comori.

org

Psalmii

Arend Remmers
Psalmii Arend Remmers

Psalmii
1. Autorii şi data la care au fost scrişi

2. Scopul scrierii

3. Particularităţi

4. Privire de ansamblu asupra conţinutului

1. Autorii şi data la care au fost scrişi

Cartea psalmilor este probabil cea mai cunoscută parte a Vechiului Testament. Reprezintă o colecţie de
150 de poeme sau cântece scrise de către diverşi autori şi se împarte în cinci cărţi (asemănător cu
Pentateuhul).

David a scris 73 de psalmi. Ei se găsesc în principal în prima, a doua şi a cincea carte. Doisprezece psalmi
poartă numele lui Asaf, conducătorul corului templului din vremea lui David (1 Cronici 16:7; 2 Cronici
29:30). Psalmii lui Asaf sunt psalmul 50 şi psalmii 73-83. Zece psalmi sunt scrişi de fiii lui Core (Ps. 42;
44-49; 84; 85; 87), doi de către Solomon (Ps. 72 si 127), câte unul de către Moise (Ps. 90), Etan (Ps. 89), şi
Heman (Ps. 88). Ceilalţi 50 de psalmi care rămân nu poartă numele vreunui autor.

Următorii psalmi îi sunt de asemenea atribuiţi lui David în Noul Testament: Psalmul 2 (Fapte 4:25) şi
Psalmul 95 (Evrei 4:7). Împreună cu psalmii care poartă numele lui David se însumează un total de 75,
ceea ce înseamnă că David a scris exact jumătate din toţi psalmii.

David era foarte potrivit pentru asta. El era un poet capabil, putea să cânte la un instrument, şi putea să
cânte cu vocea (1 Sam. 16:18; 2 Sam. 23:1). El era umplut de Duhul Sfânt (1 Sam.16:13, 2 Sam. 23:2) şi a
trecut prin multe experienţe cu Dumnezeu în viaţa lui de credinţă. Multe locuri din Scriptură ne spun că
David era foarte activ în a compune poezii spirituale şi muzică (1 Sam. 18:10; 2 Sam.1:17-18; 6:5; 1 Cron.
6:31; 16:7; 25:1; 2 Cron. 7:6; 29:30; Ezra 3:10; Neemia 12:24,36,45; Amos 6:5).

În unele locuri David menţionează în titlu împrejurarea sau motivul pentru care compune psalmul:
Psalmii 3, 7, 18, 34, 51, 52, 54, 57, 59, 60, 63, 142. Una dintre aceste împrejurări este descrisă în 2 Samuel
22. Acolo găsim o paralelă aproape cuvânt cu cuvânt la Psalmul 18. Psalmul 90 este probabil cel mai
vechi psalm: „O rugăciune a lui Moise, omul lui Dumnezeu”. Moise a trăit în secolul 15 î.Hr. Cei mai
mulţi dintre psalmi însă au fost scrişi în timpul lui David care a introdus cântatul în templu (1 Cronici
25). În timpul lui Ezechia (2 Cronici 29:25-30) se face referire la aceasta („după porunca lui David”) şi la
psalmii lui David şi ai lui Asaf. Prin urmare aceşti psalmi fuseseră deja adunaţi într-un fel de colecţie.
Ultimii psalmi au fost scrişi în zilele lui Ezra (secolul 5 î.Hr.). Psalmul 137 se referă în mod clar la robia
babiloniană. Conform multor cercetători, Ezra , preotul şi cărturarul, a fost cel care a finalizat colecţia
psalmilor (Ezra 3:10).

2. Scopul scrierii

a) General

© www.comori.org 2
Psalmii Arend Remmers

Cartea psalmilor este prima şi cea mai importantă carte a celei de-a treia părţi a Bibliei ebraice, cea a
„scrierilor” (ebr. ketubim). Menţiunea din Luca 24:44 a cuvântului „psalmi” probabil înseamnă toată
partea a treia a Vechiului Testament. Numele ebraic este „tehilim” care înseamnă „laude”. Numele
„psalm” pentru o singură laudă îşi are originea în greacă şi înseamnă „a cânta cu acompaniament
instrumental” sau „a cânta un instrument cu corzi”.

Psalmii vorbesc în mod particular cititorului Bibliei pentru că aici sentimentele omului temător de
Dumnezeu sunt exprimate mai mult decât în alte cărţi ale Scripturii, fie în rugăciune, în mărturisire, în
laudă sau în durere. Cititorul Bibliei se regăseşte în multe din aceste situaţii şi prin urmare se simte atras
de Psalmi şi simte ca aceştia îi vorbesc.

b) Caracterul profetic al Psalmilor

Dar acest fapt nu epuizează substanţa psalmilor. Pentru că psalmiştii nu doar îşi descriu sentimentele.
Duhul lui Hristos lucra în ei şi lua parte la necazurile şi bucuriile lor şi era una cu ei (vezi Isaia 63:9; 1
Petru 1:11). De aceea Îl găsim pe Hristos oriunde în Psalmi şi nu doar în aşa-zişii „psalmi mesianici”, de
ex. Ps. 16, 22, 24, 40, 68, 69 şi 118. Hristos este foarte uşor de distins în „psalmii mesianici” dar mulţi
psalmi sunt citaţi cu referire la El în Noul Testament (şi aceştia nu sunt aceşti aşa-zişi psalmi mesianici).
Următorii psalmi trebuie neapărat să fie menţionaţi:

Psalmul 2:7 – „Tu eşti Fiul Meu; Eu astăzi Te-am născut”(Fapte 13:33).

Psalmul 8:6 – „ai pus toate sub picioarele Lui“ (Evrei 2:6-10).

Psalmul 41:9 – „Chiar şi prietenul meu apropiat, în care mă încredeam, care mânca pâinea mea, a ridicat
călcâiul împotriva mea.” (Ioan 13:18)

Psalmul 45:6 – „Tronul Tău, Dumnezeule, este în vecii vecilor;”(Evrei 1:8)

Psalmul 110:1 – „Domnul a zis Domnului meu: “Şezi la dreapta Mea…”(Matei 22:44).

Ar mai putea fi adăugate multe alte trimiteri. Aproape jumătate dintre toate trimiterile mesianice din
Noul Testament sunt către cartea Psalmi. Dacă vedem această legătură spirituală a lui Hristos cu
israeliţii credincioşi (care au scris psalmii), adevăratul caracter al cărţii, care este unul profetic, se
dezvăluie înaintea ochilor noştri. Duhul lui Hristos se uneşte cu experienţele şi sentimentele acestor
israeliţi credincioşi. Din acest motiv suferinţele Domnului şi sentimentele Sale ca om perfect şi adevărat
sunt descrise în carte într-un mod atât de mişcător, pentru că ele sunt dovada grijii pe care El o poartă
poporului Său pământesc.

Descrierea istoriei rămăşiţei iudaice din ultimele zile reflectă caracterul profetic al psalmilor. Dar nu sunt
descrise evenimentele exterioare ci sentimentele interioare. Aceasta explică de asemenea şi plăcerea
pentru pedepsirea şi răzbunarea asupra adversarilor (ex. Ps. 137:9), care sunt greu de înţeles pentru
mulţi cititori. Sentimentele exprimate în aceşti psalmi sunt sentimentele credincioşilor dar nu ale
creştinilor ce locuiesc în casa harului (vezi Romani 12:17-21). Sunt sentimente ale evreilor credincioşi
care vor trăi în ultimele zile. Aceşti evrei vor aştepta salvarea de la Dumnezeu şi dreapta pedeapsă a
asupritorilor lor, şi în special asupra lui Antihrist.

c) Structura psalmilor

Din punctul de vedere profetic putem observa o împărţire distinctă a cărţii. Toate celelalte moduri de

© www.comori.org 3
Psalmii Arend Remmers

împărţire sunt mai mult sau mai puţin importante. Structura similară a psalmilor cu cea a Pentateuhului
este deasemenea de remarcat şi se pot face cu siguranţă paralele. Primul psalm al fiecărei cărţi conţine ca
să zicem aşa un antet, iar ultimul psalm al fiecărei cărţi se încheie cu laude.

Cartea I

Prima carte a psalmilor pune înainte principiul separării a ce este drept de ce este nedrept între oamenii
lui Dumnezeu. Legat de aceasta Mesia este văzut drept Fiu al lui Dumnezeu (Ps. 2), Fiu al omului (Ps. 8),
ca un slujitor în suferinţă (Ps. 22) şi ca jertfa cea adevărată (Ps. 40). Numele predominant al lui
Dumnezeu în această carte este numele Lui de legământ, Iehova (menţionat de aproximativ 275 de ori).

Cartea II

În cartea a doua găsim suferinţele celor drepţi, care – despărţiţi de orice binecuvântare – trăiesc în mare
necaz şi strigă către Dumnezeu (Elohim este menţionat de aproximativ 200 de ori) în suferinţa lor.

Cartea III

A treia carte descrie întoarcerea lui Israel ca popor şi îndurarea lui Dumnezeu pentru poporul Lui.

Cartea IV

Cartea a patra începe cu domnia lui Iehova (apx. 100 de ori) după prezentarea întâiului născut în lumea
locuită (traducerea JND). Cu acest fapt începe domnia Fiului Omului glorificat în mileniu, după salvarea
întregului Israel.

Cartea V

Cartea a cincea conţine rezumatul tuturor căilor în care lucrează Iehova cu poporul Său Israel, împreună
cu laudă, care I se cuvine pentru îndurarea Sa (Ps. 111-113; 146-150).

3. Particularităţi

a) Poezie evreiască

Rima, ritmul şi măsura metrică la fel ca şi împărţirea în versuri joacă un rol important în poezia
europeană clasică. Poezia evreiască este total diferită. Rima şi măsura metrică sunt total necunoscute. O
împărţire în versuri, aşa cum o cunoaştem noi astăzi, este cu totul necunoscută. Cu toate acesta găsim un
fel de împărţire în psalmul 119, în care 22 de paragrafe a câte 8 versete fiecare încep cu aceeaşi literă
evreiască în mod continuu, versetele 1-8 începând cu litera aleph, versetele 9-16 cu litera beth, etc.
(acrostih).

Am menţionat deja un stil al poeziei evreieşti, care este aliteraţia. Aliteraţia înseamnă că începutul
cuvintelor şi nu sfârşitul este similar. Un mod de aliteraţie este ca fiecare vers să înceapă cu o literă
succesivă din alfabetul ebraic, aşa cum găsim la Ps. 9, 10, 25, 34, 47, 111, 112, 145, precum şi în Proverbe
31:10-31 şi în Plângeri 1-4 (compară şi cu Ps. 119). Comparaţiile foarte expresive care se întâlnesc foarte
des sunt un alt element al poeziei evreieşti (vezi Ps. 1:3; 22:12-16).

Cea mai importantă caracteristică este totuşi paralelismul. Paralelismul înseamnă că o afirmaţie este
accentuată şi dezvoltată prin repetiţie. Se pot distinge trei tipuri de paralelism:

© www.comori.org 4
Psalmii Arend Remmers

Paralelismul cu acelaşi înţeles, de ex. în Ps. 49:1 “Voi, toate popoarele, ascultaţi aceasta; voi, toţi
locuitorii lumii, plecaţi urechea”. Acelaşi gând este exprimat de două ori cu diferite cuvinte.
Paralelismul antitetic (în contrast), de exemplu Ps. 1:6 “Pentru că Domnul cunoaşte calea celor
drepţi, dar calea celor răi va pieri”. – gândul din prima parte a propoziţiei este întărit prin
contrastul din ultima parte a propoziţiei.
Paralelismul sintetic (de legătură), de exemplu Ps. 22:4 “Părinţii noştri s-au încrezut în Tine; s-au
încrezut şi Tu i-ai scăpat”. – ultima parte a propoziţiei completează şi dezvoltă gândul din prima
parte a propoziţiei.

b) Antetul psalmilor

Cu excepţia câtorva psalmi, toţi psalmii au câte un antet. Cei 34 de psalmi care nu au antet sunt: Ps. 1, 2,
10, 43, 71, 91, 93-97, 99, 104-107, 111-119, 135-137, 146-150 (cuvintele „Lăudaţi pe Domnul“ nu sunt antete
ci aparţin textului).

Cele mai importante antete sunt:

Maschil. 13 psalmi au acest antet (Ps. 32, 42, 44, 45, 52-55, 74, 78, 88, 89, 142). Maschil înseamnă
probabil învăţătură sau îndrumare.
Poezie. Psalmii 16 şi 56-60 au ca antet „poezie“ (ebr. mictam).
Cântare a treptelor. Psalmii 120-134 sunt cântări ale treptelor însemnând cântări de urcare. Se
presupune că trebuiau cântaţi fie în călătorii către marile sărbători de la Ierusalim sau urcând pe
dealul unde era templul.
Către mai-marele muzicii. 55 de psalmi ai lui David au acest titlu în antet. Mai-marele muzicii era
cu siguranţa conducătorul corului din templu. Putem vedea în acest lucru o imagine a Domnului
Isus care El Însuşi va cânta lauda în mijlocul adunării (compară cu Ps. 22:22; Evrei 2:12).

Celelalte expresii nu necesită o explicaţie specială sau sunt explicate în diferitele ediţii ale Bibliei.

4. Privire de ansamblu asupra conţinutului

Prima carte (Psalmii 1-41): Separarea a ceea ce este drept de ceea ce este nedrept

Psalm 1 Cel drept şi cel nedrept

Psalm 2 Împăratul lui Dumnezeu: Mesia

Psalm 3 Încrederea lui David în Dumnezeul neschimbător

Psalm 4 Încrederea lui David în grija specială a lui Dumnezeu

Psalm 5 Iehova aude strigătul poporului Său

Psalm 6 Rugăminte pentru îndurare

Psalm 7 Rugăciune pentru dreapta pedepsire a asupritorului

Psalm 8 Domnia Fiului Omului

Psalm 9 Lauda lui Dumnezeu pentru victoria asupra inamicilor

© www.comori.org 5
Psalmii Arend Remmers

Psalm 10 Cerere pentru a scăpa de cei răi

Psalm 11 Cel drept în mijlocul celor răi

Psalm 12 Încrederea celui drept în mijlocul celor răi

Psalm 13 Idem

Psalm 14 Starea generală de ruină a omenirii

Psalm 15 Semne ale adevăratei temeri de Dumnezeu

Psalm 16 Hristos ca Omul perfect

Psalm 17 Rugăciunea celui drept pentru ajutor

Psalm 18 Lauda lui Dumnezeu

Psalm 19 Mărturia lui Dumnezeu în creaţie

Psalm 20 Ajutor din Sanctuar

Psalm 21 Cântecul regal de victorie

Psalm 22 Suferinţele şi gloria lui Hristos

Psalm 23 Hristos, Păstorul cel bun

Psalm 24 Hristos, Împăratul gloriei

Psalm 25 Cerere pentru iertare şi salvare

Psalm 26 Rugăciunea unui om integru

Psalm 27 Dorinţa pentru prezenţa lui Dumnezeu

Psalm 28 Strigăt în necaz

Psalm 29 Puterea lui Dumnezeu este deasupra tuturor

Psalm 30 Rugăciune pentru ajutorul lui Dumnezeu

Psalm 31 Scăpare din mâna vrăjmaşilor

Psalm 32 Binecuvântarea iertării

Psalm 33 Adorarea Creatorului

Psalm 34 Experienţa celor ce-L iubesc pe Dumnezeu

Psalm 35 Strigătul după ajutor al celui în necaz

Psalm 36 Gândurile celui rău şi bunătatea lui Dumnezeu

© www.comori.org 6
Psalmii Arend Remmers

Psalm 37 Încrederea în Dumnezeu în mijlocul unei lumi rele

Psalm 38 Suferinţele credincioşilor pentru păcatele lor

Psalm 39 Orice om este deşertăciune

Psalm 40 Hristos Robul ascultător al lui Dumnezeu

Psalm 41 Încredere, trădare şi triumf

Cartea a doua (Psalmii 42-72): Suferinţele celui drept

Psalm 42 Dorinţa celui drept după Dumnezeu

Psalm 43 Continuarea psalmului 42

Psalm 44 Poporul lui Dumnezeu aflat în suferinţă strigă către Dumnezeu

Psalm 45 Hristos, Împărat şi Mire

Psalm 46 Dumnezeu este adapost şi putere

Psalm 47 Domnia lui Dumnezeu ca Împărat

Psalm 48 Cetatea lui Dumnezeu

Psalm 49 Deşertăciunea bogăţiilor pământeşti

Psalm 50 Dreapta judecată a lui Dumnezeu

Psalm 51 Mărturisirea păcatelor şi pocăinţa

Psalm 52 Condamnarea celor răi

Psalm 53 Apostazia celor răi

Psalm 54 Strigătul după ajutor al celor ce se tem de Domnul

Psalm 56 Încredere în credincioşia lui Dumnezeu

Psalm 57 Încrederea în salvarea de la Dumnezeu

Psalm 58 Dumnezeu se descoperă în judecată

Psalm 59 Ajutor pentru cei neajutoraţi

Psalm 60 Plângeri în mari suferinţe

Psalm 61 Dumnezeu este adevăratul adăpost

Psalm 62 Dumnezeu salvează

Psalm 63 Setea după Dumnezeu

© www.comori.org 7
Psalmii Arend Remmers

Psalm 64 Soarta inamicilor

Psalm 65 Bogăţiile binecuvântării lui Dumnezeu

Psalm 66 Recunoaşterea dreptei intervenţii a lui Dumnezeu

Psalm 67 Perspectiva binecuvântării

Psalm 68 Eliberarea este îndeplinită

Psalm 69 Plânsul respinsului Mesia

Psalm 70 Strigăt după ajutor

Psalm 71 Renaşterea poporului lui Dumnezeu

Psalm 72 Anunţul Domniei Păcii

Cartea a treia (Psalmii 73-89): Întoarcerea poporului şi bunătatea lui Dumnezeu

Psalm 73 O enigmă şi soluţia ei

Psalm 74 Distrugerea Sanctuarului

Psalm 75 Dumnezeu acţionează pentru judecată

Psalm 76 Puterea victorioasă a lui Dumnezeu

Psalm 77 Privire retrospectivă a credinţei

Psalm 78 Modul de a lucra al lui Dumnezeu în istoria lui Israel

Psalm 79 Rugăciune la distrugerea Ierusalimului

Psalm 80 Rugăciunea oamenilor în necaz

Psalm 81 Poporul caştigă încredere

Psalm 82 Judecata lui Dumnezeu asupra judecătorilor

Psalm 83 Rugăciune cu ocazia atacului vrăjmaşului

Psalm 84 A găsi plăcere în Sanctuarul lui Iehova

Psalm 85 Poporul lui Dumnezeu savurând binecuvantarea promisă

Psalm 86 Sufletul temător de Dumnezeu în rugăciune umilă către Dumnezeu (acesta este singurul psalm
al lui David din cartea a treia).

Psalm 87 Sion, cetatea lui Dumnezeu

Psalm 88 O rugăciune rostită în cea mai adâncă suferinţă

© www.comori.org 8
Psalmii Arend Remmers

Psalm 89 Legământul lui Dumnezeu şi credincioşia Lui

Cartea a patra (Psalmii 90-106): Guvernarea lui Iehova în mileniu

Psalm 90 Dumnezeul cel veşnic şi omul muritor (al lui Moise; probabil cel mai vechi psalm)

Psalm 91 Încredere exemplară a omului în Dumnezeu

Psalm 92 Cântec de laudă în Sanctuar

Psalm 93 Iehova domneşte cu măreţie

Psalm 94 Strigăt după dreptate şi răzbunare

Psalm 95 Laudă către Iehova ca şi Creator şi Mântuitor al poporului Său

Psalm 96 Laudă către Iehova ca şi Creator şi Judecător al pământului

Psalm 97 Apariţia lui Iehova ca Împărat

Psalm 98 Laudă către Iehova, Împăratul

Psalm 99 Domnia lui Iehova

Psalm 100 Adorarea mondială a lui Iehova

Psalm 101 Principiile guvernării lui Iehova

Psalm 102 Dumnezeu descoperit în trup

Psalm 103 Laudele lui Israel pentru căile lui Dumnezeu

Psalm 104 Laudă către Dumnezeu-Creator

Psalm 105 Retrospectivă istorică: Credincioşia lui Dumnezeu faţă de Israel

Psalm 106 Retrospectivă istorică: Necredincioşia lui Israel faţă de Dumnezeu

Cartea a cincea (Psalm 107-150): Rezumatul căilor lui Iehova cu poporul Său

Psalm 107 Iehova salvează din orice necaz

Psalm 108 Salvarea viitoare

Psalm 109 Împotrivire faţă de Hristos

Psalm 110 Hristos ca Preot şi Împărat

Psalm 111 Laudă lucrărilor măreţe ale lui Iehova

Psalm 112 Binecuvântarea lui Iehova pentru cei temători de Dumnezeu

Psalm 113 Laudă numelui lui Iehova

© www.comori.org 9
Psalmii Arend Remmers

Psalm 114 Puterea Dumnezeului lui Iacov

Psalm 115 Onoarea i se cuvine doar lui Dumnezeu

Psalm 116 Laudă lui Dumnezeu pentru ajutorul Său în necaz

Psalm 117 Lauda naţiunilor (acesta este cel mai scurt psalm)

Psalm 118 Israel recunoaşte adevărata piatră din unghi (acest psalm este unul din cele mai frecvente
citate din Noul Testament)

Psalm 119 Laudă pentru Cuvântul lui Dumnezeu (cel mai lung psalm)

Psalm 120 Solemnitatea celor ce se tem de Dumnezeu

Psalm 121 Dumnezeu ca apărător al poporului Israel

Psalm 122 Casa şi cetatea lui Dumnezeu

Psalm 123 Izvorul de ajutor al lui Israel în necazul cel mare

Psalm 124 Salvare în suferinţă

Psalm 125 Siguranţă perfectă

Psalm 126 Semănatul în lacrimi şi culesul cu bucurie

Psalm 127 Binecuvântare asupra casei

Psalm 128 Binecuvântare asupra familiei

Psalm 129 Mâna puternică a lui Dumnezeu

Psalm 130 Pocăinţă şi iertare

Psalm 131 Odihnă şi satisfacţie

Psalm 132 Iehova locuieşte în Sion

Psalm 133 Binecuvântarea părtăşiei frăţeşti

Psalm 134 Închinarea în Sanctuar

Psalm 135 Cunoaşterea şi adorarea Dumnezeului cel adevărat

Psalm 136 Laudă pentru îndurarea veşnică a lui Dumnezeu

Psalm 137 Rămăşiţa din exil

Psalm 138 Laudă către Dumnezeu pentru mântuirea Lui

Psalm 139 Inima care caută prezenţa lui Dumnezeu

© www.comori.org 10
Psalmii Arend Remmers

Psalm 140 Iehova, izvorul de ajutor al celui drept

Psalm 141 Rugăciunea celui drept în mijlocul celor răi

Psalm 142 Iehova, adăpostul celui singur

Psalm 143 Rugăciune din cea mai adâncă suferinţă

Psalm 144 Adevăratul izvor al puterii

Psalm 145 Laudă lui Dumnezeu în mileniu

Psalm 146 Lauda personală a celui drept

Psalm 147 Lauda poporului lui Dumnezeu

Psalm 148 Lauda întregii creaţii

Psalm 149 Laudă printr-un cântec nou

Psalm 150 Sfârşit: Rezumatul laudelor către Dumnezeu

articol preluat şi tradus de pe www.biblecentre.org

© www.comori.org 11