IV.

TEORIA GENURILOR

MIHAIL M. BAHTIN

DUBLA ORIENTARE A GENULUI SPRE REALITATE

Unitatea artistic de orice tip, adic de orice gen, este orientat spre realitate sub
dou aspecte, iar tipul acestei unitäi, adic genul ei, este determinat de particularitile
acestei duble orient ri.
Opera este orientat, în primul rind, spre asculttori i receptori _i spre condiile
ca s
determinate ale elabor rii _i receptrii. In al doilea rînd, opera este orientat spre via,
ei tematic. Fiecare gen se orienteaz în felul su spre
spunem a_a, dinuntru, prin coninutul
via, spre evenimentele, problemele ei etc.
real _i în timpul real, este rostit cu
Urmînd prima orientare opera ptrunde în spaiul
sau de estrad . Ea este componenta unei
voce tare sau mut, este legat de biseric, de scen
auditoriu care
presupune un anumit
sarbátori sau, pur _i simplu, a unor clipe de rgaz. Opera
al lor, o anumit
reaciona de relaie
citeasc, un anumit mod
a
S-O recepteze sau s-o
un anumit loC in viaa
de toate zilele, unit sau

eciproca între receptori _i autor. Opera ocupå

apropiat deanumit sfer ideologic.
o
fost o component
a serb rilor populare, era deci legat
Astfel, de exemplu, oda a
lirica de rugciuni putea s fac parte din slujbele
de faptele ei;
rect de viaa politic _i de religie etc.
relgioase sau oricum era apropiat în via _i se interfereaz
cu diferite aspecte ale

In felul acesta, opera ptrunde ascultare, lecturare

înfäptuirii ei reale ca interpretare,
în procesul determinate. Ea ocupä un loc
t a i i care o înconjoar loc determinat, în împrejurri Acest
în
un timp determinat, într-un dinainte de corpul ei sonor real care se întinde timp.
rezervat de mod. Toate speciile genurilor
minat în via, într-un anumit
organizai a cuvîntului ca
Situat între oameni, orientare nemijlocit
d Ste de aceast
sînt determinate
fauce lirice _i epice istoric în realitatea
înconjur toare.'
a genurilor.
tematic
dPrecis ca împlinire definirea interioar ,
-

important este
ale realit ii, dispune de anumite
nu mai puin aspecte
ar numai
anumite
acestei realitäri, de un
gen poate cuprinde viziunii i interpretàrii
Princini a Selec ie, de anumite forme ale
anumt el.
nit
diapazon al tratärii _i aprofundärii 1992,
Editura Univers, Bucuresti,
LITERATURI,

ÎN TIIN A
Aprut 1928. n METODA
FORMAL
O serie de
elemente ale constructiei

rad.
Paul Pasl Magheru, pp. 175-184. (n. ed.) lui A. N.
Veselovski.
evenimentului social
condi iile
ACest aspect al în doctrinaavansat le explica prin _i timpul real.
Nu-i

poetice, de genului aa fost

genului l
paralelismul
ritmic,
epice, care il ocup opera în
spa iul
locul pe
nplu, repeti iile cont de
re Conctr El tinea
neterminata.

urau ! alcatuirea operei. r mas

doctrinei sale
a
a latur a
129
arat c _i aceast
 Unitatea tematic a operei

Dar ce este unitatea tematic a operei? Sub ce aspect trebuie definit aceast unitane
unitatea tematic a operei:
lat cum define_te Toma_evski
afl într-o corelaie
Intr-o expresie artistic, diversele propoziii se semantica .

realizeaz, în consecin, o anume construcie unificata prin unitatea ideii sau a temei. Tema
(despre care vorbim acum) este unitatea sensurilor diverselor elemente ale operei. Se no
vorbi _i despre tema unei lucrri, ca i despre tema prilor ei componente. Tema este propie
oricrei lucrri scrise într-o limb inteligibil ..
Ca o construcie lexical s reprezinte o lucrare anume, ea trebuie s conin o temà
unificatoare, reluat în decursul lucrrii"."

Aceast definiie a unitii tematice este foarte tipic. Intrucît formali_tii vorbesc
despre unitatea tematic o îneleg exact la fel. O interpretare analog d _i Jirmunski in
lucrarea sa Sarcinile poeticii.
Definitia lui Toma_evski ni se pare întrutotul eronat. Nu se poate construi unitate
tematicd a operei ca o îmbinare a sensurilor cuvintelor ei i a propozitilor izolate. În felul acesta
cea
mai grea problem
Sensului cuvintului
raportului dintre cuvînt _i tem
a se denatureaz. Noiunea lingvistica
prevaleaz
cuvîntului
asupra _i a propoziiei ca atare _i nu asupra teme
Tema nu se constituie nicidecum din aceste
sensuri; ea se compune doar cu ajutorul
precum _i cu ajutorul tuturor elementelor semantice ale limbii, fr excep ie. Cu ajutorul limou
noi stäpinim tema, dar nu trebuie nicicum S-o includem în limb element al ei.
ca
Tema este întotdeauna transcendental
uat
fa de limb. nu cuvinMai mult decît atit,
aparte, nici propoziia _i nici perioada nu sînt orientate ca
spre tem, ci întreg enun
manifestare verbal. Tocmai acest
întreg _i formele lui, ireductibile la vreo form ingvi tic,
guverneaz asupra temei. Tema operei este tema ocial

determinat. Prin urmare, ea este la fel de întregului enun ca act istori-u

enunului, cit _i fa de elementele inseparabil, atît fatã de întreaga situa
Din aceast
lingvistice.
cauz, tema nu poate fi introdus în enunt _i închis ca sertar

ale operei constituie doar unul din inu-

Totalitatea sensurilor elementelor verbale
îns_i. Se poate vorbi despre temele unor pårimijloa
lua in posesie tema, dar nu tema ale
operei numai
reprezentîndu-i prile respective ca enunuri izolate închegate care sesantel
independent spre realitate. o
Dac îns tema nu coincide
nu
cutotalitatea sensurilor elementelor verbale ale
poate fi introdus în cuvînt ca element al su, atunci de aici oripi
metodologice dintre cele mai importante. decurg o serie ac P
Tema nu
poate fi
poetic pus alturi _i examinat în acela_i plan cu fonemul, S i n t a x a

etc., procedeaz formali_tii _i cum propune Jirmunski. NumalCu

cum s e n s u r i k

'Teoria literaturii, p. 131. Aceast

Autorul ei carte nu poate fi
privinte de formalism. numit
cuvîntului
s-a
îndeprtat în multe formalist în sensul riguros
u r o s al
importante metodei formale. Dar
ale
nu-i mai
în lucrarea sa, el
revizuie_te multe
nii foa
formaliste destul de putin adevärat c mai
puternice _i nu s-a lepädat de o serie pri gindn
de pstreaz înc deprind forma male.
premise fundamentale ale
130 metode
cuvintelor _i ale propoziiilor pot fi examinate în felul acesta, adic semantica ca un
materialului verbal care particip la construirca temei, îns tema nu fi
aspect al
ca tem a enunfului întreg. poate examinat astfel,
Apoi, devine limpede ca formele întregului, adic formele de gen determiná in mod
esential tema. Tema nu este realizat nici de
nropoziilor _i perioadelor, Ci de
propoziie, nici de perioad, nici de totalitatea
nuvel,
roman, pies liric, basm, iar aceste tipuri de gen
nu sesubordoneazå unei determinri sintactice. Basmul ca atare nu este alctuit nicidecum
din propoziii i perioade. Decurge de aici c unitatea tematic a operei este inseparabil de
orientarea ei iniial spre realitatea înconjurtoare, este inseparabil, ca s spunem a_a, de
împrejurärile de loc i de timp.
In felul acesta, între prima _i - cea de a doua orientare
nemijlocit - din afar _i cea tematic din untru
a
-, se stabile_te o leg turoperei spre realitate
indisolubil _

interdependenta. Una se define_te prin cealalt. Dubla orientare se dovede_te a fi o orientare

unic, dar bilateral.
Unitatea tematic a operei _i locul ei real în via se îngemneaz organic in unitatea
genurilor. Acea unitate a realitii efective a cuvîntului i a sensului su despre care am
vorbit în capitolul precedent se realizeaz mai limpede ca orice în gen. Investigarea realitäatii
se face cu ajutorul cuvîntului real, cuvîntului-enunt. Anumite forme ale realitii cuvîntului
sînt legate de anumite forme ale realitäii investigate de cuvînt. In poezie, aceast legätur e
organic _i multilateral, motiv pentru care ea face posibilä finalizarea substanial a

enuntului. Genul este unitatea organic a temei i a discursului temà.

despre

Genul _i realitatea
tematic intern fa de
Dac ne vom apropia de gen din punctul de vedere al raportului
sale, de mijloacele
ei, putem spune c fiecare gen dispunelui. modalitile
de
realitate_i evoluia grafica poate
accesibile numaicum Dup lua în
sale de a vedea _i interpreta realitatea,
ale formei spaiale inaccesibile picturii _i pictura dispune de mijloace
invers-
posesie aspecte de mijloace
cuvîntului, genurile lirice, de exemplu, dispun
inaccesibile graficii, tot a_a _i în arta sau nu sint în aceea_i msurä
care modeleaz realitii
comprehensiunea _i a vieii care nu Sint, de a observa
Genurile dramatice, la rindul lor, dispun de mijloace
accesibile nuvelei _i dramei. vei revela _i
omenesc i ale destinului uman pe care nu le
caracterului
SI prezenta aspecte ale miyloacele romanului. Fiecare
c u o asemenea claritate - prin
nu le vei lumina în nici un
-
caz
sistem complex de mijloace i procedee
de
acesta este un gen
reprezint un
autentic,
gen, dac
ucid luare în posesie _i de finisare a realitii.
corect, c omul î_i asum _i
interpreteaz
veche, general în
Persist înc o conceptie o con_tiin cît de cît limpede _i
Într-adevr, nu se poate concepe
realitatea cu ajutorul limbii. Un rol important în procesul
în afara cuvintului.
din punct de vedere
ideologic ei.
distinct il i formele
are limba
nerpret rii existenei de c tre con_tiin eseniale. Con_tientizarea _i
nevoie de complet ri
teorie are formelor în înelesul
al ei,
Totu_i, acesta
cu ajutorul limbii i
nterpretarea realitii nu se face nicidecum au rolul cel mai important în
ale limbii
termenului. Formele
enuntului _i nu
gîndim prin cuvinte, c
în
Cxact al C+nd se spune ca
noi

interpretarea realitii. fluxul vorbirii interioare,

nu se înelege
COntientizarea _i noi curge
viziuni, în elegerii prin
prOcesul tririi,
131
 cu
c uv
viin
ntte
e
si
_i nio orin propoz
Noi nu
dim
gîndim prin
prin însirapropo

lucru. cidecum
nicidecum o in_iruire de
ceca
ce
înseamn
acest

care
trece prin
noi nu
este
cuvinte
limpede interioare

în:sine prin
prin enunuri.
vorbirii enunturi
Enuntul, dugi
-

sine
fluxul unitare
complexe
prin iar formele sale sînt, ai puin dec
formele sale
propozi ii. în elegem lingvistic , iar
Noi gîndim _i
unitate
ca
nu
fi interpretat
poate
_tim, de vedere material
material ale
din punct de e orientai
cum
orice, forme sintactice.

unitare, exprimate Se
interioare poate spune cä.
Aceste acte

omului îm realitate _i formele acestor acte sint foarte importante.

interne pentru a observa si ongting
functie de terpreu
întreagâ de genuri
serie
omeneasc dispune de o
in genuri, alta
-
mai saraca, în
medil
este mai bogat
realitatea. O con_tiin
date.
ideologic al con_tiinei lteratura. Dup cum
acestideologic il ocup
mediu artele
Un loc important în adincesc _i lrgesc domeniul vizualului, tot astfol
plastice înva ochiul s priveasc,
îmboge_te vorbirea noastr interioar cu noi pro
rocedee
literatura, prin genurile ei constituite,
de asumare _i interpretare a realitii.
noastr face abstracie de functiile de finalizae
Desigur, în aceast situaie, con_tiina
ale genului - pentru ea important este nu s finalizeze, ci s îneleag. Inelegerea perfectäa
realitäii în afara artei reprezint un estetism de prost gust _i nejustificat prin nimic.
Nu se poate rupe procesul observärii i interpretrii realitii de procesul întruchipni
ei in formele unui gen oarecare. Ar fi naiv s credem c în artele plastice omul observä inaintet
totul i apoi înfäi_eaz ceea ce a vzut, introducînd apoi observa ia sa în suprafa a tabloului Cu
ajutorul anumitor procedee tehnice. De fapt, viziunea i reflectarea în fond se contopesc. Noile
mijloace de reflectare ne fac s observm noile laturi ale realitii vizibile, iar noile laturn ae
vizibilului nu pot fi lmurite i nu pot intra în mod
de fixare. Una se realizeaz într-o
esenial în orizontul nostru fr noi mijl0a
legtur
indisolubil cu cealalt.
A_a prezint lucrurile _i în literatur. Artistul trebuie s învete s observe
se
realitatea cu ochii
anumite modaliti
genului. Nu poi înelege unele aspecte ale realitii decît în legaturd
de exprimare a ei. Pe de alt
aplicabile doar anumitor laturi ale parte, aceste mijloace de exprimare sint
gata pregtit realitii. Artistul nu
aglomereaz nicidecum un
terial

pe o
suprafa pregtit a
operei. El im
revelarea, observarea,
interpretarea folose_te suprafaa operei numa P
_i selecia materialului.
pentu

Priceperea de
presupune, într-o anumit gsimsur,_i
a de a
capta unitatea unui fapt anecdotic
caz,presupune o orientare priceperea a construi _i povesti o anecdot
de neînsemnatarice
_i, în «
parte ctre
mijloacele
mijloacele acestea nu pot fi lmurite dac modelrii anecdotice anecdota s de alt
altd

Ca s creezi un viaa nu are o latur

a
materialuiul.
ntial.
poat deveni fabul de roman trebuie ste deprinzi s anecdotica e sta sta sa
s
roman, trebuie observi viata, astfel
profunde
så
_i mult mai ample, s
înveti s
precum _i mersul vieii la observi conexiunile nol,
înct
O1, l t mai
mult na
captezi unitatea iluzorie a unei scar mrit. de a s
unitatea _i situaii Intre priceperea
logica de via întîmpltoare _i pricepde a ntele
exist oprpastie. interioar a
epocii intelege

exist o
psihologic Dar stpînirea epocii sub unprpastie. De aceea _i priceperea anecdot _i roma
între aneCu
cu
se
realizeaz printr-o aspect
posibilitile fundamentale de legtur indisolubil cu sau altul- al
vietii de ectare,soc13
fanre, adi
cia,

Logica de construcie mijloacele

adic

aspecte ale realitii. constructie a romanului genului.a ei de rei

Artistul _tie s observe înpermite
noilor

132 a_a fel

stpînirea logicii specificee
speci
a
viata încît aceasta pau
p trunde în mo
 îl suprafata
în
esential i
organic
operei. Omul
sae al mijloacelor _i nrocedeelor
_i conexiuni ale vie
cu care
el
de
o
_tiintaved altfel viata
alte
a l t ea s p e c t e

stäpine_te. Din accast din punctul de

Astfel, realitatea
realitatea
genului _i realitatea
accesibil genului
cauz are acces la
am zut c genului este realitatea sînt
artistice. enul este în felul
acestao social
legate între ele. a organic
n l spre finalizare. Aceastà
comunic r

scopul chintesent înfáptuirii lui în

orientare estede mijloace de orientare procesul
cu
re realrealita

spre
a l erealit i. intelegerea
e realitäii se
dezvolt, evolueaz capabil de cuceri alte
colectivá
sociale. lat de ce noetica autentic
poetica: a
genului nu
în
procesul
a

comunicrii aspecte
poate fi decît numai ideologice
o
sociologie genului. a

Critica teoriei formaliste a genurilor

Cum orocedeaz în schimb
formali_tii, abordînd problema genului?
Ei il rup de cei d1 poli reali intre care se situeaz _i se
define_te genul. Opera este
atfit de realitatea comunicarii sociale, cit _i de stpînirea
dovede_te a fio combinare aleatorie de procedee aleatorii.
tematic
realitäii. Genul se
a

Deosebit de caracteristice în aceast privin sînt lucrrile lui ^klovski, Structura

mnvelei i a romanului _i Cum ajost creat Don Quijote.

Romanul contemporan are ca predecesor culegerea de nuvele: lucrul acesta se poate

chiar _i far a afirma o legtur cauzal între ele, ci pur i simplu pe baza stabiliri
spune
faptului cronologic. fel încit bucile care intrau în
de nuvele erau, de obicei, alcätuite în a_a
Culegerile Ceea ce se realiza prin
lor s fie legate între ele chiar dac numai în mod formal.
Componenta toate celelalte nuvele ca pri
în care sînt introduse
Intermediul unei nuvele de încadrament,
Componente ale acesteia.""
clasic
de încadrament. Tipul european
cîteva tipuri povest1rea de dragul
continuare $klovski stabileste motivare
in
considerat
Decameronul care
are ca

Orament este XVIl-lea numai

al
povestiri. european al secolului
romanul SkloVSki infelege
Decameronul deosebeste de
se unitatea personajelor. este,
s u b i e c t u l u i . A_a
sînt legate prin
prin ac Ca episoadele culegerii
nu manifestarea
formei
in_urarea
d face posibilä fir cenu_iu pentru
personajul
de
de pe
o
care
carte de joc
^klovski îl
compar
cu un
este
exemplu, Gil Blas
Blas peOl
care
nu
n uv e l e l o r i
romanelor

mult
episoadelor romanulu. procedeu
de
înn dire a
klovski,
la
înseilarea

cà atit
alt reduce, dup el -

ski Consider
consider c un
se
încheie
în
-

romanului, spune dezvoltà

OCedeulic:
procedeul în_irrii. Istoria ulteri1Storia
ulterioar a
nuvelelor.
,Se poate r o m a n u l u i
se
istoria romanului."
mai a din insu_i al
strins, dar tot atit de supe uperficial

procedeul
în_ir rii
dispersat
în corpul
edeul încadramentulu Cit _i materialului

urecia pätrunderii tot r n a i

Compacte
a

133
Teoria prozei, p. 64.
Teoria prozei,
p a
p. 69.
 de vedere romanul Don Quijote.
^klovski analizeaz din acest punct
unificare prin intermediul încadräri.
Intreg romanul nu este altceva decît o stråine unele de altele _i în_itäni
de material dispersate _i intim nuvele. nle -

nuvele, ple
a unor

lui Don
fragmente
Quijote, scene din viata de toate zilele etc.
doaril ale
Imaginea eroului - a lui Don Quijote este, dup yklovski, doar rezultatul
al construciei romanului. mecanic
Reproducem propriile sale concluzii:
»1) Tipul Don Quijote, proslvit de Heine _i ponegrit de Turgheniev, nu este:
ini ial a autorului. Acest tip apare ca rezultat al ac unii de construire a romanului, a_a dun
tema
a dup
cum adesea mecanismul execuiei creeaz noi forme în poezie.
2) La mijlocul romanului, Cervantes _i-a dat deja seama c, aureolîndu-l pe Da
Quijote cu întelepciune, l-a fcut duplicitar; din acel moment s-a folosit sau a început sä a
se
foloseasc de aceast realitate în scopuri artistice."cel

Intreag aceast structur ignor caracterul organic al genului romanesc.

Fiecruicititor neavertizat îi este limpede c unitatea romanului analizat nu este
datä
cîtu_i de puin de elementele în_irrii _i încadrrii. Dac facem abstracie de aceste
de motivrile introducerii procedee,
materialului, vom rmîne totu_i cu impresia unitii interioare a
lumii din acest roman.
Unitatea nu se creeaz prin procedee
externe, a_a cum le întelege ^klovski, ci
dimpotriv, procedeele exterioare au apárut ca urmare a acestei
introduce aceast unitate în suprafaa operei. uniti _i a nevoii de a
Aici realmente se duce o lupt pentru un
procesul de devenire. Dar e
gen
nou. Romanul se gse_te înc în
prezent noua viziune
_i înelegere
acestea, o nou conceptie despre gen.
a
realitii _i, împreun cu

Genul lmure_te realitatea, realitatea lumineaz genul.

Dac în orizontul artistului n-ar
poate fi introdus între cadrele nuvelel, aparea acea unitate vieii care în mod principial nu
a

el s-ar
Nici un fel de unificare exterioar a nuvelelor nu limita la o nuvel
sau o culegere
ere de nuvele.
adecvat romanului.
poate inlocui unitatea interioar a realitpi
Din punct de vedere compoziional
suficient de bine legate. Dar, în aceste cazuri, devine nuvelele din Don
Quijote nu sînt, uneon,
organic a noi concepii despre realitate între ramele deosebit de
lepäturi _i genului limpede
nuvelistic. pede
neeîncorporarea
anu
unitii
interdependene
supreme a operei.
care dezenorcaza
nuvela, care
Pretutindeni se
sim
o obligä s se supun
Aceste legturi se constituie in unitatea
epocii _i
ptrunde între ramele nuvelei. Dup. cum noi nu în unitatea
nu
unitate care ne

sociale a epocii din episoade _i situai de via izolate, tot pute m faptelor de viata,
a_a nici compune unitatea viei
poate realiza prin în_irarea de nuvele.
Romanul dezväluie
unitatea romanu
nului nu se
un aspect calitativ nou al
realitii
legat de o structurcalitativ nou a realitii genului operei.
interpretate tematic, asp
aspect

Teoria prozei, p. 77.

134