Evoluția politica a spațiului romanesc in Evul Mediu a fost rezultatul
unui proces istoric de durata, ce a avut drept nucleu autonomiile locale. Gesta Hungarorum reprezintă principalul izvor istoric scris din care ne putem schița o imagine a autonomiilor locale din spațiul romanesc intracarpatic in perioada secolelor al IX-lea si al XI-lea. Scrisa in jurul anului 1200 de Anonymus, cronica menționează voievodatele si cnezatele lui Gelu, Glad si Menumorut si descrie o parte a luptelor pe care triburile maghiare le-au avut împotriva vlahilor in încercarea de a-si asigura dominația in Transilvania. De asemenea, Anonymus relateaza prezenta pastorilor vlahi, inclusiv in zona Campiei Panonice la momentul aparitiei triburilor maghiare in regiune. Pentru secolul al XIII-lea, in Tara Romaneasca este amintita la 1247, in „Diploma cavalerilor ioaniti ” , formatiunea politica prestatala condusa de voievodul Litovoi, dispunand de aparat militar si aflat de suzeranitatea maghiara. Aceasta autonomie romaneasca a incercat la 1277 sa isi obtina independenta, condusa fiind de acelasi Litovoi sau de un altul decat cel mentionat in Diploma. Actiunea a esuat insa, Litovoi fiind ucis iar fratele sau, Barbat, eliberat in schimbul rascumpararii sale. In procesul de constituire a statului medieval romanesc din Sudul Carpatilor in deceniul patru al secolului al XIV-lea , avem Batalia de la Posada din 1330, care a adus independenta Tarii Romanesti fata de Regatul Ungariei. A fost data intre Basarab I si regele Ungariei, Carol Robert de Anjou. Cauza o constituie neintelegerea dintre Tara Romaneasca si Ungaria asupra teritoriului numit Tara Severinului. O alta cauza este refuzul lui Basarab I de a se supune si a plati tribut. Din punctul meu de vedere, referitor la actiunile politice desfasurate in a doua jumatate a secolului al XIV-lea , in sud de Carpati avem Batalia de pe Arges din 1395, batalie data intre domnul Tarii Romanesti Mircea cel Batran ( 1386-1418) si sultanul Baiazid I. Cauza este o noua incercare a turcilor de a cucerii Vlahia dar si revansa dupa înfrângerea de la Rovine ( 1394) . Multe informatii nu sunt cunoscute despre aceasta batalie , doar stim ca Mircea cel Batran a fost aliat cu regele Ungariei Sigismud de Luxemburg prin tratatul de la Brasov din 1395 si ca victoria a fost obtinuta foarte greu . Urmarea a fost pastrarea independentei Tarii Romanesti fata de Imperiul Otoman. Astfel, datorita acestor actiuni politice printre care si Batalia de pe Arges , ne-am putut pastra independenta statului romanesc la Sud de Carpati fata de Imperiul Otoman. In concluzie, datorita autonomiilor locale , evolutia politica a spatiului romanesc in Evul Mediu s-a putut dezvolta, deoarece ne-am putut pastra independenta fata de Imperiul Otoman.