I.

FORMATIUNI PRESTATALE ROMANESTI IN TRANSILVANIA

CNEZATE SI VOIEVODATE

În cronica sa Faptele Ungurilor-Gesta Hungarorum, notarul anonim al regelui

maghiar Bela al III-lea consemnat existența a trei formațiuni politice la sfârșitul
secolului IX:
- ducatul lui Menumorut (între Ţara Oaşului şi bazinul inferior al Mureşului ),
cetăţile: Biharea, Zalău, Sătmari,
- ducatul lui Glad, în Banatul de mai târziu, cetăţile: Cuvin, Orşova,
- ducatul lui Gelu (Estul Depresiunii Transilvaniei), cetăţile: Cluj-Mănăştur, Dăbâca,
Moldoveneşti,
În cronică este redat conflictul dintre ducele Árpád și ducele Menumorut, cu
reședința la cetatea Biharea. Arpad i-a cerut prin doi soli pământul său. Menumorut i-a
respins cererea, afirmând că el stăpânea țară prin grația stăpânului sau, împăratul
bizantin.
Când este relatată victoria de lângă Meseș asupra forțelor lui Menumorut, este
descrisǎ Transilvania unde domnea Gelu, de origine română, cu centrul la Dăbâca.
Transilvania era descrisă ca fiind țară de peste păduri. Este povestită bătălia dintre
trupele maghiare și trupele lui Gelou, unde acesta este ucis. După victorie, Tuhutum s-
a stabilit în țară lui Gelu.
Cronicarul relatează apoi pierderile teritoriale ale lui Menumorut. Acesta a vrut
să se refugieze în Bizanț. După alte bătălii ale ungurilor în Pannonia, este redată
asedierea cetății Biharea. Fiind cucerită, Menumorut a trmis o solie lui Arpad să-i
transmită supunerea și i-a oferit fiica de soție pentru fiul sǎu, Zoltan. După un an,
Menumorut a murit fără urmaşi și țara a rămas ocupată de ginerele sǎu.

1
Gesta Hungarorum sau Cronica lui Anonymus

2
3
 În secolul al XI-lea din Legenda Sfântului Gerard aflăm despre existenţa lui
Ahtum, un urmaş al lui Glad, care se află în conflict cu regele maghiar Ştefan cel
Sfânt. Un urmaş al lui Tuhutum, Geula, sau Gyula este închis pe viaţă de către regele
Ştefan cel Sfânt, deoarece „refuză să fie creştin” iar „ţara” îi este ocupată de către
rege.

Regele Stefan il capturează pe Gyula

4
 II. VOIEVODATUL TRANSILVANIEI

Deşi regii maghiari au reuşit să anihileze formaţiunile politice prestatale din

Transilvania, totuşi datorită luptelor pentru tron, a anarhiei interne şi a presiunilor
venite din exterior nu au reuşit să-şi instaleze imediat stăpânirea asupra acesteia.
Cel dintâi document cunoscut cu privire la Crişana şi Transilvania este un act
emis din cancelaria regelui Géza I, în anul 1075, unde este menţionată cetatea Biharea
cu mai multe sate din jurul său (Ártánd), satul Duboz, aflat pe râul Criş, şi cetatea
Turda, cu vama salinelor, din care jumătate este dăruită mănăstirii Sf. Benedict,
precum si obligaţiile locuitorilor faţă de aceeaşi mănăstire.
După anul 1100 maghiarii încercă să organizeze Transilvania după sistemul
feudaismului apusean, astfel:
 acordă pământuri, inzestrează cu privilegii, colonizează populaţii străine
pentru asigurarea frontierelor;
 se instaurează noi forme de organizare administrativă:
o comitatul: în care locuiesc maghiarii
o scaunele: unde se regăsesc secuii şi saşii
o districtele: grupează românii, sunt situate pe graniţă şi au rol de
apărare

5
6
Regatul maghiar și statele vasale în sec. XII: districtele româneşti sunt înconjurate
cu roșu

Interesul acordat de maghiari pentru organizarea politică administrativă este

reliefat prin schimbarea formei de conducere. Astfel, se încearcă impunerea în
Transilvania a unei forme de organizare de tip occidental: principatul, în anul 1113
fiind atestat primul c onducător cu titlul de principe, Mercurius, „Principele Ţării
Ultransilvane”. În condiţiile în care instituţia principatului nu se dovedeşte viabilă se
revine la Voievodat:
„.... Locuitorii Ţării îşi zic ardeleni, care se învecinează cu ungurii spre apus,
aşa cum îi zic unii Panonia... iară pre la marginea ei sunt alte ţări mai mici, care
toate de dânsa ţin şi sub adcultarea ei sunt:... Maramureşul, Ţara Secuiască,,, Ţara
Oltului...Ţara Bârsei, Ţara Oaşului,,,şi sunt alte multe, care toate ascultă de Crăia
Ungurească şi se ţin de Ardeal...” (Grigore Ureche despre formarea Voievodatului
Transilvaniei)
În anul 1176 izvoarele atestă primul conducător cu titlul de voievod,
Leustachius. Voievodul Transilvaniei, este vasal regelui Ungariei dar se bucură de
autonomie. Astfel, voievodul Ladislau Kan (1294-1315) are propria curte la Deva.
Voievodatul rămâne forma de organizare politică până la cucerirea Ungariei de
către otomani, in 1541. Începând cu anul 1542 Transilvania devine mare principat,
sub suzeranitatea Imperiului Otoman. În regiunile de graniţă continuă să vieţuiască
ţările locuite de români: Făgăraşul, Haţegul, Maramureşul care păstrează importante
autonomii. Dinastia Angevinilor suită pe tronul maghiar în sec. XIV tinde să lichideze
aceste autonomii.

7
 Pătrunderea maghiarilor este însoţita de colonizarea saşilor, secuilor şi
cavalerilor teutoni, care vor primi privilegii politice şi economice importante şi işi
stabilesc forme proprii de organizare politică şi administrativă; aceştia au misiunea de
a respinge atacurile tătaro-mongolilor şi ale cumanilor. Secuii se aşează mai intâi în
Crişana, apoi pe mureş şi Târnave, pentru ca in final să se instaleze în curbura
Carpaţilor. Saşii sunt originari din zonele Rinului şi Saxoniei şi se stabilesc in zona
Orăştie, Sibiu, Bistriţa-Năsăud. În conformitate cu caracterul de „regi apostolici”,
conducatorii Ungariei medievale susţin pe toate căile biserica romano-catolică. În
1366 regele Ludovic cel Mare emite diplomele regale care condiţionează calitatea de
nobil de apartenenţa la biserica romano-catolică, ceea ce consemnează începutul
excluderii românilor, consideraţi „schismatici”, din viaţa politică a Transilvaniei.

8
9