Andreea-Miruna Tutoveanu

EACF I, Facultatea de Litere

Inima, simbolul cultural al iubirii

Cântece de dragoste, ilustrații, jurnale, meme-uri, poezii, bomboane de ciocolată – este

evident că inima a devenit o metaforă și unul dintre simbolurile standard în majoritatea
culturilor. Fie că intrăm într-un supermarket, că mergem să vedem un film la cinema sau că, pur
și simplu, o luăm la pas prin oraș, undeva există, mai vizibil sau mai mascat, un simbol al inimii.
Însă, mai semnifică inima iubirea pură, totală, absolută sau această reprezentare și-a pierdut din
însemnătate, sensul ei degradându-se treptat?

Înainte de toate, vom clarifica cum a ajuns iubirea și ideea de iubire să fie asociată cu
inima. Cu toții cunoaștem forma unei inimi anatomice și putem susține că asemănarea cu așa-
zisa imitație a ei, cea pe care o cunoaștem din media, nu este dintre cele mai fidele. Se pare, însă,
că pictograma inimii nu ar avea ca model inima umană, ci că și-ar fi găsit inspirația în natură.
Există mai multe teorii, dintre care două pretind că forma ar fi desenată după conturul frunzei de
iederă (simbol al fidelității), ori după silphium, o plantă care folosea drept medicament,
afrodiziac și metodă contraceptivă în Antichitate 1. Într-o interpretare proprie, simbolul inimii a
creat, în timp, o imagine idealizată a iubirii, prin simetria curburilor, de unde și credința că
perfecțiunea se poate săvârși numai prin iubire.

În 1999 se crea primul emoticon sub formă de inimă, special pentru comunicarea mobilă.
A fost o invenție japoneză, a lui Shigetaka Kurita, alături de celelalte 175 de emoticoane, care
acum se află în colecția permanentă a Muzeului de Artă Modernă din New York 2. La momentul
creării acestui set de emoticoane, inima se prezenta în șase culori: negru, roșu, portocaliu, lila,
verde și albastru. Acum, inima emoticon se există într-o varietate de culori și combinații care
alcătuiesc noi metafore. Astfel, clasica inimă roșie reprezintă iubirea pasională, erotică; dacă este
săgetată, ea amintește de Cupidon și, implicit, de fața mai puțin frumoasă a iubirii, o suferință, un
dezechilibru (săgeata); inima legată cu o panglică semnalează un dar sau poate fi asociată
expresiei “a da cuiva inima în dar”; inima tremurândă poate fi o iubire neîmpărtășită; inima ruptă

1
Why Does the Heart Symbol Look That Way? , www.youtube.com/watch?v=c4W8V_6Oe0M&t=74s, accesat la 2
iunie 2022.
2
Yalom, Marilyn, 2019, Inima îndrăgostită. O istorie neconvențională a iubirii, Nemira, București, p. 275.
în două semnifică inima frântă, durerea unei despărțiri. În sprijinul acestei ultime interpretări,
vine studiul unui grup de cercetători americani care a demonstrat că o despărțire atinge, la nivelul
creierului, aceleași căi neuronale cu cele pe care le declanșează o arsură fizică 3; așa că, expresiile
de tipul “a frânge inima cuiva” sunt folosite chiar în sens propriu.

Faptul că drogurile produc dependență este un fapt bine cunoscut și adesea auzim
persoane îndrăgostite, care trăiesc povești amoroase intense, spunând că dragostea e ca un drog.
Dacă până nu de mult s-a crezut că aceasta este o exagerare, studiile recente au demonstrat că
dragostea romantică stimulează aceleași părți ale creierului ca drogurile, producând același soi de
adicție. Spre exemplu, atunci când un om se îndrăgostește, creierul lui declanșează aceleași stări
de euforie ca cele pe care le experimentează consumatorii de cocaină. Aceste chimicale care
induc starea de beatitudine, precum adrenalina, oxitocina și dopamina sunt eliberate în
douăsprezece zone din creier care lucrează simultan. Ellen Huerta, fondatoarea site-ului care se
specializează în inimi frânte – mend.com – se bazează pe astfel de studii pentru a crea cursuri și
programe ce oferă tehnici de meditație, curățări cu ceai și consiliere psihologică care să îi ajute
pe “pacienți” să treacă peste o dependență de iubire.

Iubirea este una dintre cele mai complexe dar și dintre cele mai “volatile” emoții pe care
un om le experimentează în viață. Marilyn Yalom pare să împărtășească aceleași idei despre
iubire cu cele pe care le portretizează Gaspar Noé în pelicula sa, Love (2015). În ziua în care
Murphy și Electra se întâlnesc pentru prima dată, se îndrăgostesc în câteva clipe și au o discuție
filosofică, în urma căreia ajung la concluzia că sensul vieții este dragostea. Ceea ce, la început,
este o iubire pasională se dovedește a rămâne, în final, doar o amintire dureroasă. Drama lui
Murphy o reprezintă tocmai nostalgia față de paradisul pierdut, concentrată într-o singură
întrebare: Cum poate ceva atât de frumos să doară atât de tare? Mai mult decât atât, oricât de
multă încredere pretind partenerii că au unul în celălalt, un aer de îndoială se simte constant; într-
una dintre cele mai tandre și mai pasionale scene de dragoste, Electra îl întreabă pe Murphy dacă
o iubește4. Așadar, ne putem întreba dacă mai există cu adevărat iubire (ori dacă știm ce
înseamnă cu adevărat iubirea), în analogie cu ironia tragică cu care a fost ales titlul fimului –
Dragoste – pentru a face evidentă absența ei.

3
Young, Karen, Your Body During a Breakup: The Science of a Broken Heart, www.heysigmund.com/your-body-
during-a-breakup, accesat la 3 iunie 2022.
4
LOVE (2015) - Movie Review, https://www.youtube.com/watch?v=SIvV54NG478&t=621s, accesat la 3 iunie 2022.
 Andreea-Miruna Tutoveanu
EACF I, Facultatea de Litere

Adesea, o poveste de dragoste este trăită la cea mai mare intensitate într-o fantezie
diferită, a fiecăruia, trecută fiind prin filtrul propriilor moduri de a fi și feluri de a interpreta. In
the Mood for Love (2000) este o reflecție asupra unei astfel de închipuiri sentimentale. Domnul
Chow și doamna Chan iau împreună masa la restaurant, comandă mâncare unul pentru celălalt,
merg acasă împreună, în același taxi și, la un momentdat, chiar împart aceeași cameră de hotel;
ea gătește pentru el când este bolnav iar el îi cere părerea, constant, în legătură cu ceea ce scrie.
Pare că formează un cuplu, însă aceasta este doar o iluzie, pentru că ei pur și simplu încearcă să
pună cap la cap evenimente și să reclădească aventura adulterină a soților lor. Toate acestea sunt
prezentate ca fiind presupuneri, create de imaginația lor, însă nu putem ști cum s-au întâmplat
lucrurile, de fapt, întrucât soții infideli sunt personaje absente. Așa cum cinematografia ne poate
ușor induce în eroare, tot la fel, creierul nostru creează scenarii care, de cele mai multe ori, nu au
a face cu realitatea.

Într-o interpretare postmodernă, caracterizată de reticență, pesimism și discontinuitate,

este posibil ca iubirea să fi devenit doar un construct sau chiar să fi fost astfel dintotdeauna. Dacă
știm că există, în natura umană, sentimente care se apropie de ceea ce putem presupune că
înseamnă iubirea, precum empatie, grijă ori sacrificiu, de ce anume ar mai fi nevoie ca să
ajungem la acea iubire? Iar dacă iubirea înseamnă, într-adevăr, cele enunțate mai sus, de ce mai
există acest concept care nu cauzează decât tristețe și frânge inimi?
 BIBLIOGRAFIE

Cărți:

1. Yalom, Marilyn, Inima îndrăgostită. O istorie neconvențională a iubirii, Nemira,

București, 2019.

Surse:
2. LOVE (2015) - Movie Review, https://www.youtube.com/watch?v=SIvV54NG478&t=621s.
3. Why Does the Heart Symbol Look That Way? , www.youtube.com/watch?
v=c4W8V_6Oe0M&t=74s.
4. Young, Karen, Your Body During a Breakup: The Science of a Broken Heart,
www.heysigmund.com/your-body-during-a-breakup.