COPILĂRIA , TĂRÂM DE VIS

Burlacu Evelina
Seminarul Teologic Liceal Ortodox ,, Sfânta Filofteia,,
Profesor coordonator: Toderiță Iuliana Cătălina

Copilăria, este lumea cea mai minunată din care lipsește tristețea . O lume din
care nu mai vrei sa pleci , și deși maturitatea te ia de lângă ea , in suflet va
rămâne mereu acel copil firav , fericit si fără grijile vieții.

Când spun cuvântul “copilărie” mă gândesc la inocență. Acea inocență pură a

unui copil , care se bucură chiar si pentru o bomboană primită . Dar cel mai
important , atunci când rostesc acest cuvânt , nu uit de mama . Mama este cea
care ne oferă aceasta șansă , de a putea fi copii . Ea ne dă naștere , ea ne crește ,
ea ne învață , iar fără de ea noi copiii nu am mai fii fericiți , căci zâmbetul ei ne
face copilăria mai frumoasă.

Și totuși , ce mai înseamnă copilăria ? Copilăria înseamnă zâmbet , bucurie ,

gingășie ,bunătate, iubire… asta înțelegem cu toții , și totuși trece atât de
repede . De ce nu rămâne veșnică? Oare poate rămâne copilăria veșnică?
Răspunsul este DA. Însă nu mai știm cum sa o trăim , nu mai știm sa ne
bucurăm , nu mai știm să ne jucăm . Asta deoarece apar grijile vieții , de care
nici nu ne păsa in copilărie . Când suntem copii , sufletele noastre zboară
precum fluturii suavi in lumina caldă a soarelui . Copilărie…jocuri cu mingea ,
coronițele din păr, rochițe si fustițe , țipete, ajutorul mamei în bucătărie ,
poveștile bunicilor , furatul cireșelor , vara la scăldat , iarna pe derdeluș , toamna
in frunze , iar primăvara există mereu in sufletul copilului , deoarece el însuși
este primăvara .
Copilăria este ca o floare ,când este mică, este gingașă, firavă si plină de viață și
viu colorată .Dar după ce crește , floarea se mai usucă și își pierde din sclipire și
culoare. Așa și noi, copii, când suntem mici suntem energici, plini de viață,
sprinteni, dar când creștem si ne maturizăm, ne uscăm ca și acea  floare.

Perioada copilăriei ne aduce aminte sa fim copii … puri , lipsiți de răutăți și

de griji.