TSB - Mrturii cu privire la comportament sexual, adulter si divort

{TSB 5} Prefat Cnd s-a alctuit aceast compilatie, nu s-a intentionat a fi pentru circulatie general. Scopul era de a ajuta pe slujitorii bisericii n eforturile lor de a mentine standarde morale nalte n biseric, tinnd un echilibru ntre ndurare si dreptate n cazurile membrilor implicati ntr-un comportament ndoielnic sau imoral. Cartea s-a dovedit ns a fi att de util si cerintele de a o avea att de numeroase nct acum este disponibil pentru oricine doreste s o procure ntre crtile care apar la Christian Home Library. Cititorii vor observa c multe dintre scrisorile cuprinse n aceast carte au fost adresate unor slujbasi, lucrtori care s-au abtut de la standarde. Din moment ce Ellen White tinea continuu legtura prin corespondent cu pastorii si alti slujbasi ai Evangheliei, acest lucru nu ar trebui s surprind. Cu toate acestea, n ciuda greselilor si pcatelor acelora crora le scrisa, Ellen White avea mare ncredere n lucrarea bisericii adventiste de ziua a saptea. La vrsta de 85 de ani ea a trimis dou solii spre a fi citite la Sesiunea Conferintei Generale din 1913. n primul mesaj ea asigura pe delegati: "Desi simt nc cea mai profund ngrijorare cu privire la atitudinea pe care o au unii cu privire la msurile pe care le implic naintarea cauzei lui Dumnezeu pe pmnt, am totusi o ncredere puternic n lucrtorii de pretutindeni din cmp si cred c dac se vor ntlni laolalt si se vor umili naintea Domnului si se vor consacra din nou n slujba Sa, ei vor fi n stare s fac voia Sa." (Mrturii speciale, vol. 2, p. 401, 402) n cea de-a doua si ultima solie ctre Conferint, Ellen White a declarat: "Cnd n timpul noptii nu pot s dorm, mi nalt inima n rugciune ctre Dumnezeu si El m ntreste, {TSB 6} dndu-mi asigurarea c este alturi de pastorii care-I slujesc n cmpul din tar si din tri ndeprtate. Sunt ncurajat si binecuvntat pentru c mi dau seama c Dumnezeul lui Israel nc si cluzeste poporul si va continua s fie cu ei, pn la sfrsit." (Mrturii speciale, vol. 2, p. 406)

Aceast exprimare a ncrederii ne arat clar c problemele morale cuprinse n scrisorile citate n aceast carte nu constituiau probleme generale sau larg rspndite. Cu toate acestea, din moment ce problemele morale contemporane sunt asemntoare cu cele din acele timpuri din trecut, noi suntem ncredintati c multe scrisori scrise de Ellen White acum un secol contin avertismente si apeluri care trebuie s fie auzite si astzi. Cu privire la folosirea scrisorilor ei, Ellen White a spus: "M strduiesc, cu ajutorul lui Dumnezeu, s scriu scrisori care s fie de folos nu numai celor crora le sunt adresate, ci multor altora care au nevoie de ele." (Scrisoarea 79, 1905) Compilatia de fat nu a fost ntocmit pentru a sluji ca manual de reguli cu privire la imoralitate, infidelitate sau cstorie nebiblic si recstorire. Nici un manual nu ar putea cuprinde neregulile posibile legate de moralitate. Cnd lui W.C. White i-a fost cerut sdea o declaratie autoritar din partea mamei sale care s slujeasc drept standard pentru reglementarea tuturor cauzelor de cstorie nebiblic, el a rspuns: "Dup ce veti citi documentele pe care vi le-am trimis astzi veti spune: Ei bine nu mi-a dat nimic autoritar din partea sorei White care s rspund direct la ntrebare. ns cred c veti vedea din cele pe care vi le trimit c intentia sorei White a fost ca s nu apar nimic scris de mna ei care {TSB 7} ar putea fi folosit ca o lege sau ca o regul n aceste probleme legate de cstorie, divort, recstorire si adulter. Ea considera c acele cazuri n care diavolul i-a mpins pe oameni n situatii ncurcate erau att de diferite si grave nct dac ar scrie ceva care ar putea fi luat ca regul pentru rezolvarea acestor cazuri, acest lucru ar fi nteles gresit si folosit gresit." (C.P. Bollman, 6 ian. 1931) Noi suntem cu totul de acord cu acest punct de vedere al Ellenei White. Problemele morale sunt complexe. Nu sunt nici mcar dou situatii exact la fel. Fiecare caz n parte necesit studiu atent; si desi diferentele par a fi minore, fiecare situatie necesit propria sa solutionare. Va fi ntotdeauna nevoie de Duhul Sfnt ca sftuitor si cluz divin, pentru a ajuta pe cei care sunt prinsi n probleme morale.

Toate numele din carte sunt autentice ns n unele cazuri citate, au fost folosite litere pentru a nlocui numele. Toate titlurile de capitole si subtitlurile au fost adugate. Ndejdea si rugciunea noastr este ca, ajuns n minile unei biserici care nvat continuu si este cu adevrat preocupat, materialele din aceast compilatie s contribuie la ridicarea standardelor morale din biseric si n acelasi timp s ofere mngiere, ncurajare si sperant pentru cei ale cror probleme morale sunt att de complexe, nct par a nu fi cu putint de solutionat. Patrimoniul E.G. White. {TSB 12} Abrevieri AH The Adventist Home - Cminul adventist AM Appeal to Mothers - Apel ctre mame 4BC The Seventh-day Adventist Bible Commentary, vol. 4, - Comentarii biblice AZS, vol. 4 DA Desire of Ages - Hristos, Lumina lumii CG Child Guidance - ndrumarea copilului Ed. Education - Educatie FE Fundamentals of Christan Education - Principiile fundamentale ale educatiei crestine GCB General Conference Bulletin - Buletinul Conferintei Generale Letter Ellen G. White Letter - Scrisoarea scris de Ellen G. White LYL Letter to Young Lovers - Scrisoare ctre tinerii ndrgostiti 1MCP Mind, Character and Personality, vol. 1 - Minte, Caracter si Personalitate, vol. 1 MB Thought from Mount of Blessing - Cugetri de pe Muntele Fericirilor MH The Ministry of Healing - Divina Vindecare Ms Ellen G. White Manuscript - Manuscris al E.G. White PP Patriarch and Prophets - Pariarhi si profeti

RH Review and Herald 4SGA Spiritual Gifts, vol. 4 a - Daruri spirituale, vol.4 1SM Selected Messages, book 1 (2 SM and 3SM for books 2 and 3) Mrturii selectate cartea 1 (sau 2 sau 3) Sp T Seris B Special Testimonies, series B - Mrturii speciale, seria B ST Signes of the Times - Semnele Timpului 1T Testimonies for the Church - Mrturii pentru comunitate (2...9) TM Testimonies to Ministers - Mrturii pentru pastori {TSB 13} Partea I- Cstoria 1. Lucruri importante si principii Planul de la nceput al lui Dumnezeu. Dumnezeu a oficiat cea dinti cstorie. Astfel, aceast institutie si are originea n Creatorul Universului. "Cstoria este demn de cinstire"; ea constituie unul dintre primele daruri pe care le-a fcut Dumnezeu omului si este una dintre cele dou institutii pe care, dup cdere, Adam le-a luat cu el dincolo de portile Paradisului. Cnd principiile divine sunt recunoscute si li se d ascultare n aceast privint, cstoria este o binecuvntare; ea apr curtia si fericirea neamului omenesc, rspunde nevoilor sociale ale omului si nalt natura lui din punct de vedere fizic, intelectual si moral. (PP, 46) Aprobat astzi de Dumnezeu. [ n 1885, Ellen White a declarat: "n acest veac al lumii, deoarece scenele istoriei acestui pmnt se vor ncheia n curnd si suntem pe punctul de a intra n acel timp de ncercare, cum nu a mai fost niciodat pe pmnt, cu ct se vor ncheia mai putine cstorii, cu att va fi mai bine, pentru toti, att brbati, ct si femei". (5T 366) Evident, ea credea c sfrsitul lumii este iminent. ns revenirea lui Hristos a ntrziat. n 1901, Ellen White a scris: "S-ar putea s mai rmnem n aceast lume nc multi ani datorit neascultrii". Ea a continuat s dea sfaturi cu privire la relatiile din cadrul cstoriei pe tot parcursul vietii sale.] Nu este nimic pctos n a mnca si a bea sau n a te cstori. Cstoria era legitim pe vremea lui Noe,

asa cum ea este legitim si astzi, att timp ct ceea ce este legitim este tratat corespunztor si nu este dus la excese pctoase. (AH, 121) {TSB 14} Cu privire la cstorie, eu v spun: Cititi Cuvntul lui Dumnezeu. Chiar n acest timp, n ultimele zile ale istoriei acestui pmnt, se ncheie cstorii ntre adventistii de ziua a saptea... Noi, ca popor, nu am interzis niciodat cstoria, cu exceptia acelor situatii cnd existau motive evidente c ea, cstoria, ar fi nsemnat nenorocire pentru ambele prti. (Scrisoarea 60, 1900) O pregtire pentru ceruri. Fie ca ei s-si aduc aminte c familia, cminul nostru de pe pmnt este un simbol si o pregtire pentru cminul din ceruri. (MH, 363) Dumnezeu doreste ca familia, cminul s fie locul cel mai fericit de pe pmnt, nsusi simbolul cminului din ceruri. Purtnd responsabilittile cstoriei n cmin, legndu-si interesele cu Domnul Isus Hristos, bizuindu-se pe bratul si asigurarea Sa, sotul si sotia mprtsesc n aceast unire o fericire pe care ngerii lui Dumnezeu o omagiaz. (AH, 102) O unire pe toat viata. Cstoria, o unire pe toat viata, constituie un simbol al unirii dintre Hristos si biserica Sa. (7T, 46) n mintea celor tineri, cstoria este mbrcat n romantism si este dificil a o detasa de aceast trstur cu care o acoper nchipuirea si s impresionezi mintea cu acel simt al responsabilittii care este implicat n legmntul cstoriei. Acest legmnt leag destinele a doi indivizi pe care nimic n afar de moarte, nu ar trebui s-i despart. Legmntului cstoriei trebuie s i se acorde toat atentia deoarece cstoria este un pas fcut pentru o viat ntreag. Att brbatul, ct si femeia, trebuie s chibzuiasc cu seriozitate dac se pot alipi unul de cellalt si pot trece toate vicisitudinile vietii, att timp ct vor tri. (AH, 340) {TSB 15}

Dintr-un nalt punct de vedere. Cei care sustin c sunt crestini, nu ar trebui s intre niciodat n relatia de cstorie pn cnd aceast chestiune nu a fost analizat dintr-un nalt punct de vedere, cu grij si rugciune, pentru a vedea dac Dumnezeu poate fi onorat prin acea unire. Ei trebuie s cumpneasc bine urmrile fiecrui privilegiu care deriv din relatia de cstorie si principiul sfintit trebuie s stea la baza oricrei actiuni. (RH, 19 sept. 1899) Cercetati-v cu atentie pentru a vedea dac viata voastr de cstorie va putea fi fericit sau lipsit de armonie si o nenorocire. Puneti-v ntrebarea: Aceast unire m va cluzi spre ceruri? Va contribui ea la cresterea dragostei mele fat de Dumnezeu? Va lrgi ea sfera mea de utilitate n aceast viat? Dac aceste reflectii nu prezint inconveniente, atunci, n temere de Domnul, mergi nainte. (FE, 104, 105) Totul n Numele Domnului Isus Hristos. Cine este pe punctul de a se cstori trebuie s gndeasc n mod cinstit de ce doreste el s fac acest pas. Doreste el ca cea care i va fi sotie s fie ajutorul su, tovarsul su si egal cu el sau intentia lui fat de ea este de asa natur nct o va mpiedica s aduc slav lui Dumnezeu? Va da el fru liber pasiunilor sale pentru a vedea ct de multe griji si poveri poate ndura sotia sa n viata sau va cerceta el nsemntatea cuvintelor: "Tot ce faceti, cu cuvntul sau cu fapta, s faceti n Numele Domnului Isus? (Col. 3, 17) (Ms, 152, 1899) Nevoia unei pregtiri temeinice. nainte de a-si asuma rspunderile pe care le implic relatia de cstorie, tinerii si tinerele trebuie s dobndeasc experienta n viata practic pentru a fi pregtiti pentru ndatoririle si poverile acesteia. Cstoriile la o vrst timpurie nu sunt de ncurajat. ntr-o relatie att de important precum este cstoria si cu implicatii att de pline de consecinte, nu trebuie s se {TSB 16} intre n prip, fr o pregtire suficient si nainte ca puterile mintale si fizice s fie bine dezvoltate. (MH, 358) Draga mea Emma [Scris la 27 iunie 1869, ctre Emma McDearmon, care avea 21 de ani cnd s-a cstorit cu Edson, fiul lui Ellen White, la cea de-a 21-a aniversare a sa de pe 28 iulie 1870. Emma s-a nscut la 16

noiembrie 1848. Cellalt fiu al lui Ellen White, William C. White, avea 21 de ani cnd s-a cstorit cu Mary Kelsey, care avea aproape 19 ani.] nu exist o alt persoan care s fie att de drag inimii mele cum esti tu. Totusi eu te sftuiesc ... s ... actionezi cu precautie si s cntresti fiecare pas. Pasul pe care l faci are efecte de durat. De aceea, nu actiona n grab. Nu te lsa cu totul absorbit de aceast singur chestiune, cstoria. (Scrisoarea 7, 1869) Consultati-v cu Dumnezeu. Cuvintele Domnului Hristos trebuie avute ntotdeauna n minte. "Cum a fost n zilele lui Noe, asa va fi si n zilele Fiului omului." Ei se nsurau si se mritau pn cnd n ziua cnd Noe a intrat n corabie si a venit potopul si i-a nimicit pe toti. Vedem aceeasi orbire si nebunie n ce priveste cstoria. Tinerii si chiar brbatii si femeile care ar trebui s fie ntelepti si s aib discernmnt, actioneaz n aceast privint ca si cnd ar fi vrjiti. Parc sunt luati n stpnire de puterile satanice. Curtenia si cstoria constituie unica preocupare si cea mai important. Se nfptuiesc cele mai necugetate cstorii, Dumnezeu nu este consultat. Sentimentele omenesti, dorintele si pasiunile doboar totul n fata lor pn cnd zarurile sunt aruncate. O nenorocire de nedescris este urmarea acestei stri de lucruri si Dumnezeu este dezonorat. Patul cstoriei nu este sfintit. Nu ar trebui oare s se fac schimbri decisive n aceast chestiune att de important? (Scrisoarea 6 a, 1888) {TSB 17} Numai cu credinciosi. Sotia lui Lot era o femeie egoist necredincioas si influenta exercitat de ea l-a fcut pe sotul ei s se despart de Avraam. ns Lot n-ar fi trebuit s rmn n Sodoma pentru ea, lipsit de sfatul patriarhului ntelept si temtor de Dumnezeu. Influenta sotiei sale si tovrsiile din acea cetate nelegiuit l-ar fi dus la apostazie fat de Dumnezeu dac nu ar fi avut acele sfaturi pe care i le dduse nc de timpuriu Avraam. Cstoria lui Lor si alegerea de ctre el a Sodomei ca loc unde s locuiasc au constituit cele dinti verigi ntrun lant de evenimente pctoase pentru lume timp de multe generatii. Nici un om care se teme de Dumnezeu nu se poate lega de un altul care nu se teme de El fr a se pune n pericol. "Merg oare doi oameni mpreun fr s fie nvoiti"? (Amos 3, 3). Fericirea si prosperitatea relatiei de

cstorie depinde de unirea celor dou prti, ns ntre credincios si necredincios exist o diferent radical de gusturi, nclinatii si scopuri. Ei slujesc la doi stpni, ntre care nu poate exista concordant. Orict de curate si corecte ar fi principiile cuiva, influenta unui tovars necredincios va avea tendinta de a-l ndeprta de Dumnezeu ... Cstoria crestinilor cu necredinciosii este interzis n Biblie. Sfatul Domnului este: "Nu v njugati la un jug nepotrivit cu cei necredinciosi" (2 Cor. 6, 14.17.18) (PP, 174, 175) S nu se nfptuiasc legturi nesfinte ntre copiii lui Dumnezeu si cei care iubesc lumea. S nu se lege cstorii ntre credinciosi si necredinciosi. Fie ca poporul lui Dumnezeu s ia o pozitie ferm de partea adevrului si a neprihnirii. (RH, 31 iulie, 1894) O deosebit atentie trebuie s o acorde tinerii crestini atunci cnd si fac prieteni si cnd si aleg tovarsii. Luati seama ca nu cumva ceea ce acum considerati c este aur {TSB 18} curat s se dovedeasc a fi metal inferior. ntovrsiile cu cei din lume tind s aseze obstacole n calea slujirii lui Dumnezeu de ctre voi si multe suflete sunt ruinate datorit unor uniri nefericite, fie prin afaceri, fie prin cstorie, cu aceia care nu pot fi niciodat nobili. Poporul lui Dumnezeu nu ar trebui s se aventureze niciodat s calce pe pmntul fermecat. Cstoria ntre credinciosi si necredinciosi este interzis de ctre Dumnezeu. ns prea adesea inima neconvertit urmeaz propriile ei dorinte si se ntemeiaz cstorii nesfintite de Dumnezeu. Datorit acestui lucru multi brbati si multe femei sunt fr ndejde si fr Dumnezeu n lume. Aspiratiile lor nobile au murit; printr-un lant de mprejurri ei sunt tinuti n cursa lui Satana. (FE, 500) Cerintele lui Dumnezeu pe primul loc. Desi tovarsul pe care ti l-ai ales a fost n toate celelalte privinte vrednic, (ns el nu este vrednic) totusi el nu a acceptat adevrul pentru acest timp; el este un necredincios si cerul ti interzice s te unesti cu el. Tu nu poti s nu iei seama la sfatul divin fr a-ti pune n primejdie sufletul... A te lega de un necredincios nseamn a te aseza pe terenul lui Satana. Tu ntristezi pe Duhul lui Dumnezeu si te lipsesti de protectia Sa. ti poti permite tu s ti asumi astfel de riscuri teribile mpotriva ta nsti, n lupta pentru viata vesnic?

S-ar putea ca tu s spui: "Dar am promis, mi-a dat cuvntul, s mi-l retrag acum?" Eu rspund: Dac ai fcut o promisiune contrar Scripturilor, retrage-o cu orice chip ct de repede cu putint, si n umilint naintea lui Dumnezeu, pocieste-te de nesbuinta care te-a condus s faci un angajament att de imprudent. Mai bine s retragi aceast promisiune, n temere de Dumnezeu, dect s o pstrezi si s dezonorezi astfel pe Creatorul tu. (5T, 364, 365) n Cuvntul Su, Domnul a instruit n mod clar pe poporul Su de a nu se uni cu cei care nu l iubesc {TSB 19} si nu se tem de El. Astfel de ntovrsiri rareori se vor bucura de dragostea si respectul care pe drept ar fi partea lor. Astfel de persoane vor cuta continuu s cstige de la sotia sau sotul temtor de Dumnezeu anumite favoruri care vor nsemna desconsiderarea cerintelor divine. Pentru un brbat credincios si pentru biserica din care el face parte, o sotie sau o prieten lumeasc este ca un spion n tabr, care va cuta orice ocazie de a trda pe slujitorul lui Hristos si l va expune atacurilor lui Satana. Satana caut n mod continuu s-si consolideze puterea asupra poporului lui Dumnezeu determinndu-i s intre n aliante cu ostirile ntunericului. (ST, 6 oct. 1881) 1. Avertizri si sfaturi O mireas copil. [Nu se cunoaste vrsta acestei fete la data cnd s-a cstorit.] Biata fat! S-a cstorit cnd era doar o copil, ce avea nc nevoie de grija mamei ei. A fost un eveniment nefericit. Era o copil doar. Nu era sntoas iar sotul ei era aspru si poruncitor. Aceast copil era prea tnr pentru a se cstori. La vrsta aceea nici n-ar fi putut impune respect. Nu era dect o copil. El stpnea asupra ei ca un tiran. Deja sunt desprtiti; ea urndu-l cu toat fiinta, iar el neavnd dragoste pentru ea. (Ms, 4, 1873) Logodnele lungi nu sunt ntelepte. mi pare ru c te-ai ncurcat ntr-o legtur de curtenie cu Nellie A. n primul rnd preocuparea ta pentru acest lucru este prematur. Judecata sntoas si discretia ti cer s mai astepti un an sau doi. ns ca s alegi pe cineva s fie n mintea si n inima ta att de mult timp nu ar fi ntelept nici pentru tine, nici pentru cea pe care o curtezi.

Sentimente de dragoste premature. Vorbesc n cunostint de cauz {TSB 20} c cel mai bine pentru tine si Nellie ar fi s renuntati la aceasta cu totul, cci nu v foloseste la nimic. Continund s-i dai ei atentie, nu-ti vei putea ndeplini datoriile de la birou si ti pui singur piedici pe calea dobndirii unei educatii complete si a nrdcinrii unor obiceiuri sntoase pentru trup si pentru minte, chiar si numai faptul de a v lega sentimentele n mod prematur nseamn a face o nedreptate fat de tine nsuti si fat de aceast tnr... Mi-a fost artat rul care rezult pe urma acestor atasri timpurii, mai ales atunci cnd un tnr este departe de acoperemntul cminului su si trebuie s-si aleag tovarsa de viat fr ochiul plin de discernmnt al mamei sale. Nu este sigur s te bizui pe propria ta judecat. Preocuparea timpurie pentru subiectul curteniei si al cstoriei ti va distrage mintea de la munc si de la studii si va avea o influent demoralizatoare asupra ta nsuti si asupra aceleia pe care o flatezi. Veti manifesta o precocitate nenecesar n comportamentul vostru, iar patima nebun v va cuprinde pe amndoi si veti ajunge att de orbiti n ce priveste influenta si exemplul vostru nct, dac veti continua astfel, v veti expune criticii si va trebui ntr-adevr s fiti criticati. Este cel mai greu de tinut n fru o astfel de curtenie si cstorie, deoarece mintea este ntr-adevr att de tulburat si att de fermecat, nct datoria fat de Dumnezeu si orice altceva devine att de banal si neinteresant, iar calmul si judecata matur este ultimul lucru care se exercit n aceast chestiune de cea mai mare important. Dragi tineri, v vorbesc ca o persoan care stie ce spune. Asteptati pn ce veti avea ceva cunostinte cu privire la voi nsiv si lume, la comportamentul si caracterul fetelor tinere, nainte de a lsa ca subiectul cstoriei s c stpneasc gndurile. Dup luna de miere. V-as cita pe multi care deplng acum nesbuinta lor total si nebunia cstoriei lor, ns tnguirea nu le foloseste la nimic; {TSB 21}

se trezesc n fata unor ispite pe care nici mcar nu le-ar fi visat vreodat; n cel ales ei descoper trsturi de caracter mai presus de care nu se pot ridica si de aceea ei accept inevitabilul si coboar la nivelul acestora. Nellie A. nu te va nlta niciodat. Ea nu are acea putere care, dezvoltat fiind, s-o fac s devin o femeie cu judecat si capacitatea de a sta alturi de tine, s te ajute n luptele vietii. i lipseste tria de caracter. Ea nu poate gndi profund, mintea ei nu poate cuprinde mult, astfel ca s poat fi un ajutor pentru tine. Tu vezi doar ceea ce este la suprafat si aceasta este ceea ce exist de fapt. n scurt timp, dac v veti cstori, farmecul va disprea! Cnd noutatea vietii de cstorie va disprea, veti vedea lucrurile n adevrata lor lumin si veti descoperi c ati fcut o greseal amarnic. Nevoia de judecat matur. Maturitatea de a judeca lucrurile v va da mai mult discernmnt si puterea de a ntelege si cunoaste adevrul. Caracterul vostru trebuie s se formeze, judecata voastr trebuie s se dezvolte, s devin puternic nainte de a v preocupa de gndul cstoriei. Nu sunteti acum pregtiti pentru a v judeca unul pe cellalt si nu v faceti iluzii, fcnd un pas att de gresit, dac nu o nelegiuire, pentru care cele mai amarnice regrete si lacrimi din viata de dup aceea nu vor folosi la nimic. Copila, mai degrab scolrita lipsit de maturitate, nedisciplinat, domnisoara, dependent de discernmntul printilor, si a celor care o au n grij, nu are nici un motiv s fie preocupat de lucruri cum sunt curtenia si cstoria. Ea ar trebui s resping orice intentie care ar conduce spre asa ceva si s se consacre cu constiinciozitate preocuprii de a deveni o femeie ct mai desvrsit cu putint, pentru ca viata ei s poat fi de folos si s nvete o meserie pentru a avea un loc de munc si a fi independent. Temelia rational a dragostei adevrate. Dragostea este un sentiment att de sacru nct putini sunt cei care l cunosc. Este un termen folosit dar nenteles. nflcrarea impulsului, fascinatia unei persoane pentru o alt persoan nu constituie dragoste, nu {TSB 22}

si merit numele. Adevrata dragoste are o temelie rational, se ntemeiaz pe o cunoastere profund, deplin a subiectului iubit. ns aceast nvrteal dup anumite persoane - concentrarea asupra lor a sentimentelor si a gndurilor - este fr judecat, fr motivatie si excesiv, temporar si senzual. Nu uita c dragostea pornit din impuls este cu totul oarb. Ea se concentreaz mai degrab asupra unor subiecte nevrednice dect vrednice. Porunceste acestui fel de dragoste s se potoleasc, s nghete. n loc de aceasta, f loc cugetrii profunde, serioase. Poti s fii mndru de cea pe care ai ales-o, n ce priveste inteligenta si calittile morale, comportamentul si manierele, atunci cnd o vei prezenta familiei tale? Poti s recunosti n societate n orice loc, c ea este aleasa ta, ale crei maniere, companie si capacitate de a ntretine o conversatie ti vor mplini asteptrile. Va mplini Nellie toate acestea? Rspund n mod hotrt c nu, nu le va mplini. Importanta familie din care provine. Lsati ca timpul s v nvete s fiti ntelepti si s discerneti care sunt cerintele autentice ale dragostei nainte de a apuca s mai faceti un pas nainte. Ruina, nimicirea nfricostoare v st nainte att pentru aceast viat, ct si pentru cea viitoare dac veti continua pe calea nceput. Priveste la istoria familiei. Dou familii vor trebui aduse ntr-o legtur strns si sacr. Desigur c nu se asteapt perfectiunea n aceste relatii ns veti face cel mai teribil pas dac te vei cstori cu o fat ale cror rude te vor njosi si jigni, sau vei fi ispitit s fii nepstor fat de ei si s-i ignori. Sfatul de la printi si prieteni apropiati. Este mai sigur s te grbesti ncet n aceste probleme. Puneti deoparte suficient timp pentru cunoasterea n toate privintele iar dup aceea, nu te bizui pe propria ta judecat ci las ca mama, care te iubeste si tatl tu si prietenii apropiati s fac observatii critice cu privire la cea spre care te orientezi. Nu te ncrede n propria ta judecat ca s te cstoresti cu cineva care nu ar fi {TSB 23} o onoare pentru tatl tu si mama ta, ci cstoreste-te cu cineva care s aib inteligent si valoare moral. Fata care se ndrgosteste de un brbat si l face s o curteze, fcndu-i avansuri, tot nvrtindu-se pe acolo unde ar putea fi vzut de el n afar de cazul cnd el este nepoliticos, nu este fata cu care trebuie s te ntovrsesti tu. Subiectele ei de discutie sunt usuratice si adesea superficiale.

Dect o nepotrivire mai bine nu te cstoresti. Nellie A. va fi pregtit pentru cstorie la 21 de ani n privinta manierelor rafinate si a cunostintei practice asa cum sunt alte fete la 18 ani. ns n general brbatii de vrsta ta au cunostinte foarte limitate n privinta caracterului si nu au nici o ideea ct de nechibzuit poate fi un om lundu-se dup capriciile unei tinere care nu i se potriveste nicidecum. Ar fi mult mai bine s nu te cstoresti deloc, dect s fii nenorocit cstorindu-te.; s cauti sfatul lui Dumnezeu n toate aceste lucruri. Fii linistit, supune-te vointei lui Dumnezeu ca s nu-ti nflcrezi pasiunile si s nu fii potrivit pentru a-i sluji din cauza legturii tale. (Scrisoarea 59, 1889) Nevoia de temperamente apropiate. Am auzit c te gndesti s te cstoresti cu o sor numit Anna Hale. Aceasta m determin s m grbesc a-ti spune lucrurile pe care le-am vzut. Constitutia ta nu este de asa natur nct s poti face fericit o femeie att de fin si sensibil ca ea. Nu este nicidecum n planul lui Dumnezeu ca asemenea temperamente ca cel al ei si al tu s se uneasc. n mare parte firea ta este animalic. Ai pasiuni animalice puternice care nu au fost tinute n fru asa cum ar fi trebuit. Puterile nobile, nalte ale mintii au fost supuse patimilor josnice. Nu ai fost sfintit prin adevrul pe care l mrturisesti, nu ai devenit prtas de natur divin, scpnd de ntinarea care este n lume prin pofte. {TSB 24} Anna Hale nu este o persoan care s poat ndura asprimile vietii. Ea este o floare fragil care s-ar ofili curnd si ar muri dac ar fi expus furtunii si ar fi neglijat. Din cstoria ta anterioar tu nu ai nteles care sunt nevoile unei femei. Nu ai nteles cum functioneaz delicatul ei organism. Ai dat gres, ai dat mult gres cu prima ta sotie. Ea a avut un organism puternic cruia cu greu i s-ar fi gsit egal n privinta triei si putinta de a ndura ns ceea ce i s-a cerut a fost prea mult. Preocuparea ta de a tot acapara v-a condus pe amndoi s v suprampovrati si s v lsati absorbiti de grijile acestei vieti, neglijnd fericirea si confortul privind mereu nainte, spre un timp cnd s aveti mai mult din lucrurile acestei lumi pentru ca atunci s v puteti bucura de o viat tihnit.

Ati fcut o greseal amar. Viata sotiei tale a fost sacrificat. Ea ar mai fi putut tri. Ea ar fi trebuit s mai triasc. ns tu ai cunoscut att de putin despre organismul femeii nct nu i-ai dat atentie si ai neglijat pregtirea ca s-i faci viata tihnit. n mare msur ai acelasi temperament ca si tatl tu. Dac ti cauti o sotie nu mai cuta ntre cele delicate si rafinate, la care predomin trsturile intelectuale. Alege-ti o sotie dintr-o clas mai apropiat de felul tu de a fi. Nu poti face fericit o persoan cu un temperament spiritual rafinat. (Scrisoarea 21, 1868) Credinciosia n cminul printesc. Tinerii se pregtesc pentru propriul lor cmin prin credinciosie dovedit n cminul printesc. Aici este locul unde ei s practice tgduirea de sine si s dea dovad de buntate, curtoazie si simpatie crestin. n acest fel dragostea va fi ntretinut cald n inim, iar acela care pleac dintr-o asemenea cas pentru a deveni cap al familiei sale va sti cum s o fac fericit pe cea care a ales-o drept tovars de viat a sa. {TSB 25} Cstoria, n loc de a fi sfrsitul iubirii va fi doar nceputul ei. (PP. 176) V rog, da, si v avertizez n numele Domnului, nu v prindeti n legtur de cstorie si nu preluati asupra voastr rspunderile si obligatiile legate de legmntul cstoriei pn cnd nu v schimbati inima si viata. Cnd vei putea s-i faci fericiti pe cei din casa ta, s fii o binecuvntare pentru tatl tusi mama ta, pentru fratii si surorile tale, atunci vei putea ntelege datoriile pe carele implic relatia de cstorie. (Ms. 2, 1871) 3. Individualitatea Individualitatea sotiei. O femeie care se supune continuu si i se porunceste n cele mai mici lucruri legate de viata de gospodrie, care va renunta la identitatea ei, nu va fi niciodat de prea mult folos sau o binecuvntare n lume si nu va rspunde scopului lui Dumnezeu cu privire la existenta ei. Ea este mai degrab o masinrie care trebuie condus de ctre vointa altcuiva si de mintea altcuiva. Dumnezeu a dat fiecruia, brbati si femei, o identitate, o individualitate pentru a putea actiona n temere de Dumnezeu n dreptul lor nsisi. (Scrisoarea 25, 1885)

Sotul si sotia au o identitate separat. Mi-a fost artat c, desi doi oameni sunt cstoriti si se druiesc unul altuia prin cel mai solemn legmnt n ochii cerului si a sfintilor ngeri, cei doi sunt una, totusi fiecare dinte ei au o identitate separat, distinct pe care legmntul cstoriei nu o poate distruge. Cu toate c sunt legati unul de cellalt, fiecare n dreptul lui trebuie s exercite o anumit influent n lume si nu trebuie s fie att de egoist absorbit de cellalt nct s se izoleze de societate si s-si nmormnteze utilitatea si influenta. (Scrisoarea 9, 1864) O sotie pasiv. Sotia trebuie s decid dac sotul ei are drept exclusiv la o stpnire deplin asupra trupului ei, {TSB 26} de a-i modela mintea pentru a fi cum vrea el n toate privintele, de a gndi ca el si dac ea renunt la individualitatea ei; identitatea ei se pierde, cufundndu-se n cea a sotului ei. Ea este doar o masin pe care o pune n miscare si o ia n stpnire vointa sotului ei si actioneaz pentru ea. Ea l dezonoreaz pe Dumnezeu lund aceast pozitie de pasivitate. Ea are o rspunderea n fata lui Dumnezeu si este datoria ei de a o aduce la ndeplinire. Cnd sotia renunt la corpul si mintea ei, lsndu-se n stpnirea sotului ei rmnnd pasiv si supunndu-se vointei lui n toate lucrurile, sacrificndu-si constiinta ei, demnitatea ei si chiar identitatea ei, ea pierde ocazia de a exercita acea influent puternic spre bine pe care ar trebui s o aib pentru a-l nnobila pe sotul ei. (RH, 26 aug. 1899) Dragoste pentru Hristos, dragoste unul pentru cellalt. Nici sotul, nici sotia nu trebuie s-si cufunde individualitatea n cea a celuilalt. Fiecare are relatie personal cu Dumnezeu. Pe El fiecare dintre ei trebuie sL ntrebe: "ce este bine?", "Ce este ru?", "Cum pot ndeplini cel mai bine scopul vietii?" Lsati ca prinosul sentimentelor voastre de afectiune s se ndrepte ctre Acela care Si-a dat viata pentru voi. Faceti din Domnul Hristos cel dinti, cel din urm sic el mai bun dintre toate lucrurile. Pe msur ce dragostea voastr pentru El devine tot mai adnc si mai puternic, dragostea voastr unul pentru altul se va purifica si se va ntri.

Spiritul pe care trebui s-l manifeste sotul si sotia unul fat de cellalt este spiritul pe care l manifest Domnul Hristos fat de noi. "Triti n dragoste dup cum si Hristos ne-a iubit" (Ef. 5, 2). "Si dup cum biserica este supus lui Hristos, tot asa nevestele s fie supuse brbatilor lor n toate lucrurile. Brbatilor, iubiti-v nevestele cum a iubit Hristos biserica si S-a dat pe Sine pentru ea" (Ef. 5, 24.25). Nu o stpnire despotic. Nici sotul, si nici sotia nu trebuie s ncerce s exercite o stpnire arbitrar, despotic fat de cellalt. {TSB 27} Nu ncercati s-l siliti pe cellalt s cedeze n fata dorintelor voastre. Nu puteti face acest lucru si totusi s v bucurati de dragostea celuilalt. Fiti buni, rbdtori si ngduitori, atenti si curtenitori. Prin harul lui Dumnezeu, puteti avea succes a-l face fericit pe cellalt, asa cum ati promis cnd ati fcut legmntul cstoriei. (RH, 10 dec. 1908) Mi-a fost artat atunci nora sa. Ea este mult iubit de Dumnezeu ns este tinut n robie, este plin de team, tremur, este descurajat, plin de ndoieli si cu nervii la pmnt. Aceast sor nu ar fi trebuit s renunte la vointa ei n fata unui tnr necredincios care are mai putini ani pe umerii dect ea. Ea ar trebui s-si aduc aminte c n viata de csnicie individualitatea ei nu trebuie s fie distrus. Dumnezeu are de la ea cerinte mai nalte dect orice cerint pmnteasc. Domnul Hristos a cumprat-o cu propriul Su snge. Ea nu-si apartine sie nssi. Ea a gresit pentru c nu si-a pus toat ncrederea n Dumnezeu si renuntnd la convingerile ei, la constiinta ei, s-a supus unui brbat autoritar, tiranic, attat de Satana ori de cte ori maiestatea sa satanic poate lucra n mod eficient prin el pentru a intimida acest suflet tremurnd, constrns. Ea a fost tulburat de att de multe ori nct sistemul ei nervos este drmat si ea nu mai este dect o epav. Este oare voia lui Dumnezeu ca aceast sor s fie n aceast stare si Dumnezeu s fie jefuit de serviciul ei? Nu. Cstoria ei este o amgire a diavolului. Totusi chiar si n aceast situatie, ea trebuie s fac tot ce poate mai bine pentru aceasta, si-si trateze sotul cu chibzuint si s-l fac pe ct se poate de fericit fr ns a-si clca pe constiint; iar dac el va rmne n aceeasi stare de rzvrtire, lumea acesta va fi cerul de care se va bucura

el. A se lipsi de privilegiul de a participa la adunri pentru a face pe plac unui sot tiranic stpnit de spiritul balaurului, nu este n acord cu voia lui Dumnezeu. Dumnezeu doreste ca acest suflet nfricosat s vin la El. El i va fi acoperemnt. El va fi ca umbra unei mari stnci pe un pmnt obosit. {TSB 28} Doar s aib credint s se ncread n Dumnezeu si El o va ntri si o va binecuvnta. Toti cei trei copii ai si sunt sensibili la influenta Duhului lui Dumnezeu. Dac acesti copii ar avea privilegiile pe carele au multi dintre copiii pzitorilor Sabatului, atunci toti ar fi convertiti si s-ar nrola n ostirea Domnului. (2 T, 99, 100) Capul casei. Mary, ...as dori cu toat buntatea de sor si de mam s te avertizez asupra unul alt lucru. Am observat adeseori, de fat si cu altii, felul n care i vorbesti lui John, ntr-un mod dictator, tonul vocii tale fiind nerbdtor. Mary si altii au vzut acest lucru si mi-au spus. Acest lucru face ru influentei tale. Noi sotiile, trebuie s ne amintim c Dumnezeu ne-a spus s fim supuse sotilor. El este capul, iar judecata noastr, punctele noastre de vedere si rationamentele noastre trebuie s fie n acord cu ale lui, dac este cu putint. Dac nu, Cuvntul lui Dumnezeu d prioritatea sotului n acele cazuri n care nu este vorba de o problem de constiint. Trebuie s ne supunem capului. (Scrisoarea 5, 1861) Un sot autoritar. Am cteva cuvinte s v spun cu privire la cstoria voastr, nu prin revelatie, ci prin ngduint. Da, m simt constrns de Duhul lui Dumnezeu s v spun c am mai putin ncredere n integritatea voastr de cnd v-ati cstorit dect nainte. Inima mea este greu mpovrat. Stiam c nu esti n msur s fii un sot potrivit pentru sora Drake. Dac i-ai fi ngduit s-si prezinte cazul naintea noastr, noi am fi sftuit-o potrivit cu lumina pe care ne-a dat-o Dumnezeu n cazul vostru. Voi ati stiut acest lucru si de aceea nu ati vrut s ne consultati. Frate R, eu cred c motivele pentru care te-ai legat n aceast cstorie au fost pur egoiste. Eu nu cred c tu ai avut de gnd binele sorei Drake sau slava lui Dumnezeu. Ai folosit forta asupra {TSB 29}

ei fr s o lasi s cear prerea acelora care te cunosteau mai bine. Ai zorit aceast chestiune cu spiritul tu pripit pe care l-ai avut ntotdeauna. Ispravnici asupra mijloacelor. Felul cum te porti de cnd te-ai cstorit lund n stpnire si controlnd banii celei care a devenit sotia ta arat c motivele tale sunt gresite. Toate aceste lucruri stau ca mrturie mpotriva ta si dovedesc din partea ta cel mai profund egoism si un spirit dictatorial cruia Dumnezeu nu doreste ca sotia ta s se supun. Cstoria ei nu anuleaz si nici nu zdrniceste isprvnicia ei. Nici nu i distruge identitatea. Individualitatea ei trebuie pstrat dac ea doreste s-l proslveasc pe Dumnezeu n trupul si spiritul ei, care sunt ale Lui. Individualitatea ei nu poate fi cufundat ntr-a ta. Ea are ndatoriri fat de Dumnezeu n care tu nu ai nici un drept s te amesteci. Dumnezeu are cerinte fat de ea pentru care tu nu poti rspunde. n providenta lui Dumnezeu, ea a devenit ispravnic al Su si pentru aceasta ea trebuie s refuze s ti se supun tie sau oricui altcuiva. Tu nu esti mai corect sau mai perfect dect ea astfel nct ea s aib motive s-ti acorde tie isprvnicia mijloacelor ei. Ea si-a format un caracter cu mult mai bun dect al tu si are o minte mult mai echilibrat dect a ta. Ea poate administra acesti bani cu minile ei mai ntelept, mai judicios si mai mult spre slava lui Dumnezeu dect o poti face tu. Tu esti un brbat n extreme. Tu actionezi din impuls si n majoritatea timpului esti mai mult sub stpnirea ngerilor ri dect a ngerilor lui Dumnezeu. (Scrisoarea 4, 1870) Motive nepotrivite. Nu trebuie s-ti spun ct de ru mi pare pentru cstoria voastr. Tu nu esti brbatul care s o poat face fericit pe sotia ta. Te iubesti prea mult pe tine nsuti pentru a fi bun, atent, rbdtor, afectuos si plin de simpatie. Cu ct duiosie ar trebui s o tratezi pe cea cu care te-ai cstorit. Ct de preocupat ar trebui s fii s o faci s nu regrete c {TSB 30} si-a unit destinul cu al tu. Dumnezeu priveste cum te porti n aceast privint si nu vei avea scuz pentru cursul pe care-l urmezi. Dumnezeu ti citeste motivele. Tu ai acum o ocazie de a-ti arta adevrata ta fat, s

demonstrezi dac ai fost mpins de dragoste adevrat sau de interes egoist n cstoria voastr. Tu te-ai cstorit, nu am nici o ndoial n legtur cu acesta, gndind c vei pune mna pe avere si c o vei mnui dup buna ta plcere. Importanta iubirii si duiosiei. Tu nu ai dreptul de a dicta sotiei tale asa cum ai face cu un copil. Nu ai dobndit o reputatie legat de buntatea ta astfel ca s-ti impui respect. Tu ai nevoie, avnd n vedere cderile tale din trecut, s iei o pozitie unit si s renunti la demnitatea pe care nu ai cstigat-o. Esti un om prea slab ca s pretinzi supunere fat de vointa ta pn s faci o schimbare. Ai o lucrarea de fcut, de a fi stpn pe tine nsuti... Nu trebuie s te asezi niciodat mai presus de sotia ta. Ea are nevoie de buntate si iubire care se vor ntoarce napoi la tine. Dac astepti ca ea s te iubeasc, tu trebuie s cstigi aceast dragoste dovedind iubire si tandrete n cuvintele si faptele tale fat de ea. Ai n minile tale fericirea sotiei tale. Felul cum te porti i spune: dac vrei s fii fericit, trebuie s renunti cu totul la vointa ta; trebuie s te supui mie, c s-mi faci plcerea. Te-ai delectat n mod deosebit exercitndu-ti autoritatea pentru c ai crezut c poti face astfel. ns timpul va arta c dac vei urma calea pe care te conduce temperamentul tu, nu vei inspira dragoste n inima sotiei tale, ci vei fi lipsit de afectiunea ei, iar n cele din urm ea va dispretui aceast autoritate, a crei putere nu a simtit-o niciodat nainte n viata ei de cstorie. Ceea ce faci tu este amarnic si nversunat ns vei secera ceea ce semeni. Rspunderea unei mame fat de copilul ei. Nu ndrznesc s fac {TSB 31} altfel dect s ti vorbesc deschis. Situatia o cere. n cel fel a contribuit cstoria la mbunttirea situatiei sorei Drake? Nici un pic; felul cum te porti cu ea i face viata amar si traiul aproape de nesuportat. Am stiut cum va fi de ndat ce am auzit de cstoria voastr. Ea socotea c va avea pe cineva care s o ajute s aib grij de biatul ei ns tu ai vrut s smulgi mama de lng fiul ei si s-i pretinzi s renunte la grija ei printeasc si dragostea pentru fiul ei n favoarea ta si ntotdeauna invoci cstoria voastr. Tu nu ai fcut nimic care s

merite acest mare sacrificiu. Nici mcar nu te-ai strduit s-i cstigi ncrederea. Cu toate acestea, tu pretinzi acest mare sacrificiu, desprtirea mamei de fiul ei. Tu poti s sustii c ntelegi situatia, ns noi suntem convinsi c tu nu stii dect putin n legtur cu aceasta. n loc s simti c este de datoria ta de a fi rbdtor si plin de afectiune si s actionezi cu judecat n cazul fiului su, felul tu de a fi este a unui om fr inim, a unu tiran fr simt. O sftuiesc pe mam s actioneze n temere de Dumnezeu si s nu ngduie vreunui alt strin s intre n mod asemntor n viata ei, pretinznd titlul de sot si s ncerce s o despart de fiul ei, care are nevoie de grij si dragoste. Dumnezeu nu a dezlegat pe aceast mam de rspunderea pe care o are pentru c s-a cstorit cu tine. Tu nu posezi adevrata dragoste. Nu esti obisnuit cu acest articol curat. Dac ai fi fost, nu te-ai fi purtat asa cum te porti. (Scrisoarea 4, 1870) 4. Recstorirea vduvelor si a vduvilor Posibila cstorie la vrsta btrnetii. Stimate frate Hare: Vreau s-ti spun n legtur cu prima ta scrisoare primit prin post nainte de cea din urm, c nu am o lumin special cu privire la acest subiect si nu ti pot da informatii cu privire la punctul care te intereseaz. Te ndemn s te sftuiesti cu Wesley Hare, si sotia sa pentru c ei o cunosc pe cea pe care o ai n minte si care ti-ar fi {TSB 32} cei mai buni sftuitori. Stiu, dup cum mi spui c trebuie s fii sigur la aceast vrst naintat si dac exist vreo persoan pe care s o poti iubi si care s-ti rspund acestei iubiri, nu am nimic de obiectat. ns din moment ce nu o cunosc pe doamna la care te gndesti, nu pot s vorbesc ca o persoan care cunoaste ambele prti. Un lucru este sigur: Tu stii c Acela pe care L-ai slujit att de multi ani ti va fi un Sftuitor sigur. Las cazul tu pe seama Aceluia care niciodat nu d gres. Timpul nostru acum, att al tu, ct si al meu este scurt si trebuie s fim desvrsiti pentru viata viitoare, viata vesnic. Domnul Hristos spune: "S nu vi se tulbure inima; aveti credint n Dumnezeu si aveti credint n Mine; n casa Tatlui Meu sunt multe locasuri; dac n-ar

fi asa v-as fi spus. Eu M duc s v pregtesc un loc, M voi ntoarce si v voi lua cu Mine, ca acolo unde sunt Eu s fiti si voi" (Ioan 14, 1-3). S ne bucurm de acest lucru si s ne facem ct mai putine griji cu putint. Cei din urm ani, un timp de odihn. Invitatia adresat celor btrni si celor tineri este: "Veniti la Mine toti cei truditi si mpovrati si Eu v voi da odihn. Luati jugul Meu asupra voastr si nvtati de la Mine; cci Eu sunt blnd si smerit cu inima si veti gsi odihn pentru sufletele voastre" (Mat. 11, 28-29). S multumim lui Dumnezeu cu inima, cu sufletul si cu glasurile noastre pentru c exist un cer al odihnei, dulce odihn. Este privilegiul vostru si este si privilegiul meu de a accepta invitatia si a ne odihni. El doreste acum ca ceea ce a rmas din viata noastr s fie pe ct posibil lipsit de tulburare si grij si s putem avea odihn prin viata lui Hristos. "Jugul Meu", spune El, "este bun si sarcina Mea este usoar". Domnul nu va dezamgi pe nimeni care si pune ncrederea n El. El va fi Cel dinti, Cel de pe urm si ce mai bun din toate lucrurile pentru noi. El va fi un ajutor la vreme de nevoie. n aceste ultime zile ale slujirii noastre noi vom fi... sustinuti, cluziti si protejati prin {TSB 33} puterea lui Hristos. Fie ca Domnul s te binecuvnteze si s te ntreasc astfel ca cele din urm zile ale tale s fie cele mai bune zile ale tale, nmiresmate de influenta duioas, mngietoare a dragostei sale. Domnul s te binecuvnteze, s te pzeasc si s-ti dea odihn n dragostea Sa, acesta este cea mai sincer dorint a mea pentru tine, fratele meu. (Scrisoarea 70, 1898) Recstorirea lui S. N. Haskell. Am primit scrisoarea fratelui Haskell [Prima sotie a fr. Haskell a murit n 1894. Aceast scrisoare se refer la a doua cstorie a sa, care a avut loc n 1897, cnd avea 64 de ani.] n seara de dup ncheierea Sabatului. Suntem bucurosi s auzim despre voi c interesele voastre s-au unit ca si cnd ati fi unul singur. Fie ca Domnul s binecuvnteze aceast unire ca s puteti fi putere si sprijin unul pentru cellalt n orice timp. Fie ca pacea lui Dumnezeu s fie asupra voastr, aceasta este rugciunea mea si dorinta mea fierbinte. "duceti-v, ...si vestiti norodului toate cuvintele vietii vesnice" (Fapte 5, 20)

Sunt bucuroas, frate Haskell, s stiu c ai un ajutor (d-na Haskell). De ctva timp asteptam acest lucru. Lucrarea n care suntem angajati ne-a fcut una n Hristos, pentru a rspndi cunostinta lui Isus Hristos. Este privilegiul vostru de a v bucura de fericire n noua voastr relatie lucrnd ca slujitori ai Evangheliei pentru cei care sunt n ntuneric si necunostint. Putem simpatiza si ne putem uni n marea lucrare pe care tu si eu o iubim si care constituie unul dintre marile obiective pe care le avem ntotdeauna n fata noastr, mrirea mprtiei lui Dumnezeu si slava Sa. n toate lucrurile care sunt legate de aceasta, noi suntem uniti n legturile prtsiei crestine, colabornd cu fiintele ceresti... Avnd n vedere lumina care mi-a fost dat, sunt pe deplin stpnit de convingerea c prin voi, care v-ati unit acum si sunteti dou unelte sfintite, lumina va fi rspndit n vederea {TSB 34} salvrii multor suflete care se afl acum n ntuneric si rtcire. Stiu c voi nu ati trit pentru voi nsiv ci pentru Acela pe care l iubiti, cruia i slujiti si v nchinati. (Scrisoarea 74 a, 1897) Sfat pentru J. N. Andrews. Te-am sftuit s te cstoresti nainte de a te ntoarce ultima dat n Europa, din urmtoarele motive: n primul rnd, aveai nevoie de o sotie care s aib grij de tine si n-ar fi trebuit s-ti iei cu tine familia n Europa pn s ai o tovars care s fie o mam pentru copiii ti, pentru ca acesti copii s nu poarte n toate lucrurile numai pecetea gndirii tale si s fie modelati potrivit doar gndirii tale. Mintea ta nu este complet n echilibru. n lucrul tu mai este nevoie de un element, pe care tu nu l posezi si pe care tu nu l ntelegi ca fiind esential... Ideile tale cu privire la a-ti duce viata mai departe ca vduv au fost gresite, ns nu voi mai spune nimic n aceast privint. Influenta unei femei crestine nobile, cu calitti deosebite, ar fi contracarat tendintele mintii tale. Marea ta putere de concentrare, lumina intens n care vezi tot ce are un caracter religios legat de cauza lui Dumnezeu, te-a dus la deprimare a spiritului si la neliniste ceea ce te-a slbit din punct de vedere fizic si mintal. Dac te-ai fi legat cu cineva care are sentimente opuse, care ar fi avut iscusinta de a-ti ndeprta gndurile de la subiectele sumbre, care ar fi renuntat la individualitatea ei dar si-ar fi pstrat identitatea si ar fi

avut o influent modelatoare asupra mintii tale, astzi ai fi avut tria fizic si puterea de a rezista bolii. (Scrisoarea 9, 1883) ti amintesti c ti-am scris s-ti gsesti o sotie nainte de a te ntoarce n Europa. ti nchipui c ti-as fi dat un asemenea sfat dac nu as fi avut lumin n aceast {TSB 35} privint? Fii sigur c un astfel de sfat nu ti-ar fi fost dat fr un motiv bun. Mi-a fost artat c tu ti urmezi propria judecat si propriile idei cu prea mult nversunare. Dac ai fi mai dispus s primesti sfaturi de la cei n care ar trebui s ai ncredere si s te ncrezi mai putin n sentimentele si impresiile tale, rezultatul pentru tine nsuti si pentru cauza lui Dumnezeu ar fi fost cu mult mai bun. Mi-a fost artat c tu ai fcut o greseal, plecnd spre Europa fr a avea o tovars de viat. Dac, nainte de a pleca, ti-ai fi ales o femeie credincioas care s fie o mam pentru copiii ti, ai fi fcut un lucru ntelept si utilitatea ta ar fi fost de zece ori mai mare dect ceea ce a fost. Interventia unui fiu [Aceast scrisoare a fost scris, la 28 iulie 1902, fiului fratelui George Butler, fost presedinte al Conferintei Generale. Sotia fratelui Butler a murit la 15 noiembrie 1901, lsndu-l vduv la vrsta de 68 de ani. Ca urmare a influentei fiului su, fratele Butler nu i-a cstorit cu femeia la care se face referire n aceast scrisoare. Cinci ani mai trziu, n 1907, el s-a cstorit cu altcineva.] te implor s nu aduci nici un repros tatlui tu. Nu ar trebui s ai astfel de sentimente, pentru c tatl tu nu a fcut nimic care s fie condamnat de Dumnezeu. El este condamnat doar de mintile oamenilor. n nici un chip el nu si-a dezonorat copiii. El tine calea Domnului, fcnd cea ce este bine si drept. Domnul deschide calea naintea lui pentru ca el s poat face o lucrare mare si bun pentru poporul Su. Domnul Hristos este Mntuitorul su si privind la Hristos, el va fi transformat dup chipul su. Tatl tu a fost un sot bun si atent. Timp de multi ani a slujit cu credinciosie celei pe care a iubit-o ntotdeauna. Moartea l-a desprtit de cea care atta vreme a fost pentru el grija sa special. Apoi aceast sor a fost luat de la el si cminul su s-a nruit. E de mirare oare c n aceste

{TSB 36} mprejurri, dup moartea mamei tale, el s se ataseze de o femeie pentru a crei convertire la adevr el a fost unealta? Aceast femeie nu este tnr, ci de vrst la care poate s-i fie de ajutor n lucrarea sa. Oare vrsta tatlui tu ar fi trebuit s fie o barier n calea fericirii sale?... Dac tatl tu s-ar fi cstorit cu aceast doamn, eu cred c Domnul i-ar fi binecuvntat mult pe amndoi. ns eu nu cred, dup felul cum au fost tratati, ca lucrurile s poat merge mai departe. Cei care refuz s aprobe aceast unire trebuie s nu uite c va veni ziua cnd vor sta fat n fat cu rezultatul actiunii lor. Eu las acest subiect n seama acelora care s-au implicat n el. (Scrisoarea 117, 1902) Cnd sunt diferente mari de vrst. O alt cauz a lipsei de putere fizic si valoare moral la generatie de astzi o constituie faptul c brbatii si femeile se unesc prin cstorie cu persoane de o vrst foarte diferit de a lor. n mod frecvent, este vorba de brbatii btrni care aleg s se cstoreasc cu sotii tinere. n astfel de cazuri, viata sotului a fost adesea prelungit dar sotia a trebuit s resimt lipsa acelei vitalitti pe care a trebuit s o mpart cu sotul ei n vrst. Nici o femeie nu trebuie s simt c este datoria ei s-si sacrifice viata si sntatea chiar dac iubeste pe cineva cu att de mult mai n vrst dect ea. O astfel de femeie trebuie s-si tin n fru sentimentele. Sunt considerente mult mai nalte dect propriile sale interese de care trebuie s tin seama. Ea trebuie s se gndeasc, dac li se vor naste copii, care va fi starea lor? Este ns si mai ru atunci cnd brbatii tineri se cstoresc cu femei cu mult mai n vrst dect ei. Vlstarele de pe urma acestor legturi, n care vrsta difer mult, n multe cazuri, sunt minti dezechilibrate. De asemenea, s-a simtit si lipsa puterii fizice. n astfel de familii se manifest adesea trsturi de caracter diferite, ciudate si adesea dureroase. Ei mor adesea prematur, iar cei {TSB 37} care ating vrsta maturittii, sunt, n multe cazuri, lipsiti de putere fizic si mintal si de valoare moral.

Tatl este rareori pregtit, pentru c este incapabil, s se ngrijeasc n mod corespunztor de familia sa tnr. Nevoia de judecat sntoas. Stimat sor: Tocmai am primit o scrisoare de la Charles B., un student la scoala din Lody, California, n care mi cere s m rog Domnului n privinta mamei sale despre care el spune c se gndeste s se cstoreasc cu un brbat tnr, cu multi ani mai tnr dect ea. Sunt surprins s aflu c o mam de 46 de ani vrea s-si pun n primejdie fericirea, bunstarea si influenta, cstorindu-se cu un tnr de 20 de ani. Este ciudat si acesta denot lips de judecat sntoas. Domnul doreste ca aceast sor s ia seama cu grij la consecintele unei asemenea actiuni. Sora noastr este cu sigurant sub o influent stranie - o influent diferit de cea a cluzirii Duhului Sfnt. Ca mam a trei copii, ea ar fi trebuit s-si simt responsabilitatea naintea lui Dumnezeu de a actiona cu chibzuint n toate privintele pentru a putea avea o influent bun asupra copiilor ei si s nu apuce pe o cale care ar fi considerat ndoielnic de ctre altii. Ea trebuie s-si dea seama c datoria ei fat de Dumnezeu si fat de copiii ei necesit cea mai mare atentie. Sora mea, Domnul nu este prezent n aceast actiune. O astfel de cstorie ar avea urmri ciudate - urmri care ar distruge influenta pe care o mam ar trebui s caute s o mentin cu toat seriozitatea asupra propriilor ei copii. Te rog fierbinte s pzesti cu sfintenie aceast influent. Dumnezeu ti-a dat misiunea ca mam a copiilor ti, s-i cresti n nvttura si mustrarea Domnului. S-ti iei un sot de 20 de ani ar fi cu totul nepotrivit avnd n vedere responsabilittile pe care le ai ca mam a trei fii care sunt acum la vrsta brbtiei. {TSB 38} Am vorbit cu tine prin rugciune, n timpul noptii despre aceste lucruri si ti-am pus n fat usurtatea faptei tale. Te sftuiesc s-ti pui la lucru iscusinta mintii n strduinta de a-ti ajuta copiii s nteleag privilegiul de a iubi Cuvntul lui Dumnezeu. Arat copiilor ti c tu conlucrezi cu Domnul n lucrarea de a salva sufletele lor. n timpul noptii mi-a fost artat c, dac tu vrei s faci acest pas straniu, vrjmasul oricrei neprihniri se va folosi de acesta ca de un mijloc de a distruge respectul pe care n alte conditii copiii ti ti l-ar da, si ar crea n

inima lor un simtmnt de dispret fat de tine, datorit lipsei tale de judecat sntoas. Satana caut s distrug influenta ta n cmin si n biseric, ct si ntre cei necredinciosi. n anii trecuti am avut ocazia de a urmri mai multe cstorii de acest fel, iar urmarea a fost ntotdeauna nenorocire mare n viata de familie. Acum, sora mea, fac apel la tine s actionezi ca o femeie cu judecat sntoas. Te rog fierbinte, vegheaz cu grij asupra oricrui dram al influentei tale pentru c s o poti folosi spre slava lui Dumnezeu, dnd sfaturi ntelepte propriilor ti copii. Esti rspunztoare naintea lui pentru influenta bun pe care ai puterea s o exerciti. Pentru binele tu, pentru binele copiilor ti, opreste-te. n rugciunea mea din timpul noptii, m rugam s dai copiilor ti, ca o mam adevrat, un exemplu de credint vie n Dumnezeu si astfel s te poti bucura mai departe de respectul si ncrederea pe care altfel le-ai pierde. (Scrisoarea 26, 1910) {TSB 39} Partea II-a - Cstoria n care unul dintre soti este necredincios 5. Comportamentul sotului crestin Nici vorb de divort. Dac sotia este necredincioas si se opune adevrului, sotul nu poate, potrivit Legii lui Dumnezeu, s o lase singur pe acest pmnt. Pentru a fi n armonie cu Legea lui Dumnezeu el trebuie s stea mpreun cu ea mai departe, afar de cazul cnd ea nssi alege s se despart. (Scrisoarea 8, 1888) Obligatiile unei sotii crestine. [Cuvinte scrise unei sotii care, din cauza abuzului grav suferit din partea sotului necredincios, s-a hotrt s-si prseasc familia si s fac lucrare misionar.] Am cteva lucruri s-ti spun din partea Domnului... Domnul are o lucrare pentru tine, pe care s o faci; nu este o lucrare public, ci una foarte important, o lucrare n propriul tu cmin, s fii credincioas ca sotie si mam. Nimeni altcineva nu poate face aceast lucrare n locul tu. Duhul si Cuvntul lui Dumnezeu ncuviinteaz acesta. n legtur cu aceasta, s citim cuvintele inspirate de ctre Isus Hristos, scrise de Pavel ctre Tit. El este ndemnat s "vorbeasc lucruri care se potrivesc cu

nvttura sntoas. Spune c cei btrni trebuie s fie treji; vrednici de cinste, cumptati, sntosi n credint, n dragoste n rbdare. Spune c femeile n vrst trebuie s aib o purtare cuviincioas, s nu fie nici clevetitoare, nici dedate la vin, s nvete pe altii ce este bine, ca s nvete pe femeile mai tinere s-si iubeasc brbatii si copiii; s fie cumptate, cu viata curat, s-si vad de treburile casei, s fie bune, {TSB 40} supuse brbatilor lor, pentru ca s nu se vorbeasc de ru Cuvntul lui Dumnezeu" (Tit 2, 1-5). Cea dinti datorie a sotiei - cminul ei. Dup ce ti-am prezentat acest pasaj te ntrebi: de ce ti petreci timpul la Battle Creek? ti-a cerut Dumnezeu s-ti neglijezi familia? Nu, nu. Sora mea, Domnul mi-a artat c tu ntelegi gresit care ti este datoria. Sotul tu are nevoie de tine; copiii ti au nevoie de mama lor. Tu ai clcat pe alturi de crarea pe care Domnul Isus este Cel care conduce. El ti spune: "Urmeaz-M", si El te va conduce n datoriile din casa ta, care acum sunt cu totul neglijate. Nu glasul Domnului este cel care te-a ndemnat s ti desparti interesele de cele ale sotului si copiilor ti. Cea dinti datorie a ta este n cmin. Duhul Domnului nu ti-a dat de fcut o lucrare si nici nu te-a mputernicit s faci o lucrare contrar Cuvntului Su. Sfat ctre o mam. Tu ai o lucrare mreat si sfnt de fcut, o chemare sacr de a manifesta n viata ta harurile crestine ca o sotie si o mam credincioas; s fii demn s fii iubit rbdtoare, bun si totusi hotrt n viata ta din cmin; s nveti si s-ti nsusesti metode corecte si tact n vederea educrii micutilor ti, pentru ca ei s poat tine calea Domnului. Ca un copil umil al lui Dumnezeu, nvat n scoala lui Hristos; caut constant s faci tot ce-ti st n putere pentru a face o lucrare ct mai desvrsit, deplin n cmin, att prin cuvnt, ct si prin exemplu personal... n aceast lucrare, vei avea ajutorul Domnului; ns dac treci cu vedere datoria ta ca sotie si mam si ti ntinzi minile ctre Domnul pentru a-ti da o alt lucrare de fcut, fii sigur c El nu se va contrazice pe Sine nsusi, El ti ndreapt atentia ctre datoria pe care o ai de fcut n cmin. Dac tu crezi c ti-a fost ncredintat o lucrare mai mare si mai sfnt dect aceasta, te nseli. Neglijndu-ti sotul si copiii pentru ceea ce tu consideri a fi ndatoriri religioase, fie c este vorba de a participa la adunri sau a lucra pentru

{TSB 41} altii, s tii studii biblice sau s duci solii altora, tu faci exact contrar cuvintelor inspirate scrise de Pavel ctre Timotei. Religia lui Hristos nu conduce niciodat pe o femeie sau o mam s fac ceea ce ai fcut tu. Acum trebuie s te ocupi cel mai mult de gospodrie, cci copiii ti sunt la vrsta cnd au cea mai mare nevoie de mam. Firea pmnteasc este nclinat spre ru; mintea activ, dac este lsat neocupat cu lucruri mai bune va da atentie sugestiilor care vin de la Satana. Copiii au nevoie de ochiul veghetor al mamei. Ei au nevoie s fie nvtati, s fie cluziti pe crri sigure, s fie tinuti departe de vicii, s fie cstigati prin buntate, fapte bune, printr-o educatie atent. Mntuitorul vede n adncul fiecrui suflet o valoare si o demnitate, n virtutea chipului lui Dumnezeu pe care l poart acesta. El a murit pentru ca toti copiii vostri s poat avea darul vietii vesnice. El priveste la ei cu compasiune divin. Sufletele lot pot fi mntuite, spre a avea viata vesnic si ele sunt la fel de pretioase ca si sufletele altor oameni. Domnul nu te-a chemat s-ti neglijezi cminul tu, sotul tu si copiii ti. El nu lucreaz niciodat n acest fel si nici nu o va face niciodat. n fata casei ai o bucat de pmnt de care trebuie s te ngrijesti si Dumnezeu ti va cere socoteal pentru aceast lucrare pe care a ncredintat-o minilor tale. Prin rugciune serioas si studiu, poti cpta ntelepciune n privinta cminului tu, s descoperi nclinatiile copiilor ti si s observi cu atentie comportamentul lor. Acas poti s ai o mic scoal n care tu s fii nvttoare. Dac vei cuta ntelepciune de la Domnul pentru a ntelege calea Sa si o vei pstra, El te va conduce, nu n afara casei tale, ci napoi n casa ta. Srcia nu este pcat. Dac te numeri printre cei care sunt lumina lumii, lumina trebuie s strluceasc n cminul tu. Srcia a {TSB 42}

fost soarta ta, ns n privinta acesta nu ai ce face, si srcia nu este pcat. ns mintea ta te-a fcut s vezi toate lucrurile ntr-o lumin prea intens. Ai de nvtat aici, la picioarele lui Isus; trebuie s te ncrezi mai mult n Isus si s te ngrijesti mai putin; trebuie s ai o credint adevrat n fgduintele lui Dumnezeu. Totusi tu trebuie s fii o mpreun lucrtoare cu Dumnezeu, cultivndu-ti mintea, pentru a putea educa ntr-un spirit linistit pe copiii ti, cu o inim iubitoare, s-i deprinzi cu aspiratii curte si s cultivi n ei dragostea pentru lucrurile cinstite, curate si sfinte. Grija lui Dumnezeu pentru copii. Niciodat si nici mcar pentru o clip s nu ti nchipui c Dumnezeu ti-a ncredintat o lucrare care s necesite desprtirea de turma ta cea mic. Nu-i lsa s se demoralizeze prin ntovrsiri nepotrivite si s-si mpietreasc inimile mpotriva mamei lor. Acesta nseamn s lasi ca lumina ta s strluceasc pe o cale cu totul nepotrivit. Tu pui astfel piedici ca lstarele tale s devin ceea ce doreste Dumnezeu si s cstige cerul n cele din urm. Dumnezeu Se ngrijeste de ei si tu trebuie s faci acelasi lucru dac pretinzi c esti copilul Su. n trecut ai gresit ngrijorndu-te prea mult pentru copiii ti. Nu ti-ai pus pe deplin ncrederea n Dumnezeu si le-ai ngduit mai mult dect era spre binele lor, si acum i abandonezi. Ce fel de lucrare este aceasta? Cu sigurant nu are ca surs pe Dumnezeu si adevrul Su. Tu aduci o ofens lui Dumnezeu neglijndu-ti datoria fat de copiii ti... Drepturile sotului si ale copiilor. Cnd ne predm fr rezerv lui Dumnezeu, datoriile simple, obisnuite ale vietii vor fi vzute n adevrata lor nsemntate si le vom aduce la ndeplinire potrivit cu voia lui Dumnezeu. O, sora mea, poate c esti nlntuit de srcie, poate c soarta ta este o viat umil, ns Dumnezeu nu te prseste {TSB 43} datorit acestora si nici nu te conduce s-ti abandonezi familia pentru aceast cauz sau pentru alt cauz. Dumnezeu te-a fcut administrator, ispravnic peste casa ta. Caut s te educi singur pentru aceast lucrare, si

El va fi de partea ta spre a-ti binecuvnta toate eforturile astfel ca, ncetul cu ncetul, s te formezi, iar cnd va veni ziua socotelilor, pentru isprvnicia ta, El s poate spune: "Bine, rob bun si credincios". Sotul tu are drepturi; si copiii ti au drepturi; toate aceste lucruri nu trebuie ignorate de tine. Fie c ai un talent, sau trei sau cinci, Dumnezeu ti-a dat o lucrare de fcut. Printii si neglijeaz n mod nfricostor datoriile pe care le au n cmin. Ei nu mplinesc standardul biblic. ns acelora care si uit familiile, nu le va ncredinta lucrarea de salvare a sufletelor deoarece ei s-au dovedit a fi necredinciosi fat de legmntul solemn pe care l-au fcut. Ei s-au dovedit a fi necredinciosi fat de responsabilittile lor sacre. Dumnezeu nu le va ncredinta bogtiile vesnice... Lucrarea mamei crestine ncepe n cercul familiei prin a face din cmin ceea ce acesta trebuie s fie - un loc plcut pentru sotul ei, plcut pentru copiii ei. Cei dragi ai ei sunt de fapt n minile ei pentru a fi educati cu credinciosie. Mama, unealta lui Dumnezeu. Mustrarea si ciclirea, ngrmdirea de nori si ceat mprejurul sufletului, vor aduce numai umbr si descurajare n viata de cmin. Mamele nu pretuiesc nici pe jumtate posibilittile si privilegiile pe care le au. Ele par a nu ntelege c pot fi misionare n cel mai nalt sens al cuvntului, conlucrtoare cu Dumnezeu n a-i ajuta pe copiii lor s-si formeze caractere echilibrate. Aceasta constituie marea povar a lucrrii ncredintate lor de Dumnezeu. Mama este unealta lui Dumnezeu pentru a-si crestina familia. Ea trebuie s exemplifice religia Bibliei, artnd n ce fel influenta aceasta trebuie s ne stpneasc n datoriile si plcerile vietii de zi cu zi, nvtndu-si copiii c doar prin har pot fi mntuiti, prin {TSB 44} credint care estre darul lui Dumnezeu. Aceast nvttur constant, cu privire la ceea ce este Dumnezeu pentru noi si pentru ei; dragostea Sa, buntatea Sa, ndurarea Sa, descoperite n marele plan de mntuire, va avea o influent sfnt, sacr asupra inimii. (Scrisoarea 28, 1890) Sfat ctre sotia unui sot necrestin. Primim multe scrisori n care ni se solicit sfat. O mam spune c sotul ei este necredincios. Ea are copii, ns acestia sunt nvtati de ctre tatl lor s nu o respecte pe mam. Ea simte o

povar deosebit pentru copiii ei. Ea nu stie ce s fac. Apoi si-a exprimat dorinta de a face ceva pentru lucrarea lui Dumnezeu si ntrebat dac eu socotesc c ar fi de datoria ei s-si prseasc familia, dac tot nu le poate fi de folos. Eu rspund astfel: Sora mea, eu nu vd cum ai putea fi fr vin naintea lui Dumnezeu dac ti-ai prsi sotul si copiii. Eu nu cred c tu simti c ai putea face acest lucru. Poate c necazurile pe care le-ai avut te-au ncercat prea mult. Poate adeseori te seac la inim pentru c nu ti se acord respect, ns eu cred c este de datoria ta s porti de grij copiilor ti. Aceasta este cmpul n care ti-a fost rnduit o lucrare. S-ar putea s fie pmnt stncos si descurajator, ns tu ai un Tovars n toate eforturile pe care le faci, neclintit cu constiinciozitate, tinnd piept mprejurrilor descurajante. Domnul Isus estre ajutorul tu. Domnul Isus a venit n lumea noastr pentru a salva sufletele pierdute si pe cale de a pieri si trebuie s ai n vedere c n aceast lucrare esti mpreun lucrtoare cu Dumnezeu. Necazurile din cmin s fie auzite numai de urechea lui Isus. Nu ncerca s te sustragi de la rspunderile pe care le ai. Fii zi de zi o misionar n cmin. Nu trebuie doar s-i nveti pe copii nc din pruncie, ci trebuie s-i educi. Fii continuu neclintit cu ochii pe copii. Nu trebuie doar {TSB 45} s le spui ce s fac, ci, cu toat iscusinta de care poti da dovad, creeaz mprejurri favorabile ca s poti semna smnta cea pretioas n iubirea si spiritul lui Isus. Nu te descuraja datorit faptului c Satana se foloseste de tatl copiilor ti pentru a contracara lucrarea ta; nu renunta la lupt. Poart-te asa cum ai vrea ca ei s se poarte cu tine. Poart-te cu sotul tu cu buntate, n orice timp si n toate ocaziile si leag-ti copiii de inim cu corzile iubirii. Aceasta este lucrarea pe care o ai de fcut; aceast este povara pe care trebuie s o porti. Nu vorbi de necazurile din casa ta nimnui n afar de Isus; toate descarc-le n urechea Sa. Domnul Isus "a venit la ei Si si ai Si nu L-au primit. Dar tuturor celor ce L-au primit, adic celor ce cred n Numele Lui, le-a dat dreptul s se fac copiii ai lui Dumnezeu, nscuti nu din snge, nici din voia firii lor, nici din voia vreunui om, ci din Dumnezeu" (Ioan 1, 11-13).

Valoarea unei vieti asemenea vietii lui Hristos. Harul nu se mosteneste. Un tat foarte ru poate avea un fiu credincios; un tat crestin, un fiu nelegiuit. Mamele sunt cele care trebuie s preia povara dublu ngreunat pentru ele de purtarea celui care este capul familiei. Aceast v va simplifica lucrul ca s puteti face ca lumina s strluceasc n casa n care Satana este la lucru vrnd s-si cstige pe copiii pentru sine. i va avea de partea sa? s se trezeasc de urgent spiritul misionar si s spun: "Nu, nu; copiii mei, desi au un tat necredincios, sunt cumprati cu sngele lui Hristos. Eu sunt mama lor. l voi cuta pe Domnul cu credint, n umilint, nu doar ca s-mi salveze copiii, ci sipe tatl lor, s se pociasc." Nu vorbi pentru a face pe plac sotului si copiilor ti, ci pur si simplu, trieste viata lui Hristos. n cuvinte, n spirit, n caracter, n blndete, n rbdare si ngduint, n voiosie, fii un semn indicator care s arate calea, calea care conduce spre ceruri. {TSB 46} Fii o martor a lui Hristos. Manifest tria ndejdii crestine, care st ascuns. Dovedeste c esti prins de ancor n toate mprejurrile. F din cminul tu un loc plcut si vesel. Isus, pe Isus trebuie s te bizui n orice moment. Ia putere de la Isus. El ti va da ceea ce ceri cu sinceritate. Dac l vei cuta cu toat inima ta, El Se va lsa gsit de tine. Lucrarea misionar n cmin pentru mam. Dumnezeu nu cheam pe mame n afara cmpului misionar din casa lor atunci cnd ele si las copiii sub stpnirea influentelor care sunt demoralizatoare si distrugtoare pentru suflet. Oare copiii ei nu a nevoie de lucrare misionar? Oare copiii ei nu merit efort si rugciune fierbinte? S-si neglijeze ea lucrarea misionar din cmin pentru un cmp misionar mai vast? Ea s-si pun la prob iscusinta n propriu, su cmin si s preia lucrarea care i-a fost rnduit ei de Dumnezeu. Dac a gresit cu totul, acest lucru s-a ntmplat pentru c nu a avut credint sau nu a prezentat si trit adevrul asa cum este el n Isus. Dup ani de zile de esec vdit, s ncerce din nou alte metode, cutnd sfat de la Dumnezeu. S-i prezinte fgduintele pe care le-a fcut El, atunci cnd se pleac pe genunchi naintea Lui. "dac vreunuia dintre voi i lipseste ntelepciunea, s-o cear de la Dumnezeu, care d tuturor cu mn larg si fr mustrare si ea i va fi

dat. Dar s-o cear cu credint, fr s se ndoiasc deloc; pentru c cine se ndoieste, seamn cu valul mrii, tulburat si mpins de vnt ncoace si ncolo" (Iacov 1, 5.6) Mai bine optimism dect vicreal. Ati simtit c soarta voastr este grea si v-ati plns si ati murmurat? Dac n-ati primit ajutor n aceast privint, ncercati altfel. Vorbiti cu buntate; fiti optimiste. Isus este ajutorul vostru, asa c izbucniti n cntri de laud. Cnd sunteti ispititi, cnd sunteti ocrte voi s nu ocrti; lucrati cu copiii vostri dac este vreunul care nu este cu Hristos. Semnati smnta, smnta cea bun, adnc n pmntul inimii. Alegeti-v cuvintele cu ntelepciune. Considerati-v ca fiind rnduite de Dumnezeu spre a fi misionare, de a fi lumin n cminul vostru. {TSB 47} V spun din nou nu este conform cu lucrrile lui Dumnezeu a chema pe mam departe de sotul ei si de copiii ei spre a se angaja n ceea ce se consider a fi o lucrare mai nalt. ndepliniti-v asa cum se cuvine ndatoririle care se ivesc pe calea voastr. La postul datoriei n cmin. Sunt ndurerat cnd primesc scrisori de la mame care au copii, care m ntreab: "S-mi prsesc copiii pentru a face lucrare misionar?" n temere si dragoste de Dumnezeu eu le spun: deveniti misionare n cmin. Faceti-v o educatie voi nsiv n adevrul biblic si cu ajutorul Bibliei pentru ca s puteti fi niste lucrtoare cu succes n propriul vostru cmin, pentru c, vedeti voi, cei din familia voastr trebuie s fie mntuiti pentru c sunt pctosi. Nu v prsiti postul datoriei datorit faptului c nu este un loc plcut. Sunt multi martiri n viat astzi care sufer n tcere, care se ncred n Dumnezeu cnd sunt maltratati cu limba si care sunt torturati, care sunt jigniti si rniti prin amenintri aspre si grosolane, a cror soart pare a fi a tri pentru a suferi, primind mngiere numai de la Isus care este Izvorul puterii lor. Astfel de oameni sunt misionari. Acestia sunt nobilii lui Hristos, iar numele lor sunt scrise n Cartea Vietii Mielului.

Nu uitati, Isus stie toate aceste lucruri, fiecare caz, fiecare ntristare. El nu v va lsa s v duceti la fund, cci bratele Sale sunt sub voi. Puteti fi o lumin pentru toti oamenii vostri dac sunteti cu adevrat rbdtori, buni, ngduitori. Astfel, sora mea, consider c ti-am rspuns la ntrebri. (Ms. 9, 1868) Siguri pe fgduintele lui Dumnezeu. Este esential ca tu s-ti pui ncredere n Dumnezeu. mi pare ru c n locul n care te afli te bucuri de att de putin ncurajare n cele religioase. Sunt multi care ti vor rosti cuvinte de simpatie, ns ei nu aduc mngiere sufletului care tnjeste, sufletului care este nfometat care este rnit si vtmat si care are nevoie de balsam vindector. Nu uitati niciodat c Mntuitorul vostru trieste si domneste. {TSB 48} Trebuie s v agtati cu putere de fgduintele divine. nvttorii omenesti n cele ale credintei crestine sunt putini. Poate c v-ati simtit aproape descurajati si poate ati cedat ispitei, de a v neglija datoriile religioase, evitnd a purta crucea lui Hristos ca un crestin, poate ati consimtit s fiti cluziti de principii si sentimente lumesti, poate c ati neglijat rugciunea sau s-L mrturisiti pe Hristos. Dac ati fcut asa, s nu mai faceti. Aduceti-v aminte de cuvintele lui Hristos: "Voi sunteti martorii Mei". Poate c lumina voastr nc mai plpie, ns, slav lui Dumnezeu, nc nu este prea trziu, chiar si acum de a recunoaste cerintele pe care le are Dumnezeu de la voi. ncredeti-v n meritele lui Hristos. Voi sunteti proprietatea lui Isus Hristos. El v-a cumprat cu un pret infinit pentru El. Voi sunteti ai Si prin creatiune si rscumprare. Desi speranta voastr cu privire la cer se clatin uneori, totusi voi stiti n cine v ncredeti. Ndejdea voastr pentru ceruri se afl numai n meritele lui Isus Hristos. Acum puteti cstiga o experient vie n lucrurile lui Dumnezeu. Privind la Isus prin credint, ncrezndu-v n meritele Sale, ndoielile cu privire la iubirea Sa vor disprea ca roua n fata soarelui de dimineat. Neclintiti n a v consacra lui Hristos. Consacrarea voastr fat de Hristos s fie deplin si complet; nu mai zboviti nici mcar o zi sau o or. Folositi ct mai mult cu putint timpul de har pe care l aveti, fie c este mai

lung sau mai scurt. De ndat ce v aruncati fr rezerve n bratele lui Isus Hristos, El v va accepta. n nici un caz nu ascundeti faptul c ati ales adevrul, cu toate inconvenientele care deriv din alegerea lui... Niciodat, n nici o mprejurare, chiar si n aparent, nu consimtiti s prsiti calea trasat pentru cei rscumprati ai Domnului pentru a merge pe ea. Fiti neclintiti statornici fat de obligatiile crestine si fat de Dumnezeul vostru... Pzirea Sabatului mpreun cu ngerii. V ndemn s v ndepliniti obligatiile crestine fat de Dumnezeu. Dac {TSB 49} pe o raz de o sut de mile nu este nimeni care tine Sabatul, ntregul Univers al cerurilor simte mpreun cu voi. Domnul Hristos Mntuitorul vostru si ngerii ceresti sunt pretutindeni mprejurul vostru. Dac l veti chema pe Dumnezeu la vreme de nevoie, El v va fi ajutor. Triti practic adevrul n cmin. "Voi sunteti martorii Mei, zice Domnul." Mrturia unei mame crestine. Nu sunt n stare s-ti scriu mai mult. Dac l iubesti pe tatl copiilor ti, trieste viata de crestin tot timpul si n orice mprejurare. Dac veti face acest lucru, Dumnezeu va lucra de partea voastr. ns cnd v sunteti pe plac vou nsiv dar nu sunteti pe plac Tatlui ceresc, cum poate lucra Domnul de partea voastr? Fie ca Domnul s v ajute, srmanele mele, dragele mele, care sunteti ispitite, ca s alegeti calea cea bun chiar acum. Fie ca el s v ajute s dati sotilor vostri mrturie c sunteti crestine n mod practic, c l iubiti pe Dumnezeu, c l iubiti pe Isus, care Si-a dat viata pentru voi. Si puterea voastr va tine ct zilele voastre. (vezi Deut. 33, 25) (Scrisoarea 76, 1896) Cstigarea unui tovars de viat necrestin. Sora mea, Mntuitorul nostru este un ajutor perfect, oricnd la vreme de nevoie. Nu ti pierde ncrederea n El. Nu vorbi despre necazurile tale fiintelor omenesti; prezint-le Domnului. Poate gndesti c sunt unii care vor simti cu tine cnd esti dobort ns, uneori vei fi dezamgit. Domnul Isus nu dezamgeste niciodat pe nimeni care vine la El pentru ajutor.

Esti una care face greseli? Du-te la Isus si cere-I s te ierte si apoi crede c o va face. "Dac ne mrturisim pcatele, El este credincios ca s ne ierte pcatele si s ne curteasc de orice nelegiuire" (1 Ioan 1, 9). Cere Domnului s-ti ierte greselile si apoi bucur-te n El. Nu-ti va fi nicidecum de vreun folos s te tot vicresti de defectele pe care le ai. Spune: "Doamne, mi ncredintez sufletul neajutorat tie, {TSB 50} numai tie. Nu m voi ngrijora pentru c Tu ai spus: 'Cereti si veti primi'." Crede c vei primi. Crede c Mntuitorul tu este plin de compasiune, plin de mil duioas si iubire. Nu lsa ca vreo ntmplare nefericit s te tulbure. Poate c greselile mici sunt ngduite de Dumnezeu ca s te fereasc de greseli mai mari. Nu sta la discutie niciodat cu Satana. F-ti partea ta n a te ajuta pe tine nsti, cci asa trebuie s fac toti cei care vor s fie binecuvntati. Crede c Domnul Hristos te ajut. Strduieste-te ca nu cumva s rostesti vreun cuvnt de necredint. Cnd dusmanul ti spune c Domnul te-a prsit, spune-i c tu stii c El nu te-a prsit, cci El a spus: "N-am venit s chem la pocint pe cei neprihniti, ci pe cei pctosi" (Mat. 9, 13) Domnul Isus spune: "Pe cel ce vine la Mine, nicidecum nu-l voi da afar" (Ioan 6, 37). Atunci, sora mea, alung-l pe vrjmas. Spune-i c nu-L vei dezonora pe Dumnezeu ndoindu-te de harul Su, de buntatea Sa, de iubirea Sa. Nu sta la discutie niciodat cu Satana, cci el are puteri uimitoare de a nsela. Adam si Eva ar fi fost biruitori dac iar fi repetat lui Satana cuvintele lui Dumnezeu: "El a spus acest lucru si eu cred cuvntul Su, nu-mi voi pierde ncrederea n El", atunci ei ar fi fost biruitori. Mai bine cntati dect s v vicriti. n loc de a te vicri de slbiciunea ta, de a rosti vorbe de necredint si a simti c nu mai poti, mai bine cnt. Vorbeste despre ndurarea si dragostea lui Dumnezeu. Tuturor acelora care sunt truditi si mpovrati, Domnul Hristos le face invitatia: "Veniti la Mine... si eu v voi da odihn. Luati jugul Meu asupra voastr si nvtati de la Mine; cci Eu sunt blnd si smerit cu inima si veti gsi odihn pentru sufletele voastre. Cci jugul Meu este usor si sarcina Mea este usoar" (Mat. 11, 28-30). Aceasta este lectia pe care Domnul Hristos doreste s o nveti si cnd o vei nvta vei gsi odihn.

Cuvinte blnde. Cnd ti se rostesc cuvinte descurajatoare, mai bine nu rspunde dac nu poti da un rspuns plcut. Cnd esti ncercat si ispitit cu cuvinte lipsite de buntate, nu plti cu aceeasi moned. {TSB 51} Spune-ti tie nsuti: "Nu l voi dezamgi pe Mntuitorul meu." Orice brbat care este crestin este un brbat nobil; si orice femeie care este o crestin este o femei nobil. Legea bunttii este ntotdeauna pe buzele femeii crestine. Ea nu rosteste cuvinte pripite. Dac rostesti cuvinte amabile atunci cnd esti iritat acest lucru va aduce soarele n propria ta inim si tu singur ti vei netezi crarea. O fetit de scoal, a spus, ca rspuns la o ntrebare: "Oamenii blnzi sunt cei care dau rspunsuri frumoase la ntrebri grosolane." Domnul Hristos spune: "Ferice de ce blnzi; cci ei vor mosteni pmntul." Ei vor corespunde pentru mprtia cerurilor pentru c doresc s se lase nvtati. Tu spui c sotul tu nu este convertit nc la adevr. Arat-i n viata ta folosul pe care l ai crezndu-L pe Hristos pe cuvnt. Prin rbdare, ngduint si buntate l poti cstiga pe sotul tu la Mntuitorul. Nu tri nchipuiri romantice, ci o realitate. Prin puterea harului lui Dumnezeu poti obtine cele mai mari biruinte. Nu trebuie s-ti tratezi viata ca pe o aventur romantic ci ca pe o realitate. Trebuie s fii mpreun lucrtoare cu Dumnezeu n formarea unui caracter pe care s-l poat aproba Dumnezeu. "Duceti pn la capt mntuirea voastr cu fric si cutremur." Oare aici se ncheie nsrcinarea voastr? Nu, nu, slav Domnului! "Cci Dumnezeu este Acela care lucreaz n voi si v d dup plcerea Lui, si vointa si nfptuirea" (Fil. 2, 12.13). Trebuie s conlucrezi cu Dumnezeu pentru mntuirea sufletului tu. Trebuie s doresti s faci voia lui Dumnezeu. Atunci nu ti mai irosi timpul si putere murmurnd, rostind vorbe lipsite de credint si cutnd pricin lui Dumnezeu. ncurajeaz ncrederea n El. Vorbeste cu buntate despre El. Cinsteste-l pe Acela care "att de mult a iubit lumea nct a dat pe singurul Su Fiu, pentru ca oricine crede n El, s nu piar, ci s aib viat vesnic" (Ioan 3, 16).

ndeplineste-ti datoriile pe care le ai n cmin. Asigur-te c ti ndeplinesti cele mai mici datorii n temere de Dumnezeu si cu iubire fat de El, cu credinciosie {TSB 52} si voiosie. "Cine este credincios n lucrurile mici este credincios si n cele mari" (Luca 16, 10). mplineste-ti cu credinciosie datoriile din cmin si apoi rmi singur numai cu Dumnezeu si spune-I: "i ncredintez sufletul Lui. Nu-mi voi lsa viata n afara grijii Sale. M voi lsa n grija Lui." Studiaz viata Domnului Hristos atunci cnd a fost pe acest pmnt. El nu a desconsiderat nici cea mai mic, cea mai nensemnat ndatorire care i revenea. Desvrsirea si punea amprenta pe tot ce fcea El. Priveste la Isus pentru ajutor si astfel vei fi n stare s-ti mplinesti datoriile zilnice cu harul si demnitatea uneia care caut cununa vietii nemuritoare... Tot ceea ce asteapt Dumnezeu de la tine si de la toti crestinii este ca tu s triesti ceea ce crezi. Dovedeste c ntr-adevr Cuvntul lui Dumnezeu este adevrat, c i poate face pe oameni s nu pctuiasc. Conformeaz-ti viata dup viata Lui curat, frumoas si sfnt. Ascult de poruncile Sale. Astfel vei da dovad de evlavie practic. O singur viat. Nu zbovi asupra greuttilor vietii de crestin. Nu vorbi despre necazurile tale cci dac vei face astfel vei avea tot mai mult tendinta s te plngi de Dumnezeu. Vorbeste despre dragostea lui Hristos, si f-i loc n inima ta si n viata ta. Multumeste-I Domnului c te-a crutat, c nu te-a ndeprtat fr s te fi pregtit pentru intrarea n mprtia cerurilor, unde nu este pcat, nu este tristete. Nu ai dect o singur viat n care s-ti desvrsesti caracterul crestin. Dac vei descoperi harul lui Dumnezeu n caracterul tu, dac Legea bunttii se afl ntotdeauna pe buzele tale, dac multumesti continuu lui Dumnezeu pentru buntatea Sa fat de tine, te pregtesti s-L lauzi pe Cel din cminul de sus. (Scrisoarea 72, 1903) Dorintele sotului cu privire la mncare. n ziua n care te-am vizitat, am apreciat mult masa mbelsugat pe care ei

{TSB 53} pregtit-o pentru noi. Trebuie ns s nveti cum s pregtesti mncare hrnitoare n modul cel mai simplu. Trebuie s respecti dorintele sotului tu cu privire la pregtirea hranei ns totusi poti nvta cum s pregtesti feluri de mncare apetisante n modul cel mai simplu si ct mai sntos cu putint, astfel ca nervii cei fini ai creierului s nu ajung slbiti si amortiti, fcndu-v s fiti iritabili, nervosi, si usor de provocat... Sora mea scump, ai o pozitie de rspundere n casa ta. tine frnele conducerii cu o mn nteleapt constant. Nu ngdui ca membrii familiei tale s-si piard dragostea fat de tine si s nu te mai respecte. Leag-i de inima ta cu corzile de mtase ale iubirii. Poti face aceasta dac triesti aproape de Hristos. Privind la El, vei fi schimbat dup chipul Su, dup ce ai scpat de ntinarea care este n lume prin pofte. Dumnezeu te iubeste; El l iubeste si pe sotul tu si caut s-l atrag la Sine. El doreste s-i ndrepte atentia de la lucrurile vremelnice la bogtiile vesnice. (Scrisoarea 145, 1900) {TSB 54} Partea III-a - Un sot mutilat [ Pe cnd era tnr, Walter C. a urmat ceea ce sugereaz Matei 19,12 si s-a fcut famen. Dup cele spuse de Walter, Laura s-a cstorit cu el n deplin cunostint de starea lui. Totusi, n cele din urm, ea a divortat de el si s-a cstorit cu altcineva. Dup recstorirea ei, si Walter s-a cstorit din nou. Scrisorile din aceast sectiune arat strduintele arztoare ale lui Ellen White de a proteja legmntul cstoriei chiar n fata unor situatii extrem de dificile.] 1. Sfaturi pentru Walter si Laura. Legmntul cstoriei uneste pe cei doi - 9 ianuarie 1888. Am avut o discutie cu fratele C. Pentru c m-a rugat mult, m-am dus mpreun cu el la Sf. Elena unde am avut o discutie cu sotia sa...

11 ianuarie 1888. Am avut o discutie lung cu sora C. si i-am artat c legmntul cstoriei uneste pe cei doi si nu poate scuti de ndatoriri pe nici una dintre prtile care s-au angajat n acesta cu exceptia cazului de adulter, violarea patului cstoriei. Am avut o discutie folositoare asupra acestui subiect. (Ms. 22, 1888) Oare un jurmnt nu nseamn nimic? 8 iunie 1888. Vreau s-ti prezint tie (Laura) cteva lucruri. De ce nu privesti lucrurile asa cum sunt ele de fapt? Voi doi ati fcut un jurmnt care a fost nregistrat n crtile din ceruri de ctre ngerul raportor c v veti iubi unul pe altul pn ce moartea v va {TSB 55} desprti. Att de repede dai la o parte legmntul fcut? Vei ceda tu n fata sfaturilor rele care ti s-au dat, renuntnd la onoarea ta, la legmntul fcut, la datoria ta? Dac ti-au venit gnduri rele, dac ai primit sfaturi care ti-au sugerat s pleci, sunt oare acestea motive s lasi cu atta usurint la o parte legmntul fcut? Oare un jurmnt nu nseamn nimic? Oare numai toanele tale contreaz? Poate spui c nu l iubesti pe sotul tu. Este acesta un motiv ca s nu ncerci acest lucru? Este aceast viat att de lung si de o asemenea valoare nct tu s alegi propria ta cale si s dai la o parte Legea lui Dumnezeu? Nu gsesc temeiuri ca tu s obtii divortul. Dac sotul tu te-a nselat, chiar dac ar fi asa, ai fcut un jurmnt. Dac el ti-a spus, si el sustine c ti-a spus si tgduieste c te-a nselat, si tu te-ai cstorit cu el, cum vei obtine divortul? Doresc ca tu s poti urma calea pe care ti-o recomand eu, cci eu nu ti pot da nici un altfel de sfat. Nedesvrsirea nu este un motiv pentru a desface o cstorie. Simt c mi se face ru de la inim cnd m gndesc la felul destrblat n care este pstrat legmntul cstoriei. Ne apropiem de judecat. si cer s iei seama cu atentie cu sinceritate la ceea ce faci. Poate a rmas doar o simpl legtur si ai nceput s ai repulsie fat de felul de a fi, de manierele sotului tu. Oare nu simt acelasi lucru multi dintre oameni, dup ce noutatea cstoriei a trecut? ns cnd ati fcut legmntul naintea lui Dumnezeu si a sfintilor ngeri, ai stiut c nu esti desvrsit si c nici sotul tu nu este desvrsit; ns aceasta nu este o scuz pentru a ntrerupe legmntul cstoriei. Trebuie s v educati mintea si inima ca s v puteti suporta unul pe cellalt, ca s puteti fi buni unul cu altul si s nu ngduiti ca nencrederea si ura s-si fac loc ntre voi.

Renvierea iubirii care a murit. Te iubesc, sora mea, si nu doresc s apuci pe o cale care s ruineze fericirea ta si a sotului tu. Cei care te-au nvtat {TSB 56} s faci acest lucru ar face mai bine s-si cerceteze propriile lor inimi. Dac vei face apel la vointa ta si vei actiona n temere de Dumnezeu atunci iubirea pe care tu o consideri moart va nvia cu exceptia cazului cnd voi v njugati fiecare cu firea pctoas a celuilalt si strniti cele mai rele trsturi ale inimii omenesti. Izvorul iubirii va creste zi de zi si n timp va nltura orice amrciune sau dezamgiri. Tu stii c ai sentimente de afectiune fat de sotul tu, cci el este sotul tu, si te iubeste cu toat inima sa. Dragostea ta ar trebui s fie pretuit de el, s o considere o lumin, o inspiratie pentru viata sa. Sotul tu va pretui dragostea ta, i va vedea valoarea si aceasta va avea o influent transformatoare, nlttoare asupra vietii lui. Poate ai nchipuiri, idei si capricii de care nu poti scpa dintr-o dat, iar sotul tu trebuie s se poarte cu umilint si rbdare cu tine. ns tu ai trsturi nobile de caracter care, dac nu sunt trecute cu vederea si nu sunt maltratate, ti vor veni n ajutor. Nevoia de ngduint. Acum ti spun c nu este posibil s ntrerupi legmntul cstoriei si s fii fr vin naintea lui Dumnezeu. Uneste-ti interesele cu cele ale sotului tu. Iubeste-l, fii ngduitoare si lucreaz mpreun cu el. Cere sftuitorilor ri s se ndeprteze. Este problema ta, a sotului tu si a lui Dumnezeu. Numai mndria inimii este cea care te face s nu-ti poti deschide ochii pentru a vedea corect credinciosia sotului tu. Fii credincioas legmntului cstoriei pentru c tu esti o persoan integr, si oare vei regreta c ti-ai pstrat angajamentul atunci cnd vei fi mbrcat n haina neprihnirii lui Hristos. Desvrsirea numai n Hristos. Noi avem doar putin timp pe acest pmnt, un timp cnd obiceiurile pctoase din cadrul cstoriei ruineaz zeci si zeci de mii de oameni. n timp ce trebuie s-ti duci crucea, te rog, {TSB 57}

de dragul lui Hristos, nu te deprta de dreptate si neprihnire. Duceti o viat nteleapt, folositi-v puterea vointei fr s cutati perfectiunea n cellalt, ci priviti la Isus care este ajutorul si desvrsitorul credintei voastre. Duceti lupta crestin cu rbdare, avnd n vedere cununa vietii, cutnd s dobnditi cunoasterea voii lui Dumnezeu si s fiti n legtur cu el. Sunt sigur c atunci cnd veti fi lmuriti care este calea cea bun de urmat, vei actiona cu hotrre, nu ca un copil, ci n conformitate cu convingerile voastre si nu dup sentimentele voastre. Predati-v lui Dumnezeu fr rezerve, suflet, trup si spirit. Du-te si lucreaz pentru cauza lui Dumnezeu, fcnd bine iar Domnul te va binecuvnta. Nu te concentra asupra ta nsuti. Gndeste-te la sufletul cuiva; gndeste-te la viata plin de tgduire de sine, de sacrificiu de sine a lui Isus. ndreapt atentia de la tine nsuti la Isus si viata Sa si caracterul Su. (Scrisoarea 57, 1888) Acceptarea faptelor - 29 aug. 1888. Nu vd ce s-ar mai putea face n acest caz si cred c singurul lucru pe care tu (Walter C.) poti s-l faci este s renunti la sotia ta. Dac ea este att de hotrt s nu mai triasc mpreun cu tine, att ea, ct si tu, veti ajunge nenorociti, procednd astfel. Si din moment ce ea si-a asumat pe deplin si n mod hotrt riscul, nu poti dect s-ti iei crucea si s dovedesti c esti brbat... Sper c vei fi brbat. Uit de aceasta, du-te la lucrul tu, f-ti datoria fr s tii seama de nimeni de pe pmnt, cu tgduire de sine si sacrificiu de sine. n aceasta va fi puterea ta. Domnul Isus, Mntuitorul nostru vine la oameni si le spune: V iubesc; vreau s v fac fericiti. El si arat minile si picioarele si spune: am suferit pentru voi; Eu port semnele sgetilor care v erau destinate vou; Eu v voi duce poverile voastre; v voi fi adpost. ncredeti-v n Mine si {TSB 58} veti avea marea rsplat a vietii vesnice. Nu este timp pentru comptimire de sine. Eu ti spun, pune-ti ncrederea n Dumnezeu. Mintea ta a fost preocupat si cuprins de ngrijorare datorit situatiei cu sotia ta. Acum, n numele lui Isus, las la o parte acest subiect; las cazul tu pe seama Domnului. Fie ca experienta pe care ai avut-o s lucreze umilint n viata ta.

Domnul Hristos este alturi de cei slabi, de cei ispititi si uitati pentru a le da iubirea Sa divin si odihna Sa. Ai nevoie de pace a mintii, nu te mai gndi la Laura si ndreapt-ti cu grbire simtmintele ctre Dumnezeu. El te va mngia. Timpul este scurt; nu ai timp s stai pe loc si s te autocomptimesti; du-te si lucreaz pentru Domnul. F tot ce poti mai bine; nu te lsa prad descurajrii; umbl n umilint naintea lui Dumnezeu; caut comuniunea cu El. Nu lsa ca descurajarea s te fac s te concentrezi spre tine nsuti, s te gndesti numai la tine si s vorbesti numai cu tine. Trieste pentru Dumnezeu. Fii amabil, curtenitor. Nu lsa aceast dezamgire s te ruineze. Las melancolia, Dumnezeu te va ajuta dac i vei fi credincios. Nu uita c ochiul lui Dumnezeu este asupra ta, cercetndu-ti sufletul n profunzime... Fie ca Domnul s te ajute s te ntreasc si s te binecuvnteze ca s faci tot ce poti mai bine. Nu mai privi la lucrurile vremelnice, la idolii acestui pmnt si nchin-te Domnului Dumnezeului tu, slujindu-I cu toat inima ta, cu tot sufletul tu si atunci vei fi cu totul devotat Domnului. (Scrisoarea 40, 1888) Desconsiderarea luminii. Sper s te sftuiesc (Laura) si s vorbesc cu tine. M tem mult c tu desconsideri lumina pe care Dumnezeu a gsit cu cale s ti-o dea prin mine. Eu stiu c Domnul are mil, duiosie si dragoste fat de tine si sper c nu vei fi ispitit s urmezi o cale care s-ti despart sufletul de Dumnezeu. Sunt multi care sunt gata s dea sfat, punnd mintea n ncurctur cu sfatul pe care-l dau, care nu l au pe Dumnezeu ca sftuitor, de aceea tot {TSB 59} ce spun ei nu poate dect s complice un caz care este deja foarte greu. Sora mea, firea ta si temperamentul tu sunt de asa natur, nct m tem mult pentru sufletul tu. M tem c nu ti vei alege prieteni dintre cei care sunt chibzuiti ntelepti si cu inima umil, care l iubesc pe Dumnezeu si pzesc poruncile Sale. Lupta lui Satana pentru suflet. Citim c Satana a cobort pe pmnt cu mnie mare, lucrnd cu toat putere lui de amgire asupra inimilor si mintilor acelora care vor asculta de ndemnurile sale. Tu stii cte ceva despre

dragostea lui Dumnezeu; tu cunosti ntructva pacea lui Hristos; iar Satana este la lucru, jucndu-se cu sufletul tu. Va obtine el victoria? si va atinge el scopul? S fereasc Dumnezeu! Domnul ti-a dat lumin ns tu nu ai umblat n aceast lumin. Esti multumit de calea pe care ai apucat-o? Calea ta, vointa ta, acestea nu constituie cel mai bun lucru pe care s-l urmezi. Eu sunt sigur c Satana vrea s te lege de el. O va face? vei alege tu s mergi pe propria ta cale n loc s tii calea Domnului? Te vei aseza tu pe trmul vrjmasului? Evit chiar si ceea ce se pare a fi ru. Fereste-te chiar si de ceea ce se pare ru, acesta este ndemnul apostolului inspirat. Ai fcut tu acest lucru? E foarte greu s-l faci cu temperamentul tu n timp ce tot timpul cutreieri dintr-un loc n altul. Simti tu, sora mea, c actionezi n mod constient? Oare caracterul tu nu se dezvolt cumva numai ntr-o singur directie? Oare nu este vorba de trsturi de caracter care n loc s te sustin ti vor duna vietii viitoare? Cele senzuale si sentimentale sunt mult mai dezvoltate dect cele intelectuale. Trebuie evitat orice, sora mea, care ar impulsiona aceast tendint si ar face din ea o putere predominant. Tu ai {TSB 60} putere care s te nsufleteasc; pstreaz-o nentinat si cu totul consacrat lui Dumnezeu. Dumnezeu ti-a dat capacitti si daruri care trebuie sfintite si folosite spre slava Sa. Viata ta si are istoria ei si tu vei scrie, n continuare, aceast istorie. Mintea ta poate face o ntorstur n aceast perioad de criz din viata ta, s se njoseasc mai degrab dect s te nnobileze. Influentele striccioase ale lumii ti pot modela obiceiurile, gustul tu, conversatia si comportamentul tu. Tu esti cea care pierde. Clipe att de pretioase, att de solemne pline de consecinte pentru vesnicie, s-ar putea s fie de partea lui Satana si s te conduc spre ruin. Eu nu doresc s fie astfel. Eu doresc ca tu s fii o crestin, un copil al lui Dumnezeu, o mostenitoare a cerului. Importanta sfatului printesc. Tu singur ti-ai hotrt viata. Cum este nregistrat cazul tu n crtile din ceruri? Mai presus de orice, caut acele lucruri care ti aduc pacea, las-te influentat de acele lucruri care nu vor deteriora si nici nu vor distruge sensibilitatea sufletului. Pzeste-ti sufletul nentinat de lume. Nu lsa ca

familiaritatea cu tinerii s pun o pat asupra vietii tale. Tu te afli n pericol de a renunta la Domnul Hristos, de a deveni nechibzuit si a nu dori s asculti de sfatul cel ntelept. Sfatul dat cu dragoste de printi se loveste n urechi surde. Vrei tu, sora mea, s te gndesti serios dac esti gata s primesti sfat de la cei cu experient? Te vei lsa cluzit de prieteni? Nu vei da tu atentie sfatului printesc? Te vei ocupa singur de propriul tu caz? F cale ntoars. Sper c vei schimba directia n care ai pornit, cci dac mi-a vorbit vreodat Domnul atunci El ti spune acum s faci cale ntoars. Patimile tale sunt puternice; principiile tale sunt puse n pericol; iar tu nu vrei s tii seama si s urmezi sfatul despre care tu stii c este bun si c este singurul lucru clar, sigur si potrivit pe care s-l faci. Te vei hotr oare s faci ceva ce este bine, s fii n regul si s dai atentie sfatului {TSB 61} pe care ti l-am dat n Numele Domnului? Dumnezeu ti-a dat daruri. Vor fi acestea irosite la ntmplare? Eforturile lipsite de cluzire se vor ndrepta adesea mai degrab n directia cea gresit dect n directia cea bun. Vei lsa tu ca anii de ncptnare, de dezamgire si rusine s treac sau vrei s faci o impresie att de rea asupra mintilor oamenilor prin ceea ce faci, nct s nu poti exercita niciodat influenta pe care ai fi putut-o avea? Ceea ceai fcut a fost de un asemenea caracter nct tot binele pe care l-ai fcut a fost vorbit de ru. Ai devenit ursuz, nesfintit, nesfnt. Pentru a putea dobndi ceva ce tu consideri c este libertate, tu ai pornit pe o cale care, dac ar fi urmat, te-ar tine ntr-o robie mai aspr dect sclavia. Trebuie s-ti schimbi comportamentul si s te lasi cluzit de sfatul celor cu experient si, prin ntelepciunea acelora pe care Domnul i nvat, s-ti asezi vointa de partea voii Domnului. Pat pe suflet. Dac tu esti hotrt s nu asculti de nici un sfat si vrei s faci ce stii tu, atunci s fii sigur c vei culege ce ai semnat. Ori te vei ndeprta de calea cea bun, rnit, zdrobit si pipernicit n ce priveste caracterul, ori te vei ntoarce la Domnul n umilint, cu pocint si mrturisindu-ti greselile. Vei obosi s te tot lupti cu morile de vnt.

Esti tu sigur c ai apucat-o pe calea cea bun? Eu stiu c nu; ns mndria a pus stpnire pe sufletul tu. Esti prea nuc si nechibzuit pentru a primi sfat. Nu uita c orice fapt, orice actiune poate fi ori virtuoas, ori moralizatoare. Dumnezeu nu are plcere de tine. ti poti ngdui tu s faci ceea ce faci? Pe sufletul tu si-a fcut loc o pat. (Scrisoarea 47, 188) Ca lutul n minile lui Isus. Te rog, Laura, s te ndrepti spre Dumnezeu pentru ntelepciune. Cel mai greu lucru pe care-l ai de fcut este s te ocupi de propriul tu eu. Necazurile pe care le ai zi de zi, sentimentele tale, {TSB 62} temperamentul tu deosebit, impulsurile tale luntrice, toate acestea sunt lucruri pe care cu greu le tii nstpnire si aceste nclinatii ncptnate te tin adesea roab si n ntuneric. Singurul lucru pe care poti s-l faci este s te predai fr rezerve n minile lui Isus cu toate experientele tale, cu toat ispitele tale, cu toate necazurile tale, cu toat pornirile tale si s lasi ca Domnul s te modeleze asa cum este lutul modelat de olar. Tu nu ti apartii tie nsti, de aceea trebuie s-ti predai eul de nestpnit n minile Aceluia care este n stare s te conduc; atunci odihna, odihna cea att de pretioas si pacea vor fi prezente n sufletul tu. Las-te cu totul n minile lui Dumnezeu. Fotografii n crtile cu rapoarte din ceruri. Nu uita, caracterul tu este nregistrat (fotografiat) de ctre marele Artist n crtile cu rapoarte din ceruri la fel de minutios dup cum artistul reproduce fata pe placa lustruit. Ce spun crtile din ceruri n cazul tu? ti conformezi tu caracterul dup Model, Domnul Isus Hristos? ti speli tu haina caracterului tu si ti-o albesti tu n sngele Mielului? "iat, Eu vin curnd si rsplata Mea este cu Mine ca s dau fiecruia dup faptele lui..." (Apoc. 22, 12)... Schimb-te nainte de a fi prea trziu. Laura nu este prea trziu ca relele s fie ndreptate. Acum nu este nc prea trziu s-ti ntresti chemarea si alegerea ta. Poti s ncepi s lucrezi potrivit cu planul adunrii. Adaug la credinta ta virtutea si cunostinta, cumptarea, rbdarea si tot harul crestinului. n marea zi a confruntrii totul va pieri n afar de aurul caracterului sfnt care va rmne. Acesta nu poate fi distrus. El va trece testul focului

n ziua de pe urm. Scumpa mea copil, as dori s nu uiti c "Dumnezeu va aduce orice fapt la judecat si judecata acesta se va face cu privire la tot ce este ascuns, fie bine, fie ru" (Ecls. 12, 14). {TSB 63} Adevrul este descoperit acelora care umbl n lumina soarelui neprihnirii lui Hristos. Adevrul sfinteste. Vedem viciul nmultindu-se pretutindeni. Este ndrgit si ridicat n slvi, n timp ce evlavia, dreptatea si curtia sunt clcate n picioare. Un mare numr de oameni seamn seminte vtmtoare n jurul lor. Ce faci tu, Laura? De cnd te-ai hotrt s desconsideri sfatul, s refuzi s primesti sfat, ai crescut si ai ajuns o crestin matur sau, alegnd propria ta cale, ai descoperit c aceasta aduce tulburare, griji si ngrijorri? Alegerea crucial a vietii. De ce s nu asculti de sfatul printilor ti? naintea ta st calea ce duce la ruin sigur. Vrei tu s te ntorci ct nc se mai poate? Vrei tu s-L cauti pe Domnul n timp ce glasul cel dulce al ndurrii face apel la tine sau vrei nc s mergi pe propria ta cale? Domnul are mil de tine. Domnul te invit. Vei veni tu? ti vei reveni dup decderea pe care ai avut-o? Fie ca Domnul s te ajute s fii cu totul a Domnului. (Scrisoarea 51, 1889) Sfatul si vointa proprie. Drag sor Laura: M-am gndit s-ti scriu cteva rnduri pentru c m intereseaz ce se ntmpl cu sufletul tu si sunt sigur c picioarele tale au mers mult prea mult timp si periculos pe calea care duce la pierzare. N-ai cptat puterea de a birui orice defect din caracter, ci ai urmat un curs care este necrestinesc. Eu stiu acum c dac tu ai fi urmat sfatul pe care ti l-am dat n numele Domnului, astzi ai fi fost cu mult, mult nainte fat de cum esti acum din punct de vedere spiritual. ns tot sfatul meu a fost aruncat la o parte ca si cnd nu ai fi fost nimic si am simtit c nu are rost s caut s-ti fac bine, deoarece sufletul meu ar fi rnit iar sufletul tu ar fi neajutorat cu exceptia cazului n care eu as fi de acord cu ideile tale n legtur cu cstoria cu Walter. Acest lucru eu nu l voi face niciodat deoarece eu stiu c tu {TSB 64}

mergi pe o cale care nu este bun si pe care Domnul nu o va aproba. Dac ceea ce faci tu ar fi bine, nu ai fi suferit att. Ce ai fcut de cnd l-ai prsit pe Walter a fost astfel nct nu te-a fcut s te poti bucura de pretuirea cuiva care s aib n inim temerea de Dumnezeu. Totdeauna ti-a plcut s fii n societate si ai ncurajat atentia brbatilor tineri. Lucrul acesta l-ai fcut spre propriul tu ru. Sfatul si ndemnarea nu ti-ar fi fcut nici un bine, ci ti-au produs resentimente. Nu vrei tu s tii cont de felul cum privesc ngerii din ceruri la calea pe care ai apucat cu ncptnare, cu voint proprie, puternic, hotrt si sfidtoare? Reflectii n oglinda lui Dumnezeu. Tu ai rmas la propriile tale idei, fr s tii seama de ceea ce este drept sau neprihnit. Se merit oare, Laura? ti poti permite tu s petreci cele cteva clipe ale timpului de har n modul de viat pe care l-ai ales? Cu sigurant c dac ai fi consimtit s triesti mpreun cu Walter nu ai mai fost nefericit, asa cum ai fost. ti-ai hotrt care este vrerea ta ns este aceasta voia lui Dumnezeu? As vrea s te vezi pe tine nsti asa cum te vede Dumnezeu. Odat L-ai iubit pe Dumnezeu, ns acum ti-ai pierdut dragostea dinti. Tu nu l iubesti pe Dumnezeu; tu nu iubesti lucrurile sfinte. Influenta ta nu este pentru altii o mireasm de viat spre viat, ci de moarte ctre moarte. n loc de a creste n harul si cunostinta Domnului si Mntuitorului nostru Isus Hristos, tu te ndeprtezi tot mai mult de Domnul. Rceal si declin spiritual. Dac ai fi urmat o cale bun, nu te-ai fi aflat n acest declin spiritual. Biblia nu ti mai este la fel de pretioas cum ti-a fost odat. Tu o citesti doar putin, din datorie si nu pentru c asculti glasul lui Dumnezeu n Cuvntul Su. Te rogi uneori, ns numai de form. Tu nu ti prezinti necazurile naintea lui Dumnezeu si nu l rogi cu o inim umil s-ti descopere {TSB 65} cile Sale si voia Sa. Noi nu putem fi de acord cu ceea ce faci tu; noi nu credem c exemplul tu ar putea fi sigur ca cineva s-l urmeze. n loc de a lrgi linia care te separ de lume, tu ai tot ngustat-o pn cnd aceasta s-a sters. Dac Domnul ar zice astzi: tiati copacul; de ce s fac umbr degeaba pmntului? Atunci nu ai avea parte de ntia nviere.

Vorbirea ta nu este aleas, nobil; nimeni nu te poate considera o crestin datorit felului tu de a vorbi nesbuit, nechibzuit si dup tovarsii pe care ti i-ai ales n ultimii ani. Te degradezi continuu si acelasi lucru se ntmpl si cu sora ta si aceasta face tot mai dificil ndreptarea ta. Cu totul nesbuit si nepstoare. ti poti permite tu s faci acest lucru? Ai devenit cu totul nesbuit si nu ti pas de sufletul tu? Am o solie din partea Domnului, s nu disperi, ci s te ntorci la Domnul. "Cutati pe Domnul, ct vreme se poate gsi; chemati-L ct vreme este aproape. S se lase cel ru de calea lui si omul nelegiuit de gndurile lui; s se ntoarc la Domnul care va avea mil de el, la Dumnezeul nostru care nu oboseste iertnd" (Is. 55, 6.7) Poti s treci cu vederea orice, n afar de un singur lucru: cum stau cu sufletul? Dac boala si moartea ar veni deodat peste mine acum, ce ndejde am eu s ajung n locasurile pe care Domnul Isus S-a dus s le pregteasc pentru mine? Vei alege tu propria ta cale si vointa ta si vei refuza s tii calea Domnului? Nevoia ntoarcerii la Dumnezeu. Inima ta s-a mpietrit din ce n ce mai mult ns Laura, prbuseste-te pe Stnc si las-te zdrobit; pred-te lui Dumnezeu; ntoarce-te la Isus. Acelasi soare care a strlucit odat n inima ta si a topit-o, aceleasi licriri ale Soarelui Neprihnirii care {TSB 66} ti-au luminat mintea cu razele lor curate sunt n cutarea dup inima si mintea ta astzi. Acelasi Isus care a oferit iertate sufletului tu ti vorbeste si astzi. Sngele Su este nc eficient; el te poate curti de orice pcat. Acelasi Spirit care te-a atras odat la Isus cu corzile iubirii Sale, asteapt s te conduc napoi la El. Zdrobesteti inima, mrturiseste-ti pcatele, prseste-le si ntoarce-te la Domnul cu toat inima. Cnd te vei hotr s te pui n rnduial cu Dumnezeu s prsesti calea ta si s mergi pe calea Domnului, atunci El ti va asigura din nou mntuirea Sa. Puterea vointei slbit. Unele lucruri care acum par imposibile, pentru tine se vor schimba cu sigurant cnd inima ta va fi schimbat prin harul lui Dumnezeu. Uneori inima ta era ntristat pentru c stiai c esti nemntuit si c l superi pe Mntuitorul prin faptele tale rele. Cnd te gndesti la tine, esti uluit ct de mare a

devenit distanta dintre tine si Mntuitorul. Mereu, mereu te-ai hotrt s-ti schimbi viata ns tot att de des ai si czut pentru c ai luat aceste hotrri n propria ta putere. Puterea ta moral a slbit. Puterea vointei tale este destul de puternic ns nu este suficient de puternic de partea Domnului. Tu nu esti n stare s-ti fixezi mintea asupra Cuvntului lui Dumnezeu. Ai vorbit mult ns aceasta nu a fcut dect s te scufunde mai mult. Inima ta este nesimtitoare atunci cnd ncerci s te rogi. Strigtul pctosului. Acum f un efort disperat. ndeprteaz-ti mintea de la propria ta persoan de la divort, de la Walter, de la orice lucru vremelnic; ncepe cu sufletul tu. Strig cu sinceritate: Condu-m pe stnca pe care nu o pot ajunge cci este prea nalt pentru mine; mntuieste-m, Doamne, ca s nu pier; "Zideste n mine o inim curat Dumnezeule, pune n mine un duh nou si statornic... Curteste-m cu isop si voi fi curat, spalm si voi fi mai alb dect zpada" (Ps. 51, 10.7) {TSB 67} Noi suntem nconjurati de nedreptate n nenumrate forme. Tu ai nevoie de un ajutor. Domnul cunoaste toate faptele noastre; chiar si gndurile noastre sunt naintea Lui ca o carte deschis. Fac apel la tine acum. Este vorba de schimbarea necesar. Pseste de sub stindardul diabolic al lui Satana si aseaz-te sub stindardul nsngerat al lui Isus Hristos. Vrei tu s faci acest lucru? Vrei tu s schimbi duhul tu cu Duhul lui Hristos? Dac mintea ta si va gsi plcere s zboveasc asupra cerului si a lucrurilor ceresti, atunci nu vei mai avea dorinta de a te afla n compania brbatilor tineri. n suflet se va aprinde dorinta cea mai arztoare de a fi ca Isus. Privind la El, noi suntem schimbati dup chipul Su. Gndurile firesti, sentimentele firesti nu vor mai fi alimentate. Nu vei mai fi frivol, usuratic n vorbire, si nu vei mai duce o viat nesfintit. Atunci vei putea ajunge, prin harul lui Hristos, la cel mai nalt standard de curtie si noblete a caracterului. Te ncredintez acum lui Dumnezeu si harului Su. ns f-ti partea n ce priveste mntuirea ta cu fric si cutremur cci, Dumnezeu este Cel ce lucreaz n tine si vointa si nfptuirea dup buna Sa plcere. (Scrisoarea 14 a, 1891) 7. Sfat celei de-a doua soacre a lui Walter

Stimat sor: [Scris la 26 august 1893, mamei celei de-a doua sotii a lui Walter] Stiu ce te supr n ce priveste cstoria fiicei tale cu Walter. ns aceast cstorie a avut loc cu consimtmntul tu, iar fiica ta, stiind totul despre el, l-a acceptat ca sot; acum nu vd nici un motiv s te mai simti mpovrat n legtur cu aceasta. Fiica ta l iubeste pe Walter C. si s-ar putea ca aceast cstorie s fie n planul lui Dumnezeu astfel c att Walter, ct si fiica ta s poat avea o experient crestin mai nalt si s poat fi ntriti acolo unde sunt deficitari. {TSB 68} Fiica ta s-a legat cu Walter prin cstorie si a rupe acest legmnt al cstoriei nu ar fi nicidecum bine din partea ei. Ea nu-si poate anula acum obligatiile fat de el. Tu spui c Walter a fost logodit cu o oarecare tnr din Topeka. Nu pot s vorbesc despre acest lucru deoarece nu am auzit motivele care l-au determinat pe Walter s desfac aceast logodn, dac ntr-adevr a fost vorba despre asa ceva. ns sunt n cunostint de cauz n privinta relatiilor cu fosta sa sotie, Laura. Walter a iubit-o pe Laura cu mult peste ceea ce merita ea, cci ea nu a fost demn de aceasta. El a fcut tot ce i-a stat n putere pentru a o ajuta, si a cutat pe orice cale cu putint ca ea s rmn sotia lui. El nu a putut face mai mult dect ceea ce a fcut. Am rugat-o, am ncercat s-i art c nu este bine ce face, am implorat-o s nu divorteze; ns ea a fost hotrt, ambitioas si ncptnat vrnd s fac ceea ce vrea ea. Ct a locuit mpreun cu el, a cutat s obtin ct de multi bani a putut de la el, ns ea nu l-a tratat cu buntate asa cum ar trebui s-si trateze sotul o sotie. Drept la fericire. Walter nu a alungat-o pe sotia lui., ea l-a prsit si l-a ndeprtat pe el, cstorindu-se cu un alt brbat. Nu vd nimic n Scriptur care s-i interzic lui s se recstoreasc n Domnul. El are dreptul la afectiune din partea unei femei care, cunoscndu-i infirmitatea lui fizic, s fie de acord s-i ofere dragostea ei. A sosit timpul cnd putem considera c a fi steril nu este cea mai grav stare a cuiva. Eu vd sotii care au dat nastere la o sumedenie de copii dar care nu sunt n stare s-i ngrijeasc n mod corespunztor. Aceste femei nu au timp s se refac dup ce dau nastere unui copil pentru c ajung din nou s fie nsrcinate.

Multe dintre aceste femei sunt sotiile unor brbati sraci care nu au mijloace suficiente pentru a-si sustine familiile lor continuu n crestere si n prezent eu ajut astfel de femei s-si hrneasc, s-si mbrace si s-si educe copiii. ns, nefiind capabile s-si dea seama de neputinta lor de a-si creste vlstarele ele aduc continuu pe lume copii, {TSB 69} ct de repede posibil. Dar Dumnezeu nu este de acord cu aceasta. Sotii cestor femei par s considere c sotiile lor nu au alt menire dect s le satisfac patimile lor animalice. Copiii sunt adusi pe lume att de repede, rspunderile se acumuleaz cu atta repeziciune, nct sotiile si mamele nu au sansa s si cultive mintea, nu au timp si nici ocazia de a se consacra lucrrii religioase. n astfel de familii nu se aduce slav lui Dumnezeu. Multe dintre tinerele noastre misionare se cstoresc si n timp de cteva luni au deja de ngrijit copii si astfel sunt scoase din cmpul misionar. Tu poti s te bucurie c fiica ta nu va avea astfel de obstacole n lucrare pentru Mntuitorul. Ea l poate nsoti pe sotul ei n cltorii si s-i fie de ajutor iar cnd rmne acas poate lucra pentru Domnul ca si cnd nu ar fi cstorit. Acesta este punctul meu de vedere n aceast privint. Eu am ncredere n Walter si cred c el este un crestin. Am avut ocazia s aflu cte ceva n legtur cu starea lui de spirit cnd a trecut prin aceast ncercare cu prima lui sotie. Ea a ncercat s obtin bani de la el cnd a vzut c poate avea foloase de la el, iar el a fost gata s fac de zece ori mai mult dect ar fi avut ea dreptul s se astepte sau dect era el dator s fac pentru ea. El a suferit si a avut necazuri mari din cauza ei. Eu am ncercat s-l ajut cu tot ce am putut. Am ncercat s o fac pe Laura s nteleag si s vad care i este datoria, ns din moment ce a apucat pe calea acesta, nu cred c aceasta nou legtur a ei poate fi ntrerupt. Este o problem serioas s desparti un brbat de sotia lui. Nu exist motiv scripturistic pe baza cruia s se poate face un astfel de pas n acest caz. Nu el a prsit-o pe ea, ci ea l-a prsit pe el. El nu s-a cstorit din nou pn cnd ea nu a obtinut divortul. Cnd Laura a divortat de Walter, ea a suferit foarte mult si el nu s-a recstorit dect dup ce Laura

{TSB 70} s-a cstorit din nou. Cea pe care a ales-o el, sunt sigur, i va fi un ajutor si el poate fi un ajutor pentru ea. Walter nu are un caracter perfect. El are anumite trsturi asupra crora se poate obiecta. El a fost nzestrat cu mijloace bnesti pe care nu le foloseste ntotdeauna cel mai bine. Uneori el este foarte cheltuitor alteori foarte zgrcit. ns o femeie bun, temtoare de Dumnezeu, alturi de el va fi n stare s-l sftuiasc s nu actioneze din impuls si s-l ndemne s-si aseze banii n vistieria Domnului. Walter se afl ntr-o pozitie de rspundere, ns dac membrii familiei cu care el s-a aliat prin cstorie vor dovedi credinciosie fat de el, ei l vor influenta s devin un ispravnic ntelept al bunurilor Domnului. Atunci el si va chivernisi banii ca si cum ar fi n vzul ntregului univers al cerurilor. El nu se va implica n nici un aranjament nelegal pentru a face bani, ci va avea n atentie numai slava lui Dumnezeu. El se va feri de orice fel de trucuri meschine si va evita orice mijloace sau planuri, necinstite si nu va face nimic care s contravin adevratei evlavii. El si va da seama c afacerile sale trebuie s se ncadreze n cerintele lui Dumnezeu. Noi nu trebuie s pierdem din vedere faptul c ispravnicul face negot cu bunurile Domnului, si el are o rspunderea sacr. Biblia cere ca oamenii s cumpere si s vnd si s lucreze n cadrul afacerilor lor cu acelasi simt ascutit al obligatiei lor religioase ca si atunci cnd nalt cereri Tatlui lor ceresc, cernd putere si har. Domnul nu a lsat pe nimeni s fac ce-i place cu bunurile lui si s dea dup cum dicteaz impulsul sau poate cum o cer prietenii si. Banii pe care i mnuieste nu sunt ai si si nu trebuie cheltuiti n mod inutil, cci via Domnului trebuie lucrat si lucrarea ei necesit cheltuieli. {TSB 71} Acum este ziua cnd ni se ofer ncredere, iar ziua socotelilor este nc n viitor. Domnul a ncredintat mijloace ispravnicilor Si s le foloseasc n mod ntelept cci toti sunt unelte ale Sale si li se cere s poarte rspunderi.

Talantii ne sunt dati n functie de capacitatea noastr de a-i folosi, ns noi nu trebuie s folosim mijlocele lui Dumnezeu numai pentru satisfacerea plcerilor egoiste sau dup cum suntem nclinati s o facem. Walter a dat gres n trecut n mnuirea bunurilor ncredintate lui de Domnul si nu a avut totdeauna n vedere s foloseasc mijlocelele date lui ntr-un fel care s fie pe plac Stpnului si pentru naintarea cauzei adevrului. El trebuie s dea socoteal de felul cum chiverniseste mijloacele ncredintate lui. El nu poate proceda dup capul lui n aceast chestiune. El trebuie s caute ntelepciune de la Dumnezeu. Eu nu doresc ca Walter s dea peste vointa lui nici mcar un singur dolar pentru cmpul care duce lips, cci darurile care nu sunt date de bun voie nu sunt nsotite de binecuvntarea lui Dumnezeu. Eu nu vreau s constrng si nu vreau s fortez pe nimeni s dea bani, chiar dac este vorba de lucrarea lui Dumnezeu. Dumnezeu are o lucrare de fcut si eu folosesc toti banii pe care i pot economisi si pot s-mi tin casa, s putem tri si s ne asigurm cele necesare vietii. Sunt multi care m ajut cu bucurie si bunvoint n aceast parte a viei Domnului. Dac toti si vor face datoria potrivit cu msura rspunderilor lor, cantitatea care le-a fost ncredintat va fi dublat. Acela care ofer lui Dumnezeu propria sa voint va fi onorat pentru credinciosia lui si l va auzi pe Stpn, zicnd: "Bine, rob bun si credincios". ns nu este potrivit ca oamenii s dea dup cum vor ei. Hristos are drept asupra a tot ce avem noi. Tu nu trebuie s fii surprins c Walter nu se simte n largul lui s l ajute pe fiul tu. Dac fiul tu nu a pretuit ocaziile si privilegiile pe care le-a avut, dac el nu a folosit cum se cuvenea capacittile sale si a irosit talantii ncredintati lui de Dumnezeu, ntrebarea {TSB 72} care se ridic este: va proceda el mai bine ntr-o a doua ncercare? A nvtat el oare lectia pe care Dumnezeu ar fi dorit ca el s-o nvete? Sunt multe suflete pretioase care ar fi bucuroase s aib sansa de a dobndi o educatie, care nu se vor ocupa de semnare de buruieni, ci si vor folosi toat puterea de a dobndi cunostinta pe baza creia s poat face bine.

Sunt surprins c Walter nu ti-a satisfcut de ndat cererea pentru c tu esti mama sotiei sale, pe care el o iubeste. Poate el voia s fie precaut si vrea s nvete din lectiile din trecut. El a ajutat pe multi, pe care nu era dator s-i ajute. Tu ar trebui s consideri refuzul su de a-ti da bani ca o dovad a sincerittii sale prin faptul c nu vrea s se compromit pe sine pentru a-ti cstiga favoarea. Eu sunt sigur c Walter stie care i este datoria. Greselile pe care le-a fcut dnd bani familiei primei sale sotii l-au nvtat probabil s nu mai repete aceast experient. Eu ndejduiesc c refuzul su de a da bani fiului tu pentru a merge la Battle Creek sau Union College nu te va face s fii pornit mpotriva lui. Nu trebuie s se ntmple asa ceva. Dac fiica ta l iubeste pe Walter C. cu nu vd nimic n Cuvntul lui Dumnezeu care s-i cear s se despart de el. Pentru c nu mi-ai cerut sfatul, aceasta este ceea ce-ti spun deschis. Dac Walter ti-ar fi dat banii pe care i-ai cerut, nu ar fi nsemnat aceasta c el ncearc s-ti cumpere bunvointa? Nu ar fi fost oare mult mai potrivit ca fiul tu s mearg s munceasc si s-si asigure singur bani de care are nevoie pentru educatie dect s depind de altcineva pentru o astfel de favoare? Este acelasi lucru cu a ajuta n mod nentelept pe proprii ti copii. Cei care merg la colegiu pe propria lor munc pretuiesc privilegiile pe care le au mai mult dect cei crora acestea le sunt asigurate pe cheltuiala altcuiva, pentru c ei cunosc pretul. Noi nu trebuie s-i tot ducem n brate pe copiii nostri pn ne devin poveri neajutorate. nvat pe fiul tu s fie harnic, n stare de a se ntretine singur si s ajute si pe altii. {TSB 73} Dumnezeu este proprietar asupra Universului. Orice brbat, femeie si copil cu timpul si talantii care le-au fost ncredintati apartin lui Dumnezeu. El a dat diverse daruri oamenilor pentru a le folosi spre slava Sa si astfel s aib mai mult putere, ntelepciune si ntelegere. Dumnezeu asteapt ceva de la fiecare suflet si noi suntem agenti cu responsabilitate si trebuie s-L slujim continuu. Trup, suflet si spirit - noi trebuie s ne consacrm pe noi nsine n serviciul Su si s facem acele lucruri care vor contribui la naintarea cauzei Sale pe pmnt. Nu trebuie s avem n vedere plcerea noastr si nici s ngduim s fim stpniti de impuls.

Acum, scumpa mea sor, ti voi trimite aceast scrisoare si de asemenea voi face o copie a acestei si pentru Walter C. As vrea s fiu ca o mam pentru el. n timp de necaz, el a avut nevoie de o mam. Fiecare bnut pe care l-a asezat n minile mele a fost folosit pentru mntuirea sufletelor care pier iar n viitor sper s aib parte de experienta de a auzi de pe buzele Stpnului: "Bine, rob bun si credincios, intr n bucuria Stpnului tu". mi par cu adevrat ru c ai luat asupra ta poveri care nu sunt necesare. Tu nu vezi c, desprtind pe Walter de fiica ta, ai produce dou rele n loc de a vindeca unul? Fiica ta s-a cstorit cu Walter si nu are nici un motiv s se despart de el. Nu ai scuz s vrei ca ei s nceteze s triasc si s lucreze mpreun ca sot si sotie. Poate ai dus mai departe zvonurile rele care au ajuns la tine si s fii tu nsti mijlocul prin care tu, fiica ta si sotul ei s ajungeti nenorociti. Las-i pe cei doi, cci sunt copii ai lui Dumnezeu, s-si uneasc interesele dup cum le cere legmntul cstoriei, las-i s se consacre lui Dumnezeu si voii Sale, s fie niste vase de cinste n folosul Domnului. Tu, la rndul tu, actioneaz ca o mam credincioas. Fii nteleapt {TSB 74} sftuindu-i si ajutndu-i n orice mod cu putint. Cunoscnd c voi toti apartineti lui Dumnezeu, purtati-v drept si iubitor unii cu altii. Fiti deschisi, buni, cultivati integritatea sufleteasc si veti cstiga cununa vietii care nu se vestejeste. ncredeti-v cu totul n Dumnezeu si El v va binecuvnta si v va da pace si odihn. (Scrisoarea 50, 1895) 8. Esecul lui Walter n cea de-a doua cstorie [ Cu privire la cea de-a doua cstorie a lui Walter C, W. C. White declar: "Era cuprins de teama c noua lui sotie va dori din banii si cu care s-si ajute rudele, asa c, timp de ctiva ani, s-a strduit s o tin ct mai departe. Aducnd-o n California, nu a cutat s cumpere o cas, ci a lsat-o s urmeze cursurile de sor medical la Sanatoriul St. Helena. Cnd a naintat suficient n aceste cursuri si a ajuns s cstige si ea, i-a ngduit s lucreze si s mearg pe propria ei cale, cu foarte putin ajutor financiar din partea lui..."

"Timp de ani de zile, el i-a dat bani mamei pentru a-i folosi cum stie ea mai bine pentru naintarea cauzei. Uneori, ea avea simtmntul c o parte din acesti bani ar trebui dati doamnei C, ns, cnd domnul C. a auzit c o parte din banii pe care i-a asezat n minile mamei au fost dati sotiei sale, el a nstiintat-o c acest lucru este contrar vointei sale si c, dac se va mai ntmpla asa ceva, el nu va mai ncredinta bani mamei." (White Estate Document - dosar 1002 - A)] Ctre a doua doamn C. 16 aprilie 1907. Am primit scrisoarea ta si ca rspuns la aceasta eu nu te pot sftui s te ntorci la el dect dac vezi schimbri decisive n el. Domnul nu priveste cu plcere la ideile pe care el le-a avut n trecut n legtur cu ceea ce i se cuvine unei sotii. Cu o ocazie i-am vorbit foarte clar lui Walter despre responsabilittile pe care le are fat de sotia sa. Mie mi este foarte clar c ar fi o greseal s fiti din nou mpreun att timp ct dragostea ta pentru el s-a stins. El nu te va putea face fericit dac nu si schimb modul de a vedea lucrurile. {TSB 75} Responsabilitatea fat de printi. Tu ai o datorie fat de mama ta, nu trebuie s te asezi singur n situatia de a ajunge nefericit si nenorocit; ns dac fratele C. tine la vederile lui dinainte, viitorul nu va fi pentru tine mai bun dect a fost trecutul. El nu stie cum s se poarte cu o sotie. Sunt foarte ntristat din aceast cauz. mi pare ru cu adevrat pentru Walter ns nu te pot sftui s te duci la el mpotriva deciziei tale. ti vorbesc la fel de impartial si deschis cum i-am vorbit si lui; ar fi periculos pentru tine s te asezi din nou sub dictatura lui. Eu ndjduiesc c se va schimba. Fratele C. si poate duce tatl ntr-unul dintre sanatoriile noastre unde poate avea parte de o bun ngrijire. Experienta ta din trecut nu trebuie s se repete. Cnd te vei elibera de grija, pentru mama ta, vei putea s-ti aduci contributia, ntr-unul dintre sanatoriile noastre. Domnul ntelege totul n legtur cu experientele prin care ai trecut, sor C. Trebuie s ai curaj n Dumnezeu; El nu te va lsa, nici nu te va prsi. Inima mea simte cu toat duiosia mpreun cu tine. Agat-si sufletul dezndjduit de Hristos.

Ajutor necesar la sanatoriu. Tu stii c noi dou nu am vorbit nimic ca tu s mergi la Battle Creek si nici tu nu mi-ai vorbit despre viata ta cu fratele C. n trecut. Tu nu ai rostit nici mcar un cuvnt prin care s te plngi mie. Decizia de a merge la Battle Creek ai luat-o pe propria ta rspundere, pentru c ai socotit c este drept si corect; iar eu nu condamn acest lucru. Acum, scumpa mea sor, ai dobndit cunostinte n ce priveste tratarea celor bolnavi si ajutorul tu este necesar n lucrarea din sanatoriul nostru. Cnd mi scrii, vorbeste-mi te rog despre starea snttii mamei tale. Ce mai face? Avem nevoie de lucrtori credinciosi n sanatoriile noastre care pot da tratamente. (Scrisoarea 148, 1907) {TSB 76} Partea IV-a - Desprtirea si motive pentru divort 9. Desprtirea O sotie stpnit de demoni. Stimate frate D.: Ndjduiam c schimbarea, care prea s fi avut loc n sotia ta la adunarea din Chicago, s fie de durat si am fost att de recunosctoare fat de Tatl nostru ceresc cnd am auzit mrturisirea ei, cci am simtit c una dintre cele mai grele poveri mi-a fost luat de pe umeri; ns povara este nc asupra mea. Stiu c nu s-a schimbat n bine. Pericolele si greuttile pe care le va genera dac i vor fi satisfcute capriciile sunt aproape incredibile pentru cei care nu stiu de ce duh este stpnit... Orict de sincer s-ar strdui sotul ei s slujeasc Domnului, ea este pentru el ngerul cel ru care l conduce departe de neprihnire. Ea socoteste c este idolul cruia el trebuie s i se nchine; de fapt, ea este unealta lui Satana, cutnd s ocupe locul pe care trebuie s-l aib Dumnezeu. Ea a urmat impulsurile inimii sale neconsacrate pn ce Satana a avut control aproape deplin asupra ei... Dac nu se produce o schimbare, va sosi curnd timpul cnd firea josnic a sotiei, stpnit de o voint tare ca otelul, va cobor vointa puternic a sotului la acelasi nivel de jos... n acest caz, fratele D. nu are de-a face cu femeie, ci cu un spirit periculos, satanic. Domnul are o lucrare pentru fratele C.; ns dac el este

{TSB 77} nfrnt de aceste dezlntuiri ale sotiei sale, el este un om pierdut, iar ea nu poate fi mntuit prin acest sacrificiu. Mai bine desprtirea dect apostazia. Cel mai bun lucru pe care poate s-l fac el cu aceast sotie-copil, att de tiranic, att de nesupus, att de nestpnit este s o duc acas si s o lase cu mama care a fcut din ea ceea ce este. Desi poate este dureros acesta este singurul lucru pe care-l poate face el dac nu vrea s fie ruinat din punct de vedere spiritual, sacrificat demonului nchipuirilor isterice si satanice. Satana are stpnire deplin asupra temperamentului si vointei sale si le foloseste pe acestea ca o grindin pustiitoare, care drm orice obstacol. Sotul ei nu i poate face nici un bine, ci si face lui nsusi un ru de necalculat, jefuindu-L pe Dumnezeu de talantii si influenta pe care i le-a dat. Dumnezeu a rnduit ca sotul s fie capul familiei si pn cnd sora D. nu va nvta care i este locul si care i sunt ndatoririle ca sotie, ar fi cel mai bine pentru el s nu aib nici o legtur cu ea n nici un fel. Sotia trebuie s dovedeasc respect si supunere ns dac ea refuz cu totul s-si tin legmntul cstoriei, ea va deveni tot mai mult obiectul batjocorii lui Satana si ale ispitelor sale; iar dac sotul ei consimte ca ea s rmn alturi de el, s-i iroseasc viata, el va ajunge s se descurajeze si s nu mai corespund pentru serviciul Domnului. El nu are obligatia s tin alturi de el pe una care s-i tortureze sufletul. Mi-a fost artat c el si-a pierdut deja brbtia si a fost influentat si modelat de sotia lui. Cstoria lor a fost o curs a lui Satana. Cerintele lui Dumnezeu au ntietate. Sora D. este hotrt s conduc si s ruineze. Mi-a fost artat c ea s-a predat att de mult n minile lui Satana, nct sotul ei are temeri cu privire la mintea ei ns el va face una dintre cele mai mari greseli din viat dac si va ngdui s fie stpnit de Satana prin intermediul sotiei sale. ti spun n mod deschis, ea este stpnit de demoni si dac se d fru liber acestor spirite rele, libertatea ta, frate D. brbtia ta, s-au dus; vei fi rob capriciilor sale... {TSB 78}

Ea este la fel de posedat de demoni cum era acel om care se tia si si fcea crestturi atunci cnd Isus a scos afar din el demonii... Fratele D. trebuie s-l lase pe Satana s urle, si s nu-i ngduie s fie lipsit de privilegiile sale religioase pentru c asa vrea sotia lui. Dac ea pleac, las-o s plece. Chiar dac amenint c si ia viata, nu ceda cererilor ei nelegiuite. Chiar dac ajunge s nfptuiasc ceea ce amenint, este mai bine s ajungi s privesti cum zace n tcere moart dect s i ngdui s-si ucid nu numai propriul ei suflet, ci si pe cel al sotului ei si s fie mijlocul prin care s fie distruse multe suflete. Natura durabil a legmntului cstoriei. Frate D., ai fost terorizat de violenta sotiei tale ns calea pe care tu trebuie s mergi este calea cea dreapt a adevrului, neprihnirii si ntelepciunii, avnd ntotdeauna temerea de Domnul naintea ta. Satana tresalt deja de succesul pe carel-a dobndit. Sor D., nu as prezenta aceast situatie asa cum o fac, dac nu ar fi o alt viat att de legat de a ta si viata aceluia pe care Dumnezeu l-a ales a fi slujitorul Su. Aceast cstorie nu ar fi trebuit s aib loc, ns pasul a fost fcut si pentru sotul tu a birui este de zece ori mai greu acum dect dac nu te-ar fi vzut niciodat. Vrei s te gndesti serios la acest lucru, avnd n vedere c ceea ce faci tu i distruge posibilitatea de a fi util si i ruineaz viata?... Sotul tu nu trebuie s-si contopeasc identitatea n a ta. Legmntul cstoriei care uneste pe sot cu sotie trebuie s rmn neatins ns el a fcut legmnt cu Domnul Su, s-L iubeasc din toat inima lui, cu o dragoste nemprtit. (Scrisoarea 34, 1890) 10. Motive pentru divort Adulterul este singurul motiv pentru divort. O femeie poate fi divortat n mod legal de sotul ei n baza legilor statului {TSB 79} si totusi s nu fie divortat n ochii lui Dumnezeu potrivit cu Legea Sa care este mai presus de orice lege. Exist un singur pcat si acesta este adulterul care l poate face aseza pe sot sau pe sotie n pozitia de a fi

dezlegat de legmntul cstoriei n ochii lui Dumnezeu. Chiar dac legile statului aprob divortul, ei sunt nc sot si sotie n lumina Bibliei conform legilor lui Dumnezeu. Am vzut c sora Jones nu are dreptul s se cstoreasc cu un alt brbat; ns dac ea sau oricare alt femeie obtine divortul n mod legal pe temeiul c sotul ei a fost vinovat de adulter, atunci ea este liber s se cstoreasc cu cine doreste. (AH, 344) La iudei se ngduia brbatului s-si alunge sotia pentru cele mai banale abateri si atunci femeia era liber s se cstoreasc din nou. Aceast practic a condus la mult nenorocire si pcat. n predica de pe munte, Domnul Isus a afirmat cu claritate c legmntul cstoriei nu poate fi dezlegat dect n cazul cstoriei. "Oricine" a spus El, "si las nevasta afar de numai de pricin de curvie, i d prilej s preacurveasc; si cine va lua de nevast pe ceda lsat de brbat, preacurveste" (Mat. 5, 32) Cnd fariseii i-au pus dup aceea ntrebri cu privire la legalitatea divortului, Domnul Isus a ndreptat atentia asculttorilor Su napoi la institutia cstoriei asa cum a fost rnduit acesta la creatiune. "datorit mpietririi inimii voastre", a spus El "a ngduit Moise s v lsati nevestele; dar de la nceput nu a fost asa" (Mat. 19, 8). El S-a referit dup aceea la zilele binecuvntate din Edem cnd Domnul a rostit c "toate lucrurile erau foarte bune". De atunci si au originea cstoria si Sabatul, dou institutii gemene pentru slava lui Dumnezeu n beneficiul omenirii. Apoi, punndu-Si minile asupra sfintei perechi unite prin cstorie, a spus: {TSB 80} "De aceea va lsa omul pe tatl su si pe mama sa si se va lipi de nevasta sa, si amndoi vor fi una" (Gen. 2, 24), enuntnd astfel legmntul cstoriei pentru toti copiii lui Adam pn la ncheierea timpului. Ceea ce nsusi Tatl Cel vesnic a pronuntat a fi un lucru bun a constituit legea celei mai nainte binecuvntri si dezvoltri pentru om.

Schimbare a caracterului, nu a statutului de cstorie. Am primit scrisoare din partea sotului tu. Ceea ce am de spus este c exist un singur lucru pe baza cruia un sot se poate desprti legal de sotia sa, sau o sotie de sotul ei, si acesta este adulterul. Dac nu sunt corespunztoare caracterele voastre, nu ar fi mai bine, si pentru slava lui Dumnezeu s v schimbati aceste caractere? Sotul si sotia trebuie s cultive respect unul fat de cellalt. Fiecare trebuie s-si tin n fru spiritul, cuvintele si faptele astfel ca nimic s nu fie spus sau fcut pentru a irita sau a necji. Fiecare trebuie s poarte de grij celuilalt fcnd tot ce-i sta n putere pentru ntrirea afectiunii reciproce. V spun amndurora s cutati pe Dumnezeu. Faceti-v datoria unul fat de altul cu iubire si buntate. Sotul trebuie s fie harnic, s cultive obiceiul de a munci, fcnd tot ce poate mai bine pentru a-si ntretine familia. Aceasta o va face pe sotia lui s aib respect fat de el. (AH, 365) {TSB 81} Partea V-a - Desfrul si adulterul 11. Pcatul desfrului Salvati din pcat si necurtie. Cnd Legea lui Dumnezeu este scris n inim, acest lucru se va vedea ntr-o viat curat si sfnt. Poruncile lui Dumnezeu nu sunt o scrisoare moral. Ele sunt spirit si viat, aducnd nchipuirile si chiar gndurile n supunere fat de vointa lui Hristos. Inima n care sunt scrise acestea va fi pzit cu toat strduintele, cci din ea ies izvoarele vietii. Toti cei care l iubesc pe Isus si pzesc poruncile Lui vor cuta s se fereasc de orice se pare ru; nu pentru c sunt constrnsi s fac astfel, ci pentru c ei imit un model de curtie si simt mpotrivire fat de orice este contrar cu legea scris n inimile lor. Ei nu se ncred n propriile lor forte, ci si pun ncrederea n Dumnezeu, singurul n stare s-L tin departe de pcat si necurtie. Atmosfera care-i nconjoar este curat; ei nu-si vor ntina nici sufletele lor, nici sufletele altora. Plcerea lor este s fac dreptate, s iubeasc mila si s umble smeriti naintea lui Dumnezeu.

Pericolele zilelor din urm. Pericole care se afl naintea celor care triesc n aceste zile de pe urm este lipsa religiei adevrate, lipsa sfintirii din inim. Puterea transformatoare a lui Dumnezeu nu a lucrat nici o schimbare n caracterele lor. Ei sustin a crede adevrurile sacre, asa cum a fcut natiunea iudaic; ns deoarece nu au pus n practic adevrul, ei nu cunosc nici Scripturile, nici puterea lui Dumnezeu. Puterea si {TSB 82} influenta Legii lui Dumnezeu sunt mprejurul sufletului dar nu nuntrul lui, pentru a-l nnoi spre sfintenie adevrat; de aceea Domnul trimite apelurile Sale ctre ei ndemnndu-i s fac ceea ce este bine. Apelurile Duhului Su sunt neglijate si respinse. Barierele sunt nlturate, iar din lips de putere moral pentru a birui, sufletul este slbit , este ntinat si njosit. Ei sunt legati n snopi ca vreascurile, gata spre a fi mistuiti n ziua cea de pe urm. Datorii si obligatii ale celor ce slujesc. Preotilor iudei li se cerea s fie ca persoane echilibrate si bine proportionate, astfel ca s poat reflecta un mare adevr "Curtiti-v voi care purtati vasele Domnului". Domnul a cerut nu numai o minte bine proportionat si un trup simetric din partea slujitorului evreu care slujea n locul Sfnt, dar si o minte curat si nentinat. Si El nu cere nimic mai putin de la noi, n aceast dispensatiune n lucrarea Evangheliei. Cei chemati si alesi ai Lui trebuie s aduc laude Aceluia care i-a chemat din ntuneric la lumina Sa minunat. Aceeasi Biblie care contine privilegiile acordate poporului lui Dumnezeu si fgduintele Lui fat de acesta, contine si datoriile sacre si obligatiile solemne pe care El le cere de la pstorul care are n grij turma lui Dumnezeu; astfel poporul poate vedea, comparnd pe predicator cu modelul divin, dac are acreditarea din partea cerului n asemnarea cu caracterul Aceluia care este Pstorul cel mare. Dumnezeu a rnduit ca acel care nvat pe altii, din Biblie s fie n caracter si n viata de familie un model al principiilor adevrului pe care el l predic semenilor si. Adevratul caracter, o reflectare a celor luntrice. Ceea ce este un om are o mai mare influent dect ceea ce spune el. O viat linistit, consecvent, evlavioas este o epistol vie, cunoscut si citit de toti oamenii. Un om

poate s vorbeasc si s scrie ca un nger, ns, prin ce face poate s semene cu un demon. Credinciosii lui Dumnezeu {TSB 83} vor fi plini de rvn pentru fapte bune. Cu ct ocup pozitii mai nainte, cu att vor fi testati dup un standard mai nalt. Ei vor fi cernuti; defectele si viciile vor fi scoase la iveal; cci, dac acestea exist, se vor da pe fat n cuvinte si comportament. Adevratul caracter nu este ceva ce se modeleaz n exterior, sau ceva care s-l pui pe tine ca pe o hain, ci este ceva care radiaz dinuntrul. Dac adevrata buntate, curtie, blndete si smerenie si dreptate slsluieste n inim, acest lucru va fi reflectat n caracter; si un astfel de caracter este plin de putere. Greselile si practicile unora. Soldatii care au fost trimisi s-L ia pe Isus au raportat c "niciodat n-a vorbit vreun om ca omul acesta". ns temeiul pentru aceasta a fost c nu a trit niciodat vreun om ca omul acesta; cci dac nu ar fi trit astfel, nu ar fi putut vorbi astfel. Cuvintele Lui aveau putere de convingere pentru c veneau dintr-o inim curat, sfnt, plin de iubire si simpatie, bunvoint si adevr. Ct de bucurosi sunt cei care ursc Legea lui Dumnezeu cnd gsesc o pat sau ntinare n caracterul unuia care st n aprarea acelei legi! Ei sunt prea bucurosi ca s arunce ocar asupra tuturor celor loiali si credinciosi datorit greselilor si obiceiurilor necurate a ctorva. Exist elocvent n viata linistit si consecvent a unui crestin curat, adevrat si sincer. Vom avea de-a face cu ispitele ct timp vom fi n lumea aceasta; ns n loc de a ne face ru, acestea vor fi ntoarse n folosul nostru dac ne vom mpotrivi acestora. Sunt stabilite anumite limite peste care Satana nu poate trece. Poate c el pregteste cuptorul n care s fie mistuit zgura, ns n loc de a ne face ru, aceasta nu va face altceva dect s scoat la iveal aurul caracterului, mai curat, mai sfnt dect nainte de ncercare. La Baal-Peor. Nelegiuirea care a adus judecata lui Dumnezeu asupra lui Israel a fost desfrul. ndrzneala femeilor de a prinde suflete n capcan nu s-a sfrsit la Baal-Peor. n ciuda pedepsei care a fost dat celor ce pctuiser n Israel, aceeasi nelegiuire a fost repetat de mai

{TSB 84} multe ori. Satana a fost foarte activ n a face mai complet decderea lui Israel. Balac, sftuit de Balaam a ntins cursa. Israel s-ar fi putut mpotrivi cu curaj vrjmasilor lor pe cmpul de lupt si s reziste n fata lor iesind nvingtori, ns atunci cnd femeile le-au atras atentia, cnd le-au cutat compania si i-au vrjit cu farmecul lor, ei nu au putut rezista ispitelor. Ei au fost invitati la serbri idolatre si ngduindu-si s bea vin, mintile lor orbite au ajuns ntunecate. Puterea de stpnire de sine, devotamentul lor fat de Legea lui Dumnezeu nu au fost pstrate. Simturile lor au fost att de ntunecate de vin, patimile nesfinte au pus stpnire pe ei n asa msur nct, nvingnd orice obstacol, au invitat ispita, chiar prin faptul c au participat la aceste srbtori idolatre. Cei care nu s-au dat niciodat napoi de la lupt, care fuseser brbati curajosi, nu si-au baricadat sufletele mpotriva ispitei si si-au ngduit patimile cele mai josnice. Idolatria si desfrul au mers laolalt. Mai nti, si-au ntinat constiinta prin destrblare, iar apoi si-au deprtat prin idolatrie, dovedind astfel dispret fat de Dumnezeul lui Israel. Uneltirile repetate ale lui Satana. Aproape de ncheierea istoriei acestui pmnt, Satana va lucra cu toate puterile, n acelasi mod si cu aceleasi ispite cu care a ademenit pe Israelul din vechime chiar nainte de a intra n tara fgduit. El va ntinde curse acelora care sustin c pzesc poruncile lui Dumnezeu si care sunt aproape de hotarele Canaanului ceresc. El si va folosi toate puterile pentru a prinde suflete n capcan si de a atinge asa-zisul popor al lui Dumnezeu n punctele lui cele mai slabe. Cei care nu au adus pasiunile cele mai josnice n supunere fat de puterile mai nalte ale fiintei lor, cei care au ngduit mintii lor s navigheze pe canalul ngduintei fat de cele firesti a patimilor josnice vor fi nimiciti de Satana prin ispitele sale, cci aceasta este hotrrea lui s le ntineze sufletele prin desfru. {TSB 85}

El nu are ca tint semnele mai lipsite de important, ci el se foloseste de cursele sale prin aceia pe care i poate nrola ca agenti ai si pentru a ademeni sau atrage pe oameni s-si ngduie libertti pe care legea lui Dumnezeu le condamn. Si oamenii aflati n functii de rspundere, care nvat pe altii cerintele Legii lui Dumnezeu ale cror guri sunt pline cu argumente pentru ndrepttirea Legii Sale, asupra crora Satana a fcut un asemenea raid - asupra unor ca acestia si aseaz el puterile sale diabolice si pe agentii si la lucru si i nvinge n punctele slabe, ale caracterului lor, stiind c acela care greseste ntr-un singur punct este vinovat de toate, obtinnd astfel stpnire asupra fiintei ntregi. Mintea, sufletul, trupul si constiinta sunt implicate n ruin. Dac persoana respectiv este un sol al neprihnirii, care a avut o mare lumin, sau dac Domnul l-a folosit ca lucrtor al Su, deosebit pentru cauza adevrului, ct de mare este atunci triumful lui Satana! Ct de mult tresalt el! Ct de mult este dezonorat Dumnezeu! Desfrul, unul dintre farmecele lui Satana. Practicarea desfrului de ctre evrei a fost ceea ce rzboaiele natiunilor din jur si farmecele lui Balaam nu au reusit. Ei s-au desprtit de Dumnezeul lor. Protectia le-a fost retras. Dumnezeu a devenit dusmanul lor. Att de multi dintre cei nobili si din popor s-au fcut vinovati de desfru, nct acesta a devenit un pcat national, si Dumnezeu S-a mniat pe ntreaga adunare. Acelasi Satana lucreaz acum cu acelasi scop, de a slbi si de a distruge pe cei ce sustin c pzesc poruncile lui Dumnezeu n timp ce ei se afl tocmai la hotarele Canaanului ceresc. Satana stie c acesta este timpul su. El nu mai are dect putin timp n care poate s lucreze si el va lucra cu o putere uimitoare pentru a prinde n curs poporul lui Dumnezeu, n punctele slabe ale caracterului lor. Femeile ca ispite. Vor exista femei care vor fi ispite, care vor face tot ce vor putea pentru a atrage si cstiga {TSB 86} atentia brbatilor. nti vor cuta s le cstige simpatia, apoi afectiunea, apoi i vor determina s calce Legea cea sfnt a lui Dumnezeu. Cei care si-au ntinat mintea si sentimentele, ngduindu-si ceea ce Dumnezeu

interzice, nu vor precupeti nimic n a-L dezonora pe Dumnezeu prin diverse fapte idolatre. Dumnezeu i va lsa n voia pornirilor lor desarte. Este necesar a ne pzi gndurile; s ne ngrdim sufletul cu sfaturile din Cuvntul lui Dumnezeu, si s fim foarte atenti la fiecare gnd, cuvnt si fapt ca s nu fim momiti de pcat. Este necesar s ne pzim mpotriva cultivrii ngduintei pasiunilor josnice. Acestea nu sunt roada gndurilor sau inimilor sfintite. Datoria poporului pzitor al poruncilor lui Dumnezeu este s vegheze si s se roage s cerceteze Scripturile cu struint, s ascund Cuvntul lui Dumnezeu n inim ca s nu pctuiasc mpotriva Lui prin gnduri si practici josnice, idolatre si astfel biserica lui Dumnezeu s ajung demoralizat ca bisericile czute pe care profetia le prezint ca fiind mnjite de necurtie si ur. (RH, 17ami 1887) Pregtiti pentru a fi luati la cer. Trebuie s existe un popor care s corespund pentru a fi luati la cer, al cror reprezentat este Enoh. Ei asteapt si tnjesc dup venirea Domnului. Lucrarea va continua cu toti cei care vor coopera cu Domnul Isus n lucrarea de rscumprare. El S-a dat pe Sine nsusi pentru noi, pentru a ne rscumpra din orice nelegiuire si pentru a-Si curti un popor deosebit, plin de rvn pentru fapte bune. Dumnezeu le-a pus la dispozitie toate mijloacele pentru ca ei s fie crestini inteligenti, plini de cunostinta voii Sale, cu toat ntelepciunea si ntelegerea spiritual. ntelegerea teoretic a adevrului este esential, ns cunoasterea nici a celui mai mare adevr nu ne poate mntui, {TSB 87} cunostinta noastr trebuie s fie practic. Poporul lui Dumnezeu nu trebuie doar s cunoasc voia Lui, ci trebuie s o triasc n viata zilnic. Multi vor fi ndeprtati din numrul celor care cunosc adevrul pentru c nu sunt sfintiti prin acesta. Adevrul trebuie adus n inimile lor, sfintindu-le si curtindu-le de orice lucru firesc si senzual n viata lor cea mai intim. Templul sufletului trebuie curtit. Toate tainele sunt dezvluite ca si cum am fi n prezenta lui Dumnezeu si a ngerilor sfinti, ca si cum toate lucrurile ar fi deschide naintea lui Dumnezeu, si de El nimic nu poate fi ascuns.

Practici depravate n cstorie. n veacul lumii noastre adesea legmntul cstoriei este desconsiderat. Nu a fost niciodat planul lui Dumnezeu ca sub mantia cstoriei s se ascund multimea de pcate care se comit. Senzualitatea si obiceiurile josnice din cadrul relatiei de cstoriei educ mintea si gustul moral pentru practici depravate n afara relatiei de cstorie. Dumnezeu curteste un popor pentru a avea mini si inimi curate spre a putea sta n fata Lui la judecat. Standardul trebuie nltat, imaginatia trebuie curtit; trebuie s se renunte la ndrgostirea nebuneasc nsotit de practicile josnice care se nlntuie ca ntr-un ciorchine si sufletul s fie nltat spre gnduri curate si practici sfinte. Toti cei care vor trece testul si ncercarea care se afl naintea noastr vor fi prtasi de natur divin si vor scpa, pentru c nu au luat parte la aceasta, de ntinarea care este n lume prin pofte. Izvorul puteri spirituale. Lucrrile lui Satana nu sunt nici pe jumtate pricepute, deoarece curtia si sfintenia nu constituie semnul distinctiv al vietii si caracterului acelor care pretind a fi slujitori ai lui Hristos. ntriti cu toat puterea, potrivit cu puterea slavei Sale, noi suntem astfel fortificati mpotriva ispitirilor lui Satana. Domnul Hristos, curtia Sa si farmecul Su fr seamn trebuie s fie obiectul contemplrii sufletului. Exist putere spiritual pentru toti, care o pot avea, dac vor, pentru a putea rezista ispitei pentru ca s ne putem ndeplini datoria, iar sufletul s rmn integru. Cei care si simt nevoia de a fi {TSB 88} ntriti prin puterea Duhului Sfnt n omul dinuntru, nu si vor pierde integritatea. Rugciunea sincer si vegherea n vederea acesteia i vor face s treac cu bine prin ispit. Noi trebuie s fim legati de Hristos printro credint vie. Asemenea lui Hristos n caracter. Suntem n mijlocul primejdiilor vremurilor de pe urm. Satana a cobort cu putere mare pentru a-si ndeplini nselciunile sale. El atinteste mintea sau nchipuirile asupra lucrurilor necurate si contrare Legii. Crestinii vor deveni asemenea lui Hristos n caracter, zbovind asupra Modelului divin. Lucrurile cu care vin n contact au o influent modelatoare asupra vietii si caracterului.

Am citit despre un pictor c acesta nu ar fi privit nici mcar pentru o clip un tablou imperfect pentru ca acesta s nu aib i influent striccioas asupra ochilor si conceptiilor sale. Lucrurile asupra crora ne ngduim s privim cel mai adesea si la care ne gndim cel mai mult se transform ntr-un etalon pentru noi. Imaginatia educat s zboveasc asupra lui Dumnezeu si iubirii Sale nu-si va gsi plcere s zboveasc asupra scenelor care sunt create de o imaginatie excitat de patim... ntelepciunea infernal a lui Satana. Satana este la lucru acum ca si n Eden, si a lucrat de-a lungul tuturor generatiilor. Demonul strlucitor stie foarte bine cu ce material are de-a face. El cunoaste punctele slabe din fiecare caracter si dac aceste puncte slabe nu sunt ntrite, el si va pune la lucru ntelepciunea lui infernal n nselciuni cu care s nfrng pe cei mai puternici brbati, nobili n armata lui Israel. Pretutindeni de-a lungul generatiilor sunt epave de caractere care au fost distruse pentru c sufletul nu a fost aprat. Si acum, cnd ne apropiem de ncheierea timpului, Satana va lucra cu miestrie pentru a submina principiul si a mnji caracterul moral. Pcatul este comis de multi care cred c nelegiuirea lor este ascuns cu eficacitate. ns exist Cineva care spune: "Stiu {TSB 89} faptele tale"; "nu exist nimic care s fie acoperit si s nu fie scos la iveal; nimic ascuns care s nu fie cunoscut." Cnd mintea este orbit de pcat, se va practica nselciunea; se vor spune minciuni; cci cei care comit astfel de pcate nu se vor da napoi de la minciun. ns orice pcat va fi scos la iveal. Pcatele nu pot fi ascunse de Dumnezeu. Dumnezeu l vede pe pctos. Ochiul care nu dormiteaz niciodat stie tot ce se face. Totul este scris n Cartea Sa. Cineva poate s-si ascund pcatul de tat, mam, sotie si prieteni si totusi totul este descoperit si nsemnat n cartea Sa cu rapoarte... David a fost un om care s-a pocit si desi a mrturisit si si-a urt pcatul comis, nu a putut fi iertat. El a exclamat: "Unde m voi duce departe de Duhul Tu? Si unde voi fugi departe de Fata Ta? Dac m voi sui n cer, Tu esti acolo; dac m voi culca n locuinta mortilor, iat-Te si acolo; dac voi lua aripile zorilor si m

voi duce s locuiesc la marginea mrii si acolo mna Ta m va cluzi... Iat nici chiar ntunericul nu este prea ntunecos pentru Tine; si noaptea strluceste ca ziua" (Ps. 139, 7-12) Dumnezeu este pretutindeni. El vede, El cunoaste toate lucrurile si ntelege intentiile si scopurile ascunse ale inimii. Este zadarnic ncercarea de a tinui pcatul de stiinta Sa. El i-a vzut pe primii nostri printi n Eden. El l-a vzut pe Cain cnd a ridicat mna pentru a-l omor pe Abel. El a vzut pcatele locuitorilor lumii din vechime, le-a limitat zilele si i-a pedepsit printr-un potop. El a vzut pcatele propriului Su popor cu care fcuse legmnt, poporul iudeu atunci cnd el a uneltit mpotriva vietii Fiului lui Dumnezeu. Cartea de amintiri a lui Dumnezeu. Dup ct este de sigur c El noteaz orice clcare de lege, este la fel de sigur c El va aduce la judecat orice lucru ascuns. Acestea pot fi ascunse de omul muritor, pot fi ascunse de cei buni, de cei curati, de cei sfinti, de prieteni {TSB 90} si de dusmani, si totusi Dumnezeu le vede. Toate pcatele vor fi dezvluite n ziua judectii si dac nu au fost mrturisite si prsite, si vor primi pedeapsa n functie de mrimea lor; cci n cartea de amintiri a lui Dumnezeu se tine un raport al tuturor faptelor oamenilor. Toate faptele bune, toate faptele rele din viat sunt nregistrate. Faptul c pcatele acumulate sunt nmagazinate si n cele din urm expuse este un lucru teribil, motivul pentru care cei care sustin a fi fii si fiice ale lui Dumnezeu se aventureaz, avnd lumin, avnd cunostint, s pctuiasc mpotriva propriei lor constiinte si prin pcatul lor aduc si pe altii n aceeasi ruin, constituie un mister, au gustat ei vreodat puterea lumii care va veni? S-au bucurat ei vreodat de o dulce comuniune cu Dumnezeu? Cum se pot ntoarce atunci ctre practici senzuale, condamnabile, degradante pentru suflet? Ziua dezvluirilor lui Dumnezeu. Marea zi este aproape, S nu pierdem din vedere faptul c Satana se lupt acum pentru stpnire asupra sufletelor. El se joac, asa cum a fcut ntotdeauna cu vietile voastre. Vor mai exista pcate comise de voi atunci cnd v veti afla tocmai la hotarele Canaanului ceresc? O, ce descoperire! Sotul va cunoaste pentru prima dat ce nselciuni si minciuni au fost folosite de sotia sa pe care o credea

nevinovat si curat. Sotia va cunoaste pentru prima dat cazul sotului ei iar rudele si prietenii vor vedea minciuna, falsitatea si ntinarea prezente n jurul lor; cci lucrurile ascunse ale tuturor inimilor vor fi scoase la iveal. Ceasul judectii aproape a sosit - mult amnat de buntatea si ndurarea lui Dumnezeu. ns trmbita lui Dumnezeu va rsuna, spre consternarea celor nepregtiti care sunt n viat si va trezi pe cei morti. Marele tron alb va apare si toti mortii cei neprihniti vor iesi afar din morminte pentru nemurire. Oricare ar fi fost micile pcate ngduite vor {TSB 91} ruina sufletul dac nu sunt biruite. Pcatele mici se vor transforma n pcate mai mari. Gndurile necurate, legate de lucrurile intime, faptele lipsite de curtie, gndurile si faptele nerafinate, josnice si senzuale din cadrul vietii de cstorie, faptul c se d fru liber patimilor josnice sub acoperemntul legmntului cstoriei, vor conduce spre alte pcate, spre clcarea tuturor poruncilor lui Dumnezeu. Cresterea tiranic a slbiciunii omenesti. Brbati crora Dumnezeu le-a ncredintat talente nobile vor fi, dac nu vor fi strns legati de Dumnezeu, vinovati de o mare slbiciune si, pentru c nu au harul lui Dumnezeu n suflet, vor comite nelegiuiri si mai mari. Acesta din cauz c adevrul lui Dumnezeu nu a devenit o parte integrant a vietii lor. Disciplina lor a fost deficitar; ei nu si-au cultivat sufletul fcnd mereu cte un pas; nclinatiile nnscute nu au fost tinute n fru, ei au degradat sufletul. Pentru orice slbiciune fireasc Domnul Isus a luat msuri suficiente astfel ca acestea s poat fi biruite prin harul Su. Dac nu sunt biruite, slbiciunile vor deveni un tiran, un cuceritor care trebuie nvins iar lumina cereasc va fi ntunecat si se va stinge. Mretia intelectual nu este suficient. M simt silit s scriu cu toat seriozitatea n legtur cu aceasta, deoarece simt pericolul care este asupra noastr. Avem n istoria trecut exemplul dureros al multor personaje care arat cum oameni din locuri nalte au fost ntinati de pcat. Brbati cu minti miestre, care au posedat si talente bogate, influent si cu toate acestea nu si-au pus toat ncrederea n Dumnezeu, ci si-au ngduit s fie ridicati n slvi, alintati si ludati de ctre oamenii mari ai lumii, si-au pierdut echilibrul si au considerat c

pcatele oamenilor mari nu sunt vicii. Cluza cereasc i-a prsit si curnd cursul vietii lor a mers n jos spre ntinare si pierzare. Ei au pierdut cu totul standardul cel drept al onoarei, au pierdut puterea de a face distinctia ntre bine si ru, ntre pcat si neprihnire. Sunt lumini si umbre n caracter si ori unele, ori altele triumf. {TSB 92} ns Dumnezeul cerului cntreste valoarea moral. El va judeca cu dreptate. Nelegiuitii nu vor rmne totdeauna nepedepsiti. Dar harul si adevrul sdite n viata luntric, ncrustate n caracter sunt suficiente pentru a face ca cei mai mari oameni, cei mai talentati s rmn drepti din punct de vedere moral. Dac mretia intelectual ar fi fost suficient, caracterele lor ar fi fost tari ca o stnc. ns ei au avut nevoie de caractere virtuoase. Pavel spune: Eu sunt ceea ce sunt, prin harul lui Hristos care este n mine. Poporul lui Dumnezeu trebuie s se trezeasc si s se mbrace cu toat armtura neprihnirii. (RH, 24 mai 1887) Motive pentru esecul lui Israel. Multi din Israelul din vechime au czut chiar cnd au ajuns s vad cu ochii lor tara fgduit. Care a fost pcatul lor? Desfrul. Si aceste patimi nesfinte ale inimii stpnesc cu putere miastr pe multi dintre cei ce sustin a fi urmasi ai lui Hristos. Cuvintele si faptele multora dintre cei care cunosc adevrul sunt mnjite de pcat. Ei au puterea de a judeca, de a ntelege adevrul, ns nu au fost pe deplin convertiti; ei nu au simtit puterea mntuitoare a adevrului asupra sufletelor lor. Ei nu l cunosc pe Hristos ca un oaspete de onoare n casa lor. Satisfactia senzual corodeaz ntreaga fiint... Legtura de cstorie instituit n Eden, pentru a fi pstrat sacr si nobil, este degradat pn la desfru. (Ms. 31, 1885) ndeprtarea lui David de la ce este bine. Dumnezeu l-a ales pe David, un pstor umil pentru a conduce poporul Su. El pstra cu strictete toate ceremoniile legate de religia iudaic si s-a evidentiat prin ncrederea sa hotrt si nesovielnic n Dumnezeu. El s-a remarcat prin credinciosia si respectul su. Hotrrea sa, umilinta sa, dragostea sa pentru dreptate si caracterul lui statornic l-au calificat pentru a putea aduce la ndeplinire planul lui Dumnezeu de a {TSB 93}

instrui pe Israel cu privire la viata lui religioas si de a-l conduce ca un monarh generos si ntelept. n cele religioase, el era sincer si devotat. n perioada cnd poseda aceste trsturi de caracter, cnd era credincios lui Dumnezeu, David a fost numit de ctre Dumnezeu om dup inima Sa. Cnd a fost nltat la tron. Felul cum domnea el era n contrast izbitor cu cel al mpratilor celorlalte natiuni. El nu putea suferi idolatria si avea grij cu mult zel ca poporul Israel s nu fie tentat spre idolatrie de ctre popoarele din jur. El a fost mult iubit si onorat de poporul su. Deseori fcea cuceriri si iesea nvingtor. Bogtiile si mretia lui sporeau mereu. ns prosperitatea l-a fcut s se ndeprteze de Dumnezeu. Ispitele cu care a fost confruntat au fost multe si puternice. Urmrile triste ale poligamiei. n cele din urm el a alunecat n obiceiul mpratilor din jurul su, acela de a avea o multime de sotii si viata sa a fost amrt de urmrile rele ale poligamiei. Prima lui greseal a fost de a lua mai mult dect o sotie, ndeprtndu-se astfel de planul lui Dumnezeu. Aceast ndeprtare de la ceea ce este bine a pregtit calea pentru greseli si mai mari. Natiunile idolatre monarhice considerau c a avea mai multe sotii nseamn ceva n plus la onoarea si demnitatea lor, iar David, la rndul su, a socotit si el o onoare pentru el ca rege s aib mai mute sotii. ns el a putut vedea consecintele rele ale acestei practici ca urmare a nefericirii cauzate de discordia, rivalitatea si gelozia dintre numeroasele sale sotii si ntre copii. Pocinta lui David. Nelegiuirea sa n cazul Urie si Batseba a fost criminal n ochii lui Dumnezeu. Dumnezeul drept si neprtinitor nu a aprobat si nici nu a scuzat aceste la David, ci i-a trimis o mustrare si o aspr condamnare prin Natan, profetul Su care a prezentat n culori vii crima sa grav. David a fost orbit datorit ndeprtrii de Dumnezeu. El si-a scuzat obiceiul pn cnd ce fcea i se prea normal. Un pas gresit, {TSB 94} a pregtit calea pentru un altul pn cnd pcatele sale au trebuit s fie mustrate de Iehova prin Natan. David s-a trezit ca dintr-un vis. El a simtit pctosenia sa. El nu a cutat s-si scuze faptele sau pcatele, asa cum fcuse Saul; ci cu remuscri si cint sincer, el si-a plecat capul naintea profetului lui Dumnezeu si si-a

recunoscut vinovtia. Natan i-a spus lui David c datorit pocintei sale si mrturisirii sale unite, Dumnezeu i va ierta pcatul, va mpiedica o parte a nenorocirii ameninttoare si i va cruta viata. Clcarea de lege si pedeapsa. Cu toate acestea, el a trebuit pedepsit, deoarece a dat o mare ocazie pentru blasfemie vrjmasilor Domnului. Aceast ocazie a fost fructificat de vrjmasii Domnului din zilele lui David pn acum. Scepticii au atacat crestinismul si au batjocorit Biblia pentru c David le-a dat ocazia. Ei aduc n fata crestinilor cazul lui David - pcatul su legat de Urie si Batseba, poligamia sa si apoi sustin c David a fost numit om dup inima lui Dumnezeu; si, din moment ce raportul biblic este corect, Dumnezeu a ndrepttit pe David, cu toate nelegiuirile lui. Mi-a fost artat c David a fost numit om dup inima lui Dumnezeu atunci cnd el era curat si umbla conform sfaturilor lui Dumnezeu. Cnd David s-a deprtat de Dumnezeu si si-a ptat caracterul su neprihnit cu nelegiuirile comise, el nu a mai fost om dup inima lui Dumnezeu. Dumnezeu nu l-a socotit nicidecum neprihnit n pcatele sale, ci l-a trimis pe Natan, profetul Su, cu o osnd nfricostoare la David pentru c el clcase porunca Domnului. Dumnezeu Si-a artat dezacordul fat de faptul c David avea mai multe sotii trimitnd diferite judecti asupra lui si ngduind s i se ntmple rele, pornind din propria lui cas. Teribila nenorocire pe care Dumnezeu a ngduit-o s vin asupra lui David, care odinioar fusese numit om dup inima lui Dumnezeu, constituie {TSB 95} pentru generatiile care au urmat, o dovad c Dumnezeu nu socoteste neprihnit pe nici un om care calc poruncile Sale ci El pedepseste indiscutabil pe cel vinovat, orict de neprihnit si plcut lui Dumnezeu ar fi fost el nainte, n timp ce a urmat pe Domnul n curtie de inim. Cnd cei neprihniti se ntorc de la neprihnirea lor si pentru a face ceea ce este ru, neprihnirea lor trecut nu-i va slava de mnia unui Dumnezeu drept si sfnt. Pcatele sfintilor n Biblie. Brbati de frunte n istoria Bibliei au pctuit n mod grav. Pcatele lor nu sunt ascunse ci sunt raportate cu credinciosie n istoria bisericii lui Dumnezeu mpreun cu pedeapsa de la

Dumnezeu care a urmat nelegiuirilor lor. Aceste momente sunt nregistrate n folosul generatiilor care au urmat si ar trebui s inspire credint n Cuvntul lui Dumnezeu, ele constituind ntmplri autentice. Oamenii care vor s pun la ndoial Cuvntul lui Dumnezeu, sau crestinismul, nu judec impartial si cu sinceritate, ci cu mintea plin de prejudecti iscodesc viata si caracterul pentru a descoperi toate defectele din viata celor ce au fost cei mai strluciti conductori ai lui Israel. Dumnezeu a avut grij s ne lase, n istoria inspiratiei, o descriere vrednic de ncredere a caracterului celor mai buni si mai mari oameni din vremurile acelea. Acesti oameni au fost muritori, prad unui diavol ispititor. Slbiciunile si pcatele lor nu sunt ascunse de noi, ci sunt nregistrate cu credinciosie mpreun cu mustrarea si pedeapsa care a urmat. "Aceste lucruri au fost scrise pentru nvttura noastr peste care a venit sfrsitul veacurilor." Dumnezeu nu a ngduit s se spun prea mult n Cuvntul Su pentru a ridica n slvi virtutile celor mai buni oameni care au trit pe pmnt. Toate biruintele lor si faptele lor bune si mrete au fost puse pe seama lui Dumnezeu. El singur era ndrepttit s primeasc slava, numai El trebuia nltat. El era totul si n toti. Omul era doar o unealt, un instrument slab n minile Sale. Puterea si desvrsirea apartin lui Dumnezeu. Dumnezeu a vzut n om o predispozitie continu de a se ndeprta de El si de a-L uita si de a se nchina creaturii n locul {TSB 96} Creatorului. Iat de ce n-a ngduit Dumnezeu mult laud la adresa omului, pe paginile istoriei sacre. Psalmii pocintei. David s-a pocit de pcatul su n praf si cenus. El a implorat iertarea lui Dumnezeu si nu s-a ferit s-si arate cinta fat de oamenii mari si chiar fat de slujitorii mprtiei Sale. El a compus un psalm de pocint n care a relatat pcatul si cinta sa, psalm despre care el stia c va fi cntat de generatiile viitoare. El dorea ca si altii s nvete din istoria trist a vietii sale. Cntrile pe care le-a compus David au fost cntate de tot Israelul, n special atunci cnd era prezent curtea regal si n fata preotilor, btrnilor si nobililor. El stia c mrturisirea vinovtiei sale avea s fac cunoscute pcatele sale generatiilor viitoare. El si prezenta cazul artnd n cine si-a pus ndejdea si ncrederea pentru

iertare. "Ai mil de mine, Dumnezeule, n buntatea Ta, dup ndurarea Ta cea mare, sterge frdelegile mele! Spal-m cu desvrsire de nelegiuirea mea si curteste-m de pcatul meu!" "Izbveste-m de vina sngelui vrsat si limba mea va luda ndurarea Ta" (Ps. 51, 1.2.14) David nu a dovedit spiritul unui om neconvertit. Dac el ar fi posedat spiritul conductorilor natiunilor din jurul lui, el n-ar fi ngduit lui Natan s-i descrie nelegiuirea sa n culorile cele mai odioase ci ar fi luat viata celui ce si-a fcut cu credinciosie datoria de a-l mustra. Si, n ciuda mretiei tronului su si a puterii sale nelimitate, faptul c a recunoscut cu umilint toate acuzatiile puse pe seama lui, constituie o dovad c el nc se temea de Domnul si tremura la Cuvntul Lui. Urmrile faptelor rele ale lui David. David a fost fcut s simt n mod amarnic roadele faptei sale rele. Fiii si s-au fcut vinovati de pcatele de care el nsusi se fcuse vinovat. Amnon a comis o mare nelegiuire. Absalom s-a rzbunat pe el ucigndu-l. n acest fel, {TSB 97} pcatul lui David a fost continuu readus n mintea sa, iar el a fost fcut s simt toat greutatea nedrepttii fcute fat de Urie si Batseba. (4SG a, 85-89) Avertizri n alte exemple. Mustrarea lui Dumnezeu a fost clar rostit mpotriva brbatilor si femeilor care au pctuit ntinndu-si trupurile si mnjindu-si sufletele prin desfru. Oamenii au exemplele altora, aflati n mprejurri asemntoare, care au fost biruiti de ispititorul si ei stiu c neplcerea lui Dumnezeu se manifest fat de ei... Dumnezeu a condamnat pcatul n toate formele sale. Pcatul desfrului este clar mustrat si condamnat. Brbatii si femeile vor fi judecati potrivit cu lumina care e-a fost dat lor de Dumnezeu. (T.M. 437) Ratiunea sfintit s aib controlul. Orice pasiune nesfintit trebuie tinut sub controlul ratiunii sfintite, prin harul acordat din abundent de ctre Dumnezeu n orice nevoie; nimeni s nu se aseze n mod voit pe un teren pe care ar putea fi atacat de ispit sau s dea cea mai mic ocazie altora s l socoteasc vinovat de imprudent. (1 MCP 237)

O viziune corect cu privire la sine n lumina Cuvntului lui Dumnezeu. Ispitele continue ale lui Satana au ca tint s slbeasc controlul omului asupra propriei sale inimi, s-i submineze puterea de stpnire de sine. El l face pe om s rup legturile care l tin ntr-o unire sfnt, fericit cu Creatorul su. Cci atunci cnd nu mai este n legtur cu Dumnezeu, pasiunea dobndeste control asupra ratiunii si impulsul asupra principiului si omul ajunge pctos n gnd si n fapt; judecata sa este pervertit, ratiunea sa pare a fi slbit si el trebuie s-i ngduie lui Dumnezeu s-l refac, dovedind o perspectiv corect asupra lui nsusi, n lumina Cuvntului lui Dumnezeu. ( 1MCP, 228) {TSB 98} Puterea religiei. Prin ce mijloace poate tine tnrul n fru nclinatiile spre ru si s dezvolte ceea ce este nobil si bun n caracterul su? Vointa, intelectul si emotiile, cnd sunt luate n stpnire de puterea religiei, vor fi transformate. "Orice faceti, fie c mncati, fie c beti, s faceti totul spre slava lui Dumnezeu" (1 Cor. 10, 31), acesta este un principiu fundamental, care trebuie s stea la baza oricrei fapte, a oricrui gnd si motiv, dac ntreaga fiint se afl sub controlul vointei lui Dumnezeu. Viciul si patimile trebuie crucificate. "Pot totul n Hristos care m ntreste" (Fil. 4, 13). Vointa, poftele si patimile se vor scandaliza, cernd tolerant, ns Dumnezeu a sdit n voi dorinte pentru tinte mai nalte, si nu este necesar ca acestea s fie njosite. Asa se ntmpl doar atunci cnd noi refuzm s ne supunem controlului ratiunii si constiintei. Noi trebuie s ne tinem n fru patimile si s dovedim stpnire de sine. Satana urmreste pe tineri. Mintea care nu a fost sfintit nu primeste puterea si mngierea pe care Dumnezeu a pus-o la dispozitia tuturor acelor care vin la El. Exist o neliniste, o preocupare arztoare pentru ceva nou care s satisfac, s fac pe plac si s fascineze mintea si aceast ngduint este numit plcere. Satana are farmece ademenitoare cu care strneste interesul si incit imaginatia tinerilor cu care i tine n cursele sale. Nu v clditi caracterele pe nisip. (Ms. 59, 1900) 12. Clcarea poruncii a saptea

Legea lui Dumnezeu - calea spre fericire. nainte de distrugerea lumii din vechime prin potop, oamenii erau grozav de stricati. Pcatul si nelegiuirile de tot felul dominau pretutindeni. Starea lumii de acum se ndreapt cu grbire spre momentul cnd Dumnezeu va spune, asa cum a spus n vechime: "Duhul Meu nu va rmnea pururea n om" (Gen. 6, 3 p.p.). Unul dintre pcatele cele mai grave care exist n acest veac stricat este {TSB 99} adulterul. Acest pcat nfricostor este practicat ntr-o msur alarmant. Sabatul si institutia cstoriei au fost rnduite de Dumnezeu n Eden pentru a fi pstrate cu sfintenie. Amndou aceste institutii au fost desconsiderate si nu li s-a dat atentie cuvenit de ctre brbati si femei cu inimi pornite numai spre ru. Adulterul un pcat "crestin". Dac cei care calc porunca a saptea, s-ar gsi numai printre cei care nu sustin a fi urmasi ai lui Hristos, rul nu ar fi nici a zece parte din ct este acum; ns pcatul adulterului este comis n mare msur de cei ce sustin c sunt crestini. Att clericii, ct si laici, ale cror nume stau frumos n registrul bisericii se fac n egal msur vinovati de el. Multi dintre cei ce pretind c sunt pastori pentru cauza lui Hristos sunt ca fiii lui Eli care, slujind n lucrurile sfinte, au profitat de slujba lor si s-au implicat n nelegiuiri comitnd adulter, fcnd pe oameni s calce Legea lui Dumnezeu. Cei asemenea lor vor trebui s stea fat n fat cu un raport nfricostor atunci cnd cazurile tuturor vor trece prin fata lui Dumnezeu si vor fi judecati dup faptele comise n trup... Adulterul este unul dintre pcatele teribile ale acestui veac. Acest pcat exist ntre asa-zisi crestini, n toate categoriile. Crestinii sunt chemati s-si aduc trupurile ca o jertf vie pe altarul lui Dumnezeu. "Pcatul s nu mai domneasc n trupul vostru muritor si s nu mai ascultati de poftele lui. S nu mai dati n stpnirea pcatului mdularele voastre, ca pe niste unelte ale nelegiuiri; ci dati-v pe voi nsiv lui Dumnezeu, ca vii, din morti cum erati; si dati lui Dumnezeu mdularele voastre ca pe niste unelte ale neprihnirii" (Rom. 6, 12.13). Dac trupurile celor ce pretind a se jertfi pe altarul lui Dumnezeu ar fi cercetat asa cum erau examinate jertfele iudaice, ct de putini ar fi cei care vor trece testul si ar fi socotiti desvrsiti naintea lui Dumnezeu, sfinti, fr

{TSB 100} prihan si nentinati de pcat! Dumnezeu nu poate accepta nici o jertf care are vreun cusur. Dumnezeu nu poate accepta o jertf vtmat sau bolnav. Jertfa care se aducea naintea lui Dumnezeu se cerea a fi sntoas n toate privintele, fr pat si de valoare. Originea faptelor necurate. Nimeni nu poate proslvi pe Dumnezeu n trupul su, asa cum cere El, n timp ce calc Legea lui Dumnezeu. Dac trupul ncalc porunca a saptea, acest lucru se face dup ceea ce mintea a dictat trupului. Dac mintea nu este curat, trupul se va angaja n mod natural n fapte stricate. Curtia nu poate exista n sufletul unuia care cedeaz trupul su unor fapte necurate. Dac trupul slujeste desfrului, mintea nu poate rmne consacrat fat de Dumnezeu. Pentru a pstra o minte sfintit, corpul trebuie pstrat cu cinste si sfintenie. Mintea va sluji atunci Legea lui Dumnezeu si se va supune de bun voie ascultrii de tuturor cerintelor ei. Atunci, ca si apostolul, cei n cauz si vor putea face din mdularele lor unelte ale neprihnirii... Nici o bucurie adevrat n viat pentru cei pctosi. Domnul a fcut pe om desvrsit; ns el a czut, s-a degradat pentru c refuz s se supun cerintelor pe care Legea lui Dumnezeu le are fat de el. Toate pasiunile omului, dac vor fi tinute nstpnire si vor fi cluzite n directia cea bun, vor contribui la sntatea lui fizic si moral si i vor asigura mult fericire. Desfrnatul, curvarul si cel nenfrnat nu se bucur de viat. Nu poate exista bucurie adevrat pentru clctorul Legii lui Dumnezeu. Domnul stie acest lucru, de aceea pune restrictii omului. El cluzeste, porunceste si interzice spre binele lui... Domnul stie bine c fericirea copiilor Si depinde de supunerea fat de autoritatea Sa si de trirea n ascultare de aceast lege sfnt, dreapt si bun de guvernare. Gndurile si faptele sunt cunoscute lui Dumnezeu. Multi merg nainte si ascund faptul c ei comit adulter si totusi Dumnezeu {TSB 101}

stie ce fac ei. El stie ce face omul. El nu si poate ascunde nelegiuirile de Dumnezeu. n aparent, el se poate comporta asa cum se cuvine n familie, si n comunitatea de oameni n mijlocul crei vietuieste si s fie considerat ca un om de treab . ns oare nu se nseal singur gndind c Cel Prea nalt nu stie ce face el? Nelegiuirea sa este vzut de Maiestatea cerurilor. Cel care este nalt si proslvit, a crui slav umple templul, vede si cunoaste chiar si gndurile si intentiile ascunse ale inimii celui care clac Legea, care se njoseste prin sine nsusi n vzul ngerilor curati, fr pcat, care nregistreaz toate faptele fiilor oamenilor. Pcatul su nu doar c este vzut, dar si este consemnat de ctre ngerul raportor. Cel care calc Legea lui Dumnezeu poate merge nainte un timp fr a fi cunoscut de ceilalti; ns, mai curnd sau mai trziu, va fi surprins descoperit si condamnat. Oricine ndrzneste s calce Legea lui Dumnezeu va simti pe propria lui piele c "este pietroas calea celor stricati." (RH., 8 martie, 1870) Ochiul atotvztor al lui Dumnezeu. Dac ne-am obisnui cu gndul c Dumnezeu vede si aude tot ce facem si spunem noi si tine un raport credincios al cuvintelor si faptelor noastre si c odat vom sta fat n fat cu toate acestea, ne-am teme s mai pctuim. Fie ca tinerii s nu uite c oriunde s-ar afla, si orice ar face, ei se afl n prezenta lui Dumnezeu. Nimic din comportamentul nostru nu scap neobservat. Nu ne putem ascunde cile de Cel Prea nalt. Legile omenesti, desi uneori sunt severe, sunt adesea nclcate fr a se descoperi acest lucru si deci nepedepsite; ns nu asa stau lucrurile n privinta Legii lui Dumnezeu. Cel mai ntunecat miez de noapte nu l poate acoperi pe cel vinovat. El se poate crede sigur ns pentru fiecare fapt exist martori nevzuti. Chiar motivele ascunse ale inimii sunt cunoscute cercetrii divine. Fiecare fapt, fiecare cuvnt, {TSB 102} fiecare gnd este nsemnat ca si cnd ar fi o singur persoan n toat lumea si atentia cerului este concentrat asupra acelei persoane. (PP, 217, 218)

Pretinsii pzitori ai poruncilor - vinovati. Chiar unii dintre cei ce pretind c pzesc poruncile lui Dumnezeu sunt vinovati de pcatul adulterului. Ce as putea spune oare pentru a le trezi simturile amortite? Principiul moral pus la loc de cinste devine singura arm sigur pentru suflet. (2 T, 352) Cu cnt este mai mare cunostinta, cu att este mai mare pcatul. Nu toti cei care pretind a pzi poruncile lui Dumnezeu si tin trupurile n cinste si sfintenie. Solia cea mai solemn care a fost ncredintat vreodat muritorilor a fost dat acestui popor si ei pot avea o influent puternic dac vor s fie sfintiti prin aceasta. Ei pretind a sta pe platforma cea mai nalt a adevrului vesnic, pzind toate poruncile lui Dumnezeu, de aceea, dac se complac n pcat, dac vor comite desfru si adulter, nelegiuirea lor este de zece ori mai mare dect a clasei pe care am mentionat-o nainte (adventistii de ziua nti) care nu recunosc Legea lui Dumnezeu. l dezonoreaz si arunc ocar asupra adevrului, nclcnd preceptele acestuia, ntr-un mod cu totul special. Exemplul trist al lui Israel. Tocmai rspndirea acestui pcat, desfrul, n vechiul Israel, a fost ceea ce a dus la manifestarea vdit a neplcerii lui Dumnezeu judectile Sale au urmat imediat dup comiterea odiosului pcat, mii dintre ei au czut si trupurile lor ntinate de pcat au fost lsate n pustie... "Aceste lucruri li s-au ntmplat ca s ne slujeasc drept pilde si au fost scrise pentru nvttura noastr, peste care au venit sfrsitul veacurilor. Astfel dar, {TSB 103} cine crede c st n picioare, s ia seama s nu cad" (1 Cor. 10, 11.12). Adventistii de ziua a saptea, mai presus de orice alti oameni din lume, trebuie s fie modele de evlavie, sfintenie a inimii si vorbirii. (2 T., 450, 451) 13. Cum facem fat gndurilor si sugestiilor necurate Nevoia de vedere spiritual clar. Nu a mai fost niciodat vreun timp cnd crestini, brbati si femei, n toat umblarea vietii lor, s aib o mai mare nevoie de vedere clar spiritual ca acum. Nu suntem n sigurant dac l pierdem din vedere pe Domnul Hristos chiar si o singur clip. Urmasii Si trebuie s se roage, s cread n El si s-L iubeasc cu ardoare.

n vederea curtirii templului sufletului de stricciunea sa natural, trebuie fcut o lucrare minutioas. Crestinul trebuie s fie mereu n stare de alert pentru a se mpotrivi tendintei spre desfru care se furiseaz printre cei care pretind a fi sfintiti. Cnd inimile noastre sunt curate, splate si albite n sngele Mielului, va avea loc naintarea noastr n acea experient care a fost subliniat n minunata rugciune a Domnului Isus: "Si Eu nsumi M sfintesc pentru ei, ca si ei s fie sfintiti prin adevr" (Ioan 17, 19). Ce s-ar putea spune despre acel om care a fost mult binecuvntat n calitatea sa de nvttor al neprihnirii si totusi, n timp de ispitire, este atras ntr-o curs pctoas? Satana a venit la el n forma unui nger din ceruri asa cum a venit si la Domnul Hristos n pustie, si a obtinut victorie... Satana se deghizeaz ntr-un nger de lumin. Satana caut cu cea mai mare asiduitate s-i prind n curs pe acei care au acut cea mai mult lumin. El stie c, dac i poate nsela, ei vor putea, cluziti de el, s mbrace pcatul n hainele neprihnirii si s conduc pe multi pe ci gresite. M adresez tuturor: vegheati, cci Satana sub forma unui nger de lumin, umbl n toate adunrile de lucrtori crestini si n fiecare biseric, ncercnd s cstige pe {TSB 104} membrii de partea sa. Mi s-a poruncit s dau poporului lui Dumnezeu avertizarea: "Nu v nselati; Dumnezeu nu se las batjocorit" (Gal. 6, 7). Blestemul pcatului. O, de ar lua brbati si femeile seama si dac s-ar ntreba ce se cstig prin clcarea legii lui Dumnezeu! n toate timpurile si n toate locurile, n orice si n fiecare mprejurare, clcarea de lege este o greseal teribil, o dezonoare la adresa lui Dumnezeu si un blestem pentru om. Asa trebuie s o privim orict de nevinovat ar prea pretextul si oricine ar fi comis-o. Ca ambasador al lui Hristos, v implor pe voi care sustineti a avea adevrul prezent. S respingeti orice aparent de necurtie, si s nu frecventati societatea acelora care v-ar putea ademeni spre lucruri necurate sau desfrnate. Fie-v scrb de aceste pcate stricate si manifestati fat de ele cea mai intens ur. Fugiti de cei care, chiar si n vorbire si las mintea s se abat pe aceast crare "cci din prisosul inimii vorbeste gura" (Mat. 12, 34). Feriti-v de ei ca de lepr. Fac apel la toti

cei care au avut ncredere n acesti prefcuti ale cror vieti nu sunt nobile si a cror vorbire nu este curat, s-i msoare dup regula Evangheliei: "La Lege si la mrturie; cci dac nu vor vorbi astfel, este pentru c nu este lumin n ei" (Is. 8, 20; K.J.V). Fie ca oglinda lui Dumnezeu s reflecte asupra lor si s discearn defectele caracterului lor moral. Caracterul respingtor al pcatului. Noi trim ntr-un veac al lumii cnd exist o putere fascinant, hipnotic la toti din acea clas care are o aparent nseltoare n privinta pcatului, care nutresc n ascuns gnduri necurate, si care apar ca niste ngeri de lumin n timp ce sunt slujitori ai pcatului. Ei nu simt caracterul respingtor al pcatului sau judecata care va aduce pedeapsa din partea lui Dumnezeu asupra pctosului. Tremur pentru aceia care nu sunt cu totul n gard si care vor fi n pericolul de a fi nselati si ntinati. Ca {TSB 105} slujitoare a lui Isus Hristos, v avertizez s evitati compania acestei clase de oameni. Nu-i lsati n casele voastre, nici nu le spuneti bun venit. Desprtiti-v de ei, pentru c ei ntineaz pn si aerul pe care l respirati... Asa cum Moise a cerut lui Israel s plece din preajma corturilor lui Core, Datan si Abiram, noi cerem tuturor s plece din preajma acestor oameni stricati, s-i lase singuri s sufere oprobiul si pedeapsa pentru nelegiuirile lor. Satana n chip de om. Pentru c Dumnezeu mi-a artat ct sunt de respingtoare pentru El aceste pcate scrboase si deoarece ele se nmultesc continuu n lumea noastr, si se furiseaz si n bisericile noastre, v avertizez s nu dati loc diavolului. Fugiti de amgitor. Desi este pastor, el este Satana n forma unui om. El a mprumutat podoaba cerului pentru a putea sluji mai bine stpnului su si pentru a nsela sufletele. Nu trebuie s dati loc nici mcar pentru o clip sugestiilor necurate, camuflate. Nu v ngduiti acest lucru. Mustrati-i, nu v asociati cu ei, nici mcar nu mncati (cu ei). Nu priviti cu usurint cuvintele care v-ar nnegura curtia sufleteasc. Chiar numai a da ascultare unei sugestii necurate va mnji sufletul tot asa dup cum apa necurat, murdar, mnjeste canalul prin care trece. Transparente ca lumina soarelui. Preferati mai degrab srcia, desprtirea de prieteni, pierderile, batjocura sau orice fel de suferint, dect s v ntinati sufletul cu pcat. Mai bine moartea dect dezonoarea si clcarea Legii

lui Dumnezeu, ar trebui s fie motoul fiecrui crestin. Ca popor ce se pretinde reformator, detintorul comorii celor mai sacre, solemne si curate adevruri ale Cuvntului lui Dumnezeu, noi trebuie s ridicm standardul mult mai mult dect este n prezent. Trebuie luat atitudine fat de pcat, si pctosi n biseric, pentru ca oamenii s se team de Dumnezeu. Adevrul si curtia ne cer s facem o lucrare mai minutioas pentru curtirea taberei de acani. Fie ca cei din pozitii de rspundere s nu ngduie pcatul la vreun {TSB 106} frate. S i se arate c ori se las de pcat, ori se desparte de biseric. Cnd membrii bisericii se poart ca adevrati urmasi ai blndului si smerit Mntuitor, ei nu vor mai ascunde si nu vor scuza pcatul. Toti se vor strdui s actioneze totdeauna ca n prezenta lui Dumnezeu. Ei si vor da seama c ochiul lui Dumnezeu este totdeauna asupra lor si chiar cel mai tainic gnd i estre cunoscut. Caracterul, motivele, dorintele si scopurile sunt la fel de transparente ca si lumina soarelui n ochii Celui Atotstiutor. Pericolul ngduirii pcatului. Este clar c cei mai multi oameni nu acord atentie acestui lucru deoarece ei nu se cultiv din punct de vedere spiritual si nu si msoar caracterul dup standardul de neprihnire al lui Dumnezeu. Ei nu au acea constient continu a faptului c cei care ncalc Legea lui Dumnezeu vor trebui s dea socoteal n fata barei de judecat a lui Dumnezeu si aceasta este un lucru nfricostor. Viata trebuie pus n rnduial si modelat ca si cum aceasta s-ar face n prezenta marelui Stpn. Puteti voi care sustineti c primiti o lumin mult mai mare fat de alti oameni de pe fata pmntului, s fiti multumiti cu un nivel sczut? O, ct struint si seriozitate ar trebui noi s cut dup prezenta divin pentru ca nu doar s pretindem c trim adevrul solemn c sfrsitul tuturor lucrurilor este aproape si judectorul ntregului pmnt bate la us! Cum puteti oare s nu luati aminte la cerintele Sale drepte si sfinte? Cum le puteti clca chiar n prezenta lui Iehova? Cum puteti pctui fr s v gnditi la consecinte? Puteti voi nutri gnduri nesfinte si patimi josnice n fata ngerilor curati si a Mntuitorului, care S-a dat pe Sine nsusi pentru voi, ca s v poat rscumpra din orice nelegiuire si s-Si curteasc pentru Sine un popor deosebit, plin de rvn pentru fapte bune? Putem noi

oare s fim fr vin si n acelasi timp s pctuim naintea lui Dumnezeu? Meditnd la aceasta, n lumina care strluceste de la crucea lui Hristos, nu ni se pare c pcatul este prea meschin, prea periculos, prea nfricostor ca s v puteti permite s pctuiti? {TSB 107} Fr pat si fr mnjitur pn la sfrsit. Necurtii pctoase! Pctoase au fost ntotdeauna, ns cu ct mai mult sunt ele acum, cnd ne aflm chiar la hotarele lumii vesnice! M adresez poporului meu. Dac v apropiati mai mult de Isus si cutati s v mpodobiti mrturisirea de credint printr-o viata ordonat si o vorbire evlavioas, picioarele voastre nu se vor mai abate pe crri interzise. O, dac a-ti veghea, dac ati veghea continuu n vederea rugciunii; dac a-ti face totul ca n prezenta lui Dumnezeu, nu ati mai ceda n fata ispitei si v-ati putea pstra ndejdea curat fr pat, fr mnjitur pn la sfrsit! Dac v pstrati ncrederea neclintit de la nceput pn la sfrsit, toate umblrile voastre vor fi ntemeiate pe Dumnezeu si ceea ce harul a nceput, slava va ncununa n mprtia Dumnezeului nostru. "Roada Duhului este dragostea, bucuria, pacea, ndelung rbdare, buntatea, facerea de bine, credinciosia, blndetea, nfrnarea poftelor. mpotriva acestor lucruri nu este lege" (Gal. 5, 22.23). Dac Hristos este n noi, vom rstigni firea pmnteasc cu poftele si patimile ei. (Ms. 9, 1880) Curtia de inim. Acceptnd pe Hristos ca Mntuitor al su personal omul este adus n aceeasi relatie apropiat cu Dumnezeu si se bucur de favoarea Sa deosebit ntocmai ca propriul Su Fiu. El este onorat si slvit si strns legat de Dumnezeu, viata sa fiind ascuns cu Hristos n Dumnezeu. O, ce dragoste, ce dragoste minunat! Aceasta este nvttura mea despre curtia moral. ntunecimea necurtiei nu va fi nici mcar pe jumtate eficient n dezrdcinarea pcatului pe ct este prezentarea acestor teme mrete si nnobilatoare. Domnul nu a dat femeilor menirea s asalteze pe brbati si s-i incite la necurtie si lips de abstinent. Ele creeaz senzualitate n loc s-o dezrdcineze. Biblia si numai Biblia ne-a

{TSB 108} dat singurele adevrate lectii despre curtie. Dup aceea s se predice Cuvntul. Hristos, jertfa pentru pcat. Acesta este harul lui Dumnezeu, aceasta este dragostea cu care ne-a iubit El pe cnd noi eram morti n greselile si pcatele noastre, vrjmasi n mintea noastr prin lucrri nelegiuite, slujind patimilor si plcerilor, robi ai pcatului si a lui Satana. Ce dragoste a manifestat Domnul Hristos devenind jertfa pentru pcatul nostru! Prin lucrarea Duhului Sfnt, sufletele sunt conduse s gseasc iertare de pcate. Curtia si sfintenia vietii lui Isus asa cum sunt prezentate n Cuvntul lui Dumnezeu au mai mult putere de a transforma caracterul dect toate eforturile care s-ar depune pentru a descrie pcatele si nelegiuirile oamenilor si urmrile sigure ale acestora. O privire prin credint la Mntuitorul nltat pe cruce va da mai mult curtie mintii si inimii de orice mnjitur dect toate explicatiile stiintifice date de cea mai iscusit limb. Iertare la cruce. n fata crucii, pctosul vede ct de mult difer caracterul su de cel al lui Hristos. El vede teribile consecinte ale clcrii sale de lege; el ajunge s urasc pcatul pe care l-a nfptuit si se prinde de Isus prin credint. El si-a judecat starea de necurtie n lumina prezentei lui Dumnezeu si a inteligentelor ceresti. Etalonul su de msur a fost crucea. El a fost cntrit n balanta sanctuarului. Curtia Domnului Hristos l-a fcut s-si dea seama de propria lui necurtie n cele mai odioase culori. El se ntoarce de la pcatul care l-a mnjit; el priveste la Isus si trieste. El descoper caracterul Domnului Hristos ca fiind atrgtor, cu totul captivant si impuntor, caracterul Aceluia care a murit pentru a-l elibera de sub urtenia pcatului si, cu buze tremurnde si ochi nlcrimati mrturiseste: "El nu a murit n zadar pentru mine." (Scrisoarea 102, 1894) {TSB 109} Partea VI-a - Alte rele sexuale 14. Excesul sexual n cadrul cstoriei

Celibatul nu este recomandat. Stimate frate: vreau s-ti prezint cteva lucruri cu privire la pericolele care amenint lucrarea din prezent. Lucrarea Annei Philips [ntr-o "mrturie" scris la 10 august 1892, Anna Rice Phillips afirma: "A sosit timpul despre care a scris Pavel cnd a zis: 'Iat ce v spun, fratilor, timpul este scurt, si cei ce au sotii s fie ca si cnd nu ar avea... 'Satana v va face s simtiti c nu puteti renunta la acel lucru, care vi se cuvine de drept, ns oare aceasta a vrut s spun Dumnezeu?" (White Estate Document, dosar 363)] nu poart semntura cerului. Eu stiu ce spun. n experienta noastr de nceput, cnd cauza noastr se afla n faza de pruncie am mai avut de ntmpinat asemenea manifestri. Multe astfel de descoperiri au fost date si a fost o lucrare neplcut s facem fat acestui element si s nu-l lsm s-si fac loc. Unele lucruri afirmate n aceste descoperiri s-au mplinit si aceasta a fcut ca unii s le accepte ca fiind autentice. {TSB 110} Cei care s-au angajat n aceast lucrare nu au fcut parte dintr-o clas superficial imoral; ci au fost persoane dintre cei mai devorati lucrtori. Satana a prins ocazia de a trage foloase de pe urma acestei stri de lucruri si s dezonoreze cauza lui Dumnezeu. Cei care s-au socotit ei nsisi n stare s treac cu bine prin ispitele care vizau nclinatiile lor carnale au fost biruiti si unii dintre brbatii si femeile necstorite au fost siliti s se cstoreasc. Mi-e team pentru cei ce simt povara lucrrii n aceast directie. Satana lucreaz asupra imaginatiei astfel c, n loc de curtie, rezultatul este necurtie. (Scrisoarea 103, 1894) Domnul Isus nu a impus celibatul nici unei clase de oameni, El nu a venit s distrug relatia sfnt a cstoriei, ci s o nalte si s o readuc la sfintenia ei originar. El priveste cu plcere asupra relatiei familiale n care predomin iubirea sacr si neegoist. (AH, 121) Irosirea energiei vitale. Multi printi nu detin cunostinta pe care ar trebui s o aib n cadrul vietii de cstorie. Ei nu sunt n gard pentru ca Satana s nu trag foloase de pe urna lor si s le tin sub control mintile si vietile. Ei nu vd c Dumnezeu le cere s se fereasc n viata de cstorie de orice fel de excese. Doar ctiva socotesc c este o datorie religioas aceea de a-si stpni patimile. Ei s-au unit prin cstorie cu persoana pe care au ales-o ei si de aceea gndesc c legmntul cstoriei sfinteste ngduirea patimilor josnice. Chiar brbati si

femei care pretind c sunt evlaviosi dau fru liber patimilor josnice si nici nu se gndesc c Dumnezeu i va trage la rspundere pentru irosirea energiei vitale, ceea ce slbeste ntregul organism. ngduint sexual excesiv. Legmntul cstoriei acoper pcate de nuanta cea mai ntunecat. Brbati si femei care sustin c sunt {TSB 111} evlaviosi si njosesc trupurile prin ngduirea patimilor stricate, si astfel se njosesc pe ei nsisi la nivelul celui mai de jos animal. Ei fac abuz de puterile pe care le-a dat Dumnezeu spre a fi pstrate cu sfintenie si onoare. Sntatea si viata sunt sacrificate pe altarul parimii josnice. Puterile cele nalte, nobile sunt aduse n supunere fat de nclinatiile animalice. Cei care pctuiesc nu sunt constienti de urmarea actiunilor lor. Dac ar putea vedea toti ct suferint si atrag asupra lor nsisi prin propria lor ngduint pctoas atunci ar intra n panic, iar unii, cel putin vor face astfel nct s evite pcatul care are urmri att de nspimnttoare. Pentru o mare clas consecintele sunt att de teribile nct moartea ar fi de preferat unei asemenea vieti; multi mor prematur, vietile lor fiind sacrificate prin aceast ngduint excesiv a patimilor animalice. Si totusi ei socotesc s nu pctuiesc din moment ce sunt cstoriti. Brbati si femei, ntr-o zi veti afla ce este patima si care sunt urmrile satisfacerii ei. Patima josnic se poate ntlni la fel de bine, att n cadrul relatiei de cstoriei, ct si n afara ei. (RH, 19 sept. 1899) Demnitatea si respectul de sine al sotiei. Multi asa-zisi crestini care au trecut prin fata mea mi s-au prut lipsiti de limit n ce priveste moralitatea. Ei sunt mai mult animale, dect fiinte de origine divin. De fapt, ei sunt cu totul animale. Brbatii de acest fel si njosesc cu totul sotia pe care au promis c o vor iubi si proteja. Ea a fost fcut un instrument care s slujeasc satisfacerii patimilor josnice, depravate. Si foarte multe femei se supun pentru a deveni sclave ale patimii animalice; ele nu si pstreaz trupurile n sfintenie si cinste. Sotia nu are parte de demnitatea si respectul de sine pe care le-a avut nainte de cstorie. {TSB 112}

Aceast institutie sfnt ar fi trebuit s i pstreze si s-i sporeasc respectul feminin si demnitatea sfnt; ns feminitatea ei cast, demn, pioas a fost mistuit pe altarul pornirilor josnice; ea s-a sacrificat pentru a fi pe plac sotului ei. Curnd ea nu mai are respect pentru sotul ei care nu tine cont de legile crora i se supune pn si creatura brut. Viata de cstorie devine un jug amarnic, cci dragostea moare iar locul i este luat de lips de ncredere, gelozie si ur. Lipsa de ncredere ntre sot si sotie. Nici un brbat nu-si poate iubi cu adevrat sotia cnd aceasta i se supune orbeste si devine sclava lui si slujeste patimilor lui depravate. Prin supunerea ei pasiv ea pierde de fapt valoarea pe care o avusese odat n ochii lui. El o vede cobornd de la tot ce poate fi nlttor la lucruri josnice; si n curnd o va suspecta c se va supune la fel de inofensiv altuia la fel de josnic ca si el. El ajunge s-i pun la ndoial curtia, consecventa, se satur de ea si caut noi tinte pentru a-si strni si dezlntui patimile lui diavolesti. Legea lui Dumnezeu nu este luat n seam... Sotia, la rndul ei, devine geloas pe sot si l suspecteaz c, dac i se va ivi ocazia, va proceda si cu alta asa cum procedeaz cu ea. Ea simte c nu mai este condus de Dumnezeu si nici nu se mai teme de El; toate acestea sunt drmate de patimile destrblate, tot ceea ce este asemenea divinului n sot ajunge s fie contrulat de patimi josnice,brute. Natura distrugtoare a excesului sexual. Cnd sotia cedeaz trupul ei si mintea ei stpnirii sotului ei, supunndu-se pasiv vointei lui n toate lucrurile, sacrificndu-si constiinta, demnitatea si chiar identitatea ei, ea pierde ocazia de-a exercita acea influent puternic nspre bine pe care ar trebui s o aib, pentru a-si nlta sotul. Ea i poate nmuia firea lui nenduplecat si influenta ei sfintitoare ar trebui {TSB 113} exercitat pentru a rafina si curti. Determinndu-l s se lupte cu seriozitate pentru a-si stpni patimile si s fie mai spiritual, pentru ca, mpreun, s fie prtasi de natur divin, scpnd de ntinarea care este n lume prin pofte.

Puterea influentei poate fi mare pentru a cluzi mintea spre teme nalte si nobile, nltndu-se deasupra ngduintelor senzuale pe care inima nerenscut le caut n mod natural. Dac sotia simte c pentru a fi pe plac sotului ei trebuie s coboare la acest standard atunci cnd pornirea animalic a acestuia este temelia dragostei sale si i ia n stpnire actiunile sale, ea nu este pe plac lui Dumnezeu; pentru c ea nu exercit o influent sfintitoare asupra sotului ei. Dac ea simte c trebuie s se supun pasiunile sale animalice fr nici un cuvnt de protest, atunci ea nu ntelege care este datoria ei nici fat de el, nici fat de Dumnezeu. Excesul sexual va distruge n cele din urm plcerea pentru momentele devotionale si va lua din creier substanta necesar pentru hrnirea organismului si i va epuiza n cea mai mare msur vitalitatea. Nici o sotie nu trebuie s contribuie n acest fel la lucrarea de distrugere a sotului ei. Ea nu va face astfel dac este luminat si i iubeste cu adevrat... Pstrarea mintii si a trupului. Fie ca brbatii si femeile temtoare de Dumnezeu s se trezeasc la datorie. Multi dintre asa-numitii crestini au nervii si creierul amortite datorit necumptrii n aceast directie. Oasele si mduva multora dintre asa-zisii crestini care sunt socotiti oameni buni, care plng si se roag si care au functii nalte, sunt putrede si trupurile lor ntinate nu vor trece niciodat de portile cettii vesnice. O, dac as putea s-i fac pe toti s nteleag obligatia pe care o au fat de Dumnezeu de a pstra sntatea, mintal si fizic a organismului n cea mai bun stare pentru a putea face un serviciu desvrsit Fctorului lor... {TSB 114} Transmiterea viciului de la printi la copii. nc din tinerete, ei si-au slbit creierul si si-au subminat puterile trupului prin satisfacerea patimilor animalice. Tgduirea de sine si cumptarea ar trebui s fie lozinca n viata lor de cstorie; atunci copiii care li se vor naste nu vor mai fi att de predispusi a avea organele morale si intelectuale slbite iar pe cele animalice puternice. Viciul n copii este aproape universal. S nu existe oare o cauz? Cine le-a pus amprenta pe caracter? Fie ca Domnul s deschid ochii tuturor spre a vedea c se afl pe un teren periculos!

Dup tabloul care mi-a fost prezentat n legtur cu stricciunea brbatilor si femeilor care pretind c sunt credinciosi, m-am temut de-a binelea c-mi voi pierde ncrederea n oameni. Am vzut o letargie nfricostoare aproape asupra tuturor. Este aproape imposibil s-i trezim pe cei care ar trebui s fie treziti spre a fi constienti c Satana are putere asupra mintii lor. Ei nu sunt constienti de stricciunea care misun pretutindeni n jurul lor. Satana le-a orbit mintile si le-a amortit n nepsare fireasc. Esecurile strduintelor noastre de a face pe altii s nteleag marile pericole care asalteaz sufletele m-au fcut uneori s m tem c ideile mele legate de depravarea inimii omenesti sunt exagerate. ns cnd ne sunt prezentate fapte care arat slutenia acelora care au ndrznit s slujeasc n lucrurile sfinte n timp ce inima lor era stricat, a acelora ale cror mini ptate de pcat au profanat vasele Domnului, sunt sigur c nu am descris tabloul nici de cum prea puternic. [ Cele dou articole din Review and Herald, publicate pe data de 19 si 26, au purtat titlul: "Crestinismul n relatia de cstorie".] (RH, 26 sept. 1899) Abuz n privilegiile sexuale. Fie care sotul si sotia s se dovedeasc a fi un ajutor unul {TSB 115} pentru cellalt n viata de cstorie. S ia seama care este pretul fiecrei ngduinte n necumptare si senzualitate. Aceste ngduinte nu sporesc dragostea si nici nu o nalt sau o nnobileaz. Cei care si vor ngdui patimi animalice, si vor fi depravati vor pune cu sigurant asupra copiilor lor amprenta practicilor josnice, grosolnia propriei lor stricciuni fizice si morale. (Ms, 3, 1897). Excesul n lucrurile ngduite constituie un pcat cumplit. (4 T, 505) Cei care pretind c sunt crestini... trebuie s ia bine seama la urmrile fiecrui privilegiu din cadrul relatiei de cstorie si s stie c principiul sfnt trebuie s constituie baza oricrei actiuni. (2 T, 380) Importanta vital a exemplului bun. Patimile animalice, nutrite si ngduite, devin foarte puternice n acest veac si rele nespuse n viata de cstorie sunt urmrile sigure ale acestora. n loc ca mintea s se dezvolte si s aib putere de stpnire, nclinatiile animalice domnesc asupra puterilor mai nalte si nobile pn sunt aduse n supunerea fat de nclinatiile animalice. Care este rezultatul? Delicatele organe ale femeilor sunt epuizate peste

msur si se mbolnvesc; sarcinile nu mai sunt sigure; se face abuz de privilegiile sexuale. Brbatii si ntineaz propriile lor trupuri; iar femeile devin niste slugi pentru pat, pentru satisfacerea patimilor lor josnice pn ce nu mai exist temere de Dumnezeu n ochii lor... Nimic n afar de adevrul lui Dumnezeu nu-l poate face pe om ntelept si n stare a se mentine astfel. Dac vrem s obtinem viata vesnic, dac vrem s ne formm un caracter sfnt pentru a putea ajunge n prezenta Domnului Dumnezeu, {TSB 116} si n societatea ngerilor sfinti, atunci de ce nu ar da aceast nvttura profesorii, medicii si predicatorii prin poporul lor exemplu? De ce nu au ei acea dragoste arztoare pentru sufletele pentru care a murit Hristos? Dac omul doreste s ajung nemuritor, el trebuie s fie n armonie cu Dumnezeu. Adevratul ucenic n scoala lui Hristos al crui spirit este n armonie cu Spiritul lui Dumnezeu, nu doar c va nvta continuu el nsusi, ci n aceeasi msur n care nvat el nsusi va nvta si pe altii, reflectnd continuu lumin, detasndu-se de pcatele obisnuite, predominante ale acestei generatii ndrtnice si destrblate... Un crestin trebuie s urmreasc ncontinuu Modelul su si s imite exemplul lui Isus. Atunci un spirit tun va nsufleti viata si caracterele celor din jurul su. Dac l-am cuta pe Dumnezeu zi de zi cu rugciune sincer, umil, pentru a primi lumin si cluzire, atunci am sti n mod sigur ce cale s apucm; practicile nesfinte si multele planuri nesfinte ar fi respinse, iar Domnul Isus ar deveni regula vietii. (Ms. 14, 1888) Pasiuni josnice si o minte nesntoas. Trebuie vegheat continuu asupra pasiunilor lor josnice. Se face abuz de faculttile de perceptie, se face abuz n mod teribil atunci cnd se ngduie patimilor s se dezlntuie. Atunci cnd sunt ngduite patimile, sngele, n loc de a circula n toate prtile corpului, usurnd astfel inima si limpezind mintea, este chemat ntr-o cantitate excesiv nspre organele interne. Urmarea este boala. Mintea nu se poate nsntosi pn cnd rul nu este sesizat si ndreptat. (Ms. 24, 1900) ngduinta slbeste puterile morale. Pavel spunea: "Cu mintea eu slujesc Legii lui Dumnezeu." ntunecati aceast

{TSB 117} minte prin ngduirea poftei animalice si a patimilor si puterilor morale vor fi slbite, astfel nct lucrurile sacre si cele comune vor ajunge s fie puse la acelasi nivel. 15. Atingerile, pipitul si sexul premarital nflcrarea nebun, nu iubire. Ai petrecut ore trzii n compania ei pentru c amndoi erati ndrgostiti nebuneste. Ea pretinde c te iubeste ns stie c nu este acea dragoste care vine dintr-o inim sincer. Satana tia prins sufletul n curs. Mi-a fost artat c erai fascinat, amgit si c Satana tresalt c o femeie care nu are acele trsturi de caracter care s o fac n stare a fi o sotie fericit si s poate face un cmin fericit ar reusi s te despart de mama care te iubeste cu o dragoste statornic. n numele Domnului, nu-ti mai ndrepta atentia ctre Mattie F. si nu te cstori cu ea - nu aduce scandal asupra cauzei lui Dumnezeu ... Intimitatea pe care ai avut-o cu Mattie nu te-a adus mai aproape de Domnul si nici nu te-a sfintit prin adevr... Mattie asteapt s ncheie o cstorie cu tine si tu ai ncurajat-o s astepte acest lucru prin atentia dat. Vei alege tu ca sotia ta pe aceast femeie ndrtnic ce te va desprti de mama ta si de poporul lui Dumnezeu? Mai bine s v cstoriti dect s continuati cu gesturi nepotrivite. Dac mergeti pe calea pe care o urmati, ar fi mult mai bine s te cstoresti cu ea, pentru c ceea ce faci tu este n contradictie cu voia lui Dumnezeu n ce priveste cstoria voastr. Satana si ndeplineste scopul pe deplin. Dac atmosfera pe care o degaj prezenta ei ti este cea mai plcut, dac ea ntruneste standardul tu cu privire la ceea ce astepti de la sotia ta care s stea n capul familiei tale; dac dup ce vei fi judecat cu calm, n lumina dat tie de Dumnezeu, vei socoti c exemplul ei este vrednic de imitat {TSB 118} poti s te cstoresti cu ea ca s fii n preajma ei si s v purtati asa cum se poart sotii unul fat de cellalt. n starea n care te afli, aproape c ti-ai ruinat viata. Dac doresti ca pe durata vietii s te bucuri de compania lui

Mattie, asa cum se pare c stau lucrurile acum, iar tu esti fascinat de acest lucru, de ce s nu faci un pas mai departe si s faci din ea protectorul tul legal cu dreptul de necontestat de a consacra timpul companiei acesteia si s fii fermecat de prezenta ei sear de sear? Faptele tale si felul tu de a conversa constituie o ofens la adresa lui Dumnezeu. ngerii lui Dumnezeu tin raportul cuvintelor si faptelor tale. ti-a fost dat lumin ns tu nu i-ai acordat atentie. Calea pe care ai pornit este o rusine pentru cauza lui Dumnezeu. Comportarea ta este nepotrivit si necrestineasc. Cnd v aflati unul n preajma celuilalt, unul n bratele celuilalt aproape toat noaptea, n pat... voi dati ocazia vrjmasului s judece pe poporul nostru si s-l socoteasc deficitar la capitolul moralitate. (Scrisoarea 3, 1879) nclcarea poruncii a saptea. Mi-ai fost artat n compania ei (a lui Mattie) n timpul orelor de noapte; tu stii cel mai bine n ce fel au fost petrecute aceste ore. Tu m-ai chemat s-ti spune dac ai nclcat poruncile lui Dumnezeu. Te ntreb eu pe tine, nu le-ai clcat? Cum ati petrecut timpul, sear dup sear mpreun? Pozitia, atitudinea sentimentele voastre au fost astfel, nct ati dori ca ele s fie nregistrate n locasul ceresc? Am vzut, am auzit lucruri care ar face pe ngeri s roseasc... Nici un tnr nu ar trebui s se poarte asa cum ai fcut tu cu Mattie, dac nu este cstorit; si am fost surprins s vd c nu ai reusit s vezi aceste lucruri mai profund... {TSB 119} Vrei tu s te schimbi acum cu totul, si s ntrerupi orice legtur cu Mattie? Va face si ea acest lucru la rndul ei? Dac nici unul din voi nu sunteti gata a face acest lucru, atunci cstoreste-te cu ea de ndat si nu mai aruncati ocar nici asupra voastr, nici asupra cauzei lui Dumnezeu ... (Scrisoarea 61, 1880) 16. Homosexualitatea [n 1977, Consiliul anual al Bisericii Adventiste de Ziua a Saptea a votat c "perversiunile sexuale ordinare, inclusiv practicile homosexuale, sunt recunoscute ca o ntrebuintare gresit a atributiilor sexuale si o nclcare a planului divin cu privire la cstorie. Acestea constituie motiv de divort." (General Action, pag. 10). Motivele pentru care o persoan poate fi ndeprtat din Biserica Adventist de Ziua a Saptea includ "practica homosexual si alte perversiuni sexuale." [Manualul Bisericii Adventiste de Ziua a Saptea (revizuit, 1986), p. 162]]

Stricciunea sodomit. O, ct de dezgustat este Dumnezeu de slbiciunea, lipsa de vitalitate si eforturi fcute fr Hristos a unora dintre cei care pretind a fi slujitorii si? Lucrarea lui Dumnezeu trebuie s fie dus nainte, cu putere, si n sus. Acest lucru nu poate fi realizat pn cnd senzualitatea care ntineaz ntreaga fiint omeneasc nu este ndeprtat din viata celor ce sustin c sunt religiosi. Trebuie fcut aceast lucrare. Membrii bisericii trebuie s posteasc si s se roage cutnd cu struint s fie biruitori prin sngele Mielului si cuvntul mrturiei lor. Nici un fel de ntinciune sodomit nu va scpa de mnia lui Dumnezeu atunci cnd va fi executat judecata. Cei care nu se pociesc si nu prsesc orice practici necurate vor cdea mpreun cu cei nelegiuiti. Cei care vor deveni membri ai familiei regale si vor forma mprtia lui Dumnezeu, pe pmntul rennoit, vor fi sfinti, nu pctosi. (Isaia 30, 1-3.8-16) Cei care au avut o mare lumin, dar nu au luat seama la ea, se afl ntr-o pozitie mai rea dect cei crora nu leau fost acordate att de multe privilegii. Ei se nalt pe cei nsisi nu pe Domnul. Pedeapsa pe care o va suferi orice fiint omeneasc va fi n fiecare caz, proportional cu dezonoarea pe care au adus-o asupra lui Dumnezeu. Multi prin ngduint de sine, L-au {TSB 120} expus pe Domnul Hristos unei rusini deschise. (Scrisoarea 159, 1901) Patimile cele mai josnice ale inimii omenesti. ngduinta n lucrurile pe care le condamn Legea a devenit o putere care a dus la starea de depravare a omenirii, pipernicind mintea si pervertind faculttile. Aceeasi stare de lucruri care exist astzi a existat si nainte de potop si nainte de distrugerea Sodomei. Desfrul este n crestere n lumea noastr. Anunturi cu desene indecente sunt tiprite si afisate pe strzile noastre pentru a atrage privirile si a duce la depravare. Aceste prezentri au ca scop de a trezi cele mai josnice patimi ale inimii omenesti prin nchipuiri stricate. Aceste nchipuiri stricate sunt urmate de practici ntinate ca ale celor n care sau complcut sodomitii. ns ceea ce este cel mai teribil este faptul c acestea sunt practicate sub mantia sfinteniei. Tinerii nostri vor fi stricati, gndurile lor se vor degrada si sufletele lor se vor ntina dac ei nu si vor face din adevr scutul, protectia lor. (Scrisoarea 1, 1875)

Pcatele Sodomei astzi. Noi nu suntem n necunostint de cauz cu ceea ce s-a ntmplat la cderea Sodomei datorit stricciunii locuitorilor ei. Profetul a nftisat aici (Ezechiel 16, 19) pcatele care au dus la desfru. Aceleasi pcate care au existat n Sodoma care au atras asupra ei mnia lui Dumnezeu, pn la distrugerea ei total, exist si astzi n lume. (4 BC, 1161) Abandonarea ciudat a principiilor. Oare nu se face suficient pentru a ni se arta pericolele care ne asalteaz pe cale? Pretutindeni se vd epave ale omeniri, drmarea altarelor familiale, familii zdrobite. Exist o abandonare ciudat a principiilor, standardul privind moralitatea este jos iar pmntul se transform cu repeziciune ntr-o Sodom. {TSB 121} Practicile sodomite care au atras judectile lui Dumnezeu asupra lumii si au fcut ca aceasta s fie potopit de foc, se nmultesc cu repeziciune. Ne apropiem de sfrsit. Dumnezeu a suportat ndelung stricciunea omenirii ns pedeapsa nu va zbovi. Fie ca toti ce care pretind s sunt lumina lumii s se deprteze de orice nelegiuire. (RH, 10 nov. 1884). Necurtia este astzi larg rspndit, chiar printre asa-zisii urmasi ai lui Hristos. Pasiunea nu este tinut n fru; fiind ngduite, nclinatiile animalice capt putere n timp ce puterile morale slbesc din ce n ce mai mult. Pcatele care au nimicit pe antediluvieni si cettile din cmpie, exist si astzi, nu numai n trile pgne, nu numai printre adeptii crestinismului popular, dar si la unii dintre cei care sustin c asteapt venirea Fiului omului. Dac Dumnezeu v-ar prezenta aceste pcate asa cum sunt ele pentru El, ati fi umpluti de rusine si oroare. (5 T, 218) 17. Masturbarea Hotrrile nalte si viata spiritual distruse. Viciul ascuns nimiceste hotrrile bune, nalte, eforturile sincere si puterea de voint care contribuie la formarea unui caracter crestin. Toti cei care stiu ce nseamn a fi crestin, sunt constienti c urmasii lui Hristos au obligatia ca ucenici ai Si, de a-si aduce pasiunile, puterile fizice si faculttile mintale n supunere perfect fat de vointa Sa. Cei care sunt stpniti de pasiunile lor nu pot fi

urmasi ai lui Hristos. Ei sunt prea mult devotati slujirii stpnului lor, n care si are originea orice pcat, pentru a-si putea prsi obiceiurile rele si a alege s slujeasc pe Hristos. (CG, 445, 446) {TSB 122} Energia vital este irosit. Practicarea unor obiceiuri ascunse distruge cu sigurant fortele vitale ale organismului. Orice actiune nenecesar, care afecteaz vitalitatea noastr va fi urmat de o slbire corespunztoare. Creierul celor tineri este att de mult mpovrat la o vrst fraged, nct exist deficiente si epuizare care expun organismul mbolnvirilor de tot felul. Se pune baza pentru diverse boli mai trziu n viat. Dac obiceiul este continuat de la vrsta de cincisprezece ani nainte, natura va protesta mpotriva abuzului pe care l-a suferit si continu s-l sufere si-i va face pe acestia s plteasc plata pentru nclcrile legilor ei, n special de la treizeci la patruzeci si cinci de ani, prin numeroase dureri si diverse boli ale organismului cum ar fi afectiuni ale ficatului si plmnilor, nevralgie, reumatism, afectiuni ale coloanei vertebrale, boli ale rinichilor si tumori canceroase. O parte din masinria fin a naturii cedeaz, lsnd celei care rmne o parte mai grea de adus la ndeplinire, ceea ce produce tulburare n aranjamentul fin al naturii; si adeseori urmarea este c ntregul organism cedeaz, rezultatul fiind moartea. (CG, 444) Urmrile masturbrii. Femeile posed mai putin fort vital dect cellalt sex si ele sunt lipsite datorit faptului c si petrec viata mai mult n cas, de aerul sustintor dttor de viat. Urmrile masturbrii se vd la ele n diverse boli cum ar fi rcelile, hidropizia, durere de cap, pierderea memoriei si a vederii, mari dureri de spate si de sale, boli ale coloanei vertebrale si mintea are adesea de suferit. Umoarea canceroas, care altfel ar rmne dormitnd pe parcursul vietii se inflameaz si si ncepe lucrarea de a roade, de a distruge. Mintea este uneori cu totul distrus, instalndu-se nebunia. [Vezi Anexa A] (AM 27) {TSB 123}

O persoan care a cerut rugciune pentru vindecare. Sotul meu si cu mine participam odat la o adunare n care un frate, pe care l simpatizam, suferea ru de ftizie. El era palid si sleit de puteri, el a cerut ca poporul lui Dumnezeu s se roage pentru el. El a spus c si familia lui este bolnav si c pierduser un copil. Se simtea durerea lui. El spunea c a asteptat de ctva timp s-i vad pe fratele si sora White. El credea c dac ei se vor ruga pentru el, va fi vindecat. Dup ce s-a ncheiat adunarea, fratii mi-au ndreptat atentia asupra acestui caz. Ei spuneau c biserica i ajut, c sotia lui este bolnav si c le-a murit copilul. Fratii se adunaser acas la el si sau unit n rugciune pentru familia ndurerat. Noi eram foarte obositi si avnd si povara lucrrii asupra noastr n timpul adunrii am vrut s ne scuzm. Eu m hotrsem s nu m angajez n rugciune pentru nimeni, dect dac Duhul Domnului mi va spune acest lucru. n acea sear, ne-am plecat n rugciune si am prezentat cazul su naintea Domnului. Am implorat ca Domnul s fac cunoscut voia Sa cu privire la acest om. Tot ce doream era ca Domnul s fie proslvit. Este voia Domnului ca noi s ne rugm pentru acest om ndurerat? Am lsat povara asupra Domnului si ne-am retras la odihn. Cazul acestui brbat mi-a fost artat clar ntr-un vis. Mi-a fost artat ce fcuse el din copilrie pn atunci si c, dac ne vom ruga, Domnul nu ne va asculta pentru c el pstra nelegiuirea n inima sa. A doua zi dimineat omul a venit la noi ca s ne rugm pentru el. L-am luat deoparte si i-am spus c ne pare ru c suntem siliti s-i refuzm cererea. I-am relatat visul meu, iar el a recunoscut c este adevrat. El a practicat onanismul din copilrie si a continuat s-l practice si n timpul vietii de cstorie ns a spus c vrea s ncerce s scape de acest obicei. Acest brbat trebuia s biruiasc un obicei de mult nrdcinat. Se afla n perioada de mijloc a vietii. Principiile sale morale {TSB 124} erau att de slbite, nct atunci cnd acestea au ajuns n conflict cu o ngduint de mult timp tolerat, acestea au fost biruite... Iat un om care se njosea zi de zi si totusi ndrznea s vin n prezenta lui Dumnezeu si s cear cresterea puteri sale pe care el o irosea n van si care, dac i-ar fi fost acordat, ar fi fost folosit n destrblare. Ct

ndelung rbdare are Dumnezeu! Dac El l-ar trata pe om dup faptele sale stricate, cine ar mai putea sta n prezenta Sa? Dac noi am fi fost mai putin precauti si am fi prezentat cazul acestui om naintea Domnului, n timp ce el practica nelegiuirea, ne-ar fi ascultat oare Domnul? Ne-ar fi rspuns El la rugciune? "Cci Tu nu esti un Dumnezeu cruia s-l plac rul; cel ru nu poate locui lng Tine. Nebunii nu pot s stea n preajma ochilor Ti; Tu ursti pe cei ce fac frdelege..." (Ps. 5, 4.5) Acesta nu este un caz unic. Nici mcar relatia de cstorie nu a fost suficient pentru a-l determina pe acest brbat s se abtin de la obiceiurile stricate pe care le avea nc din copilria sa. As vrea s pot s fiu convins c asemenea cazuri ca cel pe care vi l-am prezentat sunt rare, ns eu stiu c sunt frecvente. (CG, 450, 451) 18. Abuzul copiilor Stimate frate: tocmai am citit scrisoarea ta din 26 aprilie. Fie ca Domnul s m ajute s ti scriu ntocmai acele cuvinte care s duc la refacerea ta si nu la nimicirea ta. mi pare ru foarte ru pentru tine. Pcatul, fratele meu, este pcat; este clcarea legii si dac as ncerca s minimalizez pcatul nainta ta nu ti-as face nici un bine. Tu, ca crestin, ti vatmi singur sufletul. ntreaga ta experient religioas se depreciaz si nu poti avea credint si ncredere n Dumnezeu n timp ce nutresti gnduri necurate si ai minile mnjite. Lucrarea trebuie s nceap cu sufletul si atunci va transforma caracterul. Mintea si inima ta sunt stricate si toate faptele care izvorsc din acestea sunt dezgusttoare. Este {TSB 125} un mare pcat, n special pentru unul care pretinde c predic Evanghelia lui Hristos. Aceast categorie de pcate mi-a fost prezentat ca producnd mult ntinare moral. Ce influent ai tu asupra acelor tineri, copii, pe care i strici si ntinezi prin faptele tale? Cum poti tu s pstoresti oi si miei n timp ce le umpli de necurtie mintea si le ntinezi simtul moral? Cum poti trata cu atta usurint aceste lucruri pe care le faci fat de surorile tale si copiilor ti? Aceasta este o crim n ochii lui Dumnezeu si eu nu o pot trece usor cu vederea. Este un pcat sodomit. Este stricat, scrbos si o urciunea n ochii unui Dumnezeu sfnt. nseamn practicarea nelegiuirii.

Orice copil care si las trupul s fie pipit de un brbat nu poate ajunge n mprtia cerurilor. Aceste obiceiuri desarte si ordinare ruineaz pe tinerii nostri. Ai face acest lucru si cu trupul propriului tu copil? N-ai considera tu acest lucru incest, descoperindu-i goliciunea? Toti cei care fac astfel de lucruri conduc pe tinere n practici dezgusttoare, scrboase. Stiu la ce conduc aceste lucruri. La practici destrblare si desfru. Ia seama ct demult dezonorezi tu si njosesti adevrul. O, Dumnezeu urste toate aceste pcate. Cum poti face aceasta si n acelasi timp s predici Cuvntul celor pctosi - fiind tu nsuti un pctos? Stiu cum priveste Dumnezeu aceste pcate. Un om cstorit, un pastor al Evangheliei, s conduc pe mieii turmei n practicile sodomite. Acum, de dragul lui Hristos, nu mai face aceste lucruri nelegiuite care distrug propriul tu suflet si sufletele altora. Este bine c nu ti-a mai fost ngduit s continui acest obicei oribil, dezgusttor. Acesta nu este un pcat usor. Efectul asupra mintii aceleia care se las prad atingerilor tale nu poate fi msurat - fiintele omenesti sunt {TSB 126} proprietatea lui Dumnezeu si a face o fapt care s le ntineze constituie o insult teribil la adresa lui Isus Hristos, care Si-a dat viata pentru aceste suflete pretioase pentru ca acestea s nu piar n pcatele lor, ci s aib viat vesnic si astfel de fapte pot ruina suflete pentru care a murit Hristos. Vei continua tu aceast lucrare de distrugere a sufletelor? Privind la Domnul Isus care este Autorul si Desvrsitorul credintei tale, vei fi mbrbtat n Domnul. Noi nu putem sti dect c sfrsitul tuturor lucrurilor este aproape. Vin la tine ca un medic al sufletelor; ti spun c nu este posibil s lucrezi ca pastor. Ce faci tu? Conduci pe tineri la pomul cunostintei rului si le nveti s ia din fructul oprit, care este numai nelegiuire? Aceasta nseamn a face lucrarea lui Satana n modul cel mai eficient. nseamn a otrvi mintile si a le ntina cu nchipuiri nesfinte. Acestea au fost pcatele care au stricat si Sodoma. Practicarea acestor nelegiuiri nu a nceput dintr-odat. La nceput, brbatul si femeia si-au amortit simturile prin obiceiuri nesfinte, stricate. Apoi, ca locuitori asezati n Sodoma, ei au fcut ceea ce ai fcut si tu, ai nvtat si pe altii s fac ceea ce Dumnezeu a interzis. Si astfel, pe

msur ce locuitorii au nceput s se nmulteasc, aceast educare n privinta practicilor pctoase a continuat prin lucruri depravate pn cnd orice persoan care ajungea n mijlocul lor, cele dinti gnduri ale lor erau s o ntineze n nelegiuirea lor si aceasta pn cnd Sodoma a ajuns renumit pentru spurcciunea ei. Pcatele lor au ajuns pn la ceruri si Domnul nu le-a mai putut suporta. El i-a nimicit mpreun cu tot ceea ce era frumos acolo si fcea din acel loc un fel de al doilea Eden, pentru c pmntul a fost stricat datorit locuitorilor de acolo. Aceste trupuri, pe carele violezi tu sunt cumprate, ele fiind proprietatea lui Isus Hristos. Am stiut c acesta este pcatul tu ns am stiut de asemenea c dac adevrul ar fi fost ntronat n inima ta, acest lucru ar fi fcut ca pcatul s-ti apar n adevrata lui hidosenie, cci {TSB 127} adevrul adus n templul sufletului va alunga afar desfrul si ntinciunea din inim... Tu spui c nu ai comis adulter. Dumnezeu socoteste vinovat de adulter pe oricine face astfel de lucruri si toti cei care transmit aceste practici pctoase si altora, ntineaz acel suflet cu nchipuiri desarte. Nu vezi tu, nu poti tu ntelege c prin ceea ce faci tu conduci pe tinere nspre acest obicei al masturbrii? Tu le-ai dat din fructul pomului cunostintei (binelui si rului) si orice ru transmis lor le face s aib parte de fructul pomului cunostintei binelui si rului, pe care Dumnezeu l-a interzis a fi mncat... Cum as putea gsi oare cuvinte care s poat s redea grozvia acestui pcat ngrozitor? Cum as putea s ti-l prezint ca s nu-l mai privesti asa cum ai fcut-o pn acum, ca nefiind un pcat mare? Eu am nepoate, fiicele fiului meu W. C. White. Dac as fi fortat s aleg ntre varianta ca acestea s fie expuse acestor ispitiri si s nvete aceste practici pctoase si varianta ca s fie lovite de moarte, as pune: mai bine s moar nevinovate. S nu fie ntinate gustnd din fructele Sodomei... Dac te-ai prinde de Hristos printr-o credint vie si ti-ai umili sufletul naintea Lui, El ar prelua cazul tu si ngerii te-ar pzi. ns tu trebuie s te mpotrivesti diavolului. Trebuie s te educi ndreptndu-ti gndurile n alt directie. Nu-ti mai pune ncrederea n tine nsuti. Nu cuta niciodat compania femeilor sau a fetelor.

Pzeste-te de ele. Gustul tu moral este att de pervertit, nct tu te vei ruina si pe tine nsuti, si multe suflete dac nu faci o ntorstur n viata ta. Educ-ti mintea spre a studia Cuvntul lui Dumnezeu. Studiaz-l cu toat inima ta si roag-te mult. Viata vesnic merit un efort de o viat ntreag, perseverent, neobosit. Educ-ti acea minte pe care ai folosit-o n mod gresit si ai ndreptat-o pe canale gresite ale gndirii. {TSB 128} Educ-ti mintea s se ocupe cu probleme legate de viat, caracter si de lectiile Domnului Hristos... Nu socoti c cel mai ru lucru pentru tine este s-ti pierzi mputernicirea. Tu nu esti vrednic s ti se ncredinteze grija turmei. Tu trebuie s stii acest lucru fr s-ti spun eu. ti se mai acord putin timp de har, foloseste-l la maxim, cercetnd Cuvntul. Fiecare binecuvntare pierdut este o mare pierdere pentru tine, ns, dac vii asa cum se cuvine naintea lui Dumnezeu, s-ar putea s primesti acum iertare pentru pcat, dar nu lsa ca viata ta viitoare s aib asupra ei pata ntunecat a trecutului... Tu m ntrebi dac trebuie s faci o mrturisire public. Eu spun: nu. Nu l dezonora pe Domnul fcnd public faptul c unul care a propovduit Cuvntul poate fi vinovat de un astfel de pcat ca cel pe care l-a comis tu. Aceasta ar fi un oprobiu pentru lucrare. Nu f publicitate acestui lucru n nici un fel. Ar face ru cauzei lui Dumnezeu n ntregime. Ar crea gnduri necurate n mintile multora, chiar dac ar fi numai auzit acest lucru. Nu ti mnji buzele nici mcar prin a-i spune sotiei tale aceste lucruri, fcnd-o s-i fie rusine si s-si plece capul de mhnire. Du-te la Dumnezeu si la fratii care cunosc acest capitol grozav al vietii tale si spune-le ce ai de spus si apoi s se nalte rugciuni pentru tine. Cultiv stpnirea de sine. Umbl cu atentie si rugciune naintea lui Dumnezeu. Capt putere moral spunnd: "Nu-L voi dezonora pe Rscumprtorul meu." (Scrisoarea 106 a, 1896) Transmiterea mesajelor de mustrare. mi pare ru pentru c te simti jignit, deoarece am dat fratelui A. o copie a scrisorii pe care ti-am trimis-o tie. Nu am fcut acest lucru nicidecum pentru a te jigni. Tu nsuti mi-ai scris c i-ai fcut cunoscute lucruri cu privire la tine nsuti si c el socoteste c tu ar trebui s mrturisesti totul n fata bisericii. Am gndit c aceea scrisoarea ar preveni orice

{TSB 129} actiune de acest fel si ar tine lucrul ct mai ascuns cu putint. Nu i-am ncuviintat nicidecum s citeasc mamei tale. Ea are destul necazuri. Am crezut c scrisoarea, care condamna pcatul are s te ncurajeze s-ti pui ncrederea n Dumnezeu. Am presupus c l va ajuta pe fratele A. s te ajute pe tine. Dac tu ai adugat la necazul tu, nruttind si mai mult lucrurile pentru tine, mi pare ru, sincer. Ori de cte ori am scris o scrisoarea de mustrare, ntotdeauna am trimis o copie si pastorului care deserveste biserica respectiv, pentru ca el s poat avea ntelepciunea de a ajuta pe cei care sunt ispititi s-si revin, si s le dea sfatul de care au nevoie. Stiu de asemenea, n mprejurrile existente c nu este posibil s ti se acorde mandatul de pstor pentru c, avnd cunostint de faptele tale, dac ai mai fi biruit n vreun fel anume, Domnul ar socoti Conferinta vinovat de pcatul de care tu esti vinovat. (Scrisoarea 120, 1897). {TSB 130} Partea VII-a - Sfaturi catre persoane cu probleme morale [ Aceast parte contine mrturii personale adresate n majoritate unor lucrtori angajati n lucrare sau n institutiile Bisericii Adventiste de Ziua a Saptea din secolul al XIX-lea. Ellen G. White avea n vedere ca sfatul ei, adresat n principal anumitor persoane, s fie de folos si altora, aflati n situatii asemntoare. Ea a scris: "Cnd Domnul scoate n evident cazuri individuale si le spune pe nume pcatele, altii, care nu mi-au fost artati n viziune, acord ncredere acestor descoperiri. Dac o persoan este mustrat pentru un anumit pcat, fratii si surorile s se examineze cu atentie, pentru a vedea dac nu au gresit si ei si nu s-au fcut vinovati de acelasi pcat... Mustrndu-l pe cel gresit, El doreste s ndrepte pe multi... El face cunoscute greselile unora, pentru ca si altii s poat fi n acest fel avertizati; s se team si s se fereasc de acele pcate." (2 T 112,113).

Cu privire la numrul mare de scrisori din aceast sectiune, care sunt adresate slujitorilor Evangheliei, a se citi Prefata.] 19. O gospodin [ O femeie cstorit care s-a ndrgostit nebuneste de sotul altei femei pn la punctul de a comite adulter.] Distrugerea fericirii unei femei. Duhul mi este tulburat. Nu-mi pot gsi pacea. Ceea ce s-a petrecut n ultima vreme mi-au produs suferint si agonie sufleteasc; si apoi cnd m gndesc la srmana sora J. ai crei fericire ai distrus-o pentru totdeauna, m ntreb: care ti va fi rsplata pentru aceste lucruri? Noi vom fi judecati dup faptele pe care le-am fcut n trup. Noi simtim c ar fi drept si corect s fii pedepsit {TSB 131} dup cum pe drept o meriti ns ne aducem aminte de cuvintele Scripturii: "Rzbunarea este a Mea; Eu voi rsplti, zice Domnul" (Evrei 10, 30). Ceea ce ai semnat aceea vei secera. Da, vei secera o recolt mbelsugat, frigul nu o va vtma; mana nu o va atinge, omizile nu o vor mnca; ai semnat n firea pmnteasc; vei secera ntinare. O rsplat teribil te asteapt. Nu ai pctuit doar mpotriva familiei tale, aruncnd o pat asupra copiilor ti, care sunt rodul trupului tu, care va fi pentru ei ca si lepra, ci ai smuls bucuria, fericirea din viata sorei J. pentru totdeauna. Te-ai mpietrit oare att de mult, nct nu te mai temi de Dumnezeu, de judecat, de vesnicie, atunci, cnd faptele tale, orict ar fi de tinuite, vor fi trecute n revist naintea lui Dumnezeu? Esti tu constient c faptele tale sunt nregistrate n ceruri, scrise n carte si de faptul c cel care te va judeca n acea zi va fi Cuvntul lui Dumnezeu? Urmrile pentru vesnicie datorit adulterului pentru care omul nu s-a pocit. Ce a poruncit Dumnezeu lui Moise a se face cu cei care se fceau vinovati de adulter? Ei trebuia ucisi cu pietre. Oare acolo sfrseste pedeapsa? Nu, ci trebuie s moar de a doua moarte. Sistemul de ucidere cu pietre a fost nlturat ns pedeapsa pentru clcarea Legii lui Dumnezeu nu a fost desfiintat. Dac cel care a clcat Legea nu se pocieste din inim, el va fi pedepsit cu nimicire vesnic din prezenta lui Dumnezeu.

Aud c ai spus: "l iubesc pe Walter J." Ce treab ai tu s-l iubesti pe Walter J., cnd el apartine alteia? Vei ruina tu si vei zdrobi inima unei femei nevinovate de dragul satisfacerii dragostei tale vinovate? Relatii care nu sunt n concordant cu Legea lui Dumnezeu n familii. Care familie ar mai fi n sigurant dac si altele ar avea nerusinarea ta? Ele ar putea ptrunde la fel de bine si n familia mea, s se strecoare n inima sotului meu si apoi s-l smulg de la {TSB 132} mine pentru satisfacerea dragostei lor vinovate. Te ntreb din nou: te-ai mpietrit att de mult nct nu te temi de Dumnezeu, de mnia Lui nversunat care va fi curnd revrsat asupra pctosului, neamestecat cu mil? Tu vrei s-ti vinzi sufletul att de ieftin, s arunci rusine asupra fratelui tu, a copiilor ti pentru a-ti satisface inima ptimas. L-ai obtinut pe Walter J. si ce ai realizat cu asta? Ai un brbat care nu se teme s calce Legea lui Dumnezeu, care nu se d n lturi s zdrobeasc inima unei sotii bune care i-a nscut multi copii si i-a condus n mormnt o sotie care i-a druit toat cldura inimii ei n tinerete - o sotie cu care a trit pn aproape de ncheierea vietii! Crezi tu c dup ce l-ai obtinut pe Walter J. cu totul pentru tine, dup ce l-ai furat de la sotia tineretii sale, c-ti va rmne continuu credincios tie, care ai fcut att de mult ru pentru a-ti satisface dragostea vinovat? Walter J. este un caz foarte greu - acesta este ceea ce conchide adevrul. S-a fcut totul pentru el. Acum el nu mai are fric de Dumnezeu si nu se teme s calce Legea Sa. ngerii cei ri iau n stpnire mintea lui si pe a ta si atunci ct de consecvent si fidel si uniform va fi dragostea voastr? Ati semnat spre nenorocirea voastr, nenorocire. Totdeauna v va urmri o constiint vinovat. Este posibil oare acum s faceti cale ntoars? E posibil oare ca un Dumnezeu ndurtor s aib nc mil de voi? Cum ndrznesti tu s-l iubesti pe Walter J. si s adaugi la pcatul tu pe acela de a zdrobi inima sotiei sale? O, tu ai vndut cerul pe un pret foarte ieftin. Ai artat ce alegere ai fcut. Viata ta a fost marcat de alegerea fcut, aceea de a te aseza n afara cettii, mpreun cu cinii, vrjitorii, adulterii, nchintorii la idoli si toti cei care iubesc si practic minciuna.

Te rog citeste Proverbe 6, de la versetul 2 nainte. Citeste Apocalipsa cap. 7. (Scrisoarea 12, 1864) {TSB 133} 20. Un adventist de mult timp si amanta lui Ctre o persoan care trieste de mult vreme n neascultare. Srmanul meu frate, nselat, pctos, ti voi adresa acum cteva cuvinte tie, pentru care simt o povar de attia ani de zile. Ira K., de ani de zile duci o viat de pcat. ti-am scris dar nu am primit rspuns si mustrarea fcut nu a avut efect, asupra cilor tale.... Ai fcut o lucrare pentru propriul tu suflet. Grbeste-te, dac nu va fi, pentru totdeauna, prea trziu. Dumnezeu va ierta acum chiar pcatele rosii ca purpura dac vei face acele lucruri care s ndrepte faptele tale. Eu nu spun c este fr ndejde cazul tu, ns cu sigurant ai pctuit peste msur; totusi Domnul Isus se afl nc n sanctuar. Isus mijloceste n favoarea ta. Fratii si surorile tale au lucrat mult pentru tine; au dovedit att de mult interes pentru tine deoarece tu ai privit pcatul si nelegiuirea n mod usuratic, ns Domnul Isus te iubeste si eu ti-L prezint pe Isus si l nalt naintea ta. Satana ti spune c nu e bine s ncetezi s pctuiesti, c ai mers att de departe cu neascultarea si clcare Legii, nct nu are rost s ncerci s te ntorci la Dumnezeu. Ct timp simt c ocara pcatelor este asupra ta si as vrea s vezi pcatul asa cum este el, ti-L voi prezenta mereu pe Domnul Isus ca un Mntuitor care iart pcatele. Iertarea din ceasul al unsprezecelea. Timpul vietii tale aproape a trecut si dac vei veni acum la Dumnezeu, asa cum esti fr s-i spui altceva dect c El a murit pentru a-l mntui pe cel mai mare dintre pctosi, vei gsi iertare chiar si n acest al unsprezecelea ceas. Omul trebuie s coopereze cu Dumnezeu. Domnul Isus nu a murit pentru a primi puterea de a acoperi pcatele care nu au fost mrturisite si pentru care omul nu se pocieste. Nu toate pcatele trebuie mrturisite n public, ci unele trebuie mrturisite doar lui Dumnezeu si prtilor care au fost vtmate. {TSB 134}

Neprihnirea atribuit de ctre Hristos. Neprihnirea lui Hristos atribuit omului nseamn sfintenie, integritate, curtie. Dac nu am beneficia de neprihnirea lui Hristos atribuit nou, pocinta noastr nu ar fi acceptat. Neprihnirea n noi, prin credint, nseamn dragoste, ndelung rbdare, blndete si toate celelalte virtuti crestine. Astfel devenim prtasi ai neprihnirii lui Hristos care devine o parte a fiintei noastre. Toti cei care sunt prtasi ai acestei neprihniri vor face lucrrile lui Dumnezeu ... ns mantia neprihnirii Domnului Hristos nu acoper niciodat pcate ndrgite. Nimeni nu va putea intra la osptul nuntii Mielului fr haina de nunt, care este neprihnirea lui Hristos. Nici un om nu poate vedea pe Dumnezeu dac nu este sfnt. Dumnezeu asteapt s ofere putere divin fiecrui suflet pentru ca aceasta s se mbine cu efortul omenesc. "Duceti pn la capt mntuirea voastr cu fric si cutremur, cci Dumnezeu este Acela care lucreaz n voi si v d, dup plcerea Lui, si vointa si nfptuirea" (Fil. 2, 12.13). Domnul Hristos reprezint desvrsirea caracterului divin. El este modelul nostru. Cuvintele lui Petru sunt pline de nsemntate: "Ca niste copii asculttori, nu v lsati trti n poftele pe care le aveati alt dat, cnd erati n nestiint. Ci, dup cum Cel ce v-a chemat este sfnt, fiti si voi sfinti n toat purtarea voastr; cci este scris: 'Fiti sfinti c Eu sunt sfnt'." (1 Petru 1, 14-16). Numele n cartea vietii. Ioan, n Apocalipsa, n descrierea pe care o face Noului Ierusalim, spune: "Nimic ntinat nu va intra n ea; nimeni care trieste n spurcciune si minciun, ci numai cei scrisi n Cartea vietii Mielului" (Apoc. 21, 27). Ei bine, poate te ntrebi: "Este numele meu scris acolo?" El este scris acolo dac ai un caracter curat si sfnt, asemenea caracterului Domnului Hristos. Doar credinta n adevr nu ne poate mntui. Noi trebuie s fim asemenea lui Hristos dac vrem s l vedem ntr-o zi asa cum este. {TSB 135} "Orice om care are ndejdea acesta n el se curteste, dup cum El nsusi este curat. Orice ndejde desprtit de aceast curtie si neprihnire este o curs a lui Satana, o nselciune si o amgire fatal. Domnul Hristos a venit n lumea noastr si ne invit cu iubire s venim la El, s nvtm de la El si s credem n El, iar cnd venim la

El, ne altoieste n viata Lui si n caracterul Lui. Apropierea noastr de Hristos este credinta, iar altoirea este nfierea; si prin acest act reciproc, noi devenim fii ai lui Dumnezeu si mostenitori mpreun cu Hristos, prtasi de natur divin, scpnd de stricciunea care este n lume prin pofte. Altoiti n Hristos. Aceast altoirea n Hristos ne desparte de lume. Noi nu vom mai iubi societatea lucrurilor desarte, contaminate si contaminatoare. Vom fi cu adevrat morti fat de pcat si vii pentru Dumnezeu prin Isus Hristos, Domnul nostru. Urmarea vor fi ciorchini de roade. Darurile Duhului se transform n dragoste, bucurie, pace, ndelung rbdare, buntate, credinciosie. Avem sentimente noi, pofte noi, gusturi noi. Lucrurile vechi au trecut si iat toate lucrurile s-au fcut noi. O alegere pentru viat sau moarte. Acum te ntreb pe tine frate K., vrei tu s-L slujesti pe Dumnezeu cu toat inima ta, pzind toate poruncile Lui, sau vrei tu s slujesti diavolului? Vrei tu, indiferent de consecinte, s te asezi de partea lui Hristos? Dumnezeu nu constrnge slujirea ta. Viata sau moartea de tine depind. Dac vii la Isus, mrturisindu-ti pcatele n umilint si cu pocint. El ti va ierta pcatele si te va curti de orice nelegiuire. Nu te poti ntoarce de la pcat pn cnd nu vei ur pcatul si vei iubi curtia, adevrul si neprihnirea. Te implor s vii ca un copil, umilindu-ti inima naintea lui Dumnezeu iar Isus va ierta nelegiuirea ta. Societatea celor necredinciosi. Sper ca Annie s nu mai aib aceeasi influent asupra ta ca cea pe care a avut-o. Dac ea continu, aceasta nseamn ruin, {TSB 136} ruin vesnic pentru amndoi. Voi v simpatizati mult, mult prea mult n timp ce sotia ta este nselat, amgit, jefuit de respectul care i se cuvine, copii ti sunt jefuiti de acea ncredere pe care ar trebui s le-o acorzi lor si nu strinilor. Ai o lucrarea de fcut, si aceasta fr ntrziere, cci de nu, plata pcatului va fi partea ta. Pleac din societatea celor necredinciosi; consacr fiecare moment din viata ta pentru a-L cuta pe Domnul ct vreme poate fi gsit. Nu poti tri dou vieti, una pentru Hristos si una pentru diavolul. Ct timp vrei s-ti gsesti plcerea n pcat, care este att de oribil pentru Dumnezeu? Influenta pretioas a Duhului lui Dumnezeu

s-a stins din sufletul tu n ntregime. Acum schimb-te. ti spun nu s disperi, ci s vii la un Mntuitor ndurtor, care iart pcatul. Rupe legturile, debaraseaz-te de ele. ti-e fric s faci acest lucru pentru c nu vrei s te expui. Dar acest lucru se va ntmpla ct de curnd, cci nu poti s ascunzi la nesfrsit adevrata ta stare. Dumnezeu mi-a artat s te ncurajez s faci o alt experient. Trebuie s alegi ntre egoism si pcat pe de o parte, si Hristos, curtia si neprihnirea Sa pe de alt parte. Dac te predai lui Dumnezeu inim, suflet si trup nu vei mai fi rob al pcatului. O, nu pot s ndur gndul c unul care a avut o lumin att de mare, s rmn slujitor al pcatului si al lui Satana. Transformarea total. Nu exist alt sperant pentru tine dect transformarea total a caracterului. Astfel l vei putea onora pe Hristos si s fii asemenea Lui. Legea Sa va fi regula vietii tale. Grbeste-te s-ti asezi picioarele pe calea spre sfintenie. Salveaz-ti sufletul, aruncndu-te la picioarele crucii. Apoi vino la Isus si fii fericit si vei ajunge n ceruri. A predica nu este tot ce trebuie s faci tu, ci este nevoie si de mustrarea pcatelor, asa cum Natan l-a mustrat pe David. "Tu esti omul acela." Trebuie {TSB 137} s fii evlavios, s ai o inim curat, o viat desvrsit sau s mori n pcatele tale si s pieri mpreun cu cei necredinciosi. Fie ca Domnul s te conving, aceasta este rugciunea mea. (Scrisoarea 1e, 1890) Solie ctre o amant. Am s-ti scriu cteva rnduri. De ctiva ani s-au descoperit lucruri referitoare la tine ce au legtur cu familia lui Ira K., ns acestea sunt capitole ascunse n experienta voastr a amndurora, care poate au fost bnuite si de altii, si anume c voi aveti o legtur nesfnt. Aud c tu si fratele tu v-ati convertit. Si dac acest zvon este adevrat, va fi nevoie s te pociesti. "Cel care si acoper pcatele nu propseste." Ai avut o influent puternic asupra lui Ira K. Legtura ta cu el a fost asa cum tu o cunosti bine si dac nu ti mrturisesti pcatul si nu te pociesti, nu vei vedea niciodat mprtia cerurilor. Poti tu s-ti vinzi sufletul att de ieftin? Este posibil ca pcatul s-si fi pierdut hidosenia pentru tine? Nu mai am nici cea mai mic ncredere n cel cruia i-am spus mult timp fratele K..

Ceea ce a fcut el mi-a fost artat n mod clar, distinct. Nimeni nu stie ceea ce stiu eu n legtur cu trecutul ruinat. Nici nu am vrut ca cineva s aib cunostint de aceasta ns sfrsitul vietii lui Ira K. nu este prea departe si crezi c va ajunge el n vesnicie fr a-si mrturisi pcatele si fr a se poci? Cei vei spune cnd te vei afla n fata barei de judecat a lui Dumnezeu? Este pcatul pctos? El a urmat att demult timp pornirile inimii sale pctoase, nct pcatul nu-i mai apare din cale afar de pctos. Acum, din moment ce gndurile tale au fost trezite la problema serioas a mntuirii sufletului tu, sper c poti vedea ct este de urcios pcatul, sper ca acum s-ti mrturisesti pcatele nainte de a fi pentru totdeauna prea {TSB 138} trziu. Dac Ira K. moare n starea n care este acum, cufundat n nelegiuire, ce credeti voi doi c aveti de asteptat de la judecat? Calea voastr a fost trist si dureroas. Credeti voi c Dumnezeu nu vede aceste lucruri?... Ochiul lui Dumnezeu v-a urmrit. El a nregistrat tendinta voastr de a nsela. Tu ai nstrinat sentimentele lui Ira K. de sotia lui care este n suferint de att de mult timp. L-ai prins n mreaja ta pe Ira K. si nu ndrznesti s ntrerupi acest lucru; el nu ndrzneste s nu-ti fac pe plac.... Tu ai, ca si arhiamgitorul, minciuni bine ticluite si ai actionat asupra unei minti njosit, degradat si pervertit de propriul su pcat pentru a-l face s vad lucrurile ntr-o cu totul alt lumin. Acum, dac Dumnezeu a atins inima ta, ceea ce doresc n mod sincer s se fi ntmplat, ti vei umili inima si vei cdea pe Stnc pentru a fi zdrobit? ti vei mrturisi pcatele si le vei prsi pentru totdeauna si vei ncepe o viat nou? Va trebui s-ti aduci aminte de ceea ce ai fcut unei femei istovite, un copil al lui Dumnezeu plin de poveri - sora K. Si ea si-a avut greselile ei, ns ea nu a dispretuit mustrarea. Ea a fost gata ntotdeauna s se plece n fata luminii si a voii lui Dumnezeu. Cnd mi-a fost prezentat cazul tu si mi-a fost atras atentia asupra pcatelor tale, eu am pstrat toate aceste lucruri doar pentru mine, spernd c va veni un timp cnd spiritul tu mpietrit se va nmuia. Acum te implor,

s cauti mntuirea sufletului tu nainte de a fi pentru totdeauna prea trziu. Pcatul de a cuta greseli al sorei K. este usor n comparatie cu pcatul tu si al sotului ei. Voi amndoi ati tesut o plas mprejurul vostru care s-a tot mrit si ntrit ca otelul, ns judectile lui Dumnezeu nu vor fi mult amnate dac veti continua n acelasi fel. Rbdarea lui Dumnezeu, apoi mnia lui Dumnezeu. Dumnezeu pstreaz un {TSB 139} raport al pcatelor neamurilor si ale indivizilor si cnd acestea ating o anumit msur care se umple, cnd ndelunga rbdare a lui Dumnezeu a fost epuizat, mnia Lui nu mai poate dormita. Dac este necesar, ti pot arta mustrrile adresate lui Ira K. Nu-l mai pot numi frate, pentru c el nu mai este crestin. m-am strduit mult s nu se cufunde n disperare, spernd tot timpul c va fi constient c e pe o cale gresit si c se va poci nainte de a putea fi respins ultima raz de ndurare din partea lui Dumnezeu pentru totdeauna. ns mi-a fost artat c el s-a ridicat cu mintea sa si inima sa mpotriva a ceea ce este bine si c el socoteste influenta ta necruttoare ca fiind adevr. Tu l-ai ajutat s se ndeprteze de aceia care i erau adevrati prieteni, care ar fi exercitat o influent ce l-ar fi condus la mntuirea sufletului su. Este timpul cnd eu trebuie s vorbesc. Ira K. nu doreste ca eu s merg acas la ei. El nu doreste ca eu s m apropii de el pentru c se teme c Dumnezeu l va mustra pentru faptele lui nelegiuite si pentru ale tale. Nu ndrznesc s nu ti fac cunoscute aceste lucruri. Sper c vei cuta pe Domnul din toat inima ta, ca s-L poti gsi. Mai bine s triesti n umilint tot restul vietii tale dect s-ti pierzi sufletul si s fi mijlocul prin care si alte suflete s fie pierdute datorit faptelor tale. Pcatul nu ti pare din cale afar de pctos, ns Dumnezeu spune: "Stiu faptele tale." Asa c pentru orice minciun pe care ai spus-o, orice cuvnt mincinos pe care l-ai rostit, si pentru orice fapt nesfnt a fost cineva care a vzut totul si de care nu te poti ascunde. La osptul lui Belsatar. Putin s-a gndit Belsatar n noaptea aceea a osptului profanator c era de fat un sol ceresc care urmrea fiecare miscare, si c srbtoarea din noaptea acea avea s umple msura faptelor lui rele.

El nu avea s mai fie protejat si aprat de Dumnezeu. Puterea care tinea totul n fru nu avea s-l mai tin la adpost de ru; el avea s cad, mprtia lui s cad n minile altcuiva, iar trupul su avea s fie ucis. {TSB 140} Apeluri din Cuvntul lui Dumnezeu. Inima mea este plin de ntristare. ntreb eu: trebuie lsate aceste suflete ca s se trezeasc la a doua nviere? S fie lsate n afara cettii lui Dumnezeu, printre cini, vrjitori si adulteri si cei care "mint si iubesc minciuna?" Ce pot s ti spun? Ai un spirit mpietrit, ncptnat, dac nu vei cdea pe Stnc pentru a fi zdrobit. Domnul a spus: "Veniti totusi s ne judecm:... de vor fi pcatele voastre cum e crmzul, se vor face albe ca zpada; de vor fi rosii ca purpura, se vor face albe ca lna" (Is. 1, 18). "Cutati pe Domnul ct vreme se poate gsi; chemati-L ct vreme este aproape. S se lase cel ru de calea lui si omul nelegiuit de gndurile lui; s se ntoarc la Domnul care va avea mil de el, la Dumnezeul nostru care nu oboseste iertnd" (Is. 55, 6.7). "Dac ne mrturisim pcatele, El este credincios ca s ne ierte pcatele si s ne curteasc de orice nelegiuire. Dac zicem c n-am pctuit, l facem mincinos si Cuvntul Lui nu este n noi" (1 Ioan 1, 9-10). Te rog cu struint, las ca lucrarea acesta s se fac n profunzime. n loc de a te duce cu asa-zisele tale dureri la Ira K., un biet muritor, pctos, pentru a te bucura de ntelegerea lui, du-te cu necazurile tale la Isus. El ti-a adresat si tie invitatia: "Veniti la Mine toti cei truditi si mpovrati si Eu v voi da odihn. Luati jugul Meu asupra voastr si nvtati de la Mine; cci Eu sunt blnd si smerit cu inima; si veti gsi odihn pentru sufletele voastre. Cci jugul Meu este bun si sarcina Mea este usoar" (Mat. 11, 28-30). Alt solie ctre amant. Din nou m adresez tie ca s nu gresesti n acest timp care constituie criza vietii tale si s urmezi singura cale dreapt posibil pentru tine. Pcatul te tine cu putere prin vointa pe care o ai. Pune-ti vointa de partea Domnului n aceast problem; {TSB 141}

nu te mai aseza pe pozitia unei pctoase, a unei curve. Poate c tu nu poti vedea limpede cum te poti elibera de pcatele pe care le-a ndrgit si s-au consolidat prin repetare. Singura cale posibil este aceea de a-ti mrturisi pcatele, de a le prsi si de a crede c Dumnezeu te va ierta. Tu trebuie s-ti cauti salvarea n Hristos si numai n El. Firea si mndria ta trebuie s moar si Domnul Hristos trebuie s triasc n tine ca s nu mai fii prins n mreaja pcatului si a nelegiuirii. Trebuie s-ti umilesti inima naintea lui Dumnezeu, iar Isus va avea mil de tine si te va mntui... Dac doresti s fii o crestin, nu este timp de amnare; acum este ocazia de aur. Poti umbla n curtie numai privind la Isus, rugndu-te si ncrezndu-te n El clip de clip. Triesti n adulter de att de mult timp nct acest pcat nu-ti mai pare odios. Tu iubesti pcatul. Dac doresti acum s prsesti pcatul, trebuie s renunti la el pentru totdeauna. Dac ti mrturisesti pcatele, El este credincios si drept ca s ti ierte pcatele si s te curteasc de orice nelegiuire. Nu trebuie s-ti ascunzi sau s-ti scuzi pcatele, ci trebuie s te trezesti si s te grbesti s-ti mrturisesti pcatele si s-ti mntuiesti sufletul cutnd iertarea pcatelor tale. Influenta rea a membrilor de familie. O, este un lucru teribil s fii pierdut. Calea pe care ai mers este trist si dureroas. Timpul este scurt. Vrei s vii acum? Vrei s te asezi la picioarele lui Isus si s nveti de la El? Este sperant pentru tine ns ai avut sfetnici ri si dac l iubesti pe Isus vei ur si chiar s stai de vorb sau s te afli n preajma rudelor tale care si-au predat sufletul, trupul si spiritul lucrrilor lui Satana. El le are n stpnire mintea si i ndeamn spre nelegiuire. Fie ca Domnul s lucreze cele mai adnci convingeri n sufletul tu, cci n-as vrea s fac niciodat cunoscute lucrurile care mi-au {TSB 142} fost artate, si sper c vei apuca pe o cale care m va scuti de a face acest lucru. (Scrisoarea 24 a, 1890) O a doua scrisoarea ctre Ira K. Astzi tocmai am primit rspunsul tu la scrisoarea mea si nu m pot duce s m odihnesc fr s-ti scriu iar si s nu-ti spun: "Pocieste-te de pcatele tale fr ntrziere." Mi-a fost artat

ceea ce ai fcut; felul cum ti-ai administrat afacerile, irosirea necugetat a banilor, ntovrsirea ta cu cei ticlosi si stricati; si cu toate acestea, Dumnezeu este gata s te ierte chiar si pe tine... Dac nu ar fi existat legtura ta nelegitim, nesfnt cu d-ra L. nu te-ai fi purtat att de nefiresc fat de copiii ti. Te-ai purtat urt si nu te-ai mpcat cu (fiica ta), Lucinda, ci te-ai tinut tot timpul dup o trf si afacerea ta cu ea nu a fost pe placul copiilor ti, temtori de Dumnezeu. ns scrisoarea mea nu vrea s te condamne, ci s te trezeasc spre a te poci. Aud c Ana a mrturisit c vrea s se pociasc. Este singura dat cnd am ndrznit s-ti scriu tie sau ei stiind c nu va fi de prea mare folos, pentru c ncptnarea si mpietrirea inimilor voastre au fost uluitoare. Domnul Isus, singura sperant pentru pctosi. Puterea fermectoare a lui Satana a fost asupra ta. ns nu ntrzia; Domnul Isus este la dreapta lui Dumnezeu si n ndurarea Lui nc zboveste. "veniti acum", zice Domnul, "de vor fi pcatele voastre cum e crmzul, se vor face albe ca zpada; de vor fi rosii ca purpura, se vor face ca lna" (Is. 1, 18). Da, Domnul Isus este singura ndejde a pctosului, chiar si cel ce n-are bani. Veniti si cumprati bucate, veniti si cumprati vin si lapte, fr bani si fr plat!" (Is. 55, 1). {TSB 143} Nu poti tu s vii chiar acum, asa cum esti, spunnd: "Neputnd s-aduc nimic, lng crucea ta azi pic"? "De ce cntriti argint pentru un lucru care nu hrneste? De ce v dati cstigul muncii pentru ceva care nu satur? Ascultati-M dar, si veti mnca ce este bun si sufletul vostru se va desfta cu bucate gustoase. Luati aminte si veniti la Mine, ascultati si sufletul vostru va tri; cci Eu voi ncheia cu voi un legmnt vesnic, ca s ntresc ndurrile Mele fat de David" (vers. 2, 3). Schimbarea inimii si suicidul. Ia aminte la aceste cuvinte: "Si am vzut pe morti, mari si mici, stnd n picioare naintea scaunului de domnie. Niste crti au fost deschise; si a fost deschis o alt carte... si mortii au fost judecati dup faptele lor." "Oricine n-a fost gsit scris n cartea vietii a fost aruncat n iazul de foc" (Apoc. 20, 12.15).

Te implor, nu sta n dezndejde fr s faci nimic. Numai acorda atentie marelui ispititor, cci nu are rost s ncerci. Vei pieri dac nu vei veni la Isus asa cum esti, pctos si stricat, mnjit si depravat; Domnul Isus este cu totul n stare s mntuiasc pe cel mai mpietrit si pe cel mai nelegiuit pctos. Tu spui c esti ispitit s curmi firul fragil al vietii; ns dac faci astfel, atunci cazul tu este fr ndejde pentru c vei aduga pcatul uciderii la celelalte pcate. ns dac vii asa cum esti, fr ndejde si ntinat de pcat si te arunci la picioarele crucii, tu, cel "srac, nenorocit, orb si gol", exist un Mntuitor care s te ridice. Stiu c de multi, multi ani nu ai mai fost n armonie cu Dumnezeu. Timp de multi ani ai urmat un alt stpn, care este printul ntunericului; ns dac vei da la o parte lucrrile ntunericului, dac veri privi acum la Isus, vei tri. {TSB 144} Rugciuni pentru pctosi. Trebuie s privesti prin credint. Ani de zile nu-ai stiut ce nseamn adevrata viat de credint; ns n timp ce tu ti-a irosit astfel puterile si l-ai slujit pe Satana ct ai putut de bine, Domnul a ascultat rugciunile nltate n favoarea ta si nu te-a lsat n pcatele tale, lucru pe care usor l-ar fi putut face dac n-ar fi fost ndurarea Sa. Da, Dumnezeu a ascultat rugciunile acelora cu care nu ai vrut s ai de-a face, ale acelora care l iubesc pe Dumnezeu si pzesc poruncile Lui. Ai fost cu totul orb, n mod deplorabil amgit, nselat si prins n curs de diavol... O alt sans. A trecut an dup an, iar acum Dumnezeu ti d, prin servul rnduit pentru aceasta, o alt sans. Te vei poci? ti vei mrturisi pcatele si le vei prsi? Dac ti trezesti puterea vointei, bizuindu-te numai pe puterea lui Isus vei fi biruitor; oricare ar fi consecintele, trebuie s te desparti cu totul de grupa de oameni cu care ai fost ntovrsit. Nu pot s te las ca s te pierzi. Ai fost orb fat de tot ce nseamn mai de pret pentru suflet, fat de slava binecuvntat a vietii n cetatea lui Dumnezeu. Ai muncit pentru ceea ce nu este bine; ai sacrificat pacea si onoare, ai sacrificat tovrsia copiilor lui Dumnezeu si chiar a copiilor ti ca s nu ai nici o piedic pe cale. Teai luptat s ai multumire tu nsuti n plcerile tale tinuite si satisfactiile josnice, fr s tii cont de Dumnezeu si

de cer si cu toate acestea, Domnul Isus ti ofer nc ceea ce ai nevoie cel mai mult, ceea ce constituie un cstig infinit, chiar dac va costa truda si suferinta unei vieti ntregi. Sperant pentru o persoan cu constiint mpietrit. Acum tu, nu ai sperant; esti fr Dumnezeu, si cu toate acestea, prin preajm trece Isus din Nazaret. Nu vrei tu s strigi acum ctre Dumnezeu cu o inim zdrobit si cint: "Isuse, din Nazaret, ai mil de {TSB 145} mine"? Vreau s-ti fixez n constiint acest lucru. Fie ca Dumnezeu s lucreze aceasta n sufletul tu cu dovezile puterilor Sale. O, dac ar putea vedea cel orb solemnitatea judectii eterne si s poat ntelege apelul pe care ti-l fac acum. Scriu n orele timpurii ale diminetii, cnd totul ncas este nvluit n somn. Nu te lsa pierdut. Tu nu poti ntelege ce lucru teribil este s fii pierdut. Constiinta ta s-a mpietrit n pcat, nelegiuire si necredint; ns tu poti, dac vrei, s cazi pe Stnca Isus Hristos si s fii zdrobit nainte de a fi cu totul prea trziu, strignd: "Isuse din Nazaret, ai mil de mine!" Dac vei face acest lucru, Dumnezeu nu te va lsa s pieri... Orice ti-ar sugera Satana pentru a-ti tine mai departe sufletul n pcat si dezndejde, eu ti spun nc: du-te la Isus, Mntuitorul care iart pcatele, fr ntrziere. Si fie ca Domnul care este puternic, s te elibereze din cursa diavolului, aceasta este rugciunea mea. (Scrisoarea 1 Dumnezeu, 1890) 21. Un lucrtor din spital Atentie frivol, nenteleapt fat de femei. ngeri lui Dumnezeu vegheaz dezvoltarea caracterului. ngerii lui Dumnezeu cntresc valoarea moral. Dac ti ndrepti atentia spre ceea ce nu este nevoie, faci ru persoanelor respective si vei primi mai degrab condamnare dect rspltire. Nu uita c atunci cnd prin conversatii usuratice te cobori la nivelul unor personaje frivole, le ncurajezi pe crarea care duce la pierzare. Atentia nenteleapt pe care le acorzi se poate dovedi ruin pentru sufletele lor. Tu njosesti conceptiile lor cu privire la ceea ce nseamn viat crestin si caracter crestin. Tu produci confuzie n mintea lor si faci impresii care nu vor fi sterse niciodat.

Vtmarea care se produce sufletelor care ar trebui ntrite, nltate, nnobilate, este adesea un pcat care duce la moarte. {TSB 146} Ele nu pot asocia pe acesti brbati cu pozitiile sacre pe care le ocup. Pastorii, slujitorii bisericii nu sunt priviti mai bine dect ele nsele. Unde este atunci exemplul lor? Standardul curat al lui Dumnezeu. Dumnezeu care tuturor celor ce sustin c sunt crestini s nalte standardul neprihnirii si s se curteasc dup cum Hristos este curat... ntrebarea este: suntem noi crestini conform Bibliei? Sau desconsiderm noi sfaturile att de clare date nou n Cuvntul lui Dumnezeu si nltm un standard fals dup care ne msurm caracterul? Este acesta un lucru sigur pentru noi? Cnd cedati ispitelor vrjmasului si faceti tocmai mpotriva a ceea ce Dumnezeu v-a nvtat s faceti si apoi v scuzati, spunnd c nu ati vrut s faceti ru, c nu ati fcut nici un ru moral, care poate fi standardul vostru de evlavie si sfintenie? Domnul Hristos ne-a dat semnele dup care putem distinge pe crestinul autentic; nimeni nu trebuie s fie nselat de pretentiile false ale celui ftarnic. Nu exist scuz pentru flirt. Nu exist scuz pentru ngduirea unui sentimentalism bolnav, nu exist scuz pentru aceast usurtate si flirt ntre brbati cstoriti si tinerele fete sau ntre brbati cstoriti si vduve. Fie ca cei care sustin c sunt credinciosi, s dea atentie sfatului apostolului: "Prea iubitilor, v sftuiesc ca pe niste strini si cltori s v feriti de poftele firi pmntesti care se rzboiesc cu sufletul. S aveti o purtare bun n mijlocul neamurilor pentru ca, n ceea ce v vorbesc de ru ca pe niste fctori de rele, prin faptele voastre bune s slveasc pe Dumnezeu n ziua cercetrii" (1 Petru 2, 11.12). Ce vei face atunci tu, nu vei tine seama de sfaturile att de clare date n Cuvntul lui Dumnezeu cu privire la cuvintele tale, comportamentul tu si caracterul tu? Vei scuza tu neseriozitatea si chiar faptele destrblate ca si cnd nu te-ai fi fcut vinovat de imoralitate? Vei {TSB 147}

trece peste toate acestea si vei spune c a fost o nesbuint din partea ta? Oare nu este datoria crestinilor s se nfrneze? Dac Domnul Isus st pe tronul inimii, vor fi lsate oare gndurile s-si fac de cap?... Exemplul celor dinainte de potop. Avem istoria celor dinainte de potop si a locuitorilor cettilor din cmpie, a cror purtare a degenerat de la usurtate si frivolitate pn la pcate josnice care au atras mnia lui Dumnezeu printr-o nimicire dintre cele mai nfricostoare, pentru a scpa pmntul de influenta lor contaminatoare. Tentatia si patima au trecut peste ratiune. Eul a fost dumnezeul lor, iar cunostinta Celui Prea nalt a fost aproape stears printr-o ngduire egoist a patimilor stricate. (Scrisoarea 84, 1888) 22. Un conductor de Sanatoriu [ Acest brbat, un pastor cu binecuvntare, era vduv de aproape cinci ani atunci cnd au fost scrise aceste scrisori. Spatiile libere din text au fost reproduse exact asa cum apar n copiile din arhiva de la White Estate.] Vin egal pentru dou persoane. n timpul noptii te-am vzut n vis n compania sorei sefe a institutiei. Dup atentia pe care vi-o acordati unul altuia parc erati sot si sotie. Comportamentul vostru unul fat de cellalt era vinovat naintea lui Dumnezeu si inima mea a fost ntristat de aceast stare de lucruri. Eu am ntrebat: "Cine v-a fermecat ca s nu ascultati de adevr? Dumnezeu nu are plcere de aceste lucruri. Voi ati ntristat pe Duhul Sfnt. Sora N. nu va mai fi niciodat ceea ce a fost. Amndoi sunteti vinovati naintea lui Dumnezeu. (Scrisoarea 30, 1887, scris pe 11 iunie, 18887) Pastorii nu sunt scutiti de suspiciuni si ispite. Fratele M. a fost foarte imprudent fat de doamna sau sora N. si am {TSB 148} tratat aceast familiaritate cu hotrre, n teme de Dumnezeu, ca pe o mare povar. El a declarat c este privilegiul directorului s cltoreasc mpreun cu sora sef; si mi-a mai spus c membrii bisericii vorbesc prea mult despre faptul c o ia totdeauna pe sora N. la adunare; si cnd s-a pus aceast problem la adunarea n corturi de la Oakland, n prezenta a aproximativ douzeci de persoane, el s-a ndrepttit, spunnd c a vorbit

despre cltoria sa mpreun cu sora N. cu sotul ei care nu avea s fie cu ei, c acesta stie c nu este un ru moral, si de aceea au procedat la fel. Eu m-am sculat si i-am spus c nu este un crestin conform Bibliei; deoarece Cuvntul Domnului este clar si anume c noi trebuie s ne ferim de tot ce se pare ru si s nu aducem rusine asupra cauzei lui Dumnezeu prin faptele noastre. ns el, stiind c s-a vorbit mult despre relatia lui apropiat cu sotia altui brbat, nu a cutat s ntrerup aceast rusine ci si-a ndrepttit purtarea. Dac un brbat si-ar fi permis s fac acelasi lucru n timp ce tria sotia lui el s-ar fi indignat. Dac ar fi vzut brbati care aveau vreo legtur cu institutia noastr, tineri sau btrni, c au relatii att de apropiate cu femei cstorite sau cu fete tinere, el ar fi sesizat rul si fr cuvinte de menajare ar fi intervenit. El a spus c asa ar fi procedat ns c, fiind pastor, el considera c nu poate fi bnuit sau ispitit si c el putea face ceea ce pentru altii ar fi nsemnat pcat. El a recunoscut c a judecat gresit, dar de fiecare dat cnd se vorbea despre acel subiect, el venea cu aceleasi scuze. (Scrisoarea 53, 1888, scris pe 10 feb. 1888) Nu este posibil convertirea fr mrturisire. Stimate frate C., s-ar putea s spui: ti-a artat Domnul n mod special acest caz al fratelui si sorei N? {TSB 149} Dac as avea jurnalul aici, cu ceea ce am scris n timpul ultimei mele cltorii n Danemarca, Norvegia si Suedia, as putea s-ti scriu cteva din lucrurile notate. ntr-o viziune din timpul noptii, am vzut c treceam prin saloanele institutului si am vzut cteva scene prea familiare avnd loc acolo, brbati si femei, femei si brbati. Sufletul mi-a fost profund tulburat, m-am trezit si am scris aceste lucru la ora unu noaptea. La un moment dat am vzut c Duhul Domnului lucra asupra celor de la institut si c au avut loc mrturisiri. Se prea c erau adunati laolalt la o or de nchinare. Fratele M. sttea n picioare si Duhul Domnului i-a miscat cu putere inima spre a-si mrturisi trecerea de la ntuneric la lumin. ns el rostea cuvinte doar la modul general. El nu si-a curtat sufletul de ntinciunea pcatului su legat de sora N. El a tremurat un pic miscat de Duhul lui Dumnezeu ns a refuzat s-si umileasc sufletul naintea lui Dumnezeu ducndu-si crucea.

O cale lturalnic ce l are pe Satana drept conductor. Din acel moment el a nceput s umble n ntuneric, contrar luminii si adevrului. El a avut o puternic influent asupra sorei N. Cu o anumit ocazie, ea a simtit c nu va mai putea fi niciodat liber, dac nu se va poci n umilint. Fratele M. aranja lucrurile dup cum voia el. El ar fi putut merge nainte cu lucrarea lui; ar fi putut iesi din ntuneric la lumin; s-ar fi putut apropia de Dumnezeu; iar Domnul i-ar fi iertat pcatele si ar fi nltat un standard pentru el, potrivnic vrjmasului. ns el s-a ndeprtat ntr-adevr de la lumin si de ndemnurile Duhului lui Dumnezeu, asa cum a fcut adunarea iudeilor din Nazaret atunci cnd Domnul Isus S-a anuntat pe Sine ca fiind Unsul... Este un lucru primejdios n mprejurri ca acestea, s-ti deschizi inima fat de necredint; ceea ce face ca Duhul lui Dumnezeu s se ndeprteze... {TSB 150} Lucrarea continu a lui Satana este aceea de a conduce mintile oamenilor astfel nct s tgduiasc lumina. Nu este nevoie dect de un pas ca s prsesti calea cea dreapt si s apuci pe o crare lturalnic ce l are pe Satana drept conductor. (Scrisoarea 33, 1888) (scris pe 21 martie 1888) Vindecarea de rana pcatului. Stimate frate M: am o mare povar pe suflet din cauza ta, ns, n acelasi timp, o puternic ncredere n Dumnezeu c El te va conduce de aceast dat, s-ti vezi greselile. Eu doresc att de mult ca tu, de dragul tu si al lui Hristos, s-ti umilesti inima mrturisindu-ti pcatele, pentru ca povara s-ti fie luat de pe suflet iar rugciunile fratilor ti s se uneasc cu rugciunile tale si s fii vindecat de rana pe care a fcut-o pcatul. Fratele meu, tu te-ai ndeprtat de la lumin n locuri ntunecoase. Am lucrat pentru tine cu toat sinceritatea, am ajuns pn n agonia disperrii datorit tie cnd m aflam la______ si oh, de ce nu ai avut mil acolo de mine asa cum ai avut de tine? De ce nu ai luat de pe inima mea aceast povar care mi zdrobea sufletul si s-ti recunosti pcatele? De ce nu ai luat seama la Isus care a fost strpuns pentru tine din nou si expus rusinii? De ce L-ai tgduit pe Hristos? O, fratele meu, sufletul meu simte profund pentru tine! M-am cutremurat de

lumina n care mi-a fost prezentat cazul tu, si nu exagerez cnd ti spun c sufletul meu a fost cuprins de chin. De ce ai stat deoparte, ca si cnd nimic nu te poate impresiona? Nevoia de pocint autentic. De ce te-ai ndrepttit tot timpul si ai fcut astfel ca aceast povar s apese din ce n ce mai greu asupra sufletului tu si ai adus o astfel de suferint asupra mea? De ce dovedesti aceast indiferent rece, de gheat n a-ti recunoaste greselile? Este oare standardul cel nalt al Legii lui Dumnezeu prea greu? Este tgduirea de sine, curtia nobil a sufletului care se cere, prea greu de ndurat, prea {TSB 151} obositoare? Nu ti se cere nimic care, prin ascultare, s nu-ti sporeasc fericirea. Stiu c suferi. Stiu c nu esti fericit si nteleg acest lucru, pentru c tu esti un mdular al trupului lui Hristos. Tu te-ai bucurat de dragostea lui Hristos si de pacea lui Hristos ntr-o mare msur. Cele mai teribile ndoieli si sovieli ti tortureaz sufletul, de ce nu te supui lui Dumnezeu? De ce ti baricadezi sufletul si nu lasi lumina s ptrund? Va voi oare fratele meu s vad si s pretuiasc valoarea sufletului su si lucrarea lui Hristos astfel ca darul vietii vesnice s poat fi la ndemna sa? Exist o mare putere n lucrarea de ispsire. Mintea ta este tulburat si sufletul tu are nevoie disperat de un medic. Nu pot s te las n starea n care te afli. Trebuie s te vd c esti asa cum te vrea Dumnezeu s fii, s te pociesti si s-ti par ru de ce ai fcut si dup aceea vei avea parte de simtmntul cel dulce al iertrii si al bucuriei sfinte. Domnul Isus simte mpreun cu tine; El are mil de tine; El vrea s te mntuiasc, El nu vrea ca tu s pierzi si vrea s ai viat vesnic. Legea lui Dumnezeu, singurul standard al neprihnirii. Nu Dumnezeu, S-a ndeprtat de tine ci nelegiuirile tale ti-au deprtat sufletul de Dumnezeu. Tu esti bolnav de pcat si ai nevoie de un medic. Priveste n oglind Legea cea sfnt a lui Dumnezeu, care este singurul standard pentru neprihnire. Ea este detectorul pcatului. Vrei tu s-ti vezi pcatele n lumina legii? Vrei tu s ai credint n Isus ca fiind Mntuitorul care iart pcatele? Legea mprteasc se afl naintea ta si tu trebuie s-i mplinesti cerintele. Ea este singurul standard de neprihnire; ea ti msoar viata si caracterul. mi pare ru dar sunt constrns s-ti spun c tu esti un clctor

al Legii. Credinta bazat pe fapte n Isus Hristos este singurul lucru care te va mntui, sngele cel pretios al lui Isus este singurul care te poate curti de orice pat si ntinciune a pcatului. {TSB 152} O viziune vie cu privire la adulter. Pe cnd m aflam n Europa, mi-au fost artate lucrurile care s-au ntmplat la _____. Un glas mi-a spus: "Urmeaz-m si ti voi arta pcatele care sunt practicate de cei care se afl n pozitii de rspundere." Am mers prin camere si te-am vzut pe tine, un strjer de pe zidurile Sionului, c erai foarte apropiat de sotia altui brbat, trdnd astfel adevrurile sacre, rstignind din nou pe Domnul tu. tii tu seama de faptul c exist un Veghetor, Cel Sfnt, care vede faptele tale rele, lucrarea ta si ti aude cuvintele si c acestea sunt, de asemenea, nregistrate n crtile din ceruri? Ea sttea n poala ta; tu o srutai si ea te sruta pe tine. Si alte scene de dragoste, de priviri si comportament senzual mi-au fost prezentate, iar sufletul meu a fost cuprins de un fior de oroare. I-ai cuprins cu bratul mijlocul si dragostea exprimat avea o putere de vraj asupra ei. Apoi a fost dat la o parte o perdea si mi-ai fost artat n pat cu sora N. Cluza mea mi-a spus: "Nelegiuire, adulter..." De neclintit ca o piatr. Cnd am ncercat s-ti art caracterul grav al pcatului n ochi lui Dumnezeu, al unui strjer de pe zidurile Sionului, tu nu preai s fii sensibil fat de pcat ci preai de neclintit ca o piatr. Eu stiu c tu vrei s-ti ascunzi faptele de Domnul. Atunci nu ti le-am prezentat asa cum o fac acum cu penita. Si nu doresc ca aceste lucruri s fie cunoscute de altii pentru c ndjduiesc c vei avea ochii deschisi, c vei simti c este ru ceea ce faci si ti vei mrturisi pcatul naintea lui Dumnezeu si a fratilor ti si vei face o lucrare de curtire, astfel ca aceast pat dezgusttoare s fie ndeprtat de la tine prin sngele curtitor al lui Isus Hristos. Tu nu ti-ai mrturisit greselile. Tu ai fcut o mare nelegiuire; tu ai comis adulter, ai clcat porunca a saptea. {TSB 153}

Am purtat aceast povar pe suflet tot acest timp. Cnd am avut adunri la ____ tu stiai exact ceea ce trebuie s mrturisesti. Tu stiai c avertizrile erau trimise de Dumnezeu; tu stiai c ceea ce-ti transmiteam din Europa era adevrat. Iar cnd povara ta aproape mi-a zdrobit sufletul de atta purtat, tu ai obtinut simpatia prietenilor ti, lsnd asupra mintilor lor impresia c eu nu sunt dreapt, c sunt prtinitoare si foarte sever; c esti acuzat de lucruri care sunt foarte greu de suportat; c mrturisirile pe care le-am dat eu constituie judecata mea, cuvintele mele; c am gresit fat de tine; si c mi-au fost aduse rapoarte false. Fratele meu, nimic nu poate fi mai nseltor dect aceste lucruri... ndoieli cu privire la crligele lui Satana. ti-am artat c tu, ca pastor al Evangheliei, nu trebuia s te porti astfel si s aduci o astfel de rusine asupra cauzei lui Dumnezeu, s generezi un scandal iar faptele tale s fie o mireasm spre moarte si nu spre viat. Cnd cel care poart stindardul cade, cine va mai lupta? Cnd crucea este trntit la pmnt de cei care ar trebui s o nalte, pe cine s mai crezi? Ce ar putea fi mai nspimnttor dect un pastor al lui Isus Hristos ajungnd un clctor al poruncii? Nu vd dect o singur cale de scpare pentru tine - rupe-o cu ispitirile lui Satana de ndat si grbeste-te spre lumin! Chiar predicatorii care sustin a crede adevrul sunt numai niste cluze oarbe dac adevrul nu este ntronat n inim si nu a avut loc o trecere complet de la ntuneric la lumin. Ei sunt niste nori fr ap. Te ndemn, dac ti pas de bunstarea ta vesnic, s ntronezi adevrul n inima ta cci atunci principiile acestuia ti vor sfinti caracterul... Ai vorbit despre aceste lucruri asa cum le-ai vzut tu, spunnd c ceea ce spune sora White nu este de la Dumnezeu n ntregime, ci o parte constituie propriile ei idei, propria ei judecat, {TSB 154} care nu este mai bun dect judecata si ideile oricrei alte persoane. Aceasta constituie unul din crligele lui Satana n care tu agti ndoielile tale nselndu-ti att sufletul tu, ct si al altora care trag o linie n aceast privint si spun: aceast parte care mi place este de la Dumnezeu, iar acea parte care scoate n evident si condamn faptele mele este de la sora White si nu poart pecetea sfnt. n acest fel, tu ai respins soliile n

ntregime, solii pe care Dumnezeu ti le-a trimis n dragostea Lui cea plin de mil si ndurare, ca s te salveze din ruin moral. Adevrul care condamn. Dumnezeu ti prezint voia Lui si cile Lui care sunt ntr-un cuvnt marcat tocmai cu acea cale pe care cazul tu o implic si, prin acesta esti ncercat dac accepti mustrarea si cazi pe Stnc pentru a fi zdrobit sau te vei simti ofensat datorit declaratiilor clare care se apropie de sufletul tu datorit faptului c aceasta (mustrarea) este adevrul care te condamn si apoi te simti n vrjmsie cu mine. (Evrei 4, 12). Exist Cineva napoi mea care a inspirat solia, pe cate tu acum l respingi, l desconsideri si l dezonorezi. Ispitind pe Dumnezeu te-ai lipsit singur de puteri, iar urmarea a fost confuzia si orbirea mintii. O atitudine aprig a izvort n inima ta si un spirit de sfidare cu care bravezi... Tu ai o lucrare de fcut pentru sufletul tu pe care nimeni altcineva nu o poate face. Calea ta gresit a condus si pe altii n aceeasi directie. Tu nu ai fost niciodat singur. Aceeasi mn care a scris pe zidul palatului mpotriva lui Belsatar a nregistrat n crtile cerului faptele si cuvintele care L-au fcut pe Domnul Hristos s-I fie rusine de tine. Tu nu ai respect pentru aceia pe care ar fi trebuit s-i tratezi cu respect si la ale cror nevoi ar fi trebuit s fii atent. Aceste lucruri nesfinte au fcut ca tu s nu fii corespunztor pentru lucrarea Domnului, dar tu, cu minile tale nesfinte, {TSB 155} ai luat Biblia si ai condus serviciul divin si, ca purttor de cuvnt pentru Dumnezeu, ai fost cel dinti gata s predici oamenilor. Unde a fost constiinta ta? Unde a fost umilinta ta? Unde a fost temerea ta de Dumnezeu? Unde a fost credinciosia lucrrii tale prin care trebuia s tii sus standardul n cadrul locasului de sntate? (Scrisoarea 16, 1888, scris pe 30 aprilie 1888) Domnul trieste. Am avut o ntlnire particular n care s-au fcut mrturisiri umile de ctre fratele M. si de ctre fratele si sora N... Ei bine, Domnul trieste. Am avut o btlie grea si cteva victorii pretioase cstigate. Fratele M. este acoperit si cu o minte deschis, se umileste, se nduioseaz si se zdrobeste naintea lui Dumnezeu. Umil ca un copil. Nu

vd o alt cale dect aceea de a duce mai departe mrturia, cu iubire, cu rbdare. (Scrisoarea 27 1888, scris la 29 mai 1888) 23. Un asa-zis conductor de Sanatoriu Desprtirea de familie nu este un lucru ntelept. Frate O.: trebuie s-ti spun cteva lucruri cci ce faci tu merit mustrare. Tu stii care au fost faptele fratelui M. si a altora ce aveau legtur cu Institutul de Sntate, si ct de greu a fost de ndeprtat impresia fcut odat. Tu cunosti istoria trecutului si rusinea pe care o are nc de dus acesta, iar oamenii din St. Elena nu sunt n cunostint de marele blestem care a czut asupra acestuia ca urmare a comportamentului moral al unora de acolo. Eu nu consider c esti n msur s lucrezi n calitate de conductor al Institutului de sntate pentru c tu nu esti un om ntelept. Tu esti acolo departe de sotia si familia ta cnd ar fi trebuit s fii mpreun cu ei; ns dac sunt motive care s justifice aceast separare, viata ta ar fi trebuit s fie {TSB 156} cu totul altfel dect a fost. Dac influenta sfintitoare a harului ui Hristos ar fi lucrat asupra inimii tale, tu ai fi luat seama la cile tale, si te-ai fi ferit de orice se pare ru. Tu ai lucrat astfel nct ai deschis n fata multor suflete usa ispitei si ca urmare multi vor fi pierduti. Tu s-ar putea s-ti revii, s-ti vezi greselile, ns nu vei putea ndeprta niciodat impresia pe care ai fcut-o. Mustrare pentru familiaritate cu sexul opus. O, tu esti privit cu ochii critici. Nu trebuie s acorzi atta atentie tinerelor femei. Este deplasat faptul c acorzi att de mult atentie familiei P. Doamna P. a reusit s nenoroceasc un om bun. Acest lucru mi-a fost fcut cunoscut ca ntr-o carte deschis. n timpul noptii mi s-a spus c tu nu esti n msur spre a ti se ncredinta rspunderi mari sau chiar mai limitate dac nu te pociesti si nu ajungi un om transformat. Dumnezeu nu poate fi alturi de tine ct timp urmezi aceast cale. Cluza mea mi-a spus s o urmez si mi-a fost artat familiaritatea ta tinereasc fat de fete si simpatia ta deosebit pentru Dumnezeu-na P. si fiicele ei. Mama st n pat prea mult timp n care ar trebui s se angajeze mai mult n ocupatii utile pentru familia ei.

Mi-a fost prezentat familiaritatea ta fat de mam si fiice. Atentia si darurile pe care li le acorzi vorbesc mai mult chiar dect cuvintele tale mgulitoare. Tu nu esti pe plac lui Dumnezeu si cerul te priveste cu dojan... Dac ai avea o inim nou, atunci motivele tale, faptele tale si comportamentul tu ar fi astfel nct att credinciosii, ct si necredinciosii ar putea avea exemplul unui caracter asemenea Domnului Hristos. Am vzut cazul tu asa cum l vede Dumnezeu, iar acum l prezint naintea ta. Mai bine, cu mult mai bine, ar fi fost dac ai fi plecat de la Institutul de sntate acum cteva luni. Acest liberalism si aceast galanterie fat de tinerele femei nu {TSB 157} izvorste dintr-o simpatie crestineasc, cuviincioas... Dac privesti cu nepsare aceste lucruri, le vei repeta. Cerceteaz-ti viata din trecut si las ca gustul moral s se nasc n urma curtirii templului sufletului. Las la o parte scuzele cci nu ai nici una. Ideile tale au nevoie de o rennoire moral si atunci vei vedea lucrurile ntr-o lumin diferit. Dumnezeu cheam oameni pentru aceast lucrare care au inima curat si gnduri nentinate, iar ca tint numai slava Sa... Religia nu este numai o manta. Dumnezeu vede inima, faptele si motivele ascunse ale mintii. Ar trebui nscris pe constiint, ca si cu un condei de fier pe piatr, c omul care se asteapt la succes nclcnd principiile vesnice de dreptate, asa cum sunt ele scrise n crtile din ceruri, nu este doar un om fr minte dar si nelegiuit. Pot oamenii uita cuvintele: "Tu esti Dumnezeu care m vede? (Gen. 16, 13). Vrei tu, fratele meu, s te ntorci de la idoli? Simtul tu moral este ntunecat. Roag-te lui Dumnezeu s ai mereu n fata ochilor aceste lucruri ca s poti vedea lucrurile n adevrata lor lumin. Nu purta religia lui Hristos doar ca pe o manta, ci mbrac-te cu haina neprihnirii Domnului Isus Hristos... Teste pentru un adevrat crestin. Discutiile unui om care pretinde a crede adevrul pentru acest timp, ar trebui s fie cu privire la lucrurile ceresti, si nu despre cele obisnuite, pmntesti, ieftine, senzuale. Trebuie adoptate principiile sfinte, dac nu, omul va umbla mpotriva lui Hristos, nselnd lumea si trdnd adevrul. De ce, o,

de ce oare mentin asa-zisii crestini un standard att de sczut, cnd ei au o Evanghelie att de curat si desvrsit? Vegheaz asupra religiei tale cu o grij srguincioas si f loc din plin Cuvntului lui Dumnezeu n tine. Puneti ntrebarea: sunt eu crestin? mi iubesc eu aproapele ca pe mine nsumi? Pzesc eu regula de aur fcnd altora ceea ce vreau ca ei s-mi fac mine? pot fi eu crestin si n acelasi timp s-mi pzesc si s-mi ntinez sufletul cu nchipuiri pctoase, vinovate? Pcatul a fost cel care l-a pus pe cruce pe Mntuitorul lumii. {TSB 158} Oamenii, n aparent integri, fac lucruri ciudate, cu totul contrare cuvntului lui Dumnezeu. Neprihnirea lor constituie o ncumetare fat de Cel care priveste la inim. Noi nu trebuie s facem planuri pentru propriile noastre interese, ci mentinndu-ne sufletele curate s dm un exemplu tinerilor si tuturor acelora cu care avem de-a face. (Scrisoarea 5, 1890) 24. Un medic Idei gresite cu privire la relatia de cstorie. Dr. Q., mintea ta nu a fost folosit totdeauna n mod sntos de cnd ai venit la Institutul de sntate. Ideile tale cu privire la relatia de cstorie au fost gresite. Nimic n afar de violarea patului cstoriei nu poate ntrerupe sau anula legmntul cstoriei. Noi trim n vremuri primejdioase cnd nu suntem siguri pe nimic dect pe credinta ferm, neclintit n Domnul Isus Hristos. Nu exist inim care poate s fie nstrinat de Dumnezeu prin nselciunile lui Satana, dac persoana aceea vegheaz n vederea rugciunii. Sntatea ta ar fi fost ntr-o stare mai bun, dac mintea ta ar fi avut pace si odihn; ns ea a devenit confuz si dezechilibrat si tu ai gndit gresit cu privire la chestiunea divortului. Vederile tale nu pot fi sustinute dup ceea ce gndesti tu. Brbatii nu-si pot lua libertatea de a-si face ei nsisi un standard de lege evitnd Legea lui Dumnezeu si fcnd pe plac propriilor lor nclinatii. Ei trebuie s vin la marele standard de neprihnire al lui Dumnezeu.

Dac sotia este necredincioas si potrivnic, sotul nu poate, conform Legii lui Dumnezeu, s o alunge si aceasta s fie singur pe acest pmnt. Pentru a fi n armonie cu Legea lui Iehova, el trebuie s locuiasc mpreun cu ea cu exceptia cazului cnd ea nssi ar alege s plece de la el. El s-ar putea s ntmpine opozitia si s fie asuprit si necjit n multe feluri; ns el si va gsi mngierea, puterea si sprijinul n Dumnezeu, care este n stare s acorde harul Su {TSB 159} ntotdeauna la vreme de nevoie. El trebuie s fie un om cu inima curat, cu principii ferme, neclintite, iar Dumnezeu i va da ntelepciunea cu privire la ceea ce trebuie s fac. Judecata sa nu va fi condus de impulsuri ci ratiunea va stpni cu mn tare iar patima va fi tinut n fru. Cstoria la fel de durabil ca si Sabatul. Oamenii care sunt n pozitii de rspundere, ca cei de la Institutul de sntate, constituie tintele speciale ale lui Satana. Ei sunt adusi n societatea brbatilor si femeilor. Unii ca acestia au o fire vulgar, ptimas, senzual, atunci cnd sunt ispititi sunt gata s fac orice, netinnd seama de Dumnezeu, netinnd seama de consecinte. Ei sunt gata s nlture barierele relatiei de cstorie pentru a-si forma noi legturi. Dumnezeu a lsat un singur motiv pentru care o sotie si poate lsa sotul sau un sot s-si poat lsa sotia si acesta este adulterul. Acest temei s fie luat n seam cu rugciune. La creatiune, cstoria a fost lsat de Dumnezeu ca o rnduial divin. Institutia cstoriei a fost ntemeiat n Eden. Sabatul poruncii a patra a fost instituit de asemenea n Eden, atunci cnd au fost puse temeliile pmntului si stelele diminetii izbucneau n cntri de veselie si toti fiii lui Dumnezeu tresltau de bucurie. Dac asa stau lucrurile, institutia cstoriei, rnduit de Dumnezeu, s fie considerat de tine la fel de neclintit ca si Sabatul poruncii a patra. Ne ntrebm, ce s-ar putea spune sau ce s-ar putea face pentru a opri declinul moral care a prins rdcini la Institutul de sntate? Fie ca Dumnezeu s ierte pe cei care au lucrat pentru cauza lui Dumnezeu si totusi prin viata practic pe care au trit-o au promovat o stare de lucruri care primejduieste virtutea, cuviinta si respectul

de sine al fetelor si femeilor. Trebuie s v fac cunoscut ceea ce stiu, dup lumina pe care Dumnezeu a gsit cu cale s mi-o dea. Mi-a fost {TSB 160} artat c brbatii si femeile care au plcere de religia lui Isus Hristos nu vor fi nelinistiti, agitati, nemultumiti, tulburati, schimbtori; pacea lui Hristos n inim va da trinicie caracterului. Sfintenia legmntului cstoriei. n viziunile mele de noapte am fost pus n legtur cu Institutul de sntate. Am fost ntristat s te vd nemultumit si foarte descurajat... ns n timp ce eu eram abtut datorit acestei descoperiri, era Cineva care vorbea cu tine, dr. Q. Cuvintele Sale te mustrau, ns erau amestecate cu compasiune duioas. Nu pot scrie exact cuvintele asa cum le-a spus El. Voi ncerca s-ti redau semnificatia lor. El a spus: "Esti coplesit de dezndejde, ns prin acesta tu nu esti ntelept; vei slbi si vei ajunge ineficient. Aceasta va face ca vrjmasul s profite pe seama ta. Dumnezeu doreste ca tu s cresti si s te apropii tot mai mult de El si s te asemeni cu chipul si caracterul Domnului Hristos. Inima ta este sediul multor simtminte tumultoase, pe care nu te lupti s le birui. Tu nu ti dai silinta pentru lucrarea de curtire a templului sufletului tu. Mintea ta este preocupat n mod nentelept de subiectul divortului de sotia ta. Nu Dumnezeu este Cel care te conduce n acesta. Tu nu tii aceste lucruri numai pentru tine. Tu vorbesti de ideile si planurile tale si altora si fcnd astfel tu pregtesti mintile altora prin sugestiile tale. Tu nu privesti subiectul legmntului cstoriei ca fiind sacru si nobil, asa cum ar trebui s fie, si vei fi cu sigurant n pericolul de a urma o cale gresit si s primejduiesti si alte suflete prin sugestiile tale. Mintea ta, n timp ce se agit asupra acestui subiect, nu poate fi pregtit spre a face cea mai bun lucrare {TSB 161}

si tu nu poti fi un cuttor cinstit al binecuvntrii lui Dumnezeu dac nu ncepi s vezi altfel lucrurile. Tu ai produs mult ru inimilor si mintilor altor oameni. nchide degrab usa inimi tale care a fost deschis pentru vrjmas. Deschide larg usa inimii tale si invit-L pe Domnul Isus s intre nuntru. Atunci vei avea o crm echilibrat pentru firea ta, ntr-un fel stranie, astfel ca toat fiinta ta s se poat implica n lucrarea pe care o ai de fcut si s-ti dai seama de importanta ei. Foloseste orice ocazie pe care o ai de a merge nainte, exercitnd o influent hotrt si sntoas. Nu mai pierde vremea n aceast privint. Dac esti un om liber si multumit, trebuie s te mpotrivesti vrjmasului." Gnduri nalte. Dr. Q., mintea ta nu se afl n stare sntoas. Tu ti concentrezi mintea asupra unor lucruri care nu ti aduc sntate fizic sau mintal. Trebuie s-ti schimbi inima; atunci gndurile tale se vor ndrepta ntr-o directie mai nalt, mai curat. Tu ti gsesti plcere n societatea femeilor si fetelor. Acestea devin o curs pentru tine. ntr-o astfel de institutie mintea medicului trebuie s fie continuu nltat spre Dumnezeu pentru putere si ntelepciune. Exist primejdia continu ca gndurile s zboveasc la un nivel sczut. Dac nu vei face din Domnul centrul atractiei tale, dac El nu va fi pentru tine aprare sigur mpotriva ispitirilor vrjmasului, el (Satana) va cstiga putere asupra mintii tale si te va desprti de Dumnezeu. Nevoia de religie n inim. Mi-ai fost prezentat n vis si cu o alt ocazie. Capul tu era aplecat asupra unei mese. Erai aproape inconstient. ti erau rostite cuvinte ntr-un mod foarte accentuat, hotrt: "Nu lua aceasta n mna ta! Nu trebuie s o iei; viata ta nu ti apartine; nu de medicament ai nevoie ca s-ti a duc pace si odihn. Ceea ce ai nevoie este religia inimii, o inim curtit, rafinat, care se ridic deasupra lucrurilor comune si se preocup de cele de natur {TSB 162} divin. Fii brbat. Cheam pe sotia ta alturi de tine, caut s cunosti mai bine adevrul, las-te modelat de Duhul lui Dumnezeu si vei avea pace. Dac apuci pe calea cea dreapt, dac esti neclintit de partea adevrului, dac ti pstrezi sufletul n dragostea lui Dumnezeu, tu vei fi n minile lui Dumnezeu mijlocul de a-ti salva

sotia iar ea, la rndul ei, dac accept adevrul de origine divin, dac va fi o urmas blnd si smerit a lui Isus, va fi n minile lui Dumnezeu unealta Sa prin care poti avea parte de o mare binecuvntare. Acum, frate Q., ridic-te pe picioarele tale si fii brbat pentru Dumnezeu! Poart crucea lui Hristos zi de zi si ndreapt-ti gndurile spre un canal mai nalt, mai curat. Respect legmntul de cstorie pe care l-ai fcut si fii slujitorul lui Dumnezeu pentru ridicarea neamului omenesc. Dac esti biruitor, te vei numra printre cei care vor poseda toate lucrurile; partea ta va fi o greutate vesnic de slav. Urmrile unei familiaritti necuvenite. Un animal cnd atinge un brat, acesta ajunge neputincios. Muschiul parc e paralizat. La fel se va ntmpla si cu tine din punct de vedere spiritual dac ngdui gndurilor tale s zboveasc ntr-o anumit directie si dac dai atentie si preferi compania tinerelor fete si a femeilor cstorite. Aceast familiaritate nseamn moarte pentru spiritualitate. Las ca sentimentele tale s se agate de Dumnezeu precum mldita n jurul viei, cci dac nu, pornirile tale vor ajunge necurate, caracterul tu va fi deficitar iar inima ti se va nstrina de Dumnezeu. Oare cine se poate atinge sau poate umbla cu ceva necurat si totusi s continue s rmn curat? Sufletul nu poate continua s rmn curat dac respir o atmosfer care mnjeste si murdreste. Aceste lucruri ndeprteaz inima de Dumnezeu. Sufletul se ofileste si ajunge deformat, deoarece cortul a fost asezat prea aproape de Sodoma, fiind mpiedicat s mai poat respira atmosfera cerului. Unica noastr sigurant. nclcarea unuia dintre preceptele lui Dumnezeu fac ru moralittii. De dragul lui Hristos, {TSB 163} te implor s ridici standardul mai sus. Pred-te fr rezerve Domnului. Trebuie s nveti lectia c unica ta ndejde este s ntrunesti cerintele lui Dumnezeu si s-ti aduci trupul ca "o jertf vie, sfnt, plcut lui Dumnezeu, care va fi o slujb duhovniceasc." Atunci Cuvntul lui Dumnezeu va fi socotit ca o cluz plcut si folositoare, o candel pentru picioarele tale si o lumin pe crarea ta. Atunci poti suporta necazurile

si acestea nu te vor coplesi; pentru c tu stii c sufletul tu este puternic ancorat pe Stnca cea vesnic, deoarece tu te bizui n mod simplu pe adevrul lui Dumnezeu. (Scrisoarea 8, 1888) 25. O colportoare Sfat ctre o colportoare. Am primit dou scrisori de la tine si am dorinta de a-ti aduce usurare, dac pot. Pozitia pe care o ai este important si Dumnezeu mi-a dat o solie hotrt pentru tine. Din faptele pe care mi le-ai prezentat tu, nu consider cazul tu fr ndejde; ns felul cum vezi tu lucrurile n privinta a ceea ce este bine si ru este att de subred, nct este cu totul nesigur pentru tine s cltoresti si s umbli de ici colo si s tii studii biblice, s fii expus la tot felul de ispite. Tu nu ai avut capacitatea de a vedea, n lumina cuvntului lui Dumnezeu, ce nseamn pcatul, dndu-ti trupul s fie mnjit de un brbat, oricine ar pretinde el c este, si s ai pretentia de a fi iertat. Acest lucru mi-a fost artat c este un pcat odios n ochii lui Dumnezeu si cu toate acestea, simturile tale au fost att de amortite si demoralizate, nct dac tu vei continua s umbli din loc n loc cu crti religioase si s tii studii biblice, vei tot continua s desfrnezi. Mustrarea din partea lui Dumnezeu. Legea lui Dumnezeu a proclamat pe Muntele Sinai: "S nu comiti adulter" si cu toate acestea tu, care ai nclcat legea ntr-un mod att de vdit, nveti pe altii din Biblie. Dumnezeu nu a acceptat faptele tale. Tu m ntrebi dac Dumnezeu mi-a dat mesajul din acea scrisoare ca s ti-l dau tie... Eu ti rspund {TSB 164} c El mi l-a dat. Nu poti sluji Dumnezeului sfnt al lui Israel fiind ntinat de aceste pcate. Solia a fost dat de Dumnezeu. Dac tu, din momentul n care ai primit aceast solie ai fi cptat un nou simtmnt a ceea ce constituie pcatul, dac te-ai fi convertit cu adevrat si ai fi devenit un copil al lui Dumnezeu, n loc de a fi un clctor al Legii Sale, atunci persoana care s-ar fi bucurat cel mai mult de acest lucru as fi fost eu. Nu ti-am fi putut prezenta pcatul pe care l-ai comis ntr-un limbaj mai puternic. Att de putin constientizare a pcatului. Mi-au fost prezentate multe persoane din mai multe state, care au fost angajate n lucrarea de colportaj care nu erau corespunztoare spre a avea vreo legtur cu lucrarea lui

Dumnezeu. Acestea dezonoreaz pe Dumnezeu si aduc ocar asupra adevrului. Ele trateaz cu usurint pcatul. si dezonoreaz trupurile. ns nici una dintre acestea nu era att de putin constient de ceea ce este pcatul, asa cum esti tu. Oricine face ceea ce faci tu, dedndu-se la nelegiuire si degradare att de vdit cum o faci tu, se afl ntr-o situatie teribil. Tu nu ai simtul grozviei pcatului. Rbdarea lui Dumnezeu fat de pctosi. Iona a dat cettii Ninive solia c n patruzeci de zile va fi distrus. Ninive s-a pocit iar Dumnezeu a crutat cetatea nelegiuit pentru c chiar si regii si nobilii s-au umilit naintea lui Dumnezeu, iar Domnul a dat cettii Ninive ocazia de a se poci. Dac Domnul, n marea Sa ndurare, ar trata cazul tu ntr-un mod asemntor, o, as fi att de multumit. Dac el ti ofer timp de har n care s dovedesti pocint si s arti c ntelegi natura adevrat a pcatului, c esti scrbit de tine nsti datorit pcatului tu si c ai oroare de pcat n general, Domnul este ndurtor si ti va arta buntate si iubire. "Dac ne mrturisim pcatele, El este credincios si drept ca s ne ierte pcatele si s ne curteasc de orice nelegiuire" (1 Ioan 1, 9). Eu cred c tu ti-ai mrturisit pcatul si c Dumnezeu ti va ierta pcatul asa cum ti-a promis. Singurul obstacol care mi strui n {TSB 165} minte este tocmai aceast lips de perceptie a ceea ce constituie pcat, n faptul de ati pngri trupul, pe care ti l-ai dat pe minile unui adulter, a unui om depravat, n timp ce tu erai angajat n lucrare si cauza lui Dumnezeu, n timp ce tineai studii biblice, ca si cnd puteai s-L slujesti pe Domnul n lucrarea ta complcndu-te n acele pcate, cnd te-ai dus n bratele unui adulter (este o slbiciune a ta). ndurare divin pentru cetatea Ninive. ti-am prezentat aceste lucruri asa cum mi-au fost ele prezentate mie si ti spun c Dumnezeu are oroare de aceste lucruri. Simtul tu moral ar fi rensufletit numai prin puterea lui Dumnezeu care produce convertirea. Caracterul tu trebuie transformat si Dumnezeu stie tot n legtur cu aceasta. Si dac tu te vei poci si vei ajunge s atingi un standard nalt si sfnt, n-as putea spune c Domnul nu va privi asupra cazului tu cum a privit asupra cettii Ninive.

mpratul cettii Ninive a spus: "Oamenii si vitele s se acopere cu saci, s strige cu putere ctre Dumnezeu si s se ntoarc de la calea lor cea rea si de la faptele lor de asuprire de care le sunt pline minile. Cine stie dac nu se va ntoarce Dumnezeu si Se va ci si dac nu-Si va opri mnia Lui aprins, ca s nu pierim! Dumnezeu a vzut ce fceau ei, si c se ntorceau de la calea lor cea rea. Atunci Dumnezeu S-a cit de rul pe care se hotrse s li-l fac si nu l-a mai fcut" (Iona 3, 8-10). Citeste acest pasaj cu atentie iar dac Domnul te gseste vrednic s-ti ncredinteze lucrarea Sa, eu nu am nici o obiectie. Acum, te rog prezint-ti cazul naintea Domnului si dac esti n comuniune cu El, El ti va asculta rugciunile si ti va cluzi mintea n ceea ce ai de fcut. Inima mea simte mpreun cu tine. Prima dat cnd a fost comis pcatul, s-a fcut fr prea mult timp de gndire; urmtoarele pcate au fost comise dup ce a existat timp de gndire, dup un timp cnd lucrul respectiv a putut fi analizat n lumina Cuvntului lui Dumnezeu cu privire la porunca a saptea. {TSB 166} Faptul ca tu, de bun voie, ti-ai lsat trupul pe mna unui om care te-a dus pe un drum gresit n timp ce tu erai angajat n a lumina mintile oamenilor cu privire la poruncile lui Dumnezeu, constituie o manifestare flagrant de depravare si mi descoper un caracter ca cel care mi-a fost prezentat - nedemn de ncredere si c tu nu esti n stare s-ti dai seama de ce nu este bine s continui cu lucrarea pe care o faci. Mrturisirea public nu este totdeauna cel mai bun lucru. Las aceast problem asa cum este. As putea s-ti spun s te duci la persoane demne de ncredere din conferint (nu brbati, ci femei) si s vorbesti cu ele, ns sunt nclinat s cred c dac ai face acest lucru, ai face publicitate unor lucruri care i-ar face pe toti s se ndeprteze de tine, iar ei nu te-ar ncuraja sau accepta s te angajezi n vreo ramur a lucrrii, dac ar afla cum stau lucrurile. Acum las acest lucru ntre tine si Dumnezeu si te rog nu m mai tulbura cu el. Nu vreau s fac public ceea ce ai fcut, ci te las s-ti schimbi caracterul. Mi-e mil de tine si ndjduiesc c vei actiona cu discretie si c vei deveni ceea ce doreste Dumnezeu. (Scrisoarea 95, 1893)

26. Un evanghelist [ Evanghelistul cruia i-au fost adresate aceste scrisori a condus mai multe serii de adunri ntr-o anumit zon si apoi a plecat n alt parte, n timp ce sotia lui a rmas s continue s tin studii biblice cu cei interesati. n cele din urm, el a czut n pcatul adulterului si chiar a respins Spiritul Profetic si sfatul conductorilor de la Conferinta General. Review and Herald a anuntat c i-a fost retras acreditarea. Cu ctiva ani nainte de moarte, s-a pocit si s-a ntors la Domnul.] Asa de puternic era c misca multimile, dar att de slab nct nu se poate stpni pe sine. Vei vedea, nainte ca aceste rnduri s ajung la tine, c Domnul a privit din nou ctre {TSB 167} poporul Su, dndu-mi o alt mrturie. n aceast viziune mi-a fost artat c tu nu esti privit bine si c te afli n primejdia de a aduce ocar asupra cauzei lui Dumnezeu prin ceea ce faci. Satana vrea s te distrug, el caut s-ti mentin mintea ntr-o continu stare de agitatie, attnd-o ntruna astfel ca s poat mprosca noroi si praf n loc de roadele pasnice ale neprihnirii... ns, frate R., mi-a fost artat c acum tu ar trebui s fii foarte circumspect n privinta comportamentului si a cuvintelor tale. Tu esti urmrit de dusmani. Ai o mare slbiciune, tu,care este att de puternic, nct poti s misti multimi. n starea actual, desprtit de sotia ta, va exista suspiciune si gelozie, ns minciunile vor fi nscocite, chiar dac tu nu dai ocazia. Dac nu esti precaut, vei aduce ocar asupra cauzei lui Dumnezeu, care nu va putea fi ndeprtat prea curnd. Poate c simti, asa cum am vzut, c ai simtit, c,esti liber, dac nu vei mai fi cu sotia ta. Nu ai astmpr, nu ai liniste nu poti sta ntr-un loc. Satana te ispiteste si vrea s fac din tine un om nnebunit. Acum a sosit timpul s dovedesti c esti om, s dovedesti harul lui Dumnezeu fat de tine prin rbdarea ta, prin tria ta, prin curajul tu... Primejdia confidentelor. Tu trebuie s te consacri lui Dumnezeu si nu s tot zbovesti asupra necazurilor tale. Fii atent cum esti ademenit s-ti faci din femei confidenti sau cum le permiti lor s-ti fac tie confidente. Stai ct de departe de societatea femeilor. Vei fi n primejdie. Nu uita, trim n timpul din urm, att de periculos. Aproape totul este putred si stricat.

Priveste la Dumnezeu, roag-te, roag-te, asa cum n-ai fcut niciodat pentru ca s poti fi tinut prin puterea lui Dumnezeu prin credint. n Dumnezeu tu poti rmne nentinat, fr pat sau mnjitur. Prinde-te de Dumnezeu. Priveste la El prin credint pentru a putea deveni {TSB 168} prtas de natur divin, dup ce ai scpat de ntinarea care este n lume prin pofte. Dumnezeu te va scoate biruitor dac vei tri o viat umil de rugciune si credint. (Scrisoarea 23, 1871) Fr gust pentru Cuvntul lui Dumnezeu. Cazul tu mi-a fost prezentat n ultima viziune care mi-a fost dat. Am asteptat s vd dac ai o constiint sensibil sau dac este tocit. Cele prezente le-am scris de mai mult timp ns m-am gndit s astept pn ce poate vei actiona tu ntr-un fel. Mi-a fost artat c tu nu ai trit n conformitate cu lumina. Tu te-ai deprtat mult de lumin. Domnul si-a dat mustrri si sfaturi pentru a te feri de ruinarea sufletului tu si de a aduce ruin asupra cauzei sale. Mi-a fost artat c mergi napoi n loc s naintezi si s cresti n har si cunoasterea adevrului... Tema ta de gndire au fost fetele si femeile si nu Cuvntul lui Dumnezeu. Mintea ta a fost fr astmpr si nemultumit dac nu te puteai preocupa de fete si femei. Nu ai putut avea gust pentru studiul Cuvntului lui Dumnezeu, n timp ce gndurile tale zboveau asupra unor subiecte ce erau mpotriva sufletului. Nu exist scuze pentru viata ta nesbuit. Un pastor cu dou fete. Dup ceea ce mi-a fost fcut cunoscut, tu esti un clctor al poruncii a saptea. Cum poate fi atunci mintea ta n armonie cu pretiosul Cuvnt al lui Dumnezeu, adevruri care te spintec la orice pas? Dac ai fi fcut aceast nebunie n mod inconstient, ar fi fost cumva scuzabil, ns nu a fost astfel. Tu ai fost avertizat. Tu ai fost mustrat si sftuit. Aparent ai primit mustrarea ns nu ai acceptat-o cu inima astfel ca s declari moarte firii pmntesti. Nu te-ai pus pe treab pentru eradicarea rului. Ai pierdut curnd din vedere toiagul pedepsei Domnului si te-ai aruncat n aceast nesbuint mai mare ca oricnd, ca un {TSB 169}

nebun care adun actiuni. ngduinta plcerii s-a transformat ntr-o patim ce face ravagii. ti place societatea fetelor si a femeilor. n timpul unei serii de adunri ai ngduit mintii tale s plnuiasc si s nscoceasc cum poti sta n societatea fetelor tinere si a femeilor fr s-ti trdezi adevratele sentimente. Vei fi dus n ispit dac nu ai puterea moral de a te mpotrivi ispitei. Mintea ta este continuu necurat pentru c izvorul nu a fost curtit niciodat. Tu nu ti-ai gsit plcerea n a cerceta cu struint si atentie Scripturile... Lipsa de fidelitate n gnd si actiune. Dumnezeu a ridicat aceste bariere ale mrturiilor ca un zid mprejurul tu care s te apere de a cdea rpus de siretlicurile vrjmasului ns tu le-ai ndeprtat pe toate si treci peste orice, pentru a-ti putea urma nclinatiile. ntristarea ta pentru pcat este ca cea a celor din vechime care si sfsiau hainele pentru a-si exprima durerea dar care nu si ntristau sufletul. Nu ai un simt corect a ceea ce nseamn pcat. Caracterul grav al lipsei de fidelitate n gnd si fapte nu a fost simtit de tine. Mintea ta este senzual si aceasta aproape continuu. Dac ti-ar prea ru ntr-adevr pentru greselile fcute ai dovedi aceea pocint n urma creia nu trebuie s te pociesti din nou. Mai mult ru dect ajutor pentru cauz. Doresc acum s prezint fapte. Mi-a fost artat c viata ta si eforturile tale pentru cauza lui Dumnezeu de ctiva ani ncoace au fost mai degrab un mare prejudiciu adus cauzei lui Dumnezeu dect un folos. Dac nu ai fi fost implicat n aceast lucrare si dac ai fost cu totul departe de ea, ai fost scutit de multe dureri de inim pe cei care iubesc cauza lui Dumnezeu; si i-ai fi scutit de mult treab grea care le-a fost impus pentru a contracara influenta ta rea. Efortul necesitat pentru ndreptarea ta si pentru {TSB 170} a te mpiedica s prejudiciezi cauza, dac ar fi fost folosit pentru convertirea de suflete de la rtcire la adevr, si dac lucrtorii nu ar fi avut absolut nimic de a face cu privire la tine - ar fi fcut ca interesul si puterea cauzei adevrului prezent s stea mai bine astzi n California, asa cum este n est.

Influenta unui pastor pctos. Satana te-a fcut agentul su pentru a-i aduce la ndeplinire planul su. Marea agitatie si trezire pe care le-ai fcut n cuvntri din cnd n cnd si succesul aparent pe care l-ai avut nu au cldit dect la propria ta ndrepttire de sine. Permitndu-ti s lucrezi asa cum ai fcut-o atunci cnd inima ta nu era n rnduial cu Dumnezeu, ti-ai fcut un mare ru. Tu nu ti-ai cercetat inima si nu ti-ai umilit sufletul naintea lui Dumnezeu. ti-ai considerat prea nensemnate greselile teribile din trecut. S-a fcut totul ca s fii salvat de rusine si ruin total. S-a dovedit rbdare fat de tine si chiar cnd erai cu totul nepotrivit pentru lucrarea sfnt ti s-a ngduit s-ti continui lucrarea, avndu-se ca tint salvarea sufletului tu n timp ce inimile altora gemeau ndurerate sub povara nesbuintei faptelor tale. Dac ai fost dat deoparte cu mult timp n urm pn cnd ai fi dat dovad c Dumnezeu este ntr-adevr cu tine si c esti un om schimbat cu totul, acum poate c ai fi fost cumva de folos n aceast lucrare solemn. ns am vzut c noi am riscat deja prea mult ncurajndu-te s lucrezi la convertirea pctosilor la Hristos cnd cile tale au fost stricate naintea lui Dumnezeu, iar inima ta cu totul mnjit de pcat. Slujitorii adevrati ai lui Dumnezeu sunt pusi pe aceeasi treapt cu tine. Nu mai trebuie s ti se ngduie mult timp s prejudiciezi cauza lui Dumnezeu prin inima ta stricat, senzual si astfel s reprezinti gresit cauza adevrului prezent. O anumit msur de succes nu constituie dovada acceptrii lui Dumnezeu. Pentru ca s fie bine, tu trebuie s triesti o viat nou care s fie n armonie cu Dumnezeu. Natura ta pervers nu a fost transformat. Tu nu esti n pace cu Dumnezeu si cu tine nsuti. Tu {TSB 171} te afli n robia celui mai mare vrjmas al sufletelor, n supunere fat de omul cel vechi ce trieste n pcat. Tu nu esti un om liber n Hristos. Este nevoie de o schimbare spiritual n tine nainte ca Dumnezeu s poat lucra cu tine. Poate tu vii cu argumentul c ai succes n lucrul tu. Multi din cei care sunt n rzboi cu Dumnezeu au o msur de succes. Dac sunt unii care mbrtiseaz adevrul n timp ce argumentele pe care le folosesti tu sunt att de convingtoare, aceasta nu este o dovad c tu esti cel putin n stare de a fi mcar acceptat de Dumnezeu ...

O viat trit constient n pcat. Dac lucrurile s-ar fi oprit mcar acolo, dar nu s-a ntmplat asa. Pentru putin timp ai simtit c este ru ceea ce faci - ns nu att de deplin ct ar fi trebuit-, c ai fost nselat de Satana si nnebunit de el; si ceata n-a fost ndeprtat niciodat pe deplin din ochii ti. ti-ai umilit inima naintea lui Dumnezeu si El a acceptat umilinta ta. ns curnd ai devenit din nou nepstor si ai ngduit mintii tale s fie umplut de nchipuiri desarte si necurate. Ai fost putin mai precaut ns plin de viclenie. Mintea ta era preocupat s inventeze noi mijloace de a-ti atinge obiectivul... Scuza ta pentru viciu a fost puterea mare a patimii. Viata ta a fost o rusine - nu a fost nimic n ea cu care s te lauzi. Te simteai deprimat dac nu erai stimulat si dac nu aveai vreo fat sau femeie care s te atrag si pe care s-o faci s asculte necazurile tale legate de sotia ta. Rusine, rusine, s-ti fie pentru ce ai fcut. (Scrisoarea 52, 1876) Convertire zilnic pentru o lucrare sfnt. Dumnezeu mi-a artat cazul tu att de clar, nct eu nu ndrznesc s te las s te amgesti cu privire la adevrata ta stare. M tem mult c-ti vei pierde viata vesnic si c, dup ce ai predicat altora cerintele Legii lui Dumnezeu, tu nsuti s dai gres n a tri n viata ta principiile sfinte ale Legii lui Dumnezeu si s fac ca credinta ta s devin o epav. {TSB 172} Esti att de mult preocupat de tine nsuti, nct dac nu te consacri lui Dumnezeu si dac nu ai o credint vie, zi de zi n Dumnezeu spre a obtine harul si puterea Sa, tu vei fi o piedic n naintarea adevrului. Eu nu pot vedea cauza lui Dumnezeu prejudiciat si s sufere datorit ineficientei tale si a greselilor tale oarbe. Trebuie s te convertesti n fiecare zi cci dac nu, nu esti corespunztor pentru lucrarea sfnt n care esti angajat. Cunosc mai mult dect altii, temperamentul tu deosebit si pericolele n care te afli. Atragerea simpatiei femeilor. Necazul tu n privinta surorilor a venit ca urmare a atragerii simpatiei lor; tu ti povestesti necazurile si le strnesti mila pentru tine, astfel c ele gndesc c tu suferi mult. Apoi cedezi sentimentelor tale si dai senzatia c suferi aproape martiriul. Le faci s-ti acorde grij si atentie ceea ce nu este cu totul n regul si te pui ntr-o pozitie n care esti usor ispitit. Ar fi trebuit s nveti din greselile tale din trecut

s eviti orice aparent de familiaritate fat de surori, cstorite sau necstorite. Las-ti sentimentele s se ndrepte spre Dumnezeu. Bizuieste-te pe El pentru sprijin, si nu pe simpatia omeneasc. Tu esti foarte slab n aceast directie ns cauza lui Dumnezeu nu trebuie s sufere datorit slbiciunii si necuviintei tale. Acesta este pericolul n care te afli tu si trebuie s fii biruitor, cci dac nu, rana care este produs cauzei lui Dumnezeu nu va putea fi vindecat niciodat pe deplin. (Scrisoarea 53, 1876) Atitudinea evanghelistului dup pierderea acreditrii. Stimate domn, am fost mult tulburat datorit cazului tu si nc nu stiu ce s-ti spun. Am sovit s-ti spune un cuvnt de descurajare pentru c eu stiu ce ntristare teribil produce descurajare n suflet. Am gndit c, atunci cnd nu-ti va fi rennoit acreditarea, te vei linisti {TSB 173} si ti vei cere pensionarea, fiind constient c, dac ai fi ntrunit cerintele necesare, acum, cnd suntem n asa mare nevoie de lucrtori, ai fi primit acreditarea. Nu mi-am putut folosi influenta n favoarea acestui lucru. n ultima viziune care mi-a fost dat, mi-a fost prezentat marele tron alb si Judectorul ntregului pmnt, rostind sentinta asupra multimii adunate. Cartea cu rapoarte a fost deschis si cei din jurul tronului au fost judecati dup faptele fcute n trup. Numele tu era nsemnat si cntrit fiind n balant, ai fost gsit prea usor. n dreptul numelui tu era scris: clctor al poruncilor lui Dumnezeu. Posibilitatea de a rscumpra trecutul. Dumnezeu, n marea Sa ndurare, ti-a dat posibilitatea de a rscumpra trecutul. Cnd ai dovedit cint, El S-a ndurat de tine... Ai fost asezat ntr-un cmp bun de lucru si dac te-ai fi purtat asa cum ar fi trebuit s se comporte un crestin nu ar mai fi trebuit s fii n situatia de a te poci din nou. Pentru un timp ai fost umil si multumitor ns inima ta a fost att de mult timp stricat si ngduitoare fat de plceri nct nu ti-ai putut da seama c ceea ce ai fcut n trecut a fost o ofens la adresa lui Dumnezeu. Ca si Petru, ai fost n mod credincios avertizat cu privire la pericolul n care te afli si defectele tale de caracter; ns te-ai ncrezut n tine nsuti, ai devenit gelos si te-ai purtat ca un copil rsftat...

Respingerea de ctre Dumnezeu a slujirii pastorale. Dup ce Dumnezeu a suportat att de mult timp stricciunea ta, n timp ce tu aveai pretentia c esti un pstor al turmei, ti s-a dat o alt experient ca rspuns la cererile noastre rostite cu atta mhnire n favoarea ta. Dumnezeu a deschis calea nainta ta. Am fost foarte ntristati din cauza ta; si, cnd am vzut cum stau lucrurile de fapt, ne-am simtit mai ru dect nainte. {TSB 174} Mi-a fost artat c eforturile tale ca pastor nu aveau s mai fie acceptate de Dumnezeu. Simtul tu moral nu a fost nicidecum ntrit prin ultima ta ncercare. Nu ai avut atitudinea unui om care se pocieste, umilindu-se zilnic naintea lui Dumnezeu avnd simtmntul marii Sale ndurri si a pctoseniei tale. Dumnezeu nu poate accepta ceea ce faci. Atitudinea ta ar fi trebuit s cuprind mustrri de cuget si rugciune; si dac ai fi avut aceast atitudine de pocint nu ai fi fost unde te afli acum, necorespunztor spre a ti se ncredinta solemna lucrare de a lucra pentru suflete, gelos, suspicios egoist si grosolan. Tu si sotia ta sunteti o ofens la adresa lui Dumnezeu. Ati avut privilegiul de a v afla n pozitia n care Dumnezeu ar fi putut lucra prin voi ns noi nu ati fcut acest lucru. Nu ati avut dragoste pentru studiul Cuvntului lui Dumnezeu. Nu v-a plcut s v rugati. Ceasul de restriste al lui David. Nu te-ai umilit asa cum a fcut David n urma pcatului su. Dup comiterea acelei mari nelegiuiri a vietii sale, caracterul su s-a stricat cu totul. i era sil de nelegiuirea lui. Era foarte constient de vinovtia lui. Simtea c a pierdut dragostea si credinciosia supusilor si. Era slbit din punct de vedere fizic si moral. Si-i pierdut respectul de sine si ncrederea n sine. De-abia mai ndrznea s se ncread n vechii lui sfetnici. Plin de umilint si jale a fost procesiunea prin care a plecat de la tron peste munte. ns David nu a fost niciodat mai demn de admiratie ca n acest ceas al ncercrii sale. Niciodat nu a fost acest cedru al lui Dumnezeu cu adevrat mai mare ca atunci cnd s-a luptat cu furtuna. El era un om cu un temperament foarte arztor, cu simturi profunde si ar fi putut ajunge la cele mai puternice sentimente de ur. Rul fcut la-a cutremurat pn n strfunduri. Sentimentul nevredniciei sale, ne spune el, ia zdrobit inima.

{TSB 175} N-ar fi surprinztor dac, strpuns de remuscri, pn la nebunie. Ar fi dat fru liber sentimentelor sale de iritare necontrolat, izbucnind n furie vehement si pornirilor de rzbunare. ns de la un om cu un caracter ca cel al su, nimic din toate acestea nu s-ar fi putut ntmpla n mod natural. Cu duhul zdrobit si emotie nfricostoare, ns fr nici o urm de murmurare, el a privit napoi la scenele gloriei sale si de asemenea, la nelegiuirile sale si porneste fugind spre a-si salva viata. Cnd David trece, apare Simei cu o dezlntuire de blesteme, azvrle mpotriva lui vorbe de ocar si arunc asupra lui pietre si praf. Unul dintre oamenii credinciosi ai lui David a spus: "Las-m, te rog, s m duc s-i tai capul." ns David, n ntristarea si umilinta sa, spune: "Dac blestem, nseamn c Domnul i-a zis: 'Blestem pe David...' Iat c fiul meu, care a iesit din trupul emu, vrea s-mi ia viata" (2 Sam. 16, 9-11). Refuzul lui David de a se rzbuna singur. n David se vede sfntul lui Dumnezeu. El are simtmntul pctoseniei sale ntr-un mod att profund... Natan cel credincios pronuntase judecata lui Dumnezeu. Sabia nu avea s-i prseasc niciodat casa (a lui David); el avea s culeag ceea ce a semnat. Avusese adesea o presimtire a celui ceas ntunecat. El se ntrebase mult timp oare de ce a fost att de mult ntrziat judecata pe care o merita? Dumnezeu pe care l ofensase aducnd un pcat att de mare asupra lui Israel, el, conductorul lui, i arta acum lui c El nu este un Dumnezeu care s mint si c prin teribilele lucruri manifestate n dreptate, El avea s-i arate ura Lui fat de pcat. El si-a dat seama ntr-adevr: "fii sigur c n cele din urm pcatul tu te va da n vileag." ns David a artat aurul cel deosebit al caracterului su n momente de restriste si n timp ce suferea pedeapsa drepttii lui Dumnezeu prin faptul c a refuzat s se rzbune pe Simei si a refuzat s se supun viclesugurilor si mestesugirilor, josnic puse la cale, pentru a-si recstiga onoarea si mprtia... {TSB 176}

El si-a adus aminte ct de adesea lucrase Dumnezeu pentru el si gndea: "Dac accept pocinta mea s-ar putea totusi s-mi acorde favoarea Sa si s preschimbe jalea mea n bucurie. El e Cel care poate ndeprta vesmntul de sac de pe mine si s m mbrace n haina bunttii. Pe de alt parte, dac nu-Si gseste plcere n mine, dac m-a uitat, dac m va lsa prad exilului, sau s pier, eu nu voi murmura. Eu merit judectile Sale si m voi supune lor. Voi suporta mnia Domnului pentru c am pctuit mpotriva Lui pn ce va interveni n favoarea mea si executa judecata n dreptul meu." Oh, se schimbare uimitoare pentru David! El trebuie s fug de pe tronul mprtiei sale ntr-un pmnt uscat, arid, fr ap. n contrast cu cazul lui David. Aduc n fata ta aceast lectie ca s vezi contrastul ntre felul cum ai procedat tu cnd ai fost mustrat si condamnat de Dumnezeu si ceea ce a fcut David. Totdeauna ai fost gata s pui greseala ta pe seama cuiva pornit mpotriva ta. n loc de a vedea c nimeni nu poate avea sentimente prea puternice mpotriva unui brbat care pretinde a fi un pstor al turmei care va strica mintile celor ncreztori, tu te porti ca unul care este martor si sufer pe nedrept - un brbat persecutat care merit simpatia oamenilor. Tu nu ai un simtmnt potrivit cu privire la pcat. Nu esti drept, naintea lui Dumnezeu n motivele sau spiritul tu. Mrturisire, dar nu pocint real. Dup ce te-ai mutat cu locuinta n Texas, si ai artat prin mrturisirea unor lucruri c ti pare ru pentru pcatele fcute, nu te-ai purtat asa cum ar trebui s se poarte un om pocit. Erai suprat c ai fost atacat, iar numele ti-a fost ponegrit. Te-ai autocomptimit n aceast privint si ai revenit la starea de apostazie neajutorat. Exemplul si influenta ta nu au fost cele ale unui om pocit. n acelasi timp noi am fost cu adevrat ntristati pe seama ta si a {TSB 177} sotiei tale. Amndoi ati avut o mare lumin si mari privilegii si amndoi v-ati dat n minile vrjmasului, cnd aveati lumin, ocazii si privilegii. ns noi am simtit o ntristare profund pentru voi. Ne-am asezat n situatia voastr si am fcut din cazul vostru cazul nostru.

Nise pare teribil s fii lucrat odat de partea cauzei iar apoi s treci deoparte, s nu mai ai parte de ea. Noi am crezut c te-ai pocit. Ne-am rugat pentru tine cu toat seriozitatea si situatia ta mi-a fost prezentat ntr-un vis. O a doua ncercare, desi nu s-a meritat. Am visat c desi erai cu totul nevrednic, Dumnezeu avea s-ti dea o alt experient. De ndat am fcut ce eforturi au fost posibile, ca s te aducem n Colorado. Noi stiam c facem acest lucru n opozitie direct fat de fratii din conducere care cunosteau cazul tu. Am luat responsabilitatea asupra noastr. ti-am spus acest lucru. Cnd mi-a fost dat viziunea acum doi ani, mi-au fost artate anumite lucruri cu privire la pericolele n care te afli pe care ti le-am scris cu credinciosie, informndu-te ce ar fi bine s faci. n acelasi timp, te-am regat cu toat struinta s nu mai dai gres si de aceast dat pentru c acum era ocazia ta, ziua ocaziei tale; dac aveai s dai gres acum, va fi dezastru pentru tine. ti-am scris scrisori, te-am sftuit ce este bine s faci si c trebuie s-ti dai toat silinta pentru aceasta. Citeste mrturia nr. 28. (4 T, 306-283) O avertizare neluat n seam. Pe cnd te aflai n Colorado, acum un an, ceea ce ai fcut tu m-a ntristat, nu pentru c as fi avut ceva cu tine, ci pentru c am vzut c nu faci ceea ce ti-a spus Dumnezeu c trebuie s faci. Mi s-a strns inima. Te-am avertizat, ns tu nu ai tinut cont de avertizarea mea. Stiam atunci, asa cum stiu si acum c dai gres din nou. Stiam clar care vor fi roadele tale dac vei simti care este starea ta si vei trage foloase de pe urma acestei ultime experiente... {TSB 178} Stricarea caracterului prin orgoliu si invidie. Cnd te-ai dus n Colorado ai avut un cmp excelent, o cas excelent; si o, ce privilegii, cum putini dintre fratii nostri au avut. Cunosteai adevrul pe care l-ai prezentat oamenilor si unii au rspuns. La nceput, ai fost umil.... Ai continuat s lucrezi ns ai nceput s gndesti c esti o adevrat achizitie pentru cauz si simteai c tot ce faci nu este privit asa cum ar trebui pretuit. Foarte curnd ai nceput s te plngi si s-ti exprimi nemultumirea... Cnd am ncercat s punem lucrurile n rnduial, nu ai fost gata s te umilesti ca David. Compar sentimentele tale si ceea ce simti tu fat de pcat cu umilinta si pocinta sa. Influenta ta a fost de partea

vrjmasului. Te aflai ca ntr-un labirint. Ai nceput s relatezi ce mare bine ai fcut tu, s socotesti cti au mbrtisat adevrul de cnd ai venit n Colorado, c dac n-ar fi fost publicatiile si alte actiuni initiate de tine ar fi fost doar putini de partea adevrului... Tu ai pretentii prea mari... Sunt unii care solicit s lucreze n mijlocul lor si s-ar putea ca tu, cu inima ta nesfintit s te mgulesti c acest lucru este n favoarea ta, c esti de valoare. ns stai putin si cuget, dac acestia ar putea citi inima ta si dac ar putea vedea trecutul tu plin de nelegiuire, crezi c ar mai fi dornici s lucrezi ntre ei. Ei au fcut acest lucru pentru c nu te cunosc si nu stiu ct rbdare a avut poporul lui Dumnezeu cu tine. Ei nu stiu ct de mult s-a agravat cazul tu, ct de multe mrturii de avertizare ti-au fost date si c toate nu au fost luate n seam. Dac ei ar sti cum stau lucrurile, nu te-ar mai ncuraja s predici... {TSB 179} Lectiile bine nvtate ale lui David. Roadele pocintei se vd n exemplul lui David. El a nvtat lectia renuntrii cnd a fost n restriste; a rbdrii cnd a fost batjocorit si a nvtat s se bizuiasc ca un copil, cu umilint, pe Dumnezeu. n starea ta de descurajare ntunecat, tu ai fi trebuit s ncepi precum cei care trebuie s se converteasc la nceput de tot, cutnd s nu ai vointa ta si calea ta, s nu suspectezi sau s judeci motivele altora, si s lasi n urm pentru totdeauna anii ndelungati, hrtuiti si tristi ai trecutului. Multi care vd lucrurile nu asa cum le vede Dumnezeu, ci din punct de vedere omenesc, s-ar putea s gndeasc c la David sar putea gsi scuz pentru murmurare si c sinceritatea anilor de pocint dinainte l-ar fi putut scuti de judecata prezent. Si David ar fi putut gndi astfel. El ar fi putut spune: am fost att de mult timp asculttor, aceasta ar putea compensa neascultarea mea. Este greu pentru mine la aceast vrst naintat, s fac fat acestei rafale nprasnice. Viata mea, n general, a fost o viat n care mi-am fcut cu credinciosie datoria fat de Dumnezeu ca slujitorul Su onorat, rege al lui Israel, cntretul bisericii Sale. mi este greu acum s-mi agt harfa n salcie si s nu mai cnt pentru c trebuie s plec n exil. "Propriul meu fiu caut s-mi ia viata".

Scuzele pentru pcat nu au valoare naintea lui Dumnezeu, David ns nu a adus nici o scuz. Dreptatea ndreapt ctre tablele sparte ale Legii clcate si scoate sabia mpotriva clctorului de lege. Scuzele si ndrepttirile pentru pcat nu au nici o valoare naintea lui Dumnezeu. Ceea ce simtea David n sufletul su era: Cine va da mrturie pentru a micsora vinovtia pctosului cnd Dumnezeu d mrturie mpotriva lui? Verdictul lui Dumnezeu - vinovat - a fost dat, iar omul nu l poate sterge. (David cunostea Scriptura). "Blestemat este oricine nu struie n toate lucrurile scrise n cartea Legii, ca s le fac" (Gal. 3, 10). David nu se plnge. Cel mai elocvent psalm pe care l-a cntat el vreodat a fost cel rostit cnd {TSB 180} urca Muntele Mslinilor, plngnd si n picioarele goale, cu spiritul umilit, lipsit de egoism si generos, supus si resemnat. Regele fugar nu ntoarce ru pentru ru. El nu nutreste sentimentele de rzbunare n inima sa, ci n mijlocul ntristrii este bun, nobil si simtitor. O, ct de diferit a fost purtarea ta fat de a lui!... Legea semnatului si a culesului. Ai avut toate ocaziile, toate privilegiile, toate avantajele, ns nu le-ai folosit. Cnd ati venit n Colorado, dac amndoi L-ati fi cutat pe Dumnezeu ca niste convertiti, dac ati fi studiat Biblia, dac ai fi umblat umili cu Dumnezeu, dac v-ati fi rugat struitor si ati fi vegheat n vederea rugciunii, atunci ati fi artat c pretuiti darul vietii vesnice. ns tu nu pretuiesti cerul, desi, datorit pcatelor tale, ai fost amenintat n modul cel mai teribil de ctre Dumnezeu si ai fost avertizat timp de ani de zile n legtur cu pedeapsa Sa care va veni cu sigurant datorit clcrii de lege, totusi tot acest timp tu ai ntristat pe Mntuitorul. El a fcut din tine obiectivul dragostei Sale neobosite si a grijii Sale duioase. Lui si ntregului cer I-a fost rusine de tine si au privit cu scrb asupra faptelor tale. Cnd agricultorul seamn porumb, el va culege porumb. Dac seamn gru, va culege gru. Dac seamn seminte otrvitoare, el va avea acelasi lucru la seceris. Asa stau lucrurile si cu tine, tu esti o unealt

responsabil. Dac semeni n firea pmnteasc vei secera n firea pmnteasc putrezirea. Dac semeni destrblare, vei culege ceea ce ai semnat. Smnta semnat aduce rod dup soiul ei... mplinire posibil a celei de-a dou experiente. Dumnezeu ti-a mai dat o ocazie. O, dac ai fi pretuit-o si te-ai fi rugat cu struint, din toat inima, n adevrat pocint si {TSB 181} cu credint vie ca s apuci fgduinta cea pretioas. Dac ai fi fost binevoitor a dovedi tgduire de sine, dac te-ai fi mpotrivit ispitei, ai fi avut putere sporit ca s birui eul. Orice nou conformare fat de principiu ar fi netezit calea pentru realizri de acelasi fel - roade ale biruintei morale. Aceast biruint este smnta semnat care aduce road dup soiul ei, aseznd pe semntor pe un loc mai nalt pentru fiecare biruint de neprihnire cstigat. Orice fapt virtuoas ntreste puterea spiritual pentru noi virtuti si orice viciu repetat consolideaz legturile viciului. Obiceiul cultivat are o mare putere n el si prin el fiecare actiune face loc repetrii... O viat retras dup pierderea acreditrii. Dac ti poti mntui sufletul printr-o viat umil de pocint, atunci acesta este cea mai mare lucrare pe care o poti face. Dumnezeu este ndurtor, ns nu trebuie s ncerci s mai nveti pe altii. Tu ai pierdut puterea dat de Dumnezeu de a nvta pe altii. Lucrarea ta nu este acceptat de Dumnezeu. Este alarmant ct de repede a ptruns printre noi pcatul imoralittii. n timp ce ti scriu aceste mrturii personale, adresate tie, cazul tu mi-a fost prezentat cu mare putere n viziune n timpul noptii; si nu m pot abtine s ti scriu. Sufletul meu simte zi si noapte povara pentru Israelul lui Dumnezeu ... Pierderea puterii lui Dumnezeu. Cred c dovedesti suficient ntelegere ca s stii c, dac nu ti-a mai fost acreditarea trebuie s stai deoparte umil. Ar fi trebuit s stii c a trebuit s vorbesc rspunznd la ntrebrile puse n mod direct dac s mai primesti acreditarea. ns cnd vd relatrile tale n revist, inima mi se ntristeaz. Revista noastr nu ar trebui s cuprind n coloanele ei astfel de rapoarte. Cum gsesc aceste rapoarte cei pe care ai cutat s-i ruinezi? Cum le privesc cei din_____ ?

{TSB 182} Datorit faptului c perceptia fin a celor ce poart rspunderea revistei s-a ntunecat se ntmpl ca astfel de rapoarte s aib acces n coloanele sale. Standardul cel nalt al adevrului si curtiei este cobort. Spiritul tu de independent si pretuire de sine pe care l-ai artat ncepnd de la conferinta de la Battle Creek nu este altceva dect spiritul pe care l-ai avut dac ai fi putut discerne tu nsuti si ai fi avut un simtmnt adevrat al pctoseniei. (Scrisoarea 6, 1880) 27. Un pastor onorat Pierderea influentei si a reputatiei. Stimate frate H.: am ceva s-ti spun... Fratele meu, tu te-ai bucurat de respect din partea bisericii, din partea celor btrni si a celor tineri. ns faptele tale sunt condamnate de Dumnezeu si tu nu ai avut Duhul Sfnt, tu nu esti un om liber. Ai urmat o cale care a fcut ca binele tu s fie vorbit de ru. Acele lucruri care s-au aflat la reuniunea scolii de Sabat de la Piedmond, nu mi-ar fi trecut prin minte, nici pentru mii de dolari. Tu, un brbat cu prul alb, s stai ct esti de mare n poala lui Georgie S. Dac ar fi fost s-mi fac datoria, trebuia s te mustru chiar acolo. Multi au observat aceasta si eu am comentat. Dup astfel de manifestri, ce folos mai are s le dai sfaturi ca s se fereasc de asemenea familiaritate si usurtate? Tu singur ti-ai zdrnicit eforturile de a ridica pe cei tineri prin exemplul tu. S-a observat intimitatea cu sora S. si familia ei. Si cum te poti astepta s ai influent ca tat ntre cei tineri cnd ai dovedit o asa lips de judecat si o astfel de slbiciune? Ce bine ar fi s te porti ca un btrn de vrsta ta si nu ca un ndrgostit sentimental; dac ar fi vegheat asupra ta, Dumnezeu nu ar fi retras de la tine ntelepciunea Lui. Ar fi trebuit ca un nume bun s-ti fie mai de pret {TSB 183} dect nssi viata ta. Mai bine, cu mult mai bine, s cobori n mormnt cu onoarea nestirbit dect s triesti cu rusine asupra numelui tu.

Cnd Domnului nu I se acord locul suprem. Acum priveste, fratele meu, la anii pe care i-ai trit simpatiznd si iubind nelegitim femeia altui brbat. Tu ai o fiic ce este bucuroas s-ti dea atentie si s-ti ofere un cmin, ns tu ai fost ndrgostit att de nebuneste, nct tot ce este sensibil si curat n aceast viat ti s-a prut dezgusttor si searbd. Eu nu cred c farmecul a fost ndeprtat si c esti un om liber. Nu ai ndeprtat capcana. Domnul nu constituie totul pentru tine. Acum, fratele meu, este o nebunie s crezi c poti avea ntelepciune s discerni lucrurile spirituale n timp ce puterea moral ti se tot slbeste si tu te ndeprtezi de Dumnezeul ntelepciunii. Scrisorile scrise sotiei tale sunt aspre si lipsite de sensibilitate. Retragerea sprijinului din partea ta ntr-o mare msur nu constituie ntelepciune si nu este drept din partea ta. Si oare n-a avut dreptul s fie geloas pe tine cnd a fost n Oakland? Oare s nu fi vzut ea interesul, simpatia si afectiunea pe care le-ai avut fat de sora S.? Acum, de dragul lui Hristos, scap-te de condamnarea din partea oamenilor, cci ceea ce faci arat c nu esti asemenea lui Hristos, c tu ai un alt spirit. ti scriu acest lucru n mod deschis pentru c este nevoie s faci un efort mai hotrt dect ai fcut nainte ca s fii liber n fata lui Dumnezeu. Aroganta si asprimea ta nu provin din har. Umileste-te sub bratul lui Dumnezeu. Asigur-te de favoarea lui Dumnezeu si ndeprteaz pcatul din viata ta. Nu sunt dect putini cei care stiu pn unde a ajuns aceast intimitate si fereasc Dumnezeu ca aceasta s se afle, iar influenta ta n favoarea cauzei lui Dumnezeu s fie pierdut si de asemenea, sufletul tu s fie pierdut. Te implor, {TSB 184} s nu te avnti a judeca pe altcineva n afar de tine nsuti. (Scrisoarea 10, 1885) Pentru binele cauzei. Stimate frate Butler: ....ti-am vorbit deschis despre cteva lucruri. Am considerat c trebuie s fac aceasta. As putea fi nclinat s spun - voi avea pace de acum nainte ns acum eu nu-mi apartin si deoarece datoria mea este s scriu, nu ndrznesc s spun acest lucru. As putea eu s m mpotrivesc imboldului de a scrie cnd m simt att de mpovrat? Nu pot promite acum. Trebuie s cntresc acest lucruri

n inima mea. Trebuie s m rog pentru ele si s m supun cluzirii Duhului lui Dumnezeu sau, dac nu, s m abtin de a mai avea vreo legtur cu lucrarea. Domnul stie c nu-mi face plcere o astfel de lucrare. i iubesc si i respect pe fratii mei si nu as dori nicidecum s nu le recunosc meritele sau s le produc durere; ns am ncercat s am n vedere numai slava lui Dumnezeu. Sunt ntristat si confuz c nu pot s-mi vd clar datoria. Rspunsul lui Dumnezeu al rugciunea pentru biruint. Am scris cteva lucruri lui H. El mi-a rspuns c este corect felul cum am prezentat lucrurile. Am fost att de tulburat de un vis pe care l-am avut nct m-am trezit la ora trei dimineata si i-am scris fratelui H. c nu si-a tinut promisiunea, c n timp ce este angajat n a nvta pe altii poruncile lui Dumnezeu el nsusi le calc, acordnd atentia care s-ar cuveni doar sotiei sale, sorei S. Iam scris foarte rspicat. El a fost de acord cu ceea ce i-am scris, a spus c s-a rugat pentru acel lucru si a simtit c ceea ce face nu este bine ns nu a spus c va termina pentru totdeauna cu aceasta. El a spus: "Puternica ta condamnare este ntradevr dreapt. Eu stiu, {TSB 185} mi este foarte greu s-mi dau seama de pctosenia faptelor mele. Ratiunea, judecata, mrturia si Scripturile, toate combinate, m nvat c este ru ceea ce fac. Totusi, am fost att de prins n curs, nct nu am fost att de constient de aceste lucruri asa cum ar fi trebuit. Singur nu pot s-mi dau seama de grozvia greselii mele care, cu timpul s-a dovedit o curs pentru mine. ns mi-am luat un timp special s m rog pentru acest subiect nainte de a primi scrisoarea ta, ultima, ca Dumnezeu s m fac n stare s vd lucrurile ntr-o lumin corespunztoare si s simt asa cum ar trebui; si am motive s cred c rugciunea mi-a fost ascultat. Recunosc binecuvntarea harului si stiu c am fost binecuvntat n efortul fcut. Am avut nevoie n mare msur de aceast binecuvntare care mi-a fost dat aici, asa cum se cuvine. Toti si-au exprimat convingerea c am fost ajutat de cer pentru a scrie raportul cu privire la subiectul opririi poporului nostru de a lucra duminica, si alte lucruri importante pe care a trebuit s le fac. ns sunt dureros de constient de slbiciunea mea si c

unica mea sigurant const n veghere continu, asa cum nu am mai fcut niciodat nainte. Vd acum c este o chestiune de viat si de moarte n ce m priveste si c trebuie s m lupt s actionez ca atare." (Scrisoarea 73, 1886) Faptele unei inimi nesfintite. Stimate frate Butler. [Aceast scrisoare a fost trimis fratelui George I. Butler, presedintele Conferintei Generale, ns Ellen White se adreseaz direct si fratelui H., pastorul vinovat.] Sunt tulburat n privinta fratelui H. El nu mi scrie nimic si m simt mpovrat datorit lui. Uneori, mi se pare c Domnul ne ncearc pentru a vedea dac procedm cu credinciosie n ce priveste pcatul anumitor oameni onorati dintre noi. Este foarte aproape timpul cnd Conferinta General {TSB 186} va trebui s decid dac i rennoieste acreditarea. Dac va face acest lucru, Conferinta General va spune de fapt: "Noi avem ncredere n tine ca brbat pe care Dumnezeu l recunoaste ca solul Su, unul cruia El i-a ncredintat rspunderi sacre de a paste turma Domnului, ca unul care n toate lucrurile este un pstor credincios, un reprezentant al lui Hristos." ns putem noi face acest lucru? Oare nu am vzut noi faptele unei inimi nesfintite? Un brbat vrjit. Struinta fratelui H. de a accepta si pretinde c sora S. este nrudit cu el ce ar putea fi aceasta? Cine i-ar putea spune pe nume? Este fratele H. o persoan care urste lumina pe care i-a dat-o Dumnezeu, artnd c, prefernd s se afle n preajma doamnei S. si s aib o legtur intim cu ea, este un lucru pctos? Sau a acceptat el solia si a actionat ca atare? Nu am putut rezista si m-am dus la fratele H. cu mrturia pe care mi-a dat-o Dumnezeu si cu toate acestea, el nu s-a schimbat. Faptele sale au spus: "Voi face ceea ce mi place mie n privinta aceasta; nu fac nici un pcat." El a fcut o promisiune naintea lui Dumnezeu ns si-a nclcat promisiunile fcute n fata fratelui C. H. Jones, W. C. White, si fat de mine si sentimentele lui, cu sigurant, c nu s-au schimbat; ns se pare c el actioneaz ca un om vrjit, fermecat de diavolul, care nu are putere asupra propriilor sale nclinatii. Fr s tin seama de lumina dat, el nu a dat dovad de o convingere real sau de simtmntul pctoseniei sale, nu s-a pocit, nu s-

a schimbat. Multe inimi au suferit mult datorit acestei stri de lucruri ns ele nu au putere de a schimba inima lui sau scopurile sale. Pervertirea puterilor date de Dumnezeu. Acum noi ar trebui s fim foarte multumiti de ajutorul dat de fratele H. n Anglia si Elvetia ns ce decizie putem lua? Noi trebuie s avem dovada c el este curat naintea lui Dumnezeu. Noi nu trebuie s tratm cu usurint pcatul si s spunem pctosului: "Totul va fi {TSB 187} bine n ceea ce te priveste." Noi nu trebuie s-l legm pe fratele H. de lucrare pn cnd el nu este n legtur cu Dumnezeu. Nu trebuie s ne confruntm cu inconvenientele ce ar decurge din legarea de lucrare a unui brbat care are o pat pe vesmintele sale. Nu putem trece cu usurint peste aceste lucruri. Plaga pcatului este asupra fratelui H. si sufletele care cunosc acest capitol din experienta sa sunt ndurerate si ntristate. Domnul Hristos este dezonorat. Nu brbat binecuvntat cu mult lumin si cunostint, nzestrat cu o capacitate deosebit de a face ceea ce este bine, care ar putea printr-o viat de ascultare si credinciosie fat de Dumnezeu, s devin egal cu ngerii, (iar) viata sa s fie asemenea vietii divine, a pervertit puterile care i-au fost date de Dumnezeu, risipindu-le n destrblare, poftind la sotia altuia. Dumnezeu socoteste c pentru fratele H. cele mai valoroase lectii si experiente nu sunt nimic, c le ncalc cele mai solemne sfaturi din partea lui Dumnezeu ca s poat continua cu pcatul su. Am sperat si m-am rugat ca el s-si reaseze ratiunea pe tronul care i se cuvine si s ndeprteze ctusele pe care Satana le-a pus asupra trupului si sufletului su de attia ani astfel ca norii care i-au umbrit crarea s poat fi ndeprtati, iar Hristos s poat intra n sufletul su si s-l nsufleteasc si s-l binecuvnteze. Domnul Hristos va ridica povara cea grea de pe umerii obositi si va da odihn si pace celor care vor purta jugul Su si vor duce sarcinile Lui. Apel ctre un lucrtor din conducere. Eu spun: frate H., care este viata ta cnd n fata multor avertizri si mustrri, tu continui s duci o viat pe care Dumnezeu o condamn? Te vezi bine? Gndeste-te la Isus,

ncoronat cu spini si pironit pe cruce pentru pcatele noastre si umileste-te, da, las-ti inima s fie zdrobit. Priveste la blndetea lui Isus, la iubirea Lui, iar apoi pleac-te n trn cu rusine si umilint. Ce crezi c ai face tu dac unul dintre brbatii nostri din conducere ar face ceea ce faci tu? {TSB 188} Ai putea tu, fr s ai o dovad mai mare n legtur cu simtmntul pctoseniei sale dect cea pe care ai dat-o tu, s dai sfatul c acestuia i se poate da acreditarea la fel ca unuia care are intentii curate si sfinte naintea lui Dumnezeu? Nu vezi tu c ti asezi fratii lucrtori ntr-o pozitie foarte neplcut si de neinvidiat? Se vor aventura ei s fie rspunztori pentru caracterul tu si influenta ta n viitor n lucrarea si cauza lui Dumnezeu? Rspunderea pentru o lumin mai mare. Mi-a fost artat c ceea ce ai fcut tu este mai grav dect ceea ce a fcut fratele R., pentru c tu ai avut o lumin, o putere si influent mai mare; iar ceea ce a fcut el ar trebui s fie o avertizare pentru tine ca s nu calci pe urmele lui. Fratelui R. i-a fost retras acreditarea; el este un brbat care s-a pocit si s-a umilit n trn. Se presupunem c David, dup ce a fost mustrat de Natan, ar fi repetat acelasi pcat, crezi c Domnul ar mai fi avut mil fat de el? El s-a pocit amar, el a spus c nelegiuirea lui st pentru totdeauna n fata ochilor si. Ascult mrturisirea sa plin de umilint si ascult strigtele sale de dezndejde. Curtia taberei. Ca popor, noi trebuie s ne trezim si s curtim tabra lui Israel. Desfrul, legturile intime nelegitime si practicile nesfinte si fac tot mai mult aparitia n mijlocul nostru, iar pastorii care mnuiesc lucrurile sfinte sunt vinovati de pcat n privinta aceasta. Ei poftesc sotiile semenilor lor si calc porunca a saptea. Suntem n primejdia de a deveni o sor a Babilonului deczut, ngduind bisericilor noastre s fie stricate, pline de un spirit dezgusttor, o colivie pentru tot felul de psri necurate si scrboase; oare vom ajunge noi curati fr s ncercm n mod hotrt s tratm rul existent? Ai vrea ca si altii s urmeze exemplul tu? Ai vrea ca si ei s calce pe pmntul pe care ei mers tu si s nu simt c au fcut ceva foarte grav? Dac nu te pociesti

{TSB 189} si dac nu te convertesti, esti un om ruinat. Aflu c tu (fratele H.) faci tratament la sanatoriu, c esti capelan si vorbesti n tabernacol. Nu este corect s faci aceste lucru pn cnd nu ai fcut tot ce ti-a stat n putere pentru a ndrepta greselile din trecut. ndrepttirea de sine si stricciunea luntric. M-am abtinut, pentru binele tu, s discut despre infidelitatea doamnei S. cu sotul ei, ns m tem c mi-am neglijat datoria. Dac am fi procedat n acest caz, asa cum procedm n cazul membrilor laici ai bisericii, cred c te-ai fi pocit si n-ai mai fi avut acum nevoie de pocint. Mila noastr, simpatia noastr de a te scuti de dojan, ti-au fcut ru de fapt. Uneori inima mea este att de ntristat si n agonie din cauza ta nct nu pot face altceva dect s plng. Eu spun: "Oare trebuie s se piard el?" Oare de ce trebuie el, dup ce a suferit pentru adevr si a stat n aprarea lui pn a ajuns la btrnete, s devin un idolatru, ca si Solomon? Oare va clca el n picioare, mncat de dragostea pentru o femeie, Legea lui Dumnezeu si, privind la sine, s spun: eu nu pctuiesc, totul e n ordine? Nevoie de schimbare a inimii, nu a locuintei. Vom putea noi oare s lsm ca aceste lucruri s fie tinuite si aceste pcate s fie ascunse, fr a avea o dovad real de pocint sau schimbare? Faptul c pleci din California nu ti schimb inima. Vei fi n afara influentei nebune pe care o are "adorabila ta fermectoare", ns acest lucru mi-ti schimb sentimentele sau impulsurile inimii. Fratele W. si-ar fi putut ncheia viata cu bucurie dac nu s-ar fi dedat la practici senzuale ns el a fost condus pe o cale gresit de propria lui destrblare si ispit. Zilele si anii care ar fi putut fi pentru el cei mai buni, au fost cei mai ri. Vedem n caracterul lui Solomon mretia intelectual mbinat cu degradarea moral. El ar fi putut nainta din trie n trie, ns n loc de aceasta el {TSB 190} a regresat, din slbiciune n slbiciune. Dup o viat ce promitea, ncheierea a fost decderea.

Chiar pe marginea prpstiei. Fratele meu, inima mea te vrea aproape de Hristos. Tu ai ncercat s faci ceea ce au ncercat s fac si alti pastori, s armonizeze lumina cu ntunericul, pe Hristos cu Belial, curtai cu necurtia, binele cu rul. Urmarea va fi ruina moral dac tu nu te vei trezi pentru a vedea c te afli chiar pe marginea prpstiei. Sunt multe asemenea cazuri despre care trebuie s scriu. Este alarmant s vd cum ptrunde tot mai mult n mijlocul nostru desfrul. Am simtit acest lucru cnd i-am scris fratelui Butler despre aceasta la ultima Conferint General, implorndu-l s fac tot ce poate pentru a mpiedica aceasta. Noi trebuie s ridicm standardul si s cldim bariere n jurul sufletului, astfel ca nimic s nu duneze simplittii si curtiei si astfel s ne ntineze caracterul. Dumnezeu a dat omului minte si fie ca fiecare suflet s vegheze astfel ca acest mare dar s nu fie pierdut, spre ruina vesnic a sufletului. Pocint si rebotezare. Nu exist mai mult sperant pentru tine dect pentru oricare alt pctos si nici mcar att, dac nu ti umilesti cu totul sufletul naintea lui Dumnezeu, dac nu te pociesti si nu te convertesti. F primii pasi spre viat - pocinta, credinta si botezul. Tu ai ndeprtat siguranta divin care ti aducea pacea. Dac refuzi s asculti glasul care te mustr, dac alegi propria tala cale, dac nu vei ngdui harului lui Hristos s te schimbe, atunci vinovtia ta va fi cu mult mai mare dect a pctosului obisnuit, exact n msura n care lumina pe care ai avut-o si influenta ta, au fost mai mari. Trebuie avut mare grij n privinta tovrsiilor si a prieteniilor, astfel ca sufletul s nu fie pus n primejdie, ca s nu existe nici mcar o aparent de ru care n ochii altora ar putea face s fie cobort {TSB 191} standardul principiului religios si ar submina temelia credintei. Exemplul trist al lui Solomon. Ct de multi, chiar n rndurile pzitorilor Sabatului, si formeaz legturi nesfintite. Brbati care au sotii, femei care au soti, si acord atentie si arat afectiune unul altuia, asa cum n-ar trebui s fac, (adic sexului opus). Ct de multi brbati promittori exist n rndurile noastre care nu mai au o credint curat si ncredere sfnt n Dumnezeu deoarece ei au trdat adevrurile sacre. Aspiratiile nobile sunt

nbusite. Pasii lor sunt napoi, deoarece ei poftesc femeia altui brbat sau sunt prea familiari cu femeile necstorite. Comportamentul lor usuratic i conduce s calce porunca a saptea. Despre Solomon, raportul inspirat spune: "Nevestele i-au plecat inima spre alti dumnezei; si inima nu i-a fost n totul a Domnului, Dumnezeului su, cum fusese inima tatlui su David" (1 Regi 11, 4). Perpetuarea puterii influentei rele. Aceasta nu este o tem de tratat n glum. Inima care l iubeste pe Isus nu va dori afectiunea nelegitim a altuia. Aceast afectiune superficial este de acelasi caracter cu acea bucurie nlttoare pe care Satana a promis-o Evei. nseamn a pofti ceea ce Dumnezeu a interzis. Atunci cnd este prea trziu, sunt sute care avertizeaz pe altii s nu se aventureze spre prpastie. Intelectul, pozitia sau bogtia nu pot lua niciodat locul calittilor morale. Domnul pretuieste inimile curate si nobile, devotiunea sincer fat de Dumnezeu si adevrul mai presus de aurul din Ofir. O influent rea are o putere continu. As vrea s pot prezenta acest lucru n fata poporului pzitor al poruncilor lui Dumnezeu, asa cum mia fost artat mie. Fie ca amintirea trist a apostaziei lui Solomon s avertizeze fiecare suflet s evite aceeasi prpastie. Slbiciunea si pcatul su sunt transmise din generatie n generatie. Cel mai mare mprat, care a purtat odat sceptrul, despre care {TSB 192} s-a spus c este preaiubit al lui Dumnezeu, a devenit stricat datorit unei iubiri ndreptat ntr-o directie gresit si L-a prsit n mod jalnic pe Dumnezeul su. Cel mai puternic conductor de pe pmnt a fost slab si a esuat n a-si tine n fru propriile-i patimi. S-ar putea ca Solomon s fie mntuit "ca prin foc", dar, cu toate acestea, pocinta sa nu poate sterge nltimile pe care le-a ridicat el, nu poate demola acele pietre care rmn ca o dovad a nelegiuirii sale. El a dezonorat pe Dumnezeu, alegnd s fie stpnit de desfru dect s fie prtas de natur divin. Ce mostenire a lsat viata lui Solomon acelora care i urmeaz exemplul pentru a-si acoperi propriile fapte josnice? Noi lsm o mostenire, fie spre bine, fie spre ru. Sunt vietile noastre o binecuvntare sau un blestem? Vor privi oamenii la mormintele noastre si vor spune: el m-a ruinat sau el m-a salvat?...

Pastorii - tinte ale ispitelor lui Satana. Eforturile speciale ale lui Satana sunt ndreptate acum spre oamenii care au o mare lumin. Ei i va face s fie pmntesti si senzuali. Sunt brbati care sunt angajati n lucrarea sfnt, care au inimile mnjite de gnduri necurate si dorinte nesfinte. Brbati cstoriti care au copii nu sunt multumiti. Ei se aseaz ntr-o pozitie n care invit ispita. Ei si permit familiaritti pe care ar trebui s le aib doar fat de sotiile lor legitime. Astfel ei sunt mustrati de Dumnezeu iar n crtile din ceruri, n dreptul numelui lor, este scris "adulter". Noi nu trebuie s ne apropiem de pericol. Dac gndurile ar fi ndreptate spre ceea ce trebuie, adic spre Dumnezeu iar sufletul ar cugeta la adevr si la fgduintele pretioase ale lui Dumnezeu si rsplata cereasc ce l asteapt pe cel credincios, atunci ele ar fi pzite de ispitirea lui Satana. ns sunt foarte multi care nutresc aproape mereu gnduri desarte. Acestea sunt aduse n casa lui Dumnezeu si chiar la amvonul cel sacru. {TSB 193} Punerea sub disciplin a pastorilor care gresesc. ti spune adevrul, frate Butler, c dac cei care pretind a crede si predic adevrul, nu si curt templul sufletului, judectile lui Dumnezeu, mult timp amnate, vor veni. Aceste pcate josnice nu au fost tratate cu hotrre. Sufletul este stricat si, dac nu se face o curtie prin sngele lui Hristos, vor fi printre noi apostazii care te vor nfiora. mi pun mie nsmi ntrebarea: "Cum este posibil ca brbati, care deschid Scriptura n fata altora, brbati care au belsug de lumin - brbati cu capacitti deosebite - brbati care triesc nainte de judecat, care se afl chiar la hotarele lumii vesnice - s-si lase prad gndurile si trupurile unor practici nesfinte? Cuvintele apostolului trebuie repetate cu accent: "Curtati-v minile pctosilor, curtati-v inima, oameni cu inima mprtit. Simtiti-v ticlosia; tnguiti-v si plngeti! Rsul vostru s se prefac n tnguire si bucuria voastr n ntristare. Smeriti-v inima naintea lui Dumnezeu si El v va nlta" (Iacov 4, 8-10). (Scrisoarea 51, 1886) 28. Un pastor cu influent

Un pastor ce merge n jos. Frate T., fratele meu si prietenul meu lucrtor, de dou nopti n-am putut s dorm mai multe ore. Pe la ora dou m-am trezit foarte mpovrat si dup ce am consacrat un timp rugciunii, am ncercat s scriu. MI-a fost prezentat cazul tu, mpreun cu al altora. Cu ctiva ani n urm mi-a fost artat c te afli n pericol mare datorit atentiei pe care o acorzi altor femei dect sotiei tale. Ai fost ngduitor fat de nclinatiile pe care le ai n aceast directie si esti vinovat naintea lui Dumnezeu. La rdcina acestei situatii stau gndurile necurate care sunt cultivate {TSB 194} si care conduc spre atentii si avansuri necuviincioase si apoi la fapte nepotrivite. Toate acestea sunt lucruri destul de grave pentru oameni care au o lucrare obisnuit de fcut, dar sunt de o sut de ori mai grave cnd se ntlnesc la aceia care au acceptat pozitii sacre de ncredere. n dreptul tu am zbovit n mod special asupra importantei de a ne abtine de la tot ce se pare ru. Am prezentat n cazul tu ispitele speciale ale vrjmasului, gndindu-m s-ti trezesc constiinta, ca s-ti poti pzi sufletul mpotriva ispitirilor vrjmasului. Am scris n mod special despre pericolele n care se afl tinerii si, de asemenea, brbatii cstoriti atunci cnd dau atentie special tinerelor sau femeilor cstorite. Cnd am trecut oceanul n drum spre Europa, am fost puternic miscat si am scris avertismente speciale. Te aveam n vedere pe tine si pe altii. Aceasta pentru a stvili cursul vietii tale n jos, ca s poti n puterea Dumnezeului lui Israel, s te trezesti si s fi brbat, nu un obiect de joac pentru diavol. Diminuarea cresterii spirituale prin gnduri senzuale. Mi-a fost artat c, urmare a ispitirilor, tu nu poti ridica n sus mini sfinte fr mnie si ndoial. Gndurile si faptele tale ti-au mutilat strduintele; gndurile tale pmntesti si senzuale ti-au pipernicit cresterea spiritual. Esti departe de a fi brbatul pe care Dumnezeu doreste ca tu s fii si nu vei putea ntruni calittile necesare pentru lucrarea pe care trebui s o faci deoarece gndurile tale nu sunt curate, ci mnjite si ntinate. Mi-au fost artate cteva lucruri de ctre Cel al crui ochi nici nu atipeste, nici nu doarme.

Acestea sunt scrise n crtile din ceruri si n scurt timp cazul tu va fi hotrt, numele tu va fi sters sau nu din crtile din ceruri. Cu sigurant va fi sters dac nu te convertesti si nu ti umilesti sufletul naintea lui Dumnezeu, mrturisindu-ti pcatele si ntorcndu-te la Domnul cu toat inima ta si dac nu respingi orice gnd {TSB 195} sau fapt necurat. Martorul credincios spune: "Stiu faptele tale". Nu ncerca s nveti pe oameni pn cnd tu nsuti nu esti un om schimbat, pn ce nu vei fi cutat n pocint umil pe Domnul cu tot sufletul si pn cnd nu ai o inim nou. ncercrile puternice ale lui Satana de a ispiti pe pastori. Mi-a fost artat c Satana va ticlui ispite puternice, pentru a prinde n curs pe pastorii care nvat pe altii cerintele Legii lui Dumnezeu. Dac el poate mnji virtutea, dac poate semna confuzie n ce priveste curtia si sfintenia, dac se poate amesteca n gndurile lor, dac le poate sugera planuri pentru a pctui cu gndul si fapta, mpotriva lui Dumnezeu, atunci ei sunt lipsiti de aprare. Ei s-au desprtit de Dumnezeu; ei nu au puterea si Spiritul lui Dumnezeu iar solia sacr a adevrului pe care ei o duc poporului nu este binecuvntat de Dumnezeu; smnta nu este udat, iar cresterea nu se poate produce. Desfrul este un obstacol n calea propovduirii adevrului. Ceea ce ai tu nevoie, fratele meu, este o inim curat si sfnt. nceteaz de ndat s mai ncerci s nveti pe altii adevrul pn cnd nu ajungi sigur c, prin puterea lui Dumnezeu, ti-ai biruit patimile senzuale. Dac n anii cnd ai sustinut c esti un copil al lui Dumnezeu, mintea ta ar fi fost educat si ar fi depus sfortri s zboveasc asupra lui Isus, s se roage cnd te afli n cltorie, sau cnd mergeai pe strad sau oriunde te-ai fi aflat, dac te-ai fi aplecat asupra gndurilor tale si le-ai fi format s zboveasc asupra lucrurilor curate si sfinte, astzi n-ar fi trebuit s m adresez tie n felul acesta. Domnul trebuie s fie prezent n toate gndurile tale, ns aceast lucrare este n mod ciudat neglijat. Lucrarea unui pastor nu este ca orice afacere obisnuit. Sunt ctiva dintre pastorii nostri care sunt angajati n slujire activ, care simt importanta lucrrii, ns exist un mare numr care mnuiesc adevrul cel sacru asa cum ar face-o cu orice afacere obisnuit. Ei nu au

{TSB 196} fost curtati, nnobilati si sfintiti prin adevr. Ei nu au naintat pas cu pas, crescnd n har si cunoasterea lui Isus Hristos. Ei nu au o credint real, autentic n a-L crede pe Dumnezeu pe cuvnt. Ei nu au mers nainte din putere n putere. Ei nu au crescut n ceea ce priveste capacitatea lor, mentinndu-se la acelasi nivel sczut de eficient. Nu au devenit brbati priceputi n ale Scripturilor, puternici n Dumnezeu, desi au avut la ndemn orice privilegiu. Cauza lui Dumnezeu nu a fost slvit prin munca lor fr interes, din care au lipsit spiritul si caracterul lui Hristos. Acestia au produs mari pagube adevrului, si de ce? Pentru c inima lor nu este curtit. Ei nu au o inim nou, curat, ci o inim deschis ispitelor lui Satana. Unii nu vor putea vreodat s cluzeasc oamenii spre adevr, spre fntna cu ap vie. Ei pot s porneasc prin a face cunoscute motivele credintei noastre, dar este imposibil pentru ei s fac lucrarea pe care pstorul credincios o va face "s hrneasc turma Domnului"... mplinirea Cuvntului este mai bun dect argumentele. Noi trebuie s fim constienti de rspunderile pe care ni le-a dat Dumnezeu. Adversarul tu, diavolul, este extrem de activ, asemenea unui leu care rcneste, iar noi trebuie s fim vigilenti si s nu ignorm nselciunile sale. Noi putem fi nvinsi de nselciunile lui Satana, dac inimile noastre, mintea noastr, vointa noastr nu sunt supuse cu totul vointei lui Hristos. Vom pierde cu sigurant mntuirea, dac nu vom aduce, zi de zi si or de or, aspectele firesti ale caracterului nostru si elementele lui discordante, n unire cu caracterul lui Hristos. Tendintele si pasiunile josnice nu pot domni n inima care este controlat de spiritul lui Hristos. Sunt multi care nu si-au supus niciodat vointa si umblarea lor, n ntregime, fr rezerve, lui Isus Hristos. Exist o nevoie cu mult mai mare de lectii de adevrat convertire si mplinire a Cuvntului dect de argumente doctrinare; pentru c este mult mai usor si mai natural pentru inima care nu se afl sub controlul Spiritului lui Hristos s aleag mai degrab subiectele doctrinare dect pe cele practice. Exist att de multe cuvntri din care lipseste Hristos si care nu sunt mai acceptabile naintea lui Dumnezeu dect a fost jertfa lui Cain. Ele nu sunt n armonie cu Dumnezeu.

{TSB 197} Contaminati de malarie spiritual. Domnul face apel la tine, fratele meu, s pleci din lucrare, s prsesti zidurile Sionului, sau, dac nu, s te pociesti. Cnd inima ta va fi sfintit prin adevr, nu va fi n ea ntinare moral. Este nevoie acum de o mpotrivire ct se poate de puternic fat de sugestiile nesfinte din partea ta, deoarece sufletul tu este contaminat de malarie spiritual. Tu ai respirat o atmosfer satanic. n ochii lui Dumnezeu tu nu ai fost brbat. Cnd mintea ta ar fi trebuit s se dezvolte, astfel nct ideile tale s fie elevate, iar planurile si strduintele tale cuprinztoare, efortul tu ca lucrtor a sczut tot mai mult n eficient, deoarece Dumnezeu nu la binecuvntat. Nelegiuire n ochii lui Dumnezeu. Pervertirea darurilor noastre sau degradarea lor pn la pierderea demnittii, constituie nelegiuire n ochii lui Dumnezeu, si cu toate acestea, acest fapt capt amploare. Brbatul care are trsturi ce pot fi de folos si ntrebuinteaz tot ce este captivant si atrgtor pentru a distrage pe altii, spre a-i conduce pe crri gresite, ducndu-i la fntni cu ap slcie, otrvitoare, pentru a le nbusi setea n loc de a-i conduce la Hristos, face lucrarea diavolului. Sunt multi dintre cei ce pretind a crede adevrul care, sunt imorali si care pteaz curtia gndurilor si pornirilor semenilor lor, care ruineaz sufletele sub pretentia c le salveaz, care rostesc cuvinte ctre cei nesbuiti. Prin acestia, vorbeste Satana asa cum a vorbit prin sarpe atunci cnd a ispitit-o pe Eva. Pentru toti cei de felul acesta, va fi o rsplat teribil. Ei vor culege ceea ce au semnat. Este un lucru teribil s folosesti {TSB 198} darurile care ti-au fost ncredintate, date cu mprumut pentru a binecuvnta lumea pervertit prin felul cum le folosesti, lsnd n urm dezamgire, nenorocire si blestem n loc de binecuvntare. ns am scris pe larg despre acest lucru, cum ai vzut n diferite forme.

Este posibil un control deplin asupra vietii. ti spun iarsi: "Cutati pe Domnul ct vreme se poate gsi; chemati-L ct vreme este aproape. S se lase cel ru de calea lui si omul nelegiuit s se lase de gndurile lui, s se ntoarc la Domnul care va avea mil de el, la Dumnezeul nostru care nu oboseste iertnd" (Is. 55, 6.7). Du-te la lucru si mrturiseste-ti pcatele naintea lui Dumnezeu; caut pe Domnul cci tu stii foarte putin n legtur cu aceast lucrare. Puneti gndurile la lucru, asupra unor subiecte curate, sfinte; ncordeaz-ti puterile; trimiteti cererile spre ceruri n pocint sincer a sufletului; f n asa fel ca discutiile pe care ei ai, gndurile, comportamentul tu s fie n armonie cu credinta cea sfnt pe care pretinzi c o aperi. Iar cnd toti cei ca tine se vor poci si vor avea parte de iubirea care iart a lui Dumnezeu, vom vedea c Dumnezeu va lucra ntr-un mod minunat cu poporul Su. Pctosii vor fi convertiti; iar apostaziatii vor reveni. Necesitatea curtirii de ntinarea moral. ti scriu aceste rnduri si le las pe seama ta. Am sperat c marea lumin care strluceste din Cuvntul lui Dumnezeu va fi acceptat, trit n viata ta de credint si c tu vei deveni un crestin adevrat, sincer, care face voia lui Dumnezeu din inim. ns am fost ndemnat de Duhul lui Dumnezeu s-ti scriu. Lucrarea trebuie s mearg nainte. Tot ce este necurat trebuie s devin curat si sfnt sau s fie ndeprtat de pe minile tale; cci tot ce este pmntesc, senzual, diavolesc este o piatr de poticnire pentru altii si un blestem pentru cauza lui Dumnezeu. Cu ct vor fi curtite mai repede rndurile noastre de aceast clas de oameni, cu att vom vedea mai repede mntuirea lui Dumnezeu si puterea adevrului n mijlocul nostru. Pentru c suntem trasi {TSB 199} napoi de cei care nu sunt prtasi de natur divin, care nu au scpat de stricciunea care este n lume prin pofte, de aceea avem atta slbiciune si neputinte n mijlocul nostru. Trebuie s ne trezim. Trebuie s curtim tabra lui Israel de stricciunea moral. (Scrisoarea 5, 1886) Expunerea public nu este ntotdeauna necesar. Nu doresc, n afar de cazul cnd aceasta este necesar, s se fac public cazul lui T. Am un rspuns din partea lui c recunoaste mrturia ns nu doresc, pentru binele sotiei sale si al copiilor si, ca s fie fcut cunoscut public cazul su. Mi-e mil de acest om n mod sincer, si dac as

putea face ceva pentru a recstiga pe vreunul dintre acesti brbati din cursa diavolului, as face-o. T. se afl ntro situatie cu mult mai bun dect Canright. Desi amndoi acesti brbati au spus multe minciuni pe seama mea si a poporului meu, nu le port resentimente si nu doresc s le fac ru pentru c stiu c este o judecat cnd lucrarea fiecrui om va fi trecut n revist naintea lui Dumnezeu si fiecare om va primi din partea marelui Judector potrivit cu faptele sale. (Scrisoarea 59, 1889) 29. Patru pastori nesfintiti nselciunile lui Satana. [ Cuvinte scrise ctre un pastor care a fost implicat sentimental ntr-o legtur cu o femeie care nu era sotia sa, avnd tot felul de nchipuiri. El se gndea s triasc cu aceast femeie si s aib copii cu ea n ceruri.] Am multe s ti spun. Mi-ai fost prezentat ca aflndu-te n mare pericol. Satana este pe urmele tale si uneori el ti-a soptit basme plcute auzului, artndu-ti tablouri ncnttoare ale aceleia pe care el o prezint ca fiind o companie mai potrivit pentru tine dect nevasta tineretii tale, mama copiilor ti. Satana lucreaz pe furis, neobosit, pentru a te {TSB 200} dobor prin diverse ispite. El este hotrt s devin nvttorul tu si n acest moment tu trebuie s te asezi n acea pozitie n care s poti cpta putere si s i te mpotrivesti. El sper s te duc n labirintul spiritismului. El sper s-ti ndeprteze dragostea de sotia ta si s o dirijeze spre o alt femeie. El doreste ca tu s ngdui mintii tale s zboveasc asupra acestei femei pn cnd, printr-o dragoste nesfnt, ea va deveni idolul tu. Fantezii cu privire la familii n ceruri. Vrjmasul sufletelor cstig mult atunci cnd poate conduce imaginatia unuia dintre strjerii alesi ai lui Iehova de a tot zbovi asupra posibilittii ntovrsirii, n lumea care va veni, cu o anumit femeie pe care o iubeste si de a ntemeia acolo o familie. Nu avem nevoie de asemenea tablouri plcute. Astfel de nchipuiri si au originea n mintea ispititorului. Noi avem o asigurarea clar a Mntuitorului c n lumea care va veni cei mntuiti "nici nu se vor nsura, nici nu se vor mrita. Pentru c nici nu vor putea muri, cci vor fi ca ngerii. Si vor fi fiii lui Dumnezeu, fiind fii ai nvierii" (Luca 20, 35.36).

Mi-a fost artat c basmele spiritiste fac multe victime. Mintile lor sunt senzuale si, dac nu se produce o schimbare, acest lucru va fi spre ruina lor. Tuturor acelora care si ngduie astfel de nchipuiri nesfinte, eu le spun: opriti-v de dragul lui Hristos, opriti-v n locul n care v aflati. V aflati pe terenul interzis. Pociti-v, v implor, si convertiti-v. Locul dinti n afectiunea unui brbat. Brbatilor cstoriti eu sunt instruit s le spun: "Dragostea voastr trebuie s fie ndreptat spre sotiile voastre, mamele copiilor vostri. Lor trebuie s le acordati atentie si gndurile voastre trebuie s zboveasc asupra planurilor ce au n vedere fericirea lor..." Fratele meu, U., nu uita c femeia care primeste cea mai mic dovad de afectiune din partea unui brbat care este {TSB 201} sotul altei femei, dovedeste c are nevoie de pocint si convertire. Iar brbatul care ngduie ca sotia lui s ocupe locul al doilea n ce priveste dragostea lui, se dezonoreaz pe sine nsusi si pe Dumnezeu. Acest lucru constituie unul dintre semnele timpului sfrsitului. ns cu sigurant, c tu nu doresti s mplinesti acest semn. Aceasta este parte celor nelegiuiti. Domnul Hristos va lua nstpnire sentimentele acelora care l iubesc si l onoreaz pe Dumnezeu, fcndu-i s se concentreze asupra unor lucruri corespunztoare. Fratele meu, sotia ta are greselile ei, ns tu le ai pe ale tale. Ea este nc sotia ta. Ea este mama copiilor ti si tu trebuie s o respecti, s ai grij de ea si s o iubesti. Pzeste-te cu grij pentru c necurtia s nu slsluiasc n mintea si n inima ta... Credincios ca otelul fat de legmntul cstoriei. Frate U., cazul tu mi-a fost prezentat cu ctva timp n urm ns am ntrziat s-ti scriu gndindu-m c s-ar putea s te ntlnesc si s vorbesc cu tine. Esti prins n strnsoarea unui sentimentalism periculos, si acesta aproape te-a stricat cu totul pe tine si pe aceea care ti-a ngduit s-i fii favoritul. Nu este nevoie s-i ceri lui Dumnezeu s te binecuvnteze att timp ct mergi pe aceast cale. n aceast privint, asupra mintii tale a lucrat vrjmasul care este gata s ia n stpnire pe cei care fac loc dragostei de tip spiritist.

Tu ai o sotie si esti legat de ea prin Legea lui Dumnezeu."Ati auzit c s-a zis celor din vechime: 'S nu preacurvesti'. Dar Eu v spun c orisicine se uit la o femeie ca s o pofteasc, a si preacurvit cu ea n inima lui. Dac, deci ochiul tu cel drept te face s cazi n pcat; scoate-l si leapd-l de la tine; cci este spre folosul tu s piar unul din mdularele tale si s nu-ti fie aruncat tot trupul n gheen. Dac mna ta cea dreapt te face s cazi n pcat; tai-o si leapd-o de la tine, cci este spre folosul tu s piar unul din mdularele tale si s nu-ti fie aruncat tot trupul n gheen. S-a zis iarsi: 'Oricine si va lsa nevasta, s-i dea o carte de desprtire'. Dar Eu v spun c ori si cine si va lsa nevasta, afar numai din pricin de curvie, i d prilej s preacurveasc; si cine va lua de nevast pe cea lsat de brbat, preacurveste" (Mat. 5, 27-32). Fie ca Domnul s te ajute, aceasta este rugciunea mea. Acum este timpul s {TSB 202} lupti lupta cea bun a credintei. Acum este timpul s lupti mpotriva tendintelor inimii firesti. Acum este timpul s fii credincios ca otelul fat de legmntul cstoriei, refuznd, n gndire, cuvnt sau fapt, s ti strici numele de brbat care se teme de Dumnezeu si pzeste poruncile Sale. Ai fost absorbit de idei spiritiste. ns dac acum te vei ntoarce cu totul spre Dumnezeu, harul Domnului nostru Isus Hristos ti va fi oferit iar adevrul va triumfa n viata ta. (Scrisoarea 231, 1903) O mustrare public. [Scris ctre un pastor tnr, necstorit] Avem o lucrare grea de fcut aici. Era un spirit de usurtate (n locul acela). Tinerii se asociau n perechi cu fete si cnd erau mustrati, unii dintre ei erau sfidtori, ncptnati si nechibzuiti. Trebuie s clarificm aceste lucruri pentru a putea s avem o atmosfer deschis n adunarea noastr. ns n Sabat parc totul s-a spulberat. Fratele Y. care tinuse predica alergase dup fete, femei cstorite si vduve si se pare c aceasta este nclinatia lui atunci cnd coboar de la amvon, mergnd din stat n stat. Duminic dimineata, l-am strigat pe nume si i-am spus att lui, ct si celor prezenti c nu avem nevoie de asemenea brbati, care nu fac altceva dect s dubleze povara lucrtorilor nostri. Dac mcar s-ar da la o parte din cale si ar da pe fat ce este n inima lor, fr s produc acest ru sub pretentia de evlavie, atunci cauza ar fi usurat. El nu a fcut nc o mrturisire. Nici nu stiu dac o va face. ns

lumina si-a fcut loc n adunrile noastre, iar tinerii care au urmat exemplul su au venit n fat n mod hotrt si si-au mrturisit greselile. Cnd oare vor fi ntelepti cei ce pretind a-l mrturisi pe Hristos? (Scrisoarea 53, 1884) {TSB 203} Invitatie de a lucra ntr-o alt tar. [Scris unui pastor care clcase porunca a saptea si apoi s-a pocit.] Stimate frate V., n aceast dimineat am primit si am citit scrisoarea ta si dac nu-i dau rspuns de ndat m tem c mi va iesi din minte... Cu privire la schimbarea locului n care te afli, eu as vrea s-ti mentionez Anglia. Este un cmp mare acolo ns lucrtori sunt putini, este mult de fcut n care toti pot avea o contributie - toti cei din familia ta si dac vei porni s lucrezi cu umilint si blndete, rscumprnd greselile trecute ale vietii tale, Dumnezeu te va accepta. Este nevoie de lucrtori n Anglia, iar avantajul acestei tri fat de alte tri din Europa este c fratii nostri americani nu trebuie s lucreze acolo cu ajutorul unui traductor... Dac vei merge n Anglia, vei gsi cu sigurant suficient de lucru, iar Dumnezeu este ndurtor; El are mil de noi n slbiciunile noastre; El ne iart pcatele; si dac trim n umilint si ne pocim, dac ne abtinem de la ru si facem binele, Domnul ne va primi. Fie ca Domnul s te nvete cea ce ai de fcut si s lucreze pentru tine. As dori s existe ct mai multi brbati care s se consacre lucrrii misionare n Anglia. Acest regat are doar ctiva lucrtori. Avem nevoie de misionari prin care Dumnezeu s poat lucra si pe care s-i poat binecuvnta. Avem nevoie de brbati care s simt povara pentru suflete, brbati care s lucreze asa cum a lucrat Hristos, cu zel, dezinteresat, pentru a lumina pe cei ce sunt n ntuneric. ti scriu aceast scurt scrisoare, gndind c este mai mult dect ceea ce s-ar putea scrie. Sora ta n Hristos. (Scrisoarea 41, 1886) {TSB 204}

Gnduri si nchipuiri necurate. [Scris ctre un pastor care nu s-a pocit.] Frate Z., am mult tristete n suflet datorit tie. M tem, da, m tem mult c nu vei intra niciodat n mprtia lui Dumnezeu. Am mult durere pe suflet n timp ce m gndesc la cazul tu, tu, care stai n lumin ca slujitor delegat al lui Isus Hristos, si totusi att de mnjit nct ngerii cei sfinti nu se pot apropia de tine. Nu este un lucru nou c gndurile tale sunt mnjite de dorinte necurate si gnduri ptimase. Cnd ne-am ntlnit la Healdsburg, si mi-ai spus c ai cstigat biruinta, tu mi-ai spus o minciun, deoarece tu stiai c nu este acesta adevrul. Musca n pnza de pianjen. Viata ta din trecut mi-a fost prezentat ca a unuia care nu are putere luntric de a se mpotrivi pcatului dac acesta este nvesmnat n mod ademenitor. Tu ai dobndit ncrederea femeilor care te consider un brbat evlavios si neprihnit, apoi te-ai folosit de acest avantaj permitndu-ti familiaritti cu ele - srutndu-le, mergnd tot mai departe n practici ademenitoare, ptimase, att de mult ct ti permiteau ele si nu numai cu sora X., ci si cu altele. mi vine ru de la inim cnd m gndesc c ai ntinat sau ai stricat mai mult dect una sau dou sau trei sau patru cu lingusirile tale ploconeala ta si dezmierdrile tale care au condus la suflete la desfru si viciu. Tu care esti strjer, esti un pstor!... Tu ai aranjat lucrurile astfel nct practicile destrblate s apar ca fiind nevtmtoare, si multi au fost dusi departe, la desfru si au fost ademeniti pentru c nu au avut curajul moral de a te mustra pe tine, un pastor, pentru obiceiurile tale nelegiuite. Au fost nu putini aceia care si-au sacrificat constiinta, pacea sufleteasc si favoarea din partea lui Dumnezeu deoarece un brbat pe care poporul l-a {TSB 205} desemnat a fi strjer pe zidurile Sionului, a fost cel care i-a dus n ispit - un lup n hain de oaie. Iar cei care nu au fost mnjiti, cad n capcana pe care Satana a pus-o pentru ei, prin pstorul cel ru, sub diferite pretentii si scuze. Tu ti-ai ascuns inima ta cea rea care se mpotriveste de moarte curtiei si sfinteniei. Musca ademenit n pnza de pianjen, pestele ademenit n momeala din crlig, au fost prinsi n curs si luati. Abordarea gresit a consiliului cu privire la cstorie. Prin ceea ce ai fcut ai njosit lucrurile sacre si le-ai adus la acelasi nivel cu cele comune. Multi au ajuns aproape la ruin si au fost scosi aproape ca niste tciuni aprinsi

din foc; ns ceea ce ai fcut tu, ndeprtnd barierele care pzesc sfintenia relatiei de cstorie ntre sot si sotie, planurile puse la cale pentru a o face pe sotie s-ti spun tie secrete din csnicia ei, le determin pe cele care cedeaz din fire, care au ajuns captivate de tine, s-si deschid inima fat de tine ca n fata unui duhovnic catolic, iar tu le ncurajezi gndul c au fcut o greseal prin cstoria lor. n fiecare familie exist uneori nentelegeri. Exist gnduri si sentimente exprimate, de pe urma crora Satana trage foloase, ns dac att sotul, ct si sotia, se vor mpotrivi diavolului si si vor umili inima naintea lui Dumnezeu, atunci curnd greuttile vor fi vindecate fr s lase cicatrice urte. ns tu ai lucrat astfel nct ai ncurajat nstrinarea n loc de a vindeca rnile; pacea mintii, armonia si utilitatea nu doar a femeilor, dar si a brbatilor au fost distruse, iar semintele desfrului pe care le-ai semnat tu au produs o recolt amar. ndeprtarea de Dumnezeu pe aceast cale este un lucru obisnuit ns adevrul este c doar putini sunt cei care se ntorc. {TSB 206} Sacrul ntretesut cu necurtia. Femeile sau fetele sfioase care nu se mpotrivesc avansurilor si familiarittii brbatilor, a brbatilor cstoriti cad usor n curs. Brbatul care ar trebui s vegheze asupra sufletelor pentru a le salva, urmreste de fapt ocazii de a le ruina. Sunt att de multe care nu sunt ferme la principii, care ajung s aib legturi cu brbatii care predic adevrul; si unii dintre acestia le tin cursuri rafinate de nelegiuire n fata lor, mbrcati n vesminte ngeresti si, dac inimile lor nu sunt aprate prin principii hotrte, ferme, lucrarea de distrugere este repede adus la ndeplinire. Sacrul este dat la o parte si ntretesut cu actiuni senzuale,necurate si nesfinte, astfel c victima este zpcit, iar templul sufletului devine un locas al viciilor. La nceput, cel care nu bnuieste, doar ascult, dup aceea li se arat o familiaritate preferential; apoi educatia aceasta continu pn cnd ajung ca "boul care se duce la mcelrie, ca un cerb care alearg spre curs" (Prov. 7, 22), ele mergnd pe urmele pasilor ispititorului si merg nebuneste att de departe ct le duce acesta. (Scrisoarea 82, 1886) 30. Asistentii Ellenei White

Ctre W.F. C. - 6 septembrie 1895. [ Att fratele W.F.C., ct si Fannie Y. au fost angajati ai lui Ellen White mai nti la Melbourne, iar apoi la Cooranbong, New South Wales. n 1895, Ellen White si echipa ei locuiau si lucrau n corturi, pn cnd s-a construit resedinta permanent la Sunnyside. ] n aceast dimineat, cnd veneam de la scoal, ti-am vzut calul legat de un copac din fata cortului ocupat de Fannie Y. Dup un timp mam dus la cort. O doamn din Newcastle si Jessie Israel erau n vizit la Fannie. Tu stteai jos si scriai la masina de scris. De ce nu te-ai dus de ndat cu masina de scris n cortul unde se serveste masa? Ce impresie poate face o astfel de purtare {TSB 207} asupra mintii unei tinere care viziteaz scoala? A fcut o impresie care nu a fost deloc favorabil. Familiaritatea ta fat de femeile tinere este necorespunztoare, ns ti se pare att de fireasc si obisnuit, nct nu gndesti c e nimic ru n ea. Cuvntul lui Dumnezeu ti-a spus c trebuie s te feresti de orice se pare ru; dar faci tu acest lucru? Tu esti un brbat cstorit, care ai o sotie si doi bieti, pe care i-ai lsat n America si acest lucru ar trebuie s fie suficient, fr s mai fie nevoie de vreun alt sfat, pentru a te determina s cultivi sobrietatea si s fii atent cum te porti cu altele... ti scriu aceste lucruri pentru c o amgesti pe Fannie si dup cte se pare, ea este cu totul oarb si ndrgostit nebuneste... Cutnd s fii ct de mult n compania lui Fannie ct am stat n Melbourne nu a fost doar ceva ce se pare ru ci a fost chiar ru. ti-a plcut acest lucru ns ar fi trebuit s ai discernmntul de a ntelege c prin faptele tale tu ncurajezi si pe altii s mearg pe aceeasi cale. Eu plec acum n Tasmania, iar tu si Fannie rmneti n Avondale. Dup plecarea mea, tendinta va fi s v simtiti mai liberi s fiti mpreun, pentru c eu nu sunt prezent n cettuie. M tem c vei dezonora adevrul prin familiaritatea ta. Protestez hotrt mpotriva acestui lucru. Deprteaz-te ct de mult cu putint de cortul lui Fannie, altfel se va isca un scandal. (Scrisoarea 17, 1895)

Ctre W. F. C. - septembrie 1895. M-am bucurat de foarte putin ajutor din partea lui Fannie timp de mai multe luni si aceasta nu pentru c nu poate lucra ci datorit faptului c ntovrsirea cu tine a dus-o ntr-o experient care o face cu totul nepotrivit pentru ceea ce am eu nevoie n lucrare... Sunt foarte ngrijorat de un alt lucru si acesta este legat de vizitele pe care i le faci n cort. Deja am hotrt c voi doi nu mai puteti lucra mpreun. Tu esti un brbat cstorit, tat {TSB 208} a doi copii. Dac sotia ta a obtinut divortul aceasta nu nseamn c tu esti liber s te cstoresti din nou, dup cte citesc eu n Biblia mea... nainte de a pleca trebuie s stabilesc cteva reguli. Lucrul lui Fannie nu e n ordine de ctva timp. Cauza este, n mare parte, ntovrsirea cu tine. Sunt convins c asa stau lucrurile de acea ti spun, stai departe de cortul ei. Cnd voi pleca, vei simti c ai o ocazie bun de a te afla n prezenta ei ori de cte ori vei dori; ns nu pot pleca fr s te avertizez si s te nsrcinez s ai grij ce faci. Nu doresc s mi se aduc nici o batjocor datorit unor practici imprudente nesbuite. (Scrisoarea 19, 1896) Ctre Fannie Y. - 23 noiembrie 1895. M-am gndit la tine n legtur cu W. F. C. si nu am s-ti dau alt sfat dect cel pe care ti l-am dat. Consider c nu ai dreptul din punct de vedere moral, s te cstoresti cu W. F. C. iar el nu are dreptul, din punct de vedere moral, de a se cstori cu tine. El si-a prsit sotia dup ce a nfuriat-o mult. El a prsit pe cea creia i-a fgduit naintea lui Dumnezeu c o va iubi si va avea grij de ea pe tot timpul vietii. nainte ca ea s obtin divortul, pe cnd ea era nc sotia lui legitim, el a lsat-o timp de trei ani, a prsit-o cu inima si si-a exprimat dragostea fat de tine. Lucrul acesta a fost mult discutat pe larg de tine si acest brbat cstorit, pe cnd el era nc legat din punct de vedere legal de sotia cu care s-a cstorit, si cu care a avut doi copii. Nu gsesc nici o nlesnire n Scripturi care s v dea vreunuia dintre voi dreptul s v cstoriti, chiar dac sotia lui a divortat de el. Dup cum a provocat-o, n mare msur ceea ce a fcut el a condus la acest rezultat si

nu vd n vreo lumin mai favorabil s aib dreptul legal s se lege prin cstorie cu tine sau ca tu s te unesti cu el. Un lucru este clar. Eu nu pot avea nici o legtur {TSB 209} cu vreunul dintre voi dac faceti acest pas pentru c eu vd acest lucru n lumina Scripturii care condamn legtur voastr. De acea, as dori ca amndoi s ntelegeti c potrivit cu lumina pe care mi-a dat-o Dumnezeu cu privire la trecut si prezent nu cred c v pot folosi pe vreunul dintre voi dac faceti acest pas. Sunt uimit c te gndesti chiar si o clip c puteti face asa ceva si s-ti ndrepti sentimentele ctre un brbat cstorit care si-a prsit sotia si copiii n astfel de mprejurri. V sftuiesc s v prezentati gndurile si planurile n aceast privint n fata fratilor nostri care poart rspunderea ca s puteti primi sfat din partea lor si ca ei s v arate din Legea lui Dumnezeu greseala n care ati czut. Voi amndoi ati clcat Legea si doar prin faptul c v-ati gndit c ati putea s v uniti prin cstorie. Ar fi trebuit s respingeti acest gnd nc de la nceput.(Scrisoarea 14, 1895) Ctre James Edson White, 9 decembrie. 1895... Dar of, ct durere de inim pentru alte lucruri care s-au petrecut si care au fost pentru mine o ncordare nfricostoare. Este vorba de legtura de intimitate ntre W. F. C. si Fannie. Am prezentat n fata lor toate pericolele ns ei le-au negat. ns n adunarea din Melbourne, Fannie a recunoscut c l iubeste pe W. F. C. si c el o iubeste pe ea. Am ncercat s prezint cazul n fata lor n adevratul su sens. W. F. C. are o sotie care este n viat. Recent ea a obtinut divortul. El a prsit-o si fiind plecat de trei ani. ns Fannie mi-a spus c s-a rugat c, dac este bine s se cstoreasc cu W. F.C., sotia lui s obtin divortul. Ce orbire i loveste pe cei care ncep s se ndeprteze de la calea cea dreapt! Acestia doi au crezut c se pot uni prin cstorie si c mpreun vor putea duce mai departe lucrarea mea. Administrarea tuturor afacerilor mele ar nsemna s fie n minile sale. Nu pentru mult timp, le-am spus. Un asemenea pas i va ndeprta {TSB 210}

de mine pentru totdeauna pe amndoi, deoarece W. F. C. nu are dreptul din punct de vedere legal s se cstoreasc. (Scrisoarea 123 a, 1895) Ctre W. F. C., 9 aprilie 1896. Sunt foarte ntristat cnd m gndesc la trecut si de ceea ce m nstiinteaz Duhul lui Dumnezeu. Am o solie hotrt s-ti transmit, frate C. O lumin special cu privire la tine si familia ta, nu mi-a fost dat pn acum doi ani. Atunci mi-a fost artat c atitudinea pe care tu ai manifestat-o n viata din cmin nu a fost crestineasc. Tu ti-ai nceput csnicia, acceptnd un sabat fals si navignd sub culori false. ns o sotie care a fost dobndit prin vinderea principiilor adevrului nu putea aduce pace sau fericire cumprtorului. Dumnezeu a fost dezonorat prin ceea ce ai fcut n aceast privint iar adevrul su a fost clcat n picioare. Cnd ai renuntat la Sabat pentru sotia ta ea s-a bucurat c a obtinut victoria si s-a bucurat si Satana. ns cnd a acceptat un brbat care a vrut s-L vnd pe Domnul lui pentru ea, ea nu l-a putut privi si onora ca pe un sot. Cnd s-a cstorit cu tine n aceste mprejurri, ea nu a fcut distinctie ntre o dragoste de origine divin si una de origine pmnteasc. Un brbat care si va sacrifica dragostea pentru Tatl su ceresc pentru o sotie va ajunge si s-si vnd sotia pentru o alt femeie. Acest fel de dragoste este josnic; este pmnteasc si nu va rezista niciodat probei. Domnul nu schimb legile guvernrii Sale, legile care i stpnesc pe supusii Si att din aceast lume, ct si din universul ceresc. Legile naturale trebuie respectate. ns tu ai fost att de hotrt s o dobndesti pe sotia ta nct ai dat la o parte orice barier, ai clcat Legea lui Dumnezeu renuntnd la Sabat; si nu ai cules dect ceea ce ai semnat. {TSB 211} Dup ce te-ai cstorit cu sotia ta, ai acceptat din nou Sabatul. A fost bine ce ai fcut, dac ai fcut-o cu sinceritate si n temere de Dumnezeu. Domnul Hristos a spus (se citeaz Ioan 14, 21.23).

ns tu ti-ai obtinut o sotie printr-o promisiune pe care dup aceea ai nclcat-o. Ai pltit un pret scump pentru ea si clcndu-ti cuvntul, ia-ai dat toate motivele s fie ispitit. Astfel Satana a avut din plin ocazia de a o nsela si el i-a prezentat acest lucru n propria lui lumin. Tu ai sacrificat adevrul si ti-ai vndut atasamentul fat de Dumnezeu pentru a obtine o sotie iar dup aceea, dup ce ai nceput s tii Sabatul, felul tu de a te purta cu sotia ta a fost cu totul diferit de ceea ce a fost nainte. Ar fi trebuit s-i dovedesti toat duiosia, rbdarea si dragostea pe care le-ai avut fat de ea nainte de cstorie. ns nu ai fcut acest lucru. Nu ti-ai pstrat dragostea fat de ea. Eu nu pot s-mi pun ncrederea n tine ca crestin si, dup cum evolueaz lucrurile nu-mi pot da consimtmntul ca tu s devii un membru al bisericii. Tu ai crezut c odat ce te-ai cstorit poti s faci ceea ce-ti place. Acest lucru a produs amrciune csniciei tale iar sotia ta a avut toate motivele s refuze s-si lase casa si s vin la tine n aceast tar. Acceptarea de ctre tine a vederilor fanatice nu a constituit nimic n favoarea ta, si tu i-ai dat sotiei tale ocazia de a-si consolida pozitia mpotriva principiilor adevrului. Timp de ani de zile ai fost departe de casa ta. Plecnd n felul n care ai fcut-o tu a constituit o greseal mpotriva familiei tale. Tu mi-ai spus c nu te vei umili niciodat, ntorcndu-te napoi acas. ns Domnul mia prezentat acest lucru. Eu stiu c tu nu poti fi curat n ochii Domnului pn ce nu faci tot ce-ti st n putere pentru a te mpca cu sotia ta. Ai o lucrare de fcut n familia ta care nu poate rmne {TSB 212} nefcut. ti-am spus acest lucru n septembrie trecut. Indiferent de pozitia pe care a luat-o sotia ta, indiferent de nesbuinta sau nestatornicia ei, aceste lucruri nu constituie o scuz ca s nu-ti poti face datoria fat de copiii ti. Tu ar trebuie s te ntorci n cminul tu si s faci tot ce-ti st n putere pentru a repara sprtura la care tu, un asa-zis sustintor al adevrului, ai contribuit n msur mai mare dect sotia ta. Cnd ti-ai ndreptat dragostea spre o alt femeie, chiar dac sotia ta a obtinut divortul, tu ai clcat porunca a saptea. ns tu ai gresit mai mult dect att. Tu ai iubit o alt femeie nainte ca sotia ta s obtin divortul si tu ai

spus ctre cineva: "Ce greu este s fii legat de o femeie pe care nu o iubesti cnd exist una pe care o iubesc, da, si ea la fel." Purtarea ta n timpul ct ai fost n familia mea nu a fost deschis si cinstit. Legturile dintre tine si cea de care te-ai ndrgostit au avut loc sub mantia minciunii si a nselciunii. Sub o masc fals au fost puse la cale planuri secrete. Domnul mi-a fcut cunoscut aceste lucruri si eu am ncercat s schimb ordinea lucrurilor, ns povara sufleteasc era fat de tine, iar altii au socotit acesta ca un lucru de nimic. n acest timp tu tineai studii biblice si aveai o parte important n lucrarea bisericii. Nu mi-a fost cerut sfatul cu privire la aceast decizie important. Dac mi-ar fi fost cerut, as fi fost scutit de mult durere care a urmat dup aceea. Cnd am discutat cu tine n legtur cu familiaritatea ta fat de femeile tinere si cnd ti-am spus c nu te pot lsa n familia mea n perioada cnd urma s plec n Tasmania, rspunsul tu a fost c tu ai fost ntotdeauna sociabil cu tinerele femei si c nu te-ai gndit niciodat c ar fi vreun ru n asta. ti-am spus c stiu c aceast familiaritate este duntoare si c nu te pot lsa n familia mea ct voi fi absent. {TSB 213} Cnd ti-am spus c nu poti rmne n familia mea, tu ai spus c dup ce ti vei face socotelile, ceea ce va dura cam o sptmn, vei putea pleca. ns acest lucru a fost amnat sau neglijat pn cam cu dou sptmni nainte de ntoarcerea noastr din Tasmania, si apoi n iulie am plecat la Cooranborg. Acest lucru se poate opri aici. Nu se poate ca eu s fiu privit ca cea care te tine departe de casa si familia ta. Cred c a fost o greseal chiar faptul c te-am adus n familia mea. Am fcut acest lucru ca s te ajut, ns nu pot da altora impresia c noi te considerm un brbat vrednic de a fi angajat n aceast lucrare sfnt pe care Domnul mi-a ncredintat-o. Nu pot lsa ca lucrurile s apar astfel, deoarece eu sunt astfel, asezat ntr-o lumin gresit. Nu se poate ca eu s par c sunt de acord cu ceea ce faci tu cu viata ta de familie. Faptul c ti-ai prsit sotia si copiii constituie o ofens la adresa lui Dumnezeu iar eu trebuie s prezint lucrurile asa cum sunt ele n realitate, n fata presedintelui conferintei din care faci parte, fratele Williams. Speram ca tu s-ti dai seama c te

amgesti si c vei simti c ai nevoie de pocint. ns experienta mea de la Avondale si povara care a fost pus asupra mea acolo m-au fcut s sufr mult; iar lucrurile cu privire la viata ta din trecut mi-au fost prezentate ntr-o lumin mai clar... Tu ai crezut c vei primi acreditarea ca pastor al Evangheliei ns dac aceasta ti-ar fi fost acordat, cauza lui Dumnezeu ar fi suferit ocar. Tu te-ai prezentat ca fiind un brbat care a gresit, dar c sotia ta a fost cea care a gresit mai mult. Nu ar fi trebuit s o tratezi niciodat asa cum ai trata-o. Te-ai purtat fat de micutii ti astfel ca sotia ta s nu fac altceva dect s se nstrineze de tine. Inima ei a fost rnit si ea a fost aproape hrtuit de disciplina tiranic si aspr cu care ti-ai stpnit copiii. Dup ce ai renuntat la Fannie, tu te-ai ndrgostit de {TSB 214} alta. Aceasta arat ce faci tu cnd se iveste ocazia. Acorzi atentie tinerelor fete si astfel le cstigi dragostea cci dac ti propui, stii s fii foarte atrgtor. Toate aceste lucruri au trecut prin fata ochilor mei si m-au indignat. Nu pot si nu voi pstra tcere n aceast privint. M-am hotrt ca ceea ce esti de fapt, un om neprincipial, s fie scos la iveal. Ideile tale cu privire la ceea ce ar trebui s fie un crestin nu corespund principiilor expuse n Cuvntul lui Dumnezeu astfel c nu trebuie s ti se acorde nici o rspundere n legtur cu cauza lui Dumnezeu. (Scrisoarea 18, 1896) Ctre fratele I. N. Williams, presedintele Conferintei Pensylvania, conferinta de acas a lui W. F. C., 12 aprilie 1896. Am avut mult btaie de cap datorit lui W.F. C. care se va ntoarce n America cu vaporul din luna acesta. El a dovedit c-i place societatea tinerelor fete si s-a purtat foarte usuratic, ca un biat. Acum vreun an, la sugestia fiului meu, W. C. White, l-am angajat ca dactilograf pentru Fannie Y., n timp ce ea i citea manuscrisul. ns curnd a venit necazul. Mi-au fost date continuu avertizri. Am vorbit cu el despre familiaritatea si usurtatea sa cnd se afl n prezenta femeilor tinere, ns el a spus c a fost ntotdeauna sociabil cu femeile si c nu vede nimic ru n asta.

Noi am vrut s-l ajutm, cci nu avea bani, doar niste haine foarte srccioase. El era istet si ar fi putut deveni un ajutor competent pentru W. C. White sau un lucrtor pentru mine. ns nu am ndrznit ca el s rmn ca membru al familiei mele. S-a atasat de Fannie Y. si legtura a fost tinut ascuns pn ce a aflat c sotia {TSB 215} lui a obtinut divortul. Cnd a auzit acest lucru sa simtit mult usurat cci inima lui era cu totul ndeprtat de ea. ns Domnul mi-a dat lumin cu privire al acest caz. Eu socotesc c el este cu mult mai vinovat dect sotia sa avnd n vedere faptul c el pretinde a crede adevrul cel sfnt, iar ea nu este de partea adevrului. El nu a fost un sot bun, iubitor, nu a fost blnd si rbdtor, ci foarte critic si tiran fat de sotia sa dac aceasta nu-i fcea pe plac n vreun fel. Nu pot vedea cum ar fi posibil ca sotia lui, n contact cu temperamentul si purtarea lui s-ar putea simti atras de adevr. Ea i s-a mpotrivit si aceasta i-a czut greu lui, ns cu nici un pic mai greu dect ia fost ei datorit faptelor sale. El nu a dovedit rbdare si nici nu s-a purtat asa cum ar fi trebuit s se poarte un crestin. El a gresit atunci cnd a plecat de acas, prsindu-si sotia si copiii. Acum cteva luni, am aflat c nu a fcut nimic pentru a-i ajuta. Dup cum mi-au fost prezentate lucrurile, a fost foarte grav faptul c el s-a ndrgostit de alt femeie atta timp ct sotia lui era n viat, aceea creia i-a fgduit c o va iubi si i va purta de grij pe tot parcursul vietii. De ce a plecat de acas pentru att de mult timp a constituit un mister pentru noi toti pn cnd, recent, am primit iluminarea divin. El se poate prezenta ca fiind foarte atrgtor si poate cstiga ncrederea si favoarea fetelor, ns cnd ai de-a face cu el, el are un asemenea temperament si comportament nct, dac nu se va schimba nici o femeie, fie credincioas, fie necredincioas, nu va putea tri n pace cu el. El se poart astfel nct nesocoteste pe oricine. El este necumptat n mncare si de aceea are att de putin rbdare. Am simtit c a sosit timpul s nu-l mai folosesc pentru afacerile mele cci continu s-mi vin avertismente din partea Domnului cu privire la purtarea lui.

{TSB 216} ti voi mai scrie n legtur cu aceasta dac va mai fi necesar. Te rog s-mi scrii, spunndu-mi ceea ce stii despre familie. Ajut-l pe W. F. C. dac poti, s pun lucrurile n ordine si s ndeprteze ocara de deasupra cauzei lui Dumnezeu. Chiar dac sotia lui este aproape cstorit, poate c se va putea face ceva pentru copiii lui. (Scrisoarea 104, 1896) Ctre fratele si sora G. C. Tenney, 1 iulie, 1897. Lucrarea ntre Fannie Y. si fratele W. F. C. a nceput la adunarea n corturi de la Melbourne (ianuarie 1894). Acolo ea s-a ndrgostit de un brbat cstorit, cu doi copii. Ea a tgduit cu totul c ar exista vreo relatie de dragoste ntre ea si fratele C. n fata mea n cort a declarat c nu este nimic adevrat din ceea ce se zvoneste. Timp de un an dup acesta, n-a fost bun de nimic pentru mine, nu mi-a fost de folos, mi-a fost doar o povar grea, fr vlag. Am fost marcati de aventura dintre Fannie si W. F. C. pe tot parcursul adunrii n corturi de la Armadale. Eu am vorbit cu ei, cu amndoi separat si le-am spus c Domnul este ntristat de ctre ei. Ei au tgduit c ar fi atasati n mod mai deosebit unul de cellalt. Eu stiam adevrul ns Domnul m-a ajutat s desfsurm cu bine adunarea. Chiar nainte de ncheierea adunrii, Fannie a venit la mine si mi-a spus: "O, sora White, vin la tine ca la o mam. l iubesc pe fratele C. cu toat inima mea si inima mea este complet zdrobit. De trei ori mi-a fost prezentat aceast cup de fericire si apoi mi-a fost smuls." Apoi fata a spus: "M-am rugat ca, dac este bine s ne cstorim, sotia lui s obtin divortul si n-au mai trecut dect cteva sptmni pn ce ea a obtinut divortul. Acum, nu crezi c Domnul mi-a ascultat rugciunea? Nu am ndrznit s vorbesc cu ea pentru c aveam de vorbit n ziua aceea n fata unei mari adunri. Dac sora Prescot este la Battle Creek, ea v va putea spune detalii. {TSB 217}

Ei bine, de atunci m-am desprtit de Fannie, gndindu-m c niciodat nu vom mai intra n legtur. ns, la putin timp dup aceasta Fannie se afla la Sidney si mi-a scris o alt mrturisire. Eu gndeam c n-o pot primi napoi, ns Duhul Domnului a venit asupra mea si mi-a spus: "Mai d-i o sans." Asa c m-am hotrt s o vd pe Fannie si s-i spun c o iau napoi. Ceea ce am si fcut, ea a stat cu mine cteva sptmni ns nu a fost n stare s fac nimic, apoi ea s-a hotrt s plece acas la mama ei si i-am spus c este liber s fac acest lucru. (Scrisoarea 114, 1897) {TSB 218} Partea a VIII-a - Cstorii nebiblice 31. Atitudinea fat de cstoriile nebiblice Desprtirea nu este recomandat. Stimate frate (C. H. Bilss): Scrisoarea ta a fost primit si citit. Am luat cunostint cu mai multe asemenea cazuri si am descoperit c oamenii sunt doritori s fac ceva n cazuri similare cu cel pe care l-ai mentionat. Dup ce am ntors lucrurile pe toate prtile si au fcut totul buctele, ei n-au mai avut puterea s pun lucrurile din nou laolalt pentru a mbuntti situatia. Am descoperit c cei care erau att de porniti s distrug nu au fcut nimic pentru a le cldi la loc n ordine. Ei au avut abilitatea de a face confuzie, de a aduce nefericire si de a crea o stare de lucruri din cele mai deplorabile ns nu au avut capacitatea de a le mbuntti. Tu mi-ai cerut sfatul n legtur cu acest caz. Eu ti spun c dac nu exist o variant mai bun pentru cei care se afl n aceast situatie si dac nu pot gsi locuri unde s se poat simti bine, mai bine s renunte la ideea de desprtire. Sper s aflu c nu s-a actionat cu grab n aceast privint si c dragostea nu va disprea dintre cei care au fost uniti. Nu n prip. Scriu aceste lucruri pentru c am vzut att de multe cazuri de acest fel si persoanele implicate se simteau att de mpovrate pn cnd totul nu era pus n ordine si dezrdcinat iar apoi povara nu mai exista pentru ei. Noi fiecare trebuie s stim c zelul nostru este n functie de cunostinta pe care o avem.

{TSB 219} Nu ar trebui s actionm n prip n astfel de situatii, ci s privim chestiunea sub toate aspectele. Trebuie s actionm cu mult precautie si cu mult delicatete pentru c noi nu cunoastem toate circumstantele care au condus la o asemenea stare de lucruri. Sfatul meu este ca acesti oameni nefericiti s fie lsati pe seama lui Dumnezeu si a propriilor lor constiinte iar biserica s nu-i trateze ca pctosi pn cnd nu au dovada c ei sunt astfel n ochii lui Dumnezeu care este sfnt. El citeste inimile ca ntr-o carte deschis. El nu judec asa cum judec omul. (Scrisoarea 5, 1891 [ Exact cu 20 de ani mai trziu, W.C. White a scris unui alt corespondent: "Mama a primit, n decursul ultimilor douzeci de ani, multe scrisori cu ntrebri referitoare la problemele despre care ai scris si de multe ori ea a rspuns c nu are de dat un sfat diferit de cel al apostolului Pavel. Recent, ea a refuzat s mai aib de-a face cu scrisori de acest fel si ne spune s nu i le mai supunem atentiei. Punctul meu de vedere n aceast privint, care cred c este n armonie cu sfatul pe care am auzit-o pe mama dndu-l diferitelor persoane n anii trecuti si care cred c este n armonie cu punctele de vedere ale fratilor din conducere si cu nvttura Scripturii, este c nu vom avea parte de binecuvntare, dac desprtim familiile care poate au pctuit sau mpotriva crora s-a pctuit nainte sau dup ce au mbrtisat adevrul. (W.C. White, scrisoarea ctre fratele G.W. Anglebarger, 6 oct. 1911) ] ) 32. Fratele G. (Afirmatia lui W. C. White: "Cu privire la fratele G., pot vorbi deschis. Cam prin 1875, s-a cstorit cu o profesoar strlucit. Ea era foarte talentat, ns dup ctiva ani s-a pus pe hart mpotriva lui si i-a fcut viata mizerabil. La vremea aceea el era n tovrsia unei tinere deosebite, contabil la colegiul X si s-a ndrgostit {TSB 220}

de ea. Sora White i-a scris avertizndu-l clar iar el a promis c-i va da ascultare, la scurt timp dup ce sora White a plecat n Europa, fratele G. si-a dat demisia din functia pe care o avea la colegiul X si a plecat n Michigan la sora lui, nempiedicnd-o pe sotia lui s obtin divortul. Pn aici, cei care au cunoscut acest caz a l-au aprobat, ns la scurt timp dup aceea, el s-a cstorit cu contabila mentionat mai nainte, ns dup aceea toti prietenii lui au fost foarte ntristati. El a predat un timp la ____ apoi s-a stabilit aproape de _____ si timp de ctiva ani a muncit foarte greu, sotia lui ajutndu-l s-si ntretin viata prin mica ferm de legume si fructe pe care o aveau. Au ajuns s vad pe ce cale pctoas au apucat. S-au pocit cu amar, iar fratii si surorile lor au fost multumiti c pocinta lor a fost autentic. Au avut trei copii care au crescut frumos si nici unul dintre ei, din cte stiu, nu i-au ndemnat s se despart. Cnd lucrul acesta a fost adus la cunostinta sorei White, ea nu a ncurajat desprtirea si nu a ncurajat nici o actiune de a-l exclude de a participa la lucrarea ntreitei solii ngeresti. n anii care a urmat el a lucrat, pe o cale umil, ntretinndu-se singur, n lucrarea din sud. Dac persoanele care triesc n lumina ntreitei solii ngeresti au ca scop s se despart de tovarsul de viat pentru a se uni prin cstorie cu altcineva, datoria noastr este s avertizm, s mustrm si s punem sub disciplin. n ce privesc persoanele care nainte de a primi solia au fost ispititi si au czut n curs, ns dup aceea s-au pocit, si-au mrturisit pcatele, au primit iertare din partea lui Dumnezeu si au cstigat ncrederea fratilor lor, este mai bine ca, att pastorii, ct si laicii, s-i lase n pace, s se bucure de iertarea si {TSB 221} ndrepttirea Domnului Hristos, fr se ntreprind nimic n a strica relatiile existente. (21 februarie 1927) Fratele White a adugat mai trziu: "Convingerea mea este c fratii nostri au fcut mult timp o greseal grav cutnd s despart familii; venind cu argumente c, tinndu-si legmntul, fcut nentelept n majoritatea cazurilor, acestia continu s comit adulter zi de zi." (Scrisoarea lui W. C. White, 6 ianuarie 1931) (Atitudinea Ellenei White n privinta fratelui G. se vede n scrisorile care urmeaz).

O, ntelepciune de sus! Stimate frate Haskell: ...Noi considerm c deschiderea (Scolii Biblice de la Melbourne) a fost bun. Toti sunt multumiti de cldiri si de localizarea scolii. Acest lucru estre demn de remarcat pentru c n general sunt unii care critic ns de data aceasta nu s-a exprimat nici un cuvnt de nemultumire si nu s-a fcut nici mcar vreo aluzie de acest fel. Am discutat dup ntlnirea cu fratele Starr. Era vorba despre un profesor de gramatic pentru clasele avansate. Nu avem probleme cu clasele primare de gramatic, ns avem nevoie de profesori bine calificati n toate ramurile si sperm c fratele Olsen s gseasc un alt brbat sau o alt femeie s poat veni n Australia ca profesor titular. Dac G. ar fi fost asa cum trebuia, el ar fi fost cel mai n msur s vin. ns problema este legat de influenta lui. Nu ne putem aventura s riscm. Nu am nici o ndoial c Domnul l-a iertat. ns dac este obligat s dea explicatii, nu i va fi usor; asa c, ce s facem cu G.? S-l lsm acolo unde este, prad remuscrilor si s-l lsm s nu fie de nici un folos tot restul {TSB 222} vietii? Nu vd ce se poate face. O, ntelepciune! Ct de mult avem nevoie de sfatul Aceluia care citeste inima ca pe o carte deschis! Cum urmreste Satana sufletele ca s le lege cu lanturile sale diabolice, ca s fie pierduti pentru lucrare si s ajung aproape neajutorati n minile sale." (Scrisoarea 13, 1892, scris la cinci ani dup cstoria nebiblic a fratelui G.) Invitatia ntr-o alt tar. Stimate frate G. Dac m-as simti n larg s spun ceea ce gndesc, ti-as fi dat de mult sfatul s te muti din locul n care te afli. Am sperat c fratii s aib ntelepciunea de sus s te sftuiasc s nu stai acolo unde te afli astzi. Dac este ceva ce trebuie s faci, aceasta trebuie curnd. Dac ai fi n aceast tar (Australia) eu cred cu toat inima c ai vedea usi deschide ca s poti lucra ca purttor de lumin fat de aceia care se afl n negura pcatului. Cum ar fi dac ai veni n aceast tar? Ca si Avraam care a plecat nestiind unde se duce si cutnd cu umilint cluzire, eu fac apel la tine s iei o hotrre. Vino aici n Australia, ct timp ne aflm noi aici. Vino pe propria ta rspundere. Vei avea mijloacele necesare, dac ti vinzi ferma, ca s poti veni aici. Apoi eu cred c se va

deschide o cale pentru tine ca s lucrezi si fie ca Domnul s te cluzeasc, aceasta este dorinta mea fierbinte si rugciunea mea sincer... Este de lucru din belsug pentru tine n marele cmp al secerisului. Aici sunt cmpuri coapte, gata pentru seceris, este de nceput o lucrare n Sydney, care are cam un milion de oameni si n Melbourne care ar chiar mai multi locuitori. Apoi este Queensland, n care trebuie s ptrundem. Sunt treizeci de pzitori ai Sabatului n Queensland care n-au vzut sau n-au auzit niciodat un pastor predicnd iar altii sunt mprstiati pretutindeni n aceast {TSB 223} regiune, asteptnd solia adevrului. Vrei s te gndesti la acest lucru si s ne scrii ce crezi despre aceasta? Cum stai cu banii? Ce ai de gnd s faci? Ce ti pune Domnul n minte? Te rog, gndeste-te la acest lucru si fie ca Domnul s-ti dea ntelepciunea de a te muta de acolo n alt loc de ndat. Cu mult dragoste. (scrisoarea 7 a, 1894) Urmnd cluzirea Domnului. Stimate frate si sor G., sunt bucuroas s am vesti de la voi si s aflu c v strduiti s fiti de un ct mai mare folos pentru caza lui Dumnezeu. Este privilegiul vostru s primiti o mare binecuvntare, ajutndu-i pe altii. Puteti fi "fr preget n srguint", "plini de rvn cu Duhul, slujind Domnului" (Rom. 12, 11). V puteti ajuta semenii punndu-v la lucru puterile si exercitnd principiile economiei. Noi trebuie s cheltuim banii n mod judicios si eu cred c voi v veti strdui s faceti acest lucru. Fiti ntotdeauna plini de ndejde, si cresteti n harul si ntelepciunea lui Hristos. Sunt mai mult dect bucuroas c poti s te angajezi n lucrarea de la scoal si s-ti unesti eforturile cu ale altor lucrtori n a deschide Scripturile acelora care nu nteleg Cuvntul lui Dumnezeu. Cred c Domnul te-a cluzit. (Scrisoarea 56, 1910) 33. Stephen Belden (Declaratia lui W. C. White: "Sora White nu a fost de acord cu aceia care sustin c o persoan care s-a desprtit de tovarsul de viat dintr-un alt motiv dect cel biblic si s-a cstorit din nou, trebuie s-si desfac cea de-a doua cstorie dac vrea s fie acceptat sau pstrat ntr-o comunitate adventist de ziua a saptea.

Sora White a recunoscut cu totul c astfel de persoane, n majoritatea cazurilor au pctuit, c unii au pctuit {TSB 224} foarte grav si c ei nu trebuie acceptati n rndul membrilor bisericii noastre pn ce ai nu se pociesc de acel pcat. Sora White nu a acceptat punctul de vedere potrivit cruia aceast pocint nu este autentic dac nu se desface nou legtur si dac nu se fac eforturi serioase de a se ntoarce la sotii dinainte. Ea a recunoscut faptul c n majoritatea cazurilor o legare din nou cu cei dinainte, prin cstorie, ar fi, fie imposibil, fie foarte nefolositoare. Ea a recunoscut de asemenea c atunci cnd se face al doilea legmnt este nevoie de mult iertare si buntate din partea celor care se unesc. Uneori ea face referire la nvttura lui Pavel care, ajungnd ntr-un anumit punct al experientei sale, a spus: "ns vreau s v crut." El stia c existau situatii grele n care triau oamenii ca urmare a pcatului. El stia de asemenea, c Domnul Hristos va accepta pocinta lor autentic si c n multe cazuri lucrurile s-ar nrutti dac relatiile existente s-ar rupe pentru a pregti unirea din nou a prtilor care nu au putut sta mpreun, si iat de ce sora White obisnuia s spun: "Eu vreau s v crut." Urmtoarea sor mai mare ca vrst a sorei White Sarah Harmon, s-a cstorit cu Stephen Belden si au avut cinci copii. Dup moartea ei, din mil pentru copii, el s-a cstorit cu o femeie care a fost o servitoare credincioas timp de multi ani n casa lor. La scurt timp dup aceea, a fost o epidemie de pojar n preajm si ea, mpreun cu altii a fcut o form foarte grav de pojar. Pojarul i-a afectat creierul, ea si-a pierdut mintile si a trebuit s fie dus la azil. Fratele Belden s-a luptat singur un timp, ncercnd s aib grij de cei cinci copii, {TSB 225} dar dup aceea, pentru binele lor, s-a cstorit cu o femeie foarte priceput, o femeie bun. Ea l-a ajutat s-si refac familia si s-si creasc copiii si a fost alturi de el n insula Norfolk, atunci cnd a murit. De cteva ori, persoane din locul unde se afla fratele Belden, au cutat s obtin excluderea lui din biseric deoarece el s-a

cstorit fr s se despart de sotia lui, acuzndu-l de adulter. Cnd s-a cerut sfatul n aceast privint, sora White a spus: "Lsati-l n pace." (W. C. White, scrisoare, 6 ian. 1931) 34. William E (partea I) (William E. s-a nscut n Melbourn, Quebec, n 1856. Dup ce a frecventat colegiul din Battle Creek, el a lucrat ca pastor si colportor si Michigan, Illinois, Indiana, Tennessee si Alabama. Cea dinti cstorie a lui s-a sfrsit prin divort dup care a fost tat al unui copil cu o a doua femeie cu care nu s-a cstorit. Apoi pe 5 august 1892, el s-a cstorit cu o a treia femeie, care era nc tovarsa lui de viat n 1934, cnd a murit. n 1901, tatl si fratele lui William E. au insistat ca el s divorteze de sotia lui si s se ntoarc la cea dinainte. Cea dinti sotie a lui s-a cstorit, ns a doua sotie, care era mama fiicei nelegitime, a fost dornic s se cstoreasc cu el. Edson White a scris mamei lui pe 30 octombrie 1901, si a ntrebat-o dac este necesar ca fratele E. s-si lase sotia actual pentru ca s fie n rnduial cu Dumnezeu. Urmeaz n continuare rspunsul Ellenei White. Tocmai am citit scrisoarea ta cu privire la Will E. I. Eu privesc acest caz ca si tine si socotesc c este un lucru cumplit {TSB 226} si nelegitim ceea ce a fcut tatl lui Will si eu n-am ndrznit s-i rspund la scrisori. Dac este ceva ce i-ai putea transmite de la mine este c situatia lui nu s-ar mbuntti dac si-ar prsi actuala sotie. Nu ar fi mai bine s se duc la cealalt femeie despre care estre vorba. Nu i-am scris lui Will E, ns stiu c dac tatl s-ar poci naintea lui Dumnezeu si ar face el cei dinti pasi ncetnd s considere c el este cel care si poate ajuta fiul, el ar trebui s-si pun ntrebarea: "Este numele meu scris acolo, pe pagina cea alb a dreptilor?" ar face bine s se umileasc naintea lui Dumnezeu si s-l lase pe Will E. pe seama lui Dumnezeu.

Tatl si fratele s-si poarte lor de grij. Amndoi au nevoie de puterea transformatoare a lui Dumnezeu. Fie ca Domnul s ajute aceste suflete srmane s ndeprteze petele si mnjiturile din caracterele lor, s se pociasc de pcatele lor si s-l lase pe Will E. pe seama Domnului. mi pare ru pentru acest om ns ceea ce face el este astfel nct nu te poti amesteca n cazul lui, cci sunt greutti peste greutti. Eu cred c Domnul ntelege situatia iar dac Will caut pe Domnul cu toat inima sa, El se va lsa gsit de el. Dac va face tot ce poate mai bine, Dumnezeu l va ierta si l va primi. O, ct de pretios este s stim c avem pe cineva care stie si ntelege si i va ajuta pe cei care au cea mai mare nevoie de ajutor. ns Dumnezeu mustr pe tatl si pe fratele lui pentru c ei duc spre pieire si distrugerea pe unul care naintea lui Dumnezeu nu este mai de condamnat dect ei nsisi, ci, cu toate acestea, ei si folosesc limba pentru a nmuia inima pentru a descuraja si a-l duce pe Will E. la disperare. Will E. poate ndjdui n Dumnezeu si poate face tot ce i st n putere pentru a-L sluji cu toat umilinta pe Dumnezeu, aruncndu-si sufletul neajutorat {TSB 227} pe marele purttor de pcate. Eu nu am scris nici un cuvnt nici tatlui, nici fiului. As face cu bucurie ceva pentru a-l ajuta pe bietul Will E. s ndrepte lucrurile ns acest lucru nu se poate face n situatia de acum, fr a se face ru cuiva. nteleg perfect situatia dintre Will E. si prima lui sotie... si am stiut cum se va ncheia acest caz cci Will E. nu va suporta s fie sclav, pierzndu-si individualitatea ntr-o sotie care s-a fcut pentru el judector n ce priveste constiinta, datoria si lucrarea sa n general. (Scrisoarea 175, 1901) {TSB 228} Partea IX-a - Sfaturi pentru cei care au rspunderea bisericilor 35. William E. (partea II-a)

La 15 august 1911, fratele C. F. McVagh, presedintele Uniunii de Conferinte din Sud i-a scris lui W. C. White: "Stimate frate: n Alabama, slujbasii de la conferint sunt n ncurctur n privinta cazului lui William E., si mi s-a cerut s scriu o copie a ceea ce a fost scris (de Ellen White) cu privire la lucrarea sa public n calitate de pastor si de asemenea, un sfat sau o ndrumare pentru prezent din partea Domnului. Tu cunosti trecutul lui. Dup cum se stie, viata lui a fost n ordine mai multi ani, perioad n care a vndut crti si Biblii. ns el simte pe suflet povara de a predica si oriunde se duce are degrab ocazia de a predica. Are o iscusint deosebit n aceast privint si trezeste ntotdeauna de ndat interesul. El aduce dovezi vizibile de o consacrare profund iar oamenii accept adevrul n urma eforturilor depuse de el. Cu ceva mai mult de un an n urm, el s-a mutat la Birmingham, Alabama, si curnd s-a implicat activ n lucrarea bisericii. La data aceea biserica era la pmnt cu totul. El a ajuns prezbiter si curnd a nceput o lucrare pentru care mai multe familii au prezentat interes. Interesul a crescut si pe durata iernii el a tinut adunri duminic seara n cldirea unui teatru avnd participare mare si {TSB 229} ctiva au primit adevrul. El s-a bucurat de ncrederea membrilor bisericii care au fost mult ncurajati si astfel, trebuind s consacre mult timp din timpul su ocupndu-se de cei interesati de adevr (el este un lucrtor neobosit) comitetul conferintei a votat un ajutor de opt dolari pe sptmn pentru el. Desigur c el nu poate tri din acestia si el consider c lucrarea are nevoie de tot timpul lui si el caut cu adevrat s-si recapete acreditarea si recunoasterea deplin ca pastor din partea conferintei. Nimeni nu pune sub semnul ntrebrii experienta sa din prezent ns trecutul l marcheaz att pe el, ct si pe familia lui. Sotia lui este o epav nervoas, iar ncrederea ei a fost att de zdruncinat nct, n timp ce, pe de o p parte, doreste ca el s predice, pe de alt parte, exist pericolul continuu ca el s devin popular si s se implice att de mult n legturile cu oamenii nct ea s devin geloas fie c are motiv sau nu si ea s provoace un scandal vorbind si discutnd despre trecut, lucru pe care este predispus s-l fac atunci cnd este nencreztoare fat

de el. Toti ar fi mult usurati dac ar fi vreun sfat clar din partea Domnului. Sunt sigur c toti l vor accepta, inclusiv fratele si sora E. Personal mi pare foarte ru pentru ei, amndoi, si am ncrederea c ei doresc s triasc asa cum se cuvine si eu doresc s-i ncurajez n orice lucru bun. Trecutul lor este att de mpestritat si att de cunoscut nct noi ne temem s-l sftuim s lucreze pentru cauz, ns adevrul este c el face deja acest lucru, iar Domnul i binecuvnteaz n mod vizibil eforturile depuse. S-l sftuim s prseasc lucrarea de predicare sau conferinta s-i accepte lucrarea si s-l plteasc pentru aceasta? Dac lucreaz trebuie s fie pltit iar n acest caz cum rmne cu acreditarea lui? Cu sinceritate, (semnat) C.F. McVagh. {TSB 230} "Scris la cererea Comitetului Conferintei Alabama". Pe 14 septembrie, fratele White a pus aceast scrisoarea n minile sorei White, iar pe 15 septembrie fratele White a transmis sfatul sorei White n privinta cazului relatat de fratele McVagh. Iat scrisoarea lui W. C. White: "Stimate frate McVagh: sunt dou sau trei sptmni de cnd am primit scrisoarea ta din data de 15 august cu privire la nedumerirea Conferintei Alabama n cazul lui William E. De cnd ne-am ntors din sudul Californiei mama a fost slbit si obosit si nu i-am dat scrisoarea pn ieri. Atunci ea a citit-o n ntregime si cnd si-a adus aminte experienta trist prin care a trecut fratele E., i-a prut foarte ru pentru el si pentru fratii nostri ale cror inimi au fost ntristate datorit faptelor sale nelegiuite din anii trecuti. Mama spune c cei care au avut de-a face cu problemele cauzate de multele lui cderi din trecut ar trebui s-si asume rspunderea de a da sfaturi cu privire la datoria noastr din prezent fat de el. Mama nu doreste s-si asume o rspundere prea mare n aceast privint ns ea spune n dreptul fratelui E. ceea ce a spus n privinta

altor brbati aflati ntr-o situatie ntructva asemntoare, c, dac ei s-au pocit pe deplin, dac si triesc astfel viata nct i conving pe fratii lor c sunt cu totul sinceri s nu fie ndeprtati de frtietate, s nu li se interzic s lucreze pentru Hristos n umilint, ns s nu li se ncredinteze functii de rspundere. Din aceasta eu nteleg c ar fi {TSB 231} nentelept s i se rennoiasc acreditarea si s fie trimis din loc n loc printre oameni ns c, dac, printr-o viat de crestin plin de credinciosie, el a cstigat ncrederea bisericii din locul n care trieste, nu v puneti n calea lucrrii lui n acel loc de care este responsabil biserica aceea. De fapt, ar fi de datoria fratilor lui s mearg mai departe si s-l plteasc pentru lucrul lui fcut cu credinciosie. De fapt, eu nu vd cum puteti mpiedica o remuneratie corespunztoare pentru el, pentru lucrul fcut cu credinciosie si n mod judicios. ns aceasta nu nseamn a aseza naintea lui aceeasi ispit de a-i acorda acreditarea si s-l trimitem n conferint ca pastor ce cltoreste din loc n loc. Spun din nou, asa cum a spus si mama, acesta este o chestiune care trebuie supus atentiei acelora care au avut de-a face cu cazul lui n trecut. V rog s considerati prerile pe care eu le-am exprimat, doar ca o sugestie. n ncheierea acestei scrisori, Ellen White personal a scris urmtoarele cuvinte n semn de aprobare: "Acesta este un sfat corect n astfel de cazuri. El trebuie s umble n umilint naintea Domnului. Nu vd vreo lumin ca s-i acordm rspunderi." Nu s-a mai auzit mai mult despre acest caz pn pe la nceputul anului 1913, cnd, o scrisoare, adresat Ellenei White, cu data de 8 ianuarie 1913, a fost primit din partea lui A. J. Miller, noul presedinte ales al Conferintei Alabama. El a scris: "Stimat sor White: mi revine mie datoria grea de a-ti scrie cu privire la cazul fratelui William E. despre viata si istoria lui din trecut nu e nevoie s-ti {TSB 232}

scriu, deoarece cunosti n suficient msur faptele si avnd n vedere c acest caz al lui ti-a fost prezentat n scrisoarea trimis de fratele C. F. McVagh, n data de 15 august 1911. mi pare ru c este nevoie s-ti aduc n atentie din nou acest caz. Scrisoarea fratelui McVagh se referea la rennoirea acreditrii pentru fratele E. si la posibilitatea ca el s devin un lucrtor n cadrul conferintei. Problema dificil din prezent este dac fratele E. s fie ales sau nu prezbiter al bisericii din Birmingham, cea mai mare, iar acum cea mai influent biseric din Conferint, sediul conferintei fiind situat n Birmingham. Biserica este n disensiuni asupra punctului n discutie, si acest lucru are o influent duntoare asupra lucrrii din oras si un efect mult sau mai putin vtmtor n cadrul conferintei. Majoritatea consider c, datorit vredniciei de care a dat dovad si a lucrrii sale n ultima vreme n oras, asa cum a afirmat si fratele McVagh n scrisoarea lui, (a crei copie o punem alturat), el ar trebui fcut prezbiter al bisericii si ar trebui s-si desfsoare activitatea ca pastor al ei, sau conductor, n timp ce altii nu sunt de acord din cauza trecutului su si care gndesc c cei care au avut de-a face cu el n trecut ar trebui s dea sfat cu privire la faptul dac el s devin prezbiter al bisericii. Sfatul dat de fratii care l-au cunoscut si printr-o recent actiune a comitetului Uniunii de conferinte din sud, este ca el s nu fie pus prezbiter al bisericii. La 28 decembrie fratele S. E. Wight (noul presedinte al Uniunii de Conferinte din sud) a tinut o adunare cu biserica, n care chestiunea a fost discutat n mod deschis. Fratele Wight a procedat cu mult grij si precautie n acest caz si a vorbit despre trsturile bune si despre calittile fratelui E., {TSB 233} ns a adus la cunostinta bisericii c nici el si nici eu nu putem s-l hirotonisim datorit lucrurilor pe care le spun cei care l-au cunoscut.

Singurul punct n care putem fi cu totii de acord este s asezm cazul su naintea servei Domnului si ceea ce va spune Domnul, aceea vom face. n ceea ce ne priveste pe fiecare, n mod personal, nici unul dintre noi nu ar trebui s vorbim mpotriva fratelui E., ci s-l iubim si s ne purtm cu el frteste si s-l privim ca pe un frate. Biserica, avndu-l ca presedinte pe fratele Wight a cerut ca eu s aduc acest caz n fata ta si s vedem ce ndemn ne d Domnul. n asteptarea unui rspuns ct mai curnd, eu, al tu frate sincer n Hristos, (semnat) A. L. Miller 1700 North Seventh Avenue Birmingham, Alabama. P.S. Aceast scrisoare a fost citit n fata bisericii si acceptat." Creznd c, dac se va prezenta personal n fata Ellenei White, ar putea fi privit favorabil, fratele E. s-a dus la St. Helena n cea de-a doua sptmn din ianuarie, ns sora White nu s-a simtit n larg s aib o discutie cu el. Atunci el a prezentat n scris cazul su, pe care l-a adresat sorei White cu data de 13 ianuarie 1913. Pe 14 ianuarie, scrisoarea fratelui Miller ca si a fratelui E., au fost prezentate n fata sorei White. Ea a declarat urmtoarele n legtur cu aceste scrisori: {TSB 234} Nu cred c astfel de chestiuni ar trebuie s-mi fie prezentate mie. Nu cred c este lucrarea mea aceea de a m ocupa de astfel de lucruri pn ce cazul nu mi va fi cu claritate descoperit. Ar trebui s existe frati n biseric care s aib ntelepciune de a vorbi cu hotrre ntr-un astfel de caz. Eu nu pot ntelege aceste lucruri. Eu nu cred c Domnul doreste ca eu s iau astfel de poveri asupra mea. Dac ei nu pot face rnduial n astfel de lucruri cu rugciune si post, atunci lsati-i s continue s posteasc si s se roage pn cnd vor putea. Asemenea cazuri vor fi mai fi. Vor veni - asta este si vor fi confruntati cu astfel de chestiuni dificile - si ei trebuie s nvete s le fac fat. Ei trebuie s capete experient. Ei trebuie s aduc aceste lucruri n fata Domnului si s cread c Domnul le va asculta rugciunea, dndu-le o experient, ns ei nu trebuie s vin cu ele la mine.

(Fratele W. C. White a citat prti din scrisoarea fratelui McVagh de la 15 august 1911, dup care sora White a spus mai departe). Nu am primit o lumin special pentru cazul su si din acest motiv nu pot s vorbesc n favoarea acestui caz. El trebuie s arate dovada c Dumnezeu l accept si s dea aceast dovad astfel ca fratii nostri s poat avea ceva palpabil de unde s nceap s cldeasc. Ei s-i spun: ti vom da o sans. Vom vedea dac Dumnezeu accept eforturile tale sau nu. ns nu este ntelept ca eu s-mi iau responsabilitatea acestui caz. Nu-mi pot asuma nici cea mai mic rspundere. Cei care vd faptele sale zi de zi ar trebuie s stie dac el se poate dovedi un om ncercat, dac Dumnezeu l accept. (Dup ce a citit scrisoarea lui William E., scris pe 13 ianuarie 1913, Ellen White a spus): {TSB 235} Eu nu-mi pot asuma rspunderi n astfel de lucruri. Povara de a face aceasta ar fi prea mare. S-ar putea s m coste viata. Fie ca cei rnduiti de Dumnezeu s poarte rspunderi s trateze acest caz n conformitate cu principiile crestine. (MS 2, 1913) (n legtur cu cele implicate n afirmatiile sale din 15 septembrie 1911, cu privire la functii de rspundere ale celor care au trecut prin astfel de experiente triste, fratele W. C. White, a scris la nceputul anului 1913, urmtoarele: "Se pare c s-a ridicat o ntrebare n mintile fratilor n privinta sensului cuvintelor: 's nu fie ndeprtati de frtietate, s li se interzic s lucreze pentru Hristos n umilint ns s nu li se ncredinteze functii de rspundere'. Ce am nteles eu la data cnd am scris aceste cuvinte si ceea ce nteleg acum este c aceste cuvinte "s nu-i nltati n functii de rspundere" se refer la acel fel de responsabilitti si nltare ca cele pe care le aveau n minte fratii atunci cnd au cerut reacordarea acreditrii si recunoasterea lui deplin ca pastor n cadrul

conferintei. Nu mi s-a mai ntmplat ca acest lucru s poat fi aplicat conducerii bisericii. Atunci nu a fost n discutie problema conductorilor.") 36. Apel ctre pastori Mini curate si inimi curate. Ne apropriem de judecat si cei care duc solia de avertizare lumii trebuie s aib mini si inimi curate. Ei trebuie s aib o legtur vie cu Dumnezeu. Gndurile trebuie s fie curate si sfinte, sufletul trebuie s fie neptat, trupul, sufletul {TSB 236} si spiritul trebuie s fie o jertf curat, fr cusur pentru Dumnezeu cci dac nu, El nu le va accepta. Tinerii pentru greselile pe care le fac, greseli cu mult mai putin grave, sunt tratati cu mult severitate. ns cnd brbati si femei cu mult experient, care au fost considerati modele de evlavie, sunt descoperiti n adevratul lor caracter - nesfintit, cu gnduri necurate, josnici n privinta comportamentului, atunci este timpul ca n privinta aceasta s se procedeze cu hotrre. Cu ct s-a dovedit mai mult ngduint fat de ei, din cte stiu eu, aceasta i face s priveasc cu usurtate desfrul si adulterul; si toate pretentiile lor s-au dovedit ca roua dimineata atunci cnd soarele strluceste peste ea. Pstori falsi ai turmei. De ndat ce sunt ispititi, ei si scot la iveal defectele morale c nu sunt prtasi de natur divin, si nu au scpat de stricciunea care este n lume prin pofte, ns ei sunt pmntesti, senzuali, diavolesti. Satana gseste n ei ceva ce poate fi condus spre nelegiuire si el face tot ce poate pentru a folosi ocazia. Iar urmarea este c cei care pretind c sunt pstori ai turmei au o minte fireasc, conducnd oile care sunt n grija lor, a cror curtie decent si virtute ar trebui pzite cu grij, la desfru si destrblare. Un lucru blestemat n tabr. ngerii din ceruri privesc cu rusine, mhnire, si dezgust. Cum ar putea ngerii din ceruri s slujeasc acestei clase de oameni? Cum pot aduce ei lumin cereasc n adunrile n care acesti pastori predic Legea lui Dumnezeu ns o calc ori de cte ori apare o situatie favorabil, lucrnd pe ascuns, nutrindu-si gndurile stricate si nflcrndu-si pasiunile,

{TSB 237} profitnd de pe urma unor femei si brbati care sunt ispititi ca si ei, ndeprtnd toate barierele, njosindu-si trupurile si ntinndu-si sufletele? Cum pot face ei acest lucru? Cum pot spune ei c se tem de Dumnezeu? Cum pot spune c au dragoste pentru Dumnezeu n sufletele lor? Ce valoarea are credinta lor n adevr? Curtiti tabra de aceast stricciune moral chiar dac este vorba despre cei mai mari brbati din cele mai nalte functii. Cu Dumnezeu nu se glumeste. Desfrul este prezent printre noi. Stiu acest lucru pentru c mi-a fost artat c se extinde cu stricciunea lui si prinde putere. Sunt multe lucruri pe care nu le vom sti niciodat, ns ceea ce este cunoscut face biserica rspunztoare si vinovat dac nu se face un efort hotrt pentru a eradica rul. Curtiti tabra cci exist un lucru blestemat n ea. Cuvintele lui Dumnezeu ctre Iosua au fost: "Eu nu voi mai fi cu voi, dac nu nimiciti ce este dat spre nimicire din mijlocul vostru. Scoal-te, sfinteste poporul. Spune-le: 'Sfintiti-v pentru mine. Cci asa zice Domnul, Dumnezeul lui Israel: 'n mijlocul tu este un lucru dat spre nimicire, Israele, nu vei putea s tii piept vrjmasilor ti, pn nu veti scoate lucrul dat spre nimicire din mijlocul vostru'" (Iosua 7, 12.13). Aceste lucruri au fost scrise pentru nvttura voastr, peste care a venit sfrsitul veacurilor. Nu este temei pentru sperant. Nu am motiv pentru aceia care au fost pstori ai turmei si ani de-a rndul au fost purtati de Dumnezeul cel plin de ndurare, urmrindu-i cu mustrare, cu avertizri, implorndu-i, ns care si-au tinuit faptele lor cele rele si au continuat s le fac, nesocotind legile Dumnezeului cerurilor, complcndu-se n desfru. S lsm pe seama lor s-si lucreze mntuirea cu fric si cutremur, dup ce s-a fcut totul pentru a fi ndreptati, ns n nici un caz s nu le ncredintm lor pzirea sufletelor. Pstori falsi! O, cum este posibil ca brbati care {TSB 238} au fost angajai n aceast lucrare att de mult timp s-si strice cile naintea Domnului dup o experient att de bogat si o lumin att de mare? (TM, 426-428)

Pastorii care comit adulter sunt mai vinovati dect Belsatar. Acesta este un adevr care ar trebui s ne fac pe fiecare s plngem, pentru c cei care triesc n aceste timpuri ale sfrsitului, peste care a venit sfrsitul veacului, sunt cu mult mai vinovati dect a fost Belsatar. Acest lucru este posibil din mai multe motive. Brbati care au fcut legmntul de consacrare, de devotare a tuturor puterilor lor n lucrare, care au rolul de vestitori ai adevrului Bibliei si au primit o nsrcinare sfnt, iar Dumnezeu si ngerii au invitati ca martori la acel moment solemn de consacrare a sufletului, trupului si spiritului n serviciul lui Dumnezeu cum este posibil ca acesti brbati care fac o slujb din cele mai sfinte, s-si pngreasc puterile date lor de Dumnezeu n scopuri nesfinte? Oare vasul cel sacru pe care Dumnezeu doreste s-l foloseasc pentru o lucrare nalt si sfnt, s fie tras n jos de la menirea lui mreat si nobil pentru patimi josnice? Definitia unei desfrnate. Oare nu este acest fel nchinare de la idoli unul dintre cele mai degradante? Cu buzele rosteste laude si ador o fiint omeneasc pctoas, rostind cuvinte fermectoare de lingusire si mgulire care se cuvin numai lui Dumnezeu, iar puterile oferite lui Dumnezeu prin sfnt consacrare ndreptate ctre o desfrnat, da, cci orice femeie care va ngdui avansuri din partea unui alt brbat dect sotul ei, care va da atentie avansurilor lui si ale cror urechi vor avea plcere s aud rostindu-se cuvinte de dragoste, de adorare, este o adulter si o desfrnat. (TM, 434, 435) Pastorii s dea un exemplu bun. Pastorii Evangheliei trebuie s fie brbati puternici dac l au ntotdeauna pe Domnul n fata ochilor lor {TSB 239} si si consacr timpul studierii minunatului Su caracter. Dac ei fac acest lucru, nu vor mai fi apostazii, nu va mai fi nici unul care s trebuiasc s fie ndeprtat de la conferint datorit faptului c, prin practicile lor desfrnate, au aruncat ocar asupra acuzei lui Dumnezeu si L-au expus pe Domnul Isus rusinii. Puterile fiecrui pastor al Evangheliei ar trebui s fie folosite pentru a forma bisericile s-L primeasc pe Domnul Hristos prin credint, ca Mntuitor al lor personal, El s fie prezent n vietile lor si s fac din El modelul lor, s nvete de la Isus, s cread n Isus si s-L nalte pe Isus. Pastorul nsusi trebuie s zboveasc mult timp

asupra caracterului Domnului Hristos. El trebuie s cumpneasc adevrul, s cugete la tainele mntuirii, n special la lucrarea de mijlocire a Domnului Hristos pentru acest timp. (3 SM, 187) 37. Sfat ctre un presedinte de Conferint General Procedeu nentelept ntr-un caz dificil. [ Extrase dintr-o scrisoare scris din Europa fratelui George I. Butler cu privire la mai multi pastori din Statele Unite care au clcat porunca a saptea. ] Stimate frate: Am, primit ultima ta scrisoare, iar n privinta ntrebrilor puse referitoare la I. si fratele B., nu pot rspunde mai mult dect ceea ce am spus. Am cam aceeasi prere pe care am avut-o cnd i-am scris lui John V. Sfatul pe care i l-am dat, consider c a fost sntos, iar dac bunii mei frati ar fi actionat conform acestui sfat,cum c el ar trebui s plece s lucreze n Anglia, cred c ar fi fcut un lucru care s fie pe plac Domnului. Cred c lucrurile au luat acum o ntorstur nefavorabil pentru el. Lui i s-au ncredintat rspunderi care vor avea tendinta s-l nalte. Si s-ar putea ca el s nu fie ntr-o stare la fel de bun ca s plece s lucreze n vreun cmp ndeprtat cum a fost acum cteva luni. {TSB 240} Nu mi-am schimbat prerea cu privire la cazul lui. Nu cred c s-a procedat ntelept n cazul lui, dac se are n vedere sufletul lui. El a propus s fie pus la ncercare, pe propria lui rspundere, fr cheltuial din partea conferintei si ar fi trebuit s i se acorde aceast sans. Visul ncurajator al Ellenei White. Cu privire la fratele H. nu cred c procedeul tu a fost cel mai ntelept. Cred c ar fi trebuit s se dea o sans vietii sale. Dac omul vrea si este doritor s vin n Europa pe propria lui rspundere, poate aceasta nseamn ntelepciune. El nu-si va reveni niciodat din starea n care se afl n mprejurrile din prezent. Am avut un vis cu cteva luni n urm, n care l-am vzut refcut, cu binecuvntarea lui Dumnezeu asupra lui, ns el nu a fost adus n aceast stare datorit ajutorului tu sau al fratelui Haskell, desi el ar fi trebuit s l aib din partea voastr, ca atitudine fat de el, care a rmas n ntuneric, lumina lui pierzndu-se n ntuneric.

Visul a venit ca rspuns imediat la scrisoarea pe care W. C. White i-a scris-o ca s vin n Europa, lucru pe care conferinta voastr l-a votat acum un an dar a fcut o greseal trimitndu-l n Oakland n loc de Europa. El ar fi trebuit s vin aici de ndat. Decizie cu privire la sfaturi. Nu ar trebui s mai spunem nimic n cazul su, ci ar trebui s facem tot ce ne st n putere pentru a-i salva sufletul de la moarte si s acoperim o sumedenie de pcate. Uneori m aflu n mare ncurctur si aproape c am ajuns la concluzia c atunci cnd mi se prezint un caz de greseal sau pcat grav, s nu mai spun nimic fratilor mei pastori dac ei nu cunosc acel caz, ci s lucrez cu srguint pentru cel gresit, s-l ncurajez s ndejduiasc n ndurarea lui Dumnezeu si s se agate de meritele unui Mntuitor rstignit si nviat, s priveasc la Mielul lui Dumnezeu cu pocint si prere de ru si s triasc prin puterea Lui. "Veniti totusi {TSB 241} s ne judecm... De vor fi pcatele voastre cum e crmzul, se vor face albe ca zpada; de vor fi rosii ca purpura se vor face albe ca lna" (Is. 1, 18) Acele trsturi de caracter care, unite laolalt aduc dreptatea, mil si dragostea lui Dumnezeu, ntr-o plcut armonie, nu exist. Se vorbeste prea mult, se rostesc prea multe cuvinte puternice, sunt prea multe simtminte cu care Domnul nu are nimic de-a face si aceste simtminte puternice i influenteaz pe fratii nostri cei buni. Mil si simpatie dar si hotrre. Eu sunt nevoit s fiu hotrt si s mustru pcatul, si apoi simt acolo n inima mea, asezat de Duhul lui Hristos, dorinta de a lucra prin credint, cu simpatie si mil pentru cei gresiti. Nu i voi lsa singuri, nu i voi lsa s devin tinta ispitirilor lui Satana. Nu voi fi de partea vrjmasului sufletelor ca n acea ilustrare cu Iosua si ngerul. Sufletele oamenilor au costat pretul sngelui Mntuitorului meu. Cnd oamenii, ei nsisi, pasibili s ajung ispititi, ei, muritori supusi greselii, si asum libertatea de a se pronunta n privinta altui om care s-a umilit n trn si si asum rspunderea de a decide potrivit cu ceea ce le dicteaz sentimentele lor sau ale fratilor lor ct de mult trebuie s dovedeasc cel gresit pentru a fi iertat, (ei) preiau asupra lor nsisi ceva ce Dumnezeu nu le cere. Stiu c sunt dintre aceia care au czut n pcate mari, ns

noi am lucrat pentru ei si cu ei, iar Dumnezeu a primit dup aceea strduintele lor, cnd acestia m-au rugat cu struint s-i las s plece si s nu m mai mpovrez pentru ei, eu am spus: "Nu voi renunta la voi; voi trebuie s v adunati puterile pentru a birui." Acesti oameni sunt acum activi n lucrare... Nu aprobare pcatului, ci cstigarea pctosilor. Mintea mea este n mare ncurctur datorit acestor lucruri pentru c nu le pot {TSB 242} armoniza cu felul n care se desfsoar lucrurile. Mi-e team s aprob pcatul dar mi-e team si s dau drumul pctosului s plece fr s fac nici un efort pentru refacerea lui. Eu cred c dac inimile noastre ar fi ptrunse mai mult de Spiritul lui Hristos, noi am avea acea dragoste care topeste totul si am lucra cu putere spiritual pentru a contribui la refacerea celor gresiti si nu i-am lsa sub stpnirea lui Satana. Nevoia de o religie bun n inim. Avem nevoie de o religie bun a inimii, ca s putem nu doar mustra, ndemna si ndruma cu toat rbdarea si cu nvttura, ci s lum pe cei gresiti pe bratele credintei noastre si s-i ducem la crucea lui Hristos. Trebuie s-i aducem n legtur cu Mntuitorul care iart pcatele. Sunt mult mai ndurerat dect o pot exprima cuvintele, vznd att de putin dorint si iscusint de a salva sufletele care sunt prinse n curs de Satana. Vd un fariseism att de rece, care tine la distant pe acela care este nselat de vrjmasul sufletelor si apoi m gndesc: Cum ar fi dac Domnul Isus ne-ar trata n acest fel? Trebuie oare s se dezvolte acest spirit printre noi? Dac se face astfel, s m scuze fratii mei, eu nu pot lucra cu ei. Nu voi participa la acest fel de lucrare. Inimi de carne nu inimi de piatr. Mi-aduc aminte de pstorul care caut oaia pierdut si de fiul risipitor. mi doresc ca aceste parabole s lucreze asupra inimii si a mintii mele. M gndesc la Domnul Isus ce iubire si ce buntatea a dovedit El pentru cei gresiti, pentru omul deczut si apoi m gndesc la judecata aspr pe care omul o rosteste mpotriva fratelui su care a czut n ispit si mi se face ru de la inim. Vd inimi de piatr si cred c ar trebui s ne rugm ca s avem inimi de carne...

Mi-as dori s avem mai mult din Duhul lui Hristos si mai putin din eul personal, din prerile omenesti. Dac gresim, s fim mai degrab plini de ndurare dect s condamnm si s procedm cu asprime. (Scrisoarea 16, 1887) {TSB 243} 38. Sfaturi pentru misiunile din orase si ctre conductorii de institutii Comportamentul conductorilor de misiuni din orase. [ Acest sfat a fost dat n 1893, cnd "misiunile din orase" era un nume special pentru un anumit fel de efort evanghelistic. Acesta consta dintr-o echip compus din pastori, colportori, surori medicale si altii. Astzi este numit uneori "cmp de scoal". ] Misiunile sunt esentiale ca temelie pentru efortul misionar din orasele noastre, ns dac nu se vor depune eforturi serioase din partea acelora care conduc aceste misiuni pentru a sta la postul datoriei, Satana va prelua controlul si se vor nregistra pierderi... n aceste misiuni trebuie s fie implicate persoane cstorite care se vor comporta n modul cel mai cuviincios. ns primejdia nu este numai din partea tinerilor, dar si din partea brbatilor cstoriri si a femeilor cstorite, lucrtorii trebuie s cldeasc zidurile cuviintei si virtutii mprejurul lor, astfel ca femeile s nu ademeneasc pe brbati iar brbatii s nu momeasc pe femei. Este nevoie de ferire de tot ce se pare ru. Predomin sentimentalismul bolnav. Brbatii cstoriti primesc atentie din partea unor femei cstorite sau necstorite; femeile de asemenea, par a fi fermecate si si pierd minte si discernmntul spiritual, bunul simt; ei fac chiar acele lucruri pe care le condamn Cuvntul lui Dumnezeu ... Avertizrile si mustrrile sunt n fata lor foarte clare, si cu toate acestea, ei pornesc pe aceeasi crare pe care au mers si altii naintea lor, este ca si cum ar fi antrenati ntr-un joc nebun. Satana i conduce spre ruina lor, pentru a pune n pericol cauza lui Dumnezeu, pentru a rstigni din nou pe Fiul lui Dumnezeu si a-L expune rusinii publice. Nici un om, fie btrn, fie tnr nu prezint sigurant dac nu simte nevoia de a cuta sfatul lui Dumnezeu la orice pas. Numai aceia care ntretin o strns legtur cu Dumnezeu vor nvta s aib stim pentru oameni, s trateze cu respect pe cei curati, pe cei buni, pe cei umili si pe cei blnzi. Inima trebuie

{TSB 244} pzit, asa cum a fost ceea ce lui Iosif. Atunci ispitele de ndeprtare de integritate vor fi ntmpinate cu hotrre. "Cum as putea s fac un ru att de mare si s pctuiesc mpotriva lui Dumnezeu?" (Gen. 39, 9). Cea mai puternic ispit nu este o scuz pentru pcat. Orict de aspr ar fi presiunea care se exercit supta ta, pcatul constituie propria ta fapt. Locul de unde porneste este inima nerenscut. Cel mai mare trdtor. Un brbat care a pretins c a crezut adevrul prezent timp de ani de zile si care este socotit de ctre fratii si vrednic de a i se ncredinta functii de ncredere, poate ajunge nepstor atunci cnd, printr-o schimbare de mprejurri, este ispitit, si cu timpul el poate ispiti pe altii. Un astfel de caz este trist cu adevrat, cci el scoate la iveal faptele unei inimi stricate, lipsa acelui principiu pe care ar trebui s-l posede orice crestin. Cnd unul cruia i s-au ncredintat mari responsabilitti si trdeaz ceea ce i s-a ncredintat cu sfintenie, si se pred el nsusi n minile lui Satana, ca un instrument al pcatului spre a semna smnta pcatului, pentru a strica inimile si mintile altora, un astfel de om este cel mai mare trdtor. De la un astfel de om, mnjit, ntinat, tinerii primesc adesea primele gnduri necurate care vor conduce spre o viat de rusine, o viat stricat. Lucrtori care duc lips de principii hotrte. Dac brbatii care au conducerea unei misiuni nu sunt hotrti la principiu, hotrre care s-i fereasc de orice urm de usurtate si familiaritate nepotrivit fat de fete si femei, potrivit cu lumina care mi-a fost artat att de clar, acestia s fie scosi din functie fr s li se dea o a doua sans. Exist o destrblare a sufletului care conduce la astfel de obiceiuri si practici nesbuite care vor dezechilibra tot binele pe care l pot face aceste persoane. Trim ntr-un veac de stricciune moral, lumea este o a doua Sodoma. Aceia care asteapt venirea Fiului omului, care sunt constienti c se afl chiar la hotarele lumii vesnice, ar trebui s dea un exemplu n {TSB 245}

armonie cu credinta lor. Cei care nu mentin curtia si sfintenia nu sunt acceptati de Dumnezeu. Adevratii copii ai lui Dumnezeu au principii puternice nrdcinate, care nu pot fi ndeprtate prin ispitiri, deoarece Domnul Hristos nu locuieste n inimile lor prin credint. Inutil o a doua sans. O a doua sans nu ar fi de nici un folos pentru cei al cror simt moral este att de pervertit nct nu pot vedea primejdia n care se afl. Dup ce am sustinut mult timp adevrul, (dac) puterea sfintitoare a acestuia nu a ntemeiat caracterul pe evlavie, virtute si curtie, acestia s fie ndeprtati din lucrare fr ntrziere, deoarece prin acestia Satana va strecura pe nesimtite, aceleasi sentimente de delsare n mintile acelora care ar trebui s aib un exemplu de virtute si demnitate moral. Orice se apropie de sentimentalism bolnav, orice familiaritate ar trebui s fie mustrat cu hotrre. (GCB 1893, p. 162) Nu este timp pentru porniri stricate. Timpul nostru de har este scurt n cel mai fericit caz. Familiaritatea dintre brbatii cstoriti si femeile cstorite si fetele tinere este dezgusttoare pentru Dumnezeu si ngerii cei sfinti. ndrzneala tinerelor fete de a se aseza n compania tinerilor, nvrtindu-se pe lng acestia la lucru, intrnd n discutie cu ei, vorbind lucruri banale, desarte, umileste pe femei. Le njoseste chiar naintea acelora fat de care fac asemenea lucruri. Este nevoie de reform n institutiile noastre. Orice usurtate, orice atentie necuvenit fat de brbati sau femei trebuie condamnat si ntrerupt. Unii, chiar brbati cstoriti care si-au ngduit aceast comportare usuratic au ncercat s se scuze si s scape de critic sustinnd c ei nu au fcut nimic ru din punct de vedere moral. {TSB 246} Oare glumele, flecriile si atentiile lingusitoare fat de tinerele femei nu au constituit un ru moral? Oare nu ati nceput voi n mintea lor un lant de gnduri pe care este imposibil s-l schimbati? Oare voi, prin neseriozitatea si cochetria voastr, nu aprobati acest fel de comportament? Voi, oare detineti functii de ncredere si pretindeti c sunteti crestini, nu dovediti voi o familiaritate care conduce la pcat? Ce scrie n raportul din ceruri Veghetorul divin? Nu s-a fcut nici un ru moral acelor suflete cu care sunteti att de familiari? Ba da. S-a fcut impresia c acest lucru este de durat. Aceste fete sunt

recunoscute pentru cochetrie si flirt. Orice ngduint de acest fel tinde s le fac tot mai vulgare si mai ndrtnice. Ei ajung tot mai nnebuniti dup societatea brbatilor si a femeilor care sunt usuratici si frivoli, ale crora cuvinte nu au nimic din ceea ce este sfnt, curat si nobil. Definitia rului moral. "Nici un ru moral", aceasta este scuza pe care o aduc toti cei care au fost mustrati pentru un comportament asemntor. Ce este rul moral? Au ajuns simturile voastre morale att de orbite nct nu puteti discerne adevrul? Nu stiti voi c o vit nu produce spini, iar tufisul de mure nu produce struguri? Dac adevrul ptrunde n sanctuarul luntric al sufletului, atunci acesta va produce un gust moral curat. Atunci toate aceste practici ndoielnice, demoralizatoare vor fi vzute clar ca fiind o tgduire a lui Hristos un pcat care va ntina sufletul. Orice glum, cuvnt usuratic sau lingusitor rostit fat de tinerele fete sau fat de femei, bieti sau brbati sunt tufe cu spini iar ceea ce produc acestea sunt mrcinisuri, cci pomul se cunoaste dup roadele sale. Fie ca cei care sustin a avea religia lui Hristos, s nu se njoseasc prin conversatii flecare, printr-o familiaritate nepotrivit fat de femei din orice categorie, cstorite sau singure. S fie curati si demni. {TSB 247} Tinerele fete trebuie s fie rezervate si modeste. Cnd merg dac sunt sntoase, nu au nevoie s fie tinute de brat de vreun brbat. Ele nu trebuie s dea ocazia ca binele lor s fie vorbit de ru. Orice institutie de sntate - un cmp misionar. n fruntea institutiilor noastre trebuie alesi brbati care s aib nu numai o judecat bun, sntoas, dar care s aib un simt moral nalt, care s fie atenti n felul cum se comport, curati, n ce priveste vorbirea, amintindu-si de chemarea lor cea nalt si sfnt si c exist un Veghetor, un martor credincios pentru fiecare cuvnt si pentru fiecare fapt. Dac brbatii din institutiile noastre dau pe fat gnduri nalte, dac discutiile lor tind mai degrab s ntineze dect s nnobileze, acestia s fie ndeprtati de ndat si s nu aib nici o legtur cu institutia respectiv, cci cu sigurant vor conduce spre imoralitate si pe altii. Trebuie avut n vedere binele ntregii institutii. S aveti totdeauna n minte gndul c fiecare din institutiile noastre de sntate este un cmp misionar. Ochiul lui Dumnezeu este asupra acestora zi

si noapte. Nimeni nu trebuie s-si ia libertatea de a-si ngdui chiar ceea ce doar se pare a fi ru. (Sp. Seria B., nr. 16, p. 6, 7) 39. Adulterul si calitatea de membru al bisericii O declaratie timpurie a Ellenei White. Domnul ne-a pus duhul la lucru n cea dinti zi (duminic, 5 februarie 1854) si pe cnd ne rugam fierbinte am fost luat n viziune si am vzut starea unora dintre cei care sustin c fac parte din Israelul lui Dumnezeu. Am vzut starea multora din adunarea noastr de la Oswego. Am vzut c ei stau n calea lucrrii lui Dumnezeu, n special cei de la Canghdenoy. Am vzut c Dumnezeu i priveste cu dezaprobare, att pe ei, ct si pe unii din Roosevelt. ngerul a spus: "Securea n-a fost nfipt la rdcina copacului." Cei care si-au ngduit patimi nelegiuite ale inimii s-au strecurat printre noi ca membrii. Dac Dumnezeu ar fi fcut din fratele Roosevelt un veghetor asupra turmei, el ar fi {TSB 248} vzut stricciunea care este n popor. Securea n-a fost nfipt la rdcina copacului. Dumnezeu nu Se schimb. El este un Dumnezeu gelos care nu priveste acum pcatul cu mai mult ngduint dect a fcut-o pe vremea vechiului Israel. Pcatul este pcat. Pcatele nu sunt socotite dup adevrata lor pctosenie, ci sunt fcute s par ca si cum ar fi privite cu usurint de ctre Dumnezeu. Un pcat urias. Am vzut c porunca a saptea a fost clcat de ctre unii care sunt membrii ai bisericii. Aceasta a atras dezaprobarea lui Dumnezeu asupra lor. Acest pcat este ngrozitor n aceste zile de pe urm ns biserica (membrii) au adus mnia lui Dumnezeu si blestemul asupra lor datorit faptului c privesc pcatul cu atta usurtate. Am vzut c acesta este un pcat foarte mare si c nu se depun eforturi serioase dup cum ar trebui pentru a ndeprta mnia Lui printr-o atitudine strict, categoric fat de cel care ncalc porunca. Acest lucru a avut o influent ngrozitoare, striccioas asupra tinerilor. Ei vd cu ct usurint este clcat porunca a saptea, iar acela care comite acest pcat nfiortor crede c tot ce are de fcut este s mrturiseasc

faptul c a gresit si c i pare ru si c dup aceea se poate bucura de toate privilegiile de a fi n casa lui Dumnezeu si s fie mentinut ca membru al bisericii. Ei au crezut c acesta nu este un pcat att de mare si au privit cu usurint clcarea poruncii a saptea. Acest lucru a fost suficient pentru a ndeprta chivotul lui Dumnezeu din tabr dac n-au fost si alte pcate care s duc la luarea chivotului si slbirea lui Israel. ndeprtarea din biseric a celor care comit adulter. Aceia care ncalc porunca a saptea ar trebui ndeprtati din biseric, s nu mai fie membri si s nu se bucure de privilegiile casei lui Dumnezeu. ngerul a spus: "Acesta nu este un pcat de care s nu se stie. {TSB 249} Este un pcat cunoscut si va fi aspru pedepsit de Dumnezeu, fie c cel ce l comite este sau tnr." Arogant, pctuire deliberat. Niciodat nu a fost privit acest pcat att de pctos asa cum este astzi. De ce? Pentru c Dumnezeu si curteste pentru Sine un popor deosebit plin de rvn pentru fapte bune. Si chiar n acest timp cnd Dumnezeu si pregteste acest popor pentru Sine, "acesti indivizi (nesfintiti) ptrund ntre noi. Netinnd seama de adevrurile directe pe care le-au auzit - acele lucruri cumplite pe care le prezint Cuvntul lui Dumnezeu si tot adevrul grozav sunt s trezeasc pe Israel - ei pctuiesc cu arogant, dnd fru liber tuturor patimilor inimii firesti, si satisfac nclinatiile animalice si arunc ocar asupra cauzei lui Dumnezeu iar dup aceea mrturisesc c au pctuit si c le pare ru. Iar biserica i primeste si spune: "Amin" la rugciunile si sfaturile lor care sunt o urciune pentru Dumnezeu si acest lucru atrage dup sine mnia lui Dumnezeu asupra taberei. El nu va locui n mijlocul lor. Aceia care actioneaz n acest fel, fr s fie atenti, acoperind cu usurint aceste pcate, vor fi lsati n voia pornirilor lor, s suporte consecintele faptelor lor. Aceia care comiteau n vechime astfel de pcate erau scosi afar din tabr si ucisi cu pietre. Moartea vremelnic si cea vesnic era soarta lor, si, deoarece pedeapsa prin omorrea cu pietre a fost abolit, acest pcat este ngduit peste msur si nu este socotit ca fiind grav. (Ms. 3, 1854)

Nici un ajutor pentru acest brbat. [ Patrimoniul White nu detine o documentare concludent n ce priveste pcatul lui E., ns Arthur L. White si aduce aminte c tatl su, W. C. White, s-a referit la cazul acestuia ca fiind unul revolttor, de incest. ] Este imposibil ca E. s fie acceptat ca membru de biserica lui Dumnezeu. El singur s-a pus {TSB 250} ntr-o situatie n care biserica nu l poate ajuta, el nu poate avea prtsie cu biserica, nu si poate face auzit glasul n ea. El s-a asezat pe sine nsusi mai presus de lumin si de adevr. Cu ncptnare si-a urmat propria lui cale si a respins mustrarea. A urmat nclinatiile inimii sale stricate, a nclcat legea cea sfnt a lui Dumnezeu si a discreditat cauza adevrului prezent. Dac se va poci vreodat cu adevrat, foarte bine, ns biserica s-l lase singur. Vrea s ajung n cer astfel, s se lupte singur, n starea lui biserica nu l poate accepta. Biserica trebuie s mentin fat de el o atitudine hotrt de mustrare astfel ca standardul moralittii s nu fie cobort. (1T, 215) 40. O afirmatie a Ellenei White si a lui James White [ ntruct aceast afirmatie a fost fcut de James si Ellen White mpreun, este clar c vederile exprimate au aprobarea deplin a lui Ellen White. ] Posibilitatea refacerii. Cu privire la cazul sorei prejudiciate A. G., vrem s spunem ca rspuns la ntrebrile lui J. H. W. c trstura dominant a majorittii celor care au fost biruiti de pcat cum este cazul sotului su, este c ei nu au simtmntul real al ticlosiei si pctoseniei lor. Unii, totusi, au acest simtmnt si sunt reprimiti de biseric ns nu nainte de a-si recstiga ncrederea poporului lui Dumnezeu prin mrturisiri si o perioad de sincer pocint. Acest caz prezint anumite greutti, care nu se gsesc la alte cazuri si am dori s mentionm doar urmtoarele: 1. n caz de nclcarea a poruncii a saptea, cnd partea vinovat nu dovedeste pocint adevrat, dac partea vtmat poate obtine divortul fr ca prin aceasta s-si fac mai mult ru ei si copiilor, este liber s o fac. {TSB 251}

2. Dac partenerul nevinovat mpreun cu copiii se expun prin divort unei situatii si mai grave, nu cunoastem vreun pasaj al Scripturii care s-l socoteasc vinovat pentru c nu divorteaz. 3. Timpul, munca, rugciunea, rbdarea, credinta si o viat evlavioas pot contribui la refacere. A tri cu o persoan care a nclcat legmntul cstoriei, acoperindu-se de rusine si dizgratie si dndu-si seama de acest lucru, acesta este ca un cancer care roade sufletul, si, cu toate acestea, divortul este o ran care se resimte toat viata. Dumnezeu s se ndure de partea nevinovat. Cstoria trebuie bine cumpnit nainte de a fi contractat. 4. De ce! O, de ce? Brbati si femei care ar putea fi demni de respect, buni si s cstige cerul n cele din urm, de ce s se vnd att de ieftin diavolului, s-si rneasc prietenii cei mai apropiati, s-si dezonoreze familiile s aduc rusine asupra cauzei lui Dumnezeu si s ajung n iad n cele din urm? S se ndure Dumnezeu de ei. De ce nu alearg la Hristos cei care au fost biruiti de pcat si nu dovedesc pocint proportional cu enormitatea nelegiuirii lor, ca s vindece, ct se poate de repede, rnile pe care le-au fcut? 5. ns, dac ei nu fac ceea ce ar trebui s fac, iar partea nevinovat si-a pierdut dreptul legal de a divorta, trind n continuare cu cel vinovat dup ce vinovtia acestuia s-a fcut cunoscut, noi nu considerm c pcatul rmne asupra prtii nevinovate pentru c nu a divortat si c moralitatea sa ar fi pus astfel sub semnul ntrebrii, aceasta doar dac sntatea si viata nu sunt n mare msur primejduite prin faptul c rmne. 6. Ca si n zilele lui Noe, unul din semnele acestor timpuri este patima pentru cstorii pripite si nesbuite. Satana este autorul acestor situatii. Dac Pavel a putut rmne singur si a recomandat acelasi lucru si altora, pentru a fi pe deplin ai Domnului, de ce nu ar rmne asa cum a fost el cei care vor s fie cu totul ai Domnului din dorinta hotrt de a evita grijile, necazurile si chinul amarnic att de frecvent n experienta acelora care aleg s se cstoreasc? Si mai mult dect att, dac el a hotrt s rmn astfel {TSB 252} si a putut recomanda acest lucru si altora, au trecut optsprezece secole de atunci, de ce nu ar fi demn de urmat ceea ce el a recomandat pentru aceia care asteapt venirea Fiului omului, avnd dovezile c astfel ei si

usureaz starea n care se afl? Cnd att de mult este n joc, de ce s nu fim de partea sigur n orice vreme? (RH, 24 martie, 1868) {TSB 253} Partea X-a - Dragoste pentru cei gresiti si ispititi 41. Dragostea lui Dumnezeu pentru cel pctos Cerul si inima omului. n timp ce Domnul Hristos deschide cerul pentru om. Viata pe care El o pune la dispozitie face posibil deschiderea inimii omului pentru cer. Pcatul nu numai c ne ndeprteaz de Dumnezeu, dar si distruge n sufletul omului dorinta si capacitatea de a-L cunoaste. Misiunea Domnului Hristos este aceea de a nltura aceast lucrare a rului. El are puterea de a revigora si de a reface capacittile noastre, paralizate de pcat, mintea ntunecat si vointa pervertit. El deschide naintea noastr comorile Universului si mparte putere de a discerne aceste comori. Fiecare om este cunoscut n mod individual de Domnul Isus. Domnul Isus ne cunoaste pe fiecare n parte si este miscat de simtmntul neputintelor noastre. El ne cunoaste pe toti pe nume. El cunoaste casa n care locuim si numele fiecruia dintre cei ce stau n ea. Au fost ocazii cnd El a dat ndrumri unora din slujitorii Si s mearg pe o anumit strad si ntr-o anumit cetate, la o astfel de cas, pentru a gsi pe una dintre oile Sale. Fiecare suflet este att de deplin cunoscut de Domnul Isus ca si cnd el ar fi singurul pentru care a murit Mntuitorul. Suferinta fiecruia i misc inima. Strigtul pentru ajutor ajunge la urechea Sa. El a venit s atrag pe toti oamenii la Sine. El le spune: "Veniti la Mine", iar Duhul Su misc inimile lor pentru a-i atrage s vin la El. Multi refuz s fie atrasi. Domnul Isus i cunoaste. {TSB 254}

El stie de asemenea cine ascult cu bucurie chemarea Sa si sunt gata s se supun grijii si pstoririi Sale. El spune: "Oile Mele mi cunosc glasul, Eu le cunosc si ele M urmeaz." El le poart de grij ca si cnd n-ar exista pe lume altele n afar de ele. (DA, 479, 480) Mustrarea demonilor de sapte ori. Maria a fost privit ca o mare pctoas ns Domnul Hristos cunostea mprejurrile care i influentaser viata. El ar fi putut stinge orice scnteie de ndejde din sufletul ei, dar nu a fcut asa. El a ridicat-o din ruin si disperare. De sapte ori L-a auzit ea cum a certat demonii care i stpniser inima si mintea. Ea auzise strigtele Sale puternice ctre Tatl pentru binele ei, stiu ct de dezgusttor este pcatul pentru curtia Lui neptat si n puterea Lui, biruise. Schimbarea Mariei. n timp ce pentru ochiul omenesc cazul prea fr ndejde, Hristos a vzut n Maria capacitatea de a face binele. A vzut prtile bune ale caracterului ei. Prin planul de mntuire se rnduiser omenirii mari posibilitti. Si n Maria acestea aveau s fie realizate. Prin harul Su, ea a devenit prtas de natur divin. Aceea care fusese deczut si a crei minte fusese o locuint a demonilor, ajunsese foarte aproape de Mntuitorul prin comuniune si slujire. Maria a fost aceea care sttea la picioarele Lui si nvta de la El. Maria fusese aceea care turnase pe capul Lui mirul de mare pret si i splase picioarele cu lacrimile ei. Maria a stat alturi de cruce si L-a urmat la mormnt. Maria a fost prima la mormnt dup nviere. Maria a fost cea dinti care a adus vestea despre Mntuitorul nviat. Cu ct este mai mare pcatul, cu att este mai mare nevoia de Isus. Isus cunoaste cazul fiecrui om. Tu poate zici: "Sunt un pctos, foarte pctos.' Se poate s fie asa; dar cu ct esti mai ru, {TSB 255} cu att ai mai mare nevoie de Isus. El nu-i izgoneste pe cei care plng sau sunt ntristati. El nu spune nimnui despre tainele inimii tale care vrei s rmn ascunse, ci invit pe fiecare suflet tremurnd s prind curaj. El iart din toat inima pe toti cei care vin la El, cutnd iertare si ndreptare.

Domnul Hristos ar fi putut nsrcina ngerii cerului s reverse cupele mniei Sale asupra lumii noastre, pentru a-i distruge pe cei care l ursc pe Dumnezeu. El ar putea s stearg punctul acesta negru din Universul Su. Dar nu face acesta. El st la altarul tmierii prezentnd naintea lui Dumnezeu rugciunile acelora care doresc ajutorul Su. Aceia care caut scpare la El sunt nltati de Isus mai presus de acuzatiile si de vorbirile de ru ale oamenilor. Nici oamenii, nici ngerii nu pot s-i acuze. Hristos i face prtasi de natura Sa dumnezeiasc si uman. Ei stau alturi de marele purttor de pcate n lumina care strluceste de la tronul lui Dumnezeu. "Cine va ridica pr mpotriva alesilor lui Dumnezeu? Dumnezeu este Acela care-i socoteste neprihniti! Cine-i va osndi? Hristos a murit. Ba mai mult, El a si nviat, st la dreapta lui Dumnezeu si mijloceste pentru noi (Rom. 8, 33.34). (DA, 568) Un ajutor care nu d gres niciodat. Sufletul care s-a predat lui Hristos este mai de pret dect lumea ntreag. Mntuitorul ar fi trecut prin agonia Calvarului chir dac prin aceasta n-ar fi fost mntuit dect un singur om. El nu va prsi niciodat pe nici unul dintre cei pentru care a murit. El i va pstra prin puterea Sa pe toti, afar de cazul c urmasii Si aleg s-L prseasc. n toate ncercrile noastre, avem un ajutor care nu lipseste niciodat. El nu ne las s luptm singuri cu ispita, s ne batem cu rul si s fim n cele din urm zdrobiti sub poveri si ntristare. Cu toate c acum este ascuns de privirea muritorilor, urechea credintei poate auzi glasul Lui, zicnd: "Nu te teme; cci Eu sunt cu tine. Eu {TSB 256} sunt Cel viu. Am fost mort si iat c sunt viu n vecii vecilor" (Apoc. 1, 18). Am suferit ntristrile tale, am trecut prin luptele tale si Eu am plns. Cunosc chiar si durerile prea adnci pentru a fi rostite la urechea unui om. S nu crezi c esti singur si prsit. Desi suferinta ta nu misc nici o coard sensibil n vreo inim de pe pmnt, priveste la Mine si vei tri. "Pot s se mute muntii, pot s se clatine dealurile, dar dragostea Mea nu se va muta de la tine si legmntul Meu de pace nu se va cltina, zice Domnul care are mil de tine" (Is. 54, 10). (DA, 483)

Ur fat de pcat, iubire fat de pctosi. Isus S-a ridicat si, privind la femeie, a zis: "Femeie, unde sunt prsii ti? Nimeni nu te-a osndit?" "Nimeni, Doamne", I-a rspuns ea. Si Isus i-a zis: "Nici Eu nu te osndesc. Du-te si s nu mai pctuiesti." Femeia sttuse n fata lui Isus tremurnd de fric. Cuvintele Lui: "Cine dintre voi este fr pcat s arunce cel dinti cu piatra n ea", au sunat pentru ea ca o sentint de moarte. Nu ndrznea s ridice ochii ctre fata Mntuitorului, ci si astepta soarta n tcere. Cu inima cuprins de uimire, a vzut cum acuzatorii ei se ndeprteaz fr cuvnt si plini de neliniste; apoi au ajuns la urechile ei aceste cuvinte: "Nici Eu nu te osndesc. Du-te si s nu mai pctuiesti." Cu inima zdrobit, ea s-a aruncat la picioarele lui Isus, exprimndu-si printre suspine iubirea plin de recunostint si mrturisindu-si pcatele cu lacrimi amare. nceputul unei vieti noi. Acesta a fost pentru ea nceputul unei vieti noi, o viat de curtie si pace, devotat n slujba lui Dumnezeu. n ridicarea acestui suflet czut, Isus a svrsit o minune mai mare dect vindecarea celei mai rele boli trupesti. El a vindecat boala spiritual, care duce la moarte vesnic. Femeia aceasta pocit {TSB 257} a devenit una dintre cele mai statornice urmase a Lui. Prin iubire si devotament pline de sacrificiu de sine, ea si-a exprimat recunostinta fat de harul Lui ierttor. n actul Su de a ierta pe aceast femeie si a o ncuraja s duc o viat mai bun, caracterul lui Isus strluceste n frumusetea drepttii desvrsite. Desi nu acoper pcatul si nici nu micsoreaz simtul vinovtiei, El nu caut s condamne, ci s mntuiasc. Lumea avea numai dispret si batjocor pentru femeia acesta gresit, dar Isus i spune cuvinte de mngiere si ndejde. Cel neptat are mil de slbiciunea celui pctos si-i ntinde o mn de ajutor. n timp ce fariseii ftarnici acuz, Isus i zice: "Du-te si s nu mai pctuiesti." Dragostea crestin nu critic. Nu este un adevrat urmas al lui Hristos acela care, ntorcnd privirea, se ndeprteaz de cel gresit, lsndu-l s-si urmeze nempiedicat calea spre ruin. Cei care se grbesc s-i acuze pe altii, si, plini de rvn, i aduc n fata justitiei, sunt adesea mai vinovati n propria lor viat dect cei pe care i acuz. Oamenii ursc pe pctos, n timp ce iubesc pcatul. Hristos urste pcatul, dar i iubeste pe pctos.

Acesta va fi spiritul celor care i urmeaz. Iubirea crestin e nceat la mustrare, grbit s observe pocinta, gata s ierte, s ncurajeze, s aseze pe cel gresit pe calea sfinteniei si s-i ntreasc pasii pe acest drum. (DA, 461, 462) Domnul Isus, prietenul pctosilor. Vreau s v atrag atentia asupra fgduintelor pretioase din Cuvntul lui Dumnezeu. Nu toti cei care sunt copii ai lui Dumnezeu au aceleasi puteri, aceleasi temperamente, aceeasi ncredere si aceeasi trie. Sunt cu adevrat fericit c simtmintele noastre nu constituie dovada c nu suntem copii ai lui Dumnezeu. Vrjmasul v va ispiti s credeti c ati fcut lucruri care v-au desprtit de Dumnezeu si c El nu v mai iubeste, ns Domnul nostru nc ne iubeste si noi putem sti, prin cuvintele pe care le-a lsat scrise valabile pentru {TSB 258} cazuri ca ale noastre. "Dac cineva a pctuit, avem la Tatl un Mijlocitor, pe Isus Hristos Cel neprihnit" (1 Ioan 2, 1). "Dac ne mrturisim pcatele, El este credincios si drept, ca s ne ierte pcatele si s ne curteasc de orice nelegiuire" (1 Ioan 1, 9). Acum, scumpa mea sor, am dovada c Dumnezeu te iubeste si scumpul Mntuitor care S-a dat pe Sine nsusi pentru tine nu te va alunga de la El pentru c esti ispitit si pentru c, datorit slbiciunii tale, ai putea s fii biruit. El te iubeste nc. Petru L-a lepdat pe Domnul Su n ceasul ncercrii ns Domnul nu l-a prsit pe srmanul su ucenic. Desi Petru s-a urt pe sine nsusi, Domnul l-a iubit si dup nvierea Sa l-a chemat pe nume si i-a trimis o solie plin de iubire. O, ce Mntuitor bun, ndurtor si iubitor avem! El ne iubeste chiar dac noi gresim. Fgduintele scumpe ale lui Dumnezeu. Nu v faceti attea griji n timp ce stati departe de bratele Mntuitorului, ci bizuiti-v pe El prin credint. El v iubeste; El v poart de grij. El v binecuvnteaz si v va da pacea si harul Su. El ti spune: "Pcatele ti-au fost iertate" (Mat. 9, 2). Poate suferi datorit unor infirmitti trupesti, ns acesta nu constituie dovada c Domnul nu lucreaz n favoarea ta n fiecare zi. El te va

ierta n mod deplin. Strnge n sufletul tu fgduintele pretioase ale lui Dumnezeu. Domnul Isus este prietenul nostru constant, neschimbtor si El doreste ca tu s te ncrezi n El. Dumnezeu este la lucru, dar si Satana este la lucru. Satana vrea s ne ndeprteze mintea de la Ajutorul nostru cel puternic, s ne concentrm atentia asupra strii noastre deczute si s simtim c toate puterile sunt irosite si Dumnezeu este dezonorat. Numai priviti la voi nsiv ci ctre desvrsirea lui Hristos. Neprihnirea lui Hristos n dreptul nostru. Noi nu putem fabrica o neprihnire pentru noi nsine. Domnul Hristos are n minile Sale {TSB 259} haina cea curat a neprihnirii cu care vrea s ne mbrace. El va rosti cuvinte dulci de iertare si ndejde. El prezint sufletelor noastre nsetate fntni cu ap vie prin care s putem fi nviorati. El ne invit s venim la El cu toate poverile noastre, cu toate durerile noastre, si ne promite c vom avea odihn. De aceea, dac venim la El, noi trebuie s credem c El ne iart si trebuie s ne artm credinta bizuindu-ne pe dragostea Lui. Inima este miscat de tot ceea ce este duios si curat si nobil - ambitii nalte, bucurii sfinte, motive nobile, simpatii plcute si ajutor n nevoie. El ofer iertare deplin. Domnul Isus cunoaste greseala din trecut si iart, iar noi nu trebuie s-L dezonorm ndoindu-ne de dragostea Lui. Acest simtmnt de vinovtie trebuie depus la picioarele crucii de pe Calvar. Simtmntul pctoseniei a otrvit izvoarele vietii si ale fericirii adevrate. Acum Domnul Isus spune: "Puneti totul asupra Mea. Voi lua asupra Mea pcatele voastre. V voi da pace. Pretuiti-v pe voi nsiv pentru c Eu vam cumprat cu pretul propriului Meu snge. Voi sunteti ai mei. Vointa voastr slbit Eu o voi ntri, iar remuscrile pentru pcat Eu le voi ndeprta." Apoi, ntoarceti-v cu inima multumit ctre Dumnezeu si prindeti-v de ndejdea pe care v-o pune n fat. Dumnezeu primeste inima voastr zdrobit, pocit si v ofer o iertare deplin. El se ofer s v adopte n familia Lui, acordndu-v harul Su pentru a v ajuta n slbiciunile voastre. Iar Mntuitorul cel scump v va conduce pas cu pas dac v asezati mna n mna Lui, lsndu-L s v cluzeasc.

Cutati pretioasele fgduinte ale lui Dumnezeu. Dac Satana aduce amenintri n fata voastr nu le dati atentie, ci agtati-v de fgduinte si lsati ca sufletul s v fie mngiat de strlucirea aceasta. Norul, el nsusi, este ntunecat, ns cnd este umplut cu lumin, capt strlucirea aurului, pentru c slava lui Dumnezeu este asupra lui. {TSB 260} Fie ca Domnul s ti binecuvnteze sufletul prin aceste cteva cuvinte pe care m-a ndrumat s ti le scriu. (Scrisoarea 99, 1896) tinta iubirii lui Dumnezeu. Domnul Dumnezeu ntinde zi de zi mna Sa prin Domnul Isus Hristos, invitndu-i pe cei pctosi si deczuti. El i va primi pe toti. El spune bun-venit tuturor. Slava Sa const n faptul c i poate ierta pe cei mai mari pctosi. El va lua prada din mna celui puternic, El va elibera pe cel captiv, El va smulge tciunele din foc. El va cobor lantul de aur al ndurrii Sale pn la cea mai de jos adncime a nenorocirii omenesti, pentru a ridica sufletul degradat, contaminat de pcat. Fiecare fiint omeneasc constituie tinta iubirii Sale, cci El Si-a dat viata pentru a-i putea aduce pe oameni napoi la Dumnezeu. Sufletelor vinovate si dezndjduite pe punctul de a fi nruite de mestesugirile si cursele lui Satana, El le poart de grij asa cum un pstor poart de grij orilor din turma sa. (MH, 161, 162) 42. S ne ntelegem semenii ncercrile inimii celui cu remuscri. Cnd cineva care a gresit ajunge constient de vinovtia lui, aveti grij s nu-i distrugeti respectul de sine. Nu l descurajati prin indiferent sau nencredere! Nu spuneti: "nainte s-i acord ncrederea mea, voi astepta s vd dac rezist pn la capt. Adesea tocmai aceast lips de ncredere l face pe cel ispitit s se poticneasc. Noi ar trebui s ne luptm s ntelegem slbiciunile semenilor nostri. Noi cunoastem prea putin din necazurile sufletesti ale acelora care au fost prinsi n lanturile ntunericului si care sunt lipsiti de hotrre si putere moral. Cu mult mai demn de mil este starea aceluia care sufer datorit remuscrilor; el este ca unul care bjbie, se

clatin si este cufundat n mocirl. El nu poate vedea nimic clar. Multe sufletele srmane se simt nentelese, nepretuite, pline de ntristare si {TSB 261} n agonie ca o oaie pierdut, rtcit. Ele nu l pot gsi pe Dumnezeu desi tnjesc dup iertare si pace. Influente puternice spre ru. O, s nu mai fie rostit nici un cuvnt care s produc mai mult suferint! Sufletului care este orbit de o viat de pcat dar care nu stie unde poate gsi odihn, prezentati-L pe Mntuitorul plin de mil. Luati-l de mn, ridicati-l si vorbiti-i cuvinte de ncurajare si ndejde. Ajutati-l s apuce mna Mntuitorului... Noi trebuie s ne punem pe noi nsine n situatia celor ispititi. Gnditi-v la ceea ce s-a mostenit, la influenta ntovrsirilor rele si a mprejurrilor rele si la puterea obiceiurilor rele. Ne putem mira oare, c sub astfel de influente multi ajung s decad? Noi ne mirm oare c rspund mai ncet la eforturile fcute pentru ridicarea lor? (MH, 167, 168) Simpatia plin de duiosie. Dragostea minunat prin care Dumnezeu, infinitul Dumnezeu, ne-a privilegiat s ne putem apropia de El prin numele cel scump de "Tat!" Nici un printe omenesc nu poate pleda mai cu struint pe lng un copil care a gresit dect El care trateaz astfel pe pctos. Nici un om nu poate urmri cu atta interes pe cel care nu vrea s se pociasc si nu-i poate oferi invitatie att de duioase. Atunci cu ct duiosie ar trebui noi s lucrm pentru cei care sunt gresiti si pctosi, care pier n jurul nostru. Noi trebuie s lucrm n spiritul n care a lucrat Hristos, cu duiosia plin de mil pe care a dovedit-o El. Cnd facem apel, prin credint, la fgduintele lui Dumnezeu, cnd trim prin orice cuvnt care iese din gura lui Dumnezeu, noi ne asezm de partea lui Hristos si avem Spiritul si harul Su care este alturi de eforturile noastre, lucrnd pentru a aduce sufletele la cunoasterea vointei divine. (Ms. 35, 1886) Mil pentru cel vinovat. Ct de putin intrm noi n legtur cu Hristos prin ceea ce ar trebui s fie cea mai puternic {TSB 262}

legtur dintre noi si El - compasiunea pentru cei destrblati, vinovati, n suferint, morti n greseli si pcate! Lipsa de omenie a omului fat de om este cel mai mare pcat al nostru. Multi consider c ei reprezint judecata lui Dumnezeu n timp ce dau gres cu totul n a reprezenta buntatea si marea lui iubire. Adesea, aceia pe care i ntmpin cu asprime si severitate sunt cel mai predispusi a fi ispititi. Satana lupt cu aceste suflete iar cuvintele aspre, lipsite de buntate i descurajeaz si i face s cad prad puterii ispititorului. S lucrezi cu mintile oamenilor este un lucru delicat. Numai Acela care citeste inima stie cum s-i aduc pe oameni la pocint. Numai ntelepciunea Sa ne poate da succes n a ajunge la cei pierduti. Poate c tu crezi c stai tare si gndesti "sunt mai sfnt dect tine" si nu are important ct de corect este rationamentul tu sau ct de adevrate sunt cuvintele tale; ele nu vor atinge niciodat inimile oamenilor. Iubirea lui Hristos, manifestat prin cuvnt si fapt, va rzbate pe calea spre suflet atunci cnd repetarea nvtturii sau a argumentului nu aduce la ndeplinire nimic. Avem nevoie de mai mult dragoste asemenea celei a lui Hristos, o dragoste nu numai spre cei care ni se par fr vin, ci o dragoste pentru cei sraci, pentru sufletele n suferint si care se afl n lupt, care gresesc adesea, care pctuiesc si se pociesc care sunt ispitite si descurajate. Noi trebuie s mergem la semenii nostri, miscati ca si Marele nostru Preot ndurtor, de simtmntul neputintelor lor. Rezultatul rcelii si a neglijentei. n mijlocul nostru ca popor a existat o lips de mil si dragoste profund serioas, care s miste sufletul fat de cei ispititi si gresiti. Multi au artat rceal si neglijent pctoas, ei fiind reprezentati de Domnul Hristos ca fiind cei care trec de poarta cealalt, tinndu-se ct mai departe de cei care au cel mai mare nevoie de ajutor. {TSB 263} Sufletul de curnd convertit are adesea de dus lupte crunte cu obiceiuri mpmntenite sau cu anumite forme de ispite si, fiind biruit de o anumit patim sau nclinatie care l-a luat n stpnire, ajunge s fac pasi gresiti si chiar anumite greseli. n acel moment este nevoie de energia, tactul si ntelepciunea fratilor si, pentru a fi

readus la starea de sntate spiritual. Pentru astfel de cazuri se aplic instructiunile din Cuvntul lui Dumnezeu: "Fratilor, dac un om ar cdea deodat n vreo greseal, voi, care sunteti duhovnicesti, s-l ridicati cu duhul blndetii. Si ia seama la tine nsuti, ca s nu fii ispitit si tu" (Gal. 6, 1). "Noi care suntem tari, suntem datori s rbdm slbiciunile celorlalti, si s nu ne plcem nou nsine" (Rom. 15, 1). ns ct de putin buntate asemenea lui Hristos, se d pe fat de ctre cei care pretind a fi urmasii Si! Cnd cineva greseste ceilalti pare adesea si iau libertatea s fac astfel nct cazul respectiv s par ct de ru cu putint. Cei care poate sunt vinovati de pcate mult mai mari n alte privinte si trateaz fratele cu asprime crunt. Greseli care au fost comise prin nestiint, necugetare sunt fcute s apar ca un pcat cu voia, cu premeditare. Cnd vd sufletele c se rtcesc, unii si ntind mna si spun: "V-am spus eu. Stiam eu c nu se poate avea ncredere n ele." Astfel ei se aseaz n aceeasi pozitie pe care o ia Satana, jubilnd c presupunerile lor rele s-au dovedit a fi corecte. (5 T, 604, 605) Dragoste pentru cel rtcit. Nu am fost toti fcuti la fel si multi nu au fost educati n mod corespunztor. Educatia lor este deficitar. Unora li s-a transmis un temperament pripit, iar n educatia din copilrie nu au fost nvtati stpnirea Dumnezeu sine. n acest fel de temperament aprig adesea este prezent si invidia si gelozia. Altii dau gres n alte privinte. Unii sunt necinstiti n afaceri, ntind prea mult coarda n comert. Altii sunt despotici n familiile lor si le place s stpneasc. Vietile lor sunt pe departe a fi corespunztoare. Educatia lor a fost {TSB 264} cu totul gresit. Ei nu au fost nvtati c este pcat s cedeze stpnirea acestor trsturi urte de caracter; de aceea pcatul nu le apare din cale afar de pctos. Altii, a cror educatie nu a fost chiar asa de gresit, care au fost nvtati mai bine, si-au format un caracter cruia i se poate obiecte mai putin. Viata crestineasc a tuturor este foarte mult afectat spre bine sau spre ru de educatia lor anterioar.

Domnul Isus, Mijlocitorul nostru, cunoaste toate problemele cu care suntem confruntati si procedeaz cu noi potrivit cu lumina pe care am avut-o si n functie de mprejurrile n care ne-am aflat. Unii au avut parte de o crestere mai bun. n timp ce unii sunt n mod continuu hrtuiti si au parte de necazuri datorit unor nefericite trsturi de caracter, fiind nevoiti s lupte continuu cu dusmanii luntrici si cu stricciunea firii lor, altii nu au nici pe jumtate de dus astfel de lupte. Aproape c nici nu stiu ce nseamn greuttile prin care trec fratii si surorile lor care nu au avut parte de o formare mai prielnic. (2 T., 74) Bun-venit celui care se pocieste. "De unii ndurati-v, fcnd deosebire" (Iuda 22, KJV). Aceia care au acea ntelepciune care vine de la Dumnezeu, vor vedea sufletele care au nevoie de ajutor, suflete care au suferit nfrngeri si care, desi s-au pocit n mod sincer, de-abia dac ndrznesc, dac nu sunt ncurajati, s se agate de sperant. Domnul va pune acest lucru n inimile acelora care sunt ispravnici ai harului Su pentru a spune bun-venit acestor suflete tremurnde, care se pociesc, fcndu-i s aib din nou parte de prtsia frteasc. Adevratii Si urmasi nu vor trata pe pctosi ca si cnd nu mai exist iertare pentru ei. Ei vor arta mil fat de cei pentru care mprejurrile vietii au fost nefavorabile si care au ngduit lui Satana s i conduc pe crri interzise. Aceste suflete au pctuit mpotriva lui Dumnezeu ns dac se pociesc si dovedesc autenticitatea pocintei lor prin eforturi serioase {TSB 265} de a sluji Domnului, cine ar ndrzni s le stea n cale? ncurajati-i. Dati-le ocazia s recstige ceea ce au pierdut. Mndria, lcomia, senzualitatea s-ar putea s fi fost pcatele lor de cpetenie. Artati-le greseala ns nu ntr-un mod care s-i ndeprteze de Hristos. Prin cuvinte pline de compasiune iubitoare atrageti-i spre El. Orict de jos ar fi czut, nu le distrugeti ndejdea de a fi iertati. Lucrati pentru ei, rugati-v cu ei, ndreptati-le ctre Mntuitorul... Nu-i condamnati. Prin eforturi serioase, crestinesti, oamenii vor fi convinsi si convertiti iar Dumnezeu i va ierta. Nici un suflet s nu fie ntors din drum atunci cnd caut iertare la Domnul Isus. "De unii ndurati-v,

fcnd deosebire." Cnd ei prezint dovada c Duhul lui Dumnezeu lupt cu ei, ncurajati-i pe orice cale cu putint pentru a intra n serviciul Domnului. Nu-i descurajati prin indiferent, ndeprtndu-v de ei cu aerul c "Eu sunt mai sfnt dect tine" (Is. 65, 5). Cei care se poart precum fariseii s-ar putea s nu se fac vinovati de pcatele pe ca el condamn la altii ns poate c se fac vinovati de pcate mult mai mari n ochii lui Dumnezeu. Fiecare va fi rspltit dup faptele sale. Fie ca cei care condamn pe altii s ia seama la ei nsisi, pentru a nu fi condamnati de Dumnezeu pentru fariseism. (Ms. 37, 1902) Oameni cu dragoste, nu ghimpi de castane. Trebuie s ne asteptm s ntmpinm si s avem de a face cu multe nedesvrsiri la cei care sunt tineri si lipsiti de experient. Domnul Hristos ne-a nvtat s cutm s-i ndreptm pe unii ca acestia cu duhul blndetii si El ne va socoti vinovati dac vor apuca pe o cale care i va duce n descurajare, disperare si ruin. Dac nu cutm s ngrijim zi de zi planta cea pretioas a iubirii, noi suntem n pericolul de a {TSB 266} deveni ngusti, lipsiti de simpatie, ftarnici, critici, considerndu-ne pe noi nsine neprihniti n timp ce suntem departe de a avea aprobarea lui Dumnezeu. Unii sunt necurtenitori, nepoliticosi si brutali. Ei sunt ca si ghimpii de la castane - nteap ori de cte ori i atingi. Rul pe care l fac este incalculabil, deoarece l reprezint gresit pe Mntuitorul nostru iubitor. Noi trebuie s ne ridicm la un standard mai nalt cci dac nu, nu suntem vrednici de numele de crestini. Noi trebuie s cultivm spiritul cu care a lucrat Domnul Hristos pentru a salva pe cei rtciti. Ei i sunt tot att de scumpi precum i suntem noi. Si ei au sanse egale de a deveni trofee ale harului Su si mostenitori ai mprtiei. ns ei sunt expusi curselor unui vrjmas viclean, oricnd n pericol si gata a fi nselati si dac nu ar fi harul mntuitor al lui Hristos, prad nimicirii sigure. Dac am fi privit aceste lucruri ntr-o lumin potrivit, ct de nsufletit ar fi fost zelul nostru si ct de mult ar fi fost nmultite eforturile noastre serioase pline de

sacrificiu de sine, ca s ne putem apropia de cei care au nevoie de ajutorul nostru, de rugciunile noastre, de simpatia noastr si de dragostea noastr! (5 T, 605, 606) Domnul Isus, exemplul nostru. Domnul Isus i-a chemat pe proscrisi, pe vamesi si pe pctosi si prin iubirea Lui plin de buntate i-a silit s vin la El. Clasa pe care El n-a sustinut-o niciodat au fost aceia care stteau deoparte considerndu-se superiori si care priveau de sus la semenii lor... Chiar si pe cei care au deczut foarte mult, El i-a tratat cu respect. A fost un chin continuu pentru Domnul Hristos s aib mereu de-a face cu ostilitatea, destrblarea si necurtia; ns El n-a rostit niciodat vreun cuvnt prin care s arate c a fost socat de ceva sau c gusturile Sale rafinate au fost ofensate. Orict de rele ar fi fost obiceiurile, orict de puternice prejudectile sau orict de tari patimile fiintelor omenesti, El le-a ntmpinat cu toat duiosia si mila. Pe msur ce suntem stpniti de Duhul Su i vom considera pe toti oamenii ca {TSB 267} pe fratii care trec prin ncercri si ispitiri, cznd adesea si ridicndu-se iarsi, luptndu-se cu descurajrile si greuttile, tnjind dup simpatie si ajutor. Apoi ne vom purta astfel cu ei nct s nu-i descurajm sau s-i respingem ci s trezim ndejde n inimile lor. (MH, 164, 165) {TSB 268} Anexa A - Masturbarea si dementa n studiul su cu privire la "Dementa prin masturbatie, Istoria unei idei" (Journal, lf Mental Science 108, 1, Jan "962). E.H. Hare face referint la un studiu asupra a 500 de pacienti care s-au aflat consecutiv internati n spitalul de boli psihice al statului Iowa. El afirm c autorii studiului (Malamud. W., si Palmer.G. "Actiunea pe care o are masturbarea n producerea de tulburri mintale, Journal of Nervous and Mental Disorders, 76: 220,

1932) au descoperit c n 22 de cazuri masturbarea a constituit "n mod evident cea mai important cauz a tulburrilor mintale." Apoi el continu: "Autorii au ajuns la concluzia c mai degrab conflictul mintal generat de masturbare dect obiceiul n sine a fost cel care condus la boal si ei si-au sustinut aceast concluzie prin eficienta psihoterapiei directionat ctre ndreptarea si schimbarea ideilor pacientului cu privire la masturbare. Totusi faptul c 15 din cei 22 de pacienti sufereau de depresie trebuie s ridice ndoieli cu privire la valabilitatea chiar a acestei concluzii moderate deoarece pacientul deprimat este nu numai predispus s se nvinuiasc singur pentru ceea ce el crede a fi regulile snttii, dar are si tendinta de a-si reveni dup boal, fie c este tratat prin psihoterapie, fie c nu este." (p. 22). {TSB 269} Astfel Hare pune sub semnul ntrebrii concluziile lui Malamud si Palmer ns spune, n mod semnificativ, c studiul lor este "una din foarte putinele ncercri (ntr-adevr din cte am citit eu singura adevrat) de studiu stiintific asupra ipotezei masturbrii (ipoteza c masturbarea poate produce dement)." Dup ce recunoaste c "nu exist o modalitate prin care s se poat dezminti ipoteza despre masturbare", Hare vine cu concluzia final: "Tot ce putem spune, potrivit dovezilor, este c asocierea dintre masturbare si tulburrile mintale este slab si instabil si de aceea, dac masturbarea este ntr-adevr factorul cauzal, nu este, probabil, unul foarte important." (Idem, p. 19) Astfel, desi aceast autoritate minimalizeaz posibilitatea c ar exista vreo legtur ntre masturbare si dement, el nu o neag cu totul. Este nc si mai semnificativ faptul c el a descoperit c s-a fcut o singur ncercare adevrat de a testa ipoteza din punct de vedere stiintific. Scriind despre masturbare n lucrarea lor "Adolescent Development and Adjustment (McGraw Hill Book Company, 1965), Lester C. si Alice Crow concluzioneaz: "Efectele acestei perversiuni sexuale nu sunt nc n totul cunoscute."

Dr. David Horrobim, medic si farmacist la Universitatea Oxford afirm: "Cantitatea de zinc din sperm este att de mare nct printr-o ejaculare se poate elimina tot zincul care poate fi absorbit prin intestine ntr-o singur ti. Aceasta are numeroase consecinte. n afar de cazul cnd cantitatea pierdut ar fi nlocuit printr-o ingerare zilnic crescut, ejacularea repetat poate duce la o deficient real de zinc, ceea ce atrage dup sine nenumrate probleme, inclusiv impotenta. Este posibil, chiar avnd n vedere importanta zincului {TSB 270} pentru creier, c cei care au sustinut moralitatea n secolul al XIX-lea s fi avut dreptate cnd au spus c masturbarea repetat poate conduce la dement!" Zinc (Vitabooks: St. Albans, Vermont, 1981), p. Aceast afirmatie este asemntoare celei pe care a fcut-o Carl C. Pfeiffer, doctor si farmacist, n cartea sa despre zinc. El spune: "Nu ne face plcere s o spune, ns ntr-o deficient de zinc la adolescenti, excitatia excesiv sexual si masturbarea excesiv poate grbi dementa." (Zinc and Other Micronutrients Keats: New Canaan, Conn. 1978, p. 45) Nu toate autorittile n materie medical vor fi de acord cu aceste concluzii, totusi este semnificativ faptul c exist unii ale cror studii si cercetri i-au condus la opinii care sunt asemntoare cu nvtturile Ellenei White. Vezi, Child Guidance (ndrumarea Copilului, p. 439-456, orig) pentru alte informatii cu privire la acest subiect. {TSB 271} Anexa B - O problem din perioada de nceput a Bisericii

Cea dinti sesiune a Conferintei adventiste de ziua a saptea cu delegati din tot statul, tinut la Monterey, Michigan, n perioada 4-6 octombrie 1862, a fost confruntat cu patru ntrebri, dintre care prima a fost aceasta: "Cum s procedm n cazul cstoriei unor soti care au trecut printr-un divort?" Termenul se referea la cstoriile sotilor care "divorteaz de sotii sau sotiile lor dinainte din alte motive dect cele amintite n Matei 19 si n virtutea acestui divort s-au cstorit din nou. Astfel de persoane care au mbrtisat dup aceea adevrul prezent s fie primite ntre noi? (RH, 14 oct. 1862) Problema a fost pus n fata Comitetului Conferintei. Nu s-a gsit consemnat nici un raport n legtur cu aceasta si nici o recomandare sau actiune ulterioar.