TAINA NUNŢII

SAU TAINA CUNUNIEI

Nunta îşi are protochipul în familia divină a Sfintei Treimi.

• Iubirea e totdeauna trinitară. Noi ne iubim prin Dumnezeu, esenţa, izvorul şi Page | 1
modelul iubirii. Privind pe semenul meu, nu-l văd niciodată singur, ci cu
chipul lui Dumnezeu într-însul. Semenul meu e om, dar şi chip al lui
Dumnezeu totodată;
• În mine şi în el, între mine şi el e Dumnezeu care ne uneşte în chip absolut.
• În nuntă, al treilea, între bărbat şi femeie, e Dumnezeu, e Hristos, şi noi
trebuie să-L avem mereu ca icoană a dragostei, adică să ne iubim aşa cum El
ne-a iubit, cu o iubire dumnezeiască.
• Prin această Taină cei doi devin una, sau un trup, o singură fiinţă, cum zice
Scriptura.
• Această unire absolută nu desfiinţează deosebirea persoanelor; bărbat şi
femeie rămân deosebiţi, deosebiţi ca persoane şi ca sexe.
• Tocmai aici se revelează mai puternic pecetea Sfintei Treimi asupra fiinţei
umane, în afirmarea deodată atât a unităţii cât şi a multiplicităţii, a identităţii
de fiinţă şi a distincţiei persoanelor, după icoana Sfintei Treimi.
Cununia este Taina în care, unui bărbat şi unei femei ce se unesc liber în căsătorie, li
se dă prin preot harul Sfântului Duh. Cei doi devin prin aceasta Taină un singur
trup. Căsătoria ca legătură pe viaţă între un bărbat şi o femeie, se întemeiază pe
faptul că numai împreună alcătuiesc umanitatea completă.
• Primitorii sunt doi creştini ortodocşi de sex diferit, care nu se află într-un grad
de rudenie apropiat.
• Să dovedească preotului că au botez valid şi că au încheiat căsătoria civilă.
- Împlinirea a:
• 25 de ani de împreună vieţuire este numită cununia de argint
• 50 de ani de căsătorie poartă numele de cununie de aur
• 75 de ani de căsătorie, este numită cununie de platină
- Termenul de cununie nu ar trebui să mai fie prezent, pentru că în aceste cazuri se
săvârşeşte o slujbă de mulţumire, nu Taina Cununiei.
• Este admisă desfacerea căsătoriei doar în două situaţii:
a) când ambii soţi au hotărât să intre în monahism;
b) pe motiv de adulter.
• Sunt îngăduite cu pogorământ trei căsătorii, pentru a nu lăsa pe cei care au
divorţat şi trăiesc împreună, să vieţuiască în păcat, fără binecuvântarea lui
Dumnezeu.
• A patra căsătorie este oprită cu desăvârşire.
• În cazul în care unul dintre miri nu a mai fost căsătorit, se ţine seama de
rânduiala primei căsătorii.
• Inelele de la logodnă reprezintă iubirea nesfârşită a mirilor şi făgăduinţa că
unul aparţine altuia, prin logodire.
• Se pun iniţial în dreapta pentru că ei o iniţiază şi o lucrează, mâna dreaptă Page | 2
simbolizând acţiunea, activitatea, înfăptuirea.
• Se mută apoi de către naşi în stânga, pentru că stânga este simbolul sprijinului
şi al apropierii de inimă.
• Adică iubirea iniţiată de miri trebuie să se fundamenteze temeinic în inimă,
fiind sprijinul familiei.
• Naşii sunt părinţii spirituali ai mirilor. De aceea mirii le şi sărută mâna.
• Naşii intră în biserică însoţindu-şi, fiecare, finul, iar apoi stau în lateralul
mirilor, fiecare pe partea specifică.
• Părinţii trupeşti stau în spate, nu ca o necinstire, ci ca simbol al aducerii
copiilor în faţa Sfântului Altar pentru a le fi nunta binecuvântată.
• Nu pot fi mai multe perechi de naşi, căci nu putem avea mai multe rânduri de
părinţi.
• Lumânările reprezintă Lumina lui Hristos şi “arderea” (trăirea) vieţii în mod
creştin.
• Sunt purtate la intrare şi apoi se ţin de către naşi în timpul slujbei, căci ei au
experienţa vieţii creştine de familie.
• La ieşire, lumânările sunt preluate de către miri, ca unii ce încep şi ei viaţa
creştină de familie.
• Cavalerii de onoare au doar rol de suport de lumânări, în anumite momente
naşii trebuind să facă altceva.
• Cununiile sunt în acelaşi timp, încununare şi binecuvântare.
• Încununare, pentru că fiecare mire este pentru celălalt o cunună. Cununa este
simbolul victoriei, al reuşitei. Nunta este o victorie a iubirii.
Se cunună robul lui Dumnezeu X cu roaba lui Dumnezeu Y.
Cuvântul “rob” semnifică slujirea şi invocarea Iubirii divine, care şi
binecuvintează pe miri.
• Hora din jurul Evangheliei sau înconjurarea Evangheliei de către preot, miri şi
naşi, prinşi în horă (simbol al comuniunii), de trei ori (în numele Sfintei
Treimi) reprezintă punerea Evangheliei, a Cuvântului lui Hristos, în centrul
vieţii familiei.
• Hristos este cel ce îmbracă şi motivează familia creştină, loc unde mirii îşi
asumă jerfirea vieţii unuia către celălalt şi către Hristos.
• De aceea, imediat după horă, mirii pun, fiecare, mâinile şi capul pe
Evanghelie şi sărută cununiile care se scot de pe cap.
• Vinul şi cozonacul/pişcotul sunt reminiscenţe din vechime.
• Cununia se oficia după Sfânta Liturghie, Nunta din biserică era Cina cea de
Taină a mirilor.
• Pentru a nu-i lăsa fără această chemare la viaţă în comun, Biserica
binecuvintează pâinea şi vinul, şi le oferă mirilor, (precum anafura).
• Ar fi însă să se Cineze autentic, cu Dumnezeu. Page | 3
• Rochia de mireasă este simbol al castităţii, purităţii şi Învierii
• Masa este de fapt o agapă, expresie a împărtăşirii bucuriei generate de
binecuvântarea iubirii care zideşte o familie.
• Masa ar trebui să aibă acest duh creştin, al bucuriei trăită în comuniune
ajutorare a tinerilor miri. Când însă lipseşte acest duh, locul gol este acoperit
cu alte duhuri..