Andreea-Miruna Tutoveanu

Copilărie

Copilăria este un tărâm al tuturor posibilităților, pentru că mintea copiilor are o putere
imensă de a crea povești și lumi fantastice, deosebite, deopotrivă încântătoare și înfricoșătoare;
lumi în care animalele pot vorbi cu oamenii, în care un an poate trece ca un minut, iar în două
minute un avion poate ajunge dintr-un capăt al lumii în celălalt. Imaginația își spune cuvântul iar
logica și lumea reală trec pe un plan secund. Și tocmai asta face perioada copilăriei atât de
specială. Nicicând mai târziu, în existența unui om, nu mai apar episoade de o asemenea inocență
și entuziasm.

Primii ani din viața fiecărei persoane au acea strălucire a începutului, a descoperirii, a
explorării necunoscutului, pentru că orice îl înconjoară pe un copil este nou și fascinant. Când
spun „copilărie”, îmi apare, instantaneu, în fața ochilor, o imagine a unui câmp proaspăt înverzit,
plin cu flori de primăvară, cu soarele imens care strălucește pe cer și cu un zmeu de hârtie purtat
de vânt printre ramurile copacilor. Este definiția purității și a bucuriei eterne. Aceasta este
perioada când lumea e a ta și nimic rău nu ți se poate întâmpla. Pe tărâmul jocului, micile ființe
își formează propriile reguli și le încalcă pe cele formulate dinainte, impun legi noi și uită de cele
deja cunoscute, însă asta nu strică distracția, ci, din contră, o fac să fie și mai efervescentă, și mai
plină de surprize.

Adolescența capătă frumusețe prin experiențele pe care le oferă și prin sentimentalismul

ei. Copilăria, însă, are un farmec nostalgic, pentru că întotdeauna, de-a lungul vieții, ne vom
gândi la ea ca fiind paradisul pierdut. Când devenim adulți, încercăm să recreem anumite
momente din copilărie, fie că este vorba despre gustul laptelui cu ciocolată ori felul în care ne
simțeam după ce făceam baie și ne vâram în lenjeria proaspăt spălată și având mirosul de acasă.
Totodată, nu putem uita vacanțele la bunici, unde aveam câinele sau pisica preferată pe care le
ocroteam ca și când ar fi fost copiii noștri; fiecare cameră avea un miros specific și orice colțișor
de casă purta în el un mic univers; grădina, unde razele soarelui pătrundeau într-un fel magic
printre pomi și fructele aveau cel mai dulce gust din lume.
 Andreea-Miruna Tutoveanu

Este de datoria noastră, a celor care avem experiența vieții, să le oferim copiilor cele mai
frumoase momente de care pot avea parte, astfel încât să își înmagazineze, în minte și în suflet,
amintiri la care să se gândească cu drag peste ani.