, dar se
gent:
pare cd nu toli sunt ai lui. Un num6r de 11 psalmi sunt atribuili lui
gen
Corach (42-49; 84, 85, 87). Sub numele lui sunt puqi Si cei ai
f0$3::
descenden{ilor acestuia, care a$a cum amintegte cartea I Cronici
canIs
9,19, erau "portari qi cdntireli". LJn psalm este atribuit lui Etam
Ezraheul (88), iar altul lui Neman Ezraheul, ambii conducStori de cor
mor,
jito:
Valoarea doctrinard in general, psalmii sunt un fel de prot
a psulmilor sintez1 a Sfintei Scripturi, intruc6t ei
dep
vorbesc despre'Dumnezeu, despre om, despre providenfa divin6,
om:
despre nemurirea sufletului, despre Mesia etc.
ma::
Dumnezeu qi slava Sa ocupd un loc important in preocupf,rile
tru
psalmiqtilor. Aceqtia cinti credinla lor in Dumnezeul cel Unic,
per:
Creatoq Stipdn absolut al cerului 9i al pdmintului (Ps. 10l,126),
care a ales pe poporul Sdu qi ciruia ii ram6ne credincios, conducdndu-l
prin lucrdrile Sale minunate. in descrierea naturii, psalmiqtii
mirturisesc, de asemenea, ptezenfa lui Dumnezeu in lume gi
purtarea Sa de grijd fati de intreaga frptura: "Ca o pasdre care-s,i
apdt6 puii s6i, aga poartd de grijA Dumnezeu de fiii S6i" (Ps. 35). El
nec
este un P6rinte pentru toli oamenii... " cum se indurd un tatE de fiii
ai
s5i, asa se indura Dumnezeu de cei ce se tem de El" (Ps. 69, 9).
SC:
Omul este qi el in atenfia psalmigtilor. A;a cum reiese mai ales pr. n
din Ps. 8,3-16: "CAnd privesc cerurile, lucrul mflinilor Taler luna
gi stelele pe care le-ai frcut, mI intreb ce este omul c[ il cercetezi
cht:
pi fiul omului ca sI fii seama de el?". Fiind creat dup[ chipul qi
pa:
aseminarea lui Dumnezert, in viziunea psalmistului, omul are o
m:
demnitate unicl in lume. Din aceasti catzA Dumnezeu nu l-a lf,sat
da: i
in pdrisire, ci-i pohrta de grija. Din aceasti purtare de grija deducem lu: -
gi invSlatura despre nemurirea sufletului, ca gi ideea unei rdsplifi 2i:
drepte pentru cel ce p6zeqte poruncile Domnului. Cel credincios 2 i-

332
 ::.
13.1), ciruia ii sunt este de fapt consJient cd nu va muri definitiv: .,chiar
dac6 ar fi si
r-nta ii mai atribuie umblu prin valea morfilor, nu md tem de nici un
r6u, c6ci Tu cu mine
astfel cd David a egti" (Ps. 23,4).
In concluzie, trebuie s6 spunem c6 psalmii apartin diferitelor
l 50, 73-83, dar se genuri literare gi ei cuprind meditalii despre
u sunt atribuiti lui istoria lui Israel, pl6n-
geri individuale sau publice, imne care preasldvesc
unt pugi gi cei ai Ierusarimul, pe
regele lui Israel, Iahve, Legea data de Dumnezeu
r cartea I Cronici pofo*tui sau,
cintece de preaslivire a templurui sfhnt, rugaciuni
arribuit lui Etam i.lurau, a.
cerere, de multumire, de poclinfi, ori indemnuri
conducitori de cor ra comportare
morali in acord cu Legea. in unii psalmi sunt descriqi
jitori ai lui Dumnezeu. prin uoga6a cugetiirilor ingeri ca
-psarmiislu-
L-nii sunt un fel de ror, se
p_roiecteazA asupra intregii istorii a
:ipturi, intrucAt ei mdntuirii care se va realiza pe
deplin in Hristos. in totalitatea lor psalmii exprimd
!:rrvidenta divin6, sentimentele
omului faE de Dumnezeu. Din acest motiv, Biserica
a dat o at6t de
mare importantd psaltirii, pe care a imparfit-o
ri in preocupirile in 20 de catisme, pen-
tru uzul liturgic, s,i o recomandi credincioqilor
;:ezeul cel Unic, ca fiind folositoare
pentru progresul lor duhovnicesc.
ui (Ps. 10l,126),
:ros. conducdndu-l
arurii, psalmiqtii
:zeu in lume si 35. Cartea Iov
r o pasdre care-si
' Degi cartea poarti numele personajului principal, autorul este
r Sai" (Ps. 35). El
necunoscut. Etimologic, "Iov" derivd de la
ura un tati de fiii verbul ,iiav,, sau,,iiv,, =
a dugmdni. La pasiv inseamni c6Iov este un
1" (Ps. 69,9). nume simbolic. cartea
se prezinE ca un lung discurs didactic, incadrat
n reiese mai ales intr-o povestire in
proza a cirei temd principali este motivul pentru
rinilor Tale, luna care cer drept
sufer6. Autorul cdrtii Iov trateazideci una
Lul ci il cercetezi din problemele cele mai
chinuitoare din viafa omului: pentru ce suferE omur
at dupl chipul qi cel drept aici pe
pamant? Scopul principal al autorului, pare
:1ui, omul are o a fi, dupd parerea celor
mai multi exege{i, dezregarcaprobremei suferin{ei.
rezeu nu l-a l6sat
dar se pare c6 autorur sacru a vrut s6 ofere cititorilor
dr;; secun-
de grryi deducem s6i, in iersoana
lui Iov, un minunat- exemplu de r'bdare in suferin{i. se pare
eea unei rasphti de
asemenea c6 autorul a mai voit s6 combati
acea dorinti nesatuita de
L. Cel credincios
a scruta planurile providenfei divine.

333
 Ir tr It

ffiefu&Y*ffi€m,,pregtr
wffiffiffic#tu trffisY&ffi

,* l tlr,- " .*: !*.

INTERPRETAREA VIETN 3s7

AvAnd o noud perspectivd asupra lui insuqi qi asupra lui

Dumnezeu, El a in[eles cd a vorbit despre lucruri aflate in afara
cunoqtin(elor gi in(elegerii lui limitate. Prin credin(i qi incredere in
Dumnezeu, a depiqit limitele ra{iunii umane in solufionarea
problemelor pe care le ridicase cu atAta indrizneald inainte ca
tdcerea cerului sd fie intreruptd (42:1.-6).
Numit de Dumnezeu ,,slujitorul Meu", Iov a devenit preotul
oficiant qi mijlocitorul celor trei prieteni care vorbiserd cu atAta
nesdbuin[d. Averea i-a fost redatd indoit. Prin pdrtdqia cu rudele
qi cu prietenii sdi, Iov a experimentat mAngAierea qi
binecuvAntarea lui Dumnezeu dupd aceastd vreme de grea
incercare.

Psalmii - Imnologia lui Israel

Timp de peste doud milenii, Cartea Psalmilor a fost cea mai
populard colec(ie de scrieri din canonul Vechiului Testament.
Psalmii au fost utiliza[i {e israelili in slujba divind inci din vremea
lui David. De-a lungul secolelor, Biserica cregtind a incorporat
Psalmii in liturghie qi ritual. In toate timpurile, Cartea Psalmilor s-a
bucurat de mai mult interes personal qi de o mai mare utilizare in
inchinarea publicd decAt oricare altd carte a Vechiului Testament,
depigind orice fel de limite geografice qi rasiale.s
Popularitatea Psalmilor decurge din faptul cd ei reflectd
experien[ele comune ale rasei umane. Compugi de numeroqi
autori, diverqii Psalmi exprimi emofiile, sentimentele personale,
atitudinile, recunoqtinta qi interesele omului obignuit. Oamenii qi-
au identificat in general destinul cu cel al psalmiqtilor.
Aproximativ doud treimi din cei 150 de psalmi le sunt
atribuiqi prin titlu unor divergi autori.6 Restul sunt anonimi. in
identificarea autorilol, qaptezeci gi trei ii sunt atribui(i lui David,
doisprezece lui Asai zece fiilor lui Core, doi lui Solomon, unul
lui Moise qi cAte unul ezrahi[ilor Heman gi Etan.7 Titlurile pot de
asemenea furniza informatii privind ocazia compunerii
psalmului qi indrumdri muzicale pentru folosirea corectd in
slujba divin5.8
CAnd gi cum au fost colec[ionali psalmii a fost obiectul multor
 358 cAlArozup PRrN vECHruL TESTAMENT

speculalii. intrucAt David era realmente interesat de instituirea

inchindrii qi de initierea folosirii liturgice a unora dintre ei, este
logic sd asociem primele colectii cu perioada cAnd el era rege in
Israel (1 Cron. 1.5-16). Intonarea cAntecelor in casa Domnului a
fost introdusd tot de David (1 Cron. 6:31). Dupd toate
probabilitdfile, Solomon, Iosafat, Ezechia, Iosia qi alqii au
contribuit la aranjarea psalmilor qi la rdspdndirea lor in secolele
urmdtoare. Este posibil ca in perioada postexilicd, Ezra s6. fi fost
editorul final al cdrfii.
Cu cAteva excep[ii, fiecare psalm constituie o unitate in sine,
fdrd legaturd cu cei care-l preced sau cu cei care-l urmeazd.
Drept urmare, aceastd carte con(inAnd 150 de capitole este
foarte greu de rezumat. in textul ebraic qi in versiunile cele mai
vechi este pdstratd urmdtoarea diviziune in cinci pdr[i: I
(Psalmii 1.-41),II (42-72),III (73-89),IV (90-105), V (107-150).
Fiecare din aceste unitd[i se incheie cu o doxologie. in ultima
diviziune, psalmul final servegte ca doxologie de incheiere.
Degi s-au fdcut numeroase sugestii pentru explicarea acestei
aranjdri, rdmAn totuqi intrebdri in legdturi cu istoria sau scopul
unei asemenea impdr(iri.
Subiectul psalmilor pare sd ofere cel mai bun criteriu pentru
studiul sistematic al acestora. Diversele tipuri pot fi clasificate in
anumite grupuri, deoarece ele prezintd o experienli de viald
similard qi au o temd comun6. Deoarece in aceastd abordare sumard
nu putem acorda aten[ie intregii psaltiri, urmdtoarea clasificare, cu
exemple din fiecare categorie, poate fi utilizatd ca sugestie pentru
continuarea studiului:

I. Rugiciuni ale celui drept - 17,20,25,28, 40, 42,55 etc.

III. Psalmi de pocdin(d -6,32,38,57,102 etc.
IIII.
Psalmi de laudd - 65,95-100,111.-118,146-1.50.
IV Psalmi de pelerinaj - 120-1.34.
V Psalmi istorici -78,1.05,106 etc.
VI. Psalmi mesianici -22,110 etc.
VIII. Psalmi alfabetici - 25, 34, 111-112,119 etc.

Nevoia de eliberare a omului este universald. Ea a fost

exprimati in mulli psalmi prin care cei drepli au apelat la

I:
 INTERPRETAREA VIETII 359

Dumnezeu pentru ajutor divin. Apisat de neliniqte qi ingrijorare,

de un pericol apropiat, de un sentiment de dezvinovdtire, sau de
nevoia unei regenerdri, sufletul tAnguitor se intoarce cu smerenie
cdtre Dumnezeu.
Cel mai intens sunt exprimate ndzuintele interioare ale
1ilr
peniten(ilor. Cu cAteva exceplii, aceqti psalmi ii sunt atribuili lui
David. El iqi exprimd liber sentimentele prin mirturisirea sinceri
fll a picatului. Cel mai tipic este Psalmul 51, al cdrui cadru istoric
este specificat atAt in titlu cAt gi in 2 Sam. 12:1,-1,3. Pe deplin
conqtient de vina lui ingrozitoare, exprimatd printr-o tripld
subliniere - pdcat, rdzvrdtire qi fdridelege - David nu incearcd
nicidecum sd se sustragd responsabilitdfli personale. Coplegit gi
total smerit, el se intoarce la Dumnezeu cu credin[d, in[elegAnd cd
un duh zdrobit qi mAhnit este acceptat de Dumnezeu. Jertfele qi
slujirea celui intristat sunt pldcute Dumnezeului induririi.
Psalmul 32,legat de aceeaqi experine(d, aratd, cdlduzirea divini qi
0rrr
lauda care au devenit realitate in via[a celui ce qi-a mdrturisit cu
ltr regret pdcatul.
!t Psalmii de laudd sunt mai numerogi. Aceste expresii ale bucuriei
qi recunoqtinlei sunt adesea urmarea fireascd a unei mari eliberdri.
Oamenii Il lSudau deseori pe Dumnezeu vdzdnd lucrarea Lui
llll creatoare in naturd (Psalmii B, L9 etc.). Mullumirea pentru recoltd
li (65), bucuria adoraliei (95-100), celebrdrile festive (111-118) qi
,,Halelul r:llare" (146-150) au devenit pdr[i importante ale Psalmilor
lui Israel.
Psalmii de pelerinaj (1,20-1,34) sunt denumiti ,,CAntece ale
urcdrii" sau ,,CAntdri ale treptelor". Contextul istoric al acestei
denumiri este necunoscut. Au fost promovate diverse teorii
iar acum e general acceptat faptul cd aceqti psalmi erau
asociali cu pelerinajele anuale ale israelililor la Sion, cu
ocazia celor trei mari sdrbdtori anuale. Acest grup distinct a
fost recunoscut drept o Psaltire in miniaturd, deoarece
conlinutul ei exprimd o mare diversitate de emolii qi
exqerienIe.
In psalmii istorici, psalmistul reflecteazd asupra lucrdrii lui
Dumnezeu cu Israel in vremurile trecute. Israelul a avut o istorie cu
experien(e variate, care au oferit poefilor qi autorilor de cAntece un
bogat izvor de inspira[ie. In aceqti psalmi se fac numeroase referiri

)
 360 CALATORIE PRIN VECHIUL TESTAMENT

la eliberdrile miraculoase qi la bunivoinla divind fali de Israel in

trecut.
Psalmii mesianici exprimi in mod profetic unele aspecte ale lui
Mesia, aqa cum a fost El revelat in Noul Testament. in acest context
e remarcabil Psalmul 22, con\in?nd mai multe referiri ce iqi gdsesc
paralela in patimile lui Isus - descrise in cele patru Evanghelii. Degi
acest grup reflectd experienlele emofionale ale autorilo4 expresiile
lot, de inspira[ie divind, au avut o semnificalie profetici. Raportat
la via[a qi mesajul lui Isus, acest element al psalmilor are o
semnifica[ie vitali in interpretarea sa din Noul Testament.
Exprimate vag in psalmii de adorare, referirile mesianice au
devenit mai clare prin implinirea lor in Isus, Mesia.e
Un alt grup de psalmi poate fi distins pe baza aranjdrii in
acrostih. Cel mai cunoscut din aceastd categorie este Psalmul 119.
Fiecare^serie de opt versete incepe cu o literd succesivd a alfabetului
ebraic. In algi psalmi, fiecare verset incepe cu o altd literi. Desigur
cd un asemenea procedeu nu poate fi folosit in traducerile
moderne ale psalmilor.
AvAnd in fa[d prezenta analizd, cititorul incepdtor va recunoaqte
ci aceastd Carte i Psalmilor'este la fel de variaid ca orice culegere
de imnuri bisericegti. O clasificare mai detaliatd a psalmilor
sporeqte numdrul de categorii in care pot fi incadra{i diverqi
psalmi. Dorin(a noastrd este ca aceste consideralii sd reprezinte
numai inceputul unui studiu mai aprofundat al fiecirui psalm in
parte.

Proverbele - O antologie a Israelului

Cartea Proverbelor este o minunatd antologie de zicale
in{elepte. StimulAnd gAndirea, un proverb scoate in relief un
adevdr simplu, axiomatic. In uzul popular el avea deseori o
conota[ie defavorabild.l0 Insd proverbul literar reprezintd
in[elepciunea bunului sim[ exprimatd in formd scurti, concisd. in
decursul timpului, proverbul - mashal, in ebraicd - nu numai cd a
devenit un mijloc eficient de educa[ie, dar a cAgtigat gi o utilizare
largd ca forml de discurs didactic.
Colec(ia de proverbe pdstrate in carte sub acest nume confine

L.