Sunteți pe pagina 1din 4

„În drum spre căsătorie”

De menționat că faptul că textul prezintă diferențe de formă nu înseamnă că Ghidul și-a pierdut
valabilitatea. În realitate, Ghidul Catehistului continuă să fie sprijinul tău pentru a asimila în mod
corespunzător mesajul pe care urmează să-l comunici, precum și îndrumările metodologice care
te ajută să faci acest lucru.

CUPRINS

Declarația Conferinței Episcopale din Costa Rica despre catehismul pentru Sacramentul
Căsătoriei

Prima parte: orientări generale

YO. Pregătirea pentru căsătorie și viața de familie

1. Promovați slujirea cuplurilor logodnice


2. Importanța pregătirii căsătoriei
3. Un proces treptat și continuu
4. Sărbătoarea căsătoriei
5. Însoțiți cuplurile tinere căsătorite

II. Cateheza pregătirii pentru Sacramentul Căsătoriei

1. Destinatari
2. Goluri
3. Caracteristici
4. Cuprins
5. ghiduri metodologice
6. Catehiștii responsabili cu pregătirea căsătoriei
7. Timp și modalități
8. Temă
9. Elementele pe care acest Ghid le oferă în fiecare subiect
10. Planificarea unei întâlniri catehetice
unsprezece. Textul mirilor

Partea a doua: Dezvoltarea temelor

Mai jos sunt subiectele, pe unități, cu orientarea sau „axa” corespunzătoare:

SUBIECT INTRODUCTOR:

1. Căsătoria nu este improvizată : Pentru a primi Sacramentul Căsătoriei este


necesară o pregătire adecvată și specială. Pregătirea constă în cunoașterea Veștii bune a
lui Dumnezeu despre căsătorie și familie și acceptarea cerințelor care derivă din
sacrament. Prin urmare, nu este vorba de pregătirea nunții, ci de pregătirea pentru viața
de căsătorie și de familie. O astfel de pregătire se realizează printr-un itinerar de credință.

PRIMUL MODUL: BĂRBATUL ȘI FEMEIA LE-A CREAT - (modul antropologic)

Dimensiunile persoanei umane; persoana umană, o ființă deschisă către ceilalți și către
Dumnezeu; autocunoașterea și stima de sine în procesul dezvoltării umane; viziunea creștină
asupra sexualității; sexualitatea în relația de cuplu; elaborarea unui proiect de cuplu; creşterea
cuplului în orizontul iubirii.

2. Cine sunt eu?, cine este partenerul meu?: cunoașterea pentru a se iubi: Ființele
umane, create după chipul lui Dumnezeu, au demnitatea unei persoane. Fiecare ființă
umană este un subiect original, liber, deschis celorlalți și lui Dumnezeu. Pentru a se
căsători și a forma o „comunitate de oameni” autentică, mirii au nevoie de o maturitate
psihologică de bază. Realizarea de sine ca oameni și colaborarea la creșterea umană a
soțului ca modalitate de construire a căsătoriei.

Să te știi să te iubești: Cunoașterea și acceptarea pe tine însuți ajută la o relație mai


sinceră și mai profundă cu partenerul tău. Nu poți iubi pe cineva pe care nu-l cunoști: din
acest motiv, este important să-ți cunoști bine viitorul soț: calitățile și limitările lui, ideile și
convingerile sale, lumea lui afectivă, valorile, nevoile și aspirațiile sale. Dumnezeu a făcut
bărbatul și femeia diferiți și complementari: provocarea pentru cuplu este să știe să
gestioneze diferențele și să știe să se completeze reciproc.

3. Comunicarea în căsătorie: Persoana umană este o ființă care comunică. Pentru a


îmbunătăți comunicarea dintre soți, este necesar să știți să dialogați, să știți să ascultați
activ, să știți să exprimați pozitiv sentimentele și să știți să rezolvați în mod satisfăcător
conflictele conjugale. Comunicarea bună îmbogățește și favorizează armonia conjugală.

4. Sexualitatea în slujba iubirii: Ființa umană este o ființă sexuală. Sexualitatea, ca


forță de creștere personală și ca întâlnire interpersonală, este ordonată spre iubirea
conjugală a bărbatului și a femeii. Căsătoria este zona în care relația sexuală este
expresia unei iubiri oblative. Sexualitatea soților capătă sens atunci când este orientată
spre slujirea iubirii și a vieții.

AL DOILEA MODUL: ISUS NE SALVĂȚEAZĂ ÎN COMUNITATE - (modul kerigmatic)

Isus, Fiul lui Dumnezeu întrupat; Isus anunță și face prezentă domnia lui Dumnezeu; Isus,
răspuns deplin la sensul vieții; credința în Isus Hristos este trăită în comunitate; Biserica,
comunitate de credință, cult și iubire.

5. Întâlnirea cu Iisus Hristos care ne mântuiește: Iisus, Fiul lui Dumnezeu, născut
din Fecioara Maria, devine om adevărat. El își îndeplinește cu fidelitate misiunea de a vesti
și de a face prezentă Împărăția lui Dumnezeu. Pentru păcatele noastre și pentru
mântuirea noastră, el moare pe cruce. Dumnezeu Tatăl îl învie, arătând că este Domnul
vieții. Învierea lui Isus este temelia credinței noastre.

6. Membrii în viață ai Bisericii: Biserica își are originea în Dumnezeu și este călăuzită
de Duhul Sfânt. Ca comunitate de credincioși, are misiunea de a evangheliza, făcând
prezentă mântuirea eliberatoare a lui Iisus Hristos. Fundamentul și axa centrală a vieții
eclesiale este Hristos. Credinciosul autentic este cel care are o puternică identitate
bisericească.

7. Proiectul de cuplu: un proiect de dragoste: Cuplul nu se naște: cuplul „se face”, se


construiește. Este necesar să dezvolți un proiect de cuplu care să vizualizeze idealul de
căsătorie pe care vrei să-l construiești. Proiectul respectiv trebuie să ia în considerare
toate dimensiunile vieții de căsătorie și de familie. Dragostea este fundația care susține și
dă sens proiectului de cuplu. Dumnezeu, creând bărbatul și femeia, a stabilit comuniunea
intimă de viață și iubire între soț și soție. Acesta este tocmai planul lui Dumnezeu pentru
cuplul uman.

AL TREILEA MODUL: VESTIREA BUNĂ A LUI DUMNEZEU DESPRE CĂSĂTORIE ȘI


FAMILIE - (modul teologic-moral)
Căsătoria ca realitate umană, realitate religioasă și vocație creștină; sacramentalitatea
Căsătoriei; notele esențiale ale căsătoriei (unitatea, fidelitatea, indisolubilitatea și fecunditatea);
căsătoria ca comunitate conjugală de viață și iubire; transmiterea vieții și valoarea procreării
responsabile; metode de planificare familială; dreptul-datoria educațională a părinților;
comunicare și dialog conjugal; conflicte în căsătorie; familia creștină ca „Biserică domestică”;
viața creștină a soților; participarea familiei la dezvoltarea societății; participarea familiei la viața
eclezială.

8. Cel Căsătoria: Iisus Hristos este semnul (sacramentul) lui Dumnezeu, iar Biserica este
sacramentul care face vizibilă dragostea și mântuirea lui Hristos. Sacramentele sunt
semne care fac ca acțiunea mântuitoare a lui Isus Hristos să fie prezentă și eficientă.
Căsătoria, ca unire de iubire între un bărbat și o femeie pe viață, a fost ridicată de Hristos
la demnitatea de sacrament. Când un cuplu celebrează sacramentul Căsătoriei, dragostea
lor este un semn al iubirii lui Dumnezeu pentru umanitate și al iubirii lui Hristos pentru
Biserica sa.

9. Căsătoria, comunitate de viață și iubire: Căsătoria este o adevărată vocație.


Bărbatul și femeia care „se căsătoresc în Domnul” sunt chemați să devină o comunitate
conjugală de viață și iubire. Ca comunitate de viață, căsătoria cere soților să
împărtășească viața în toate dimensiunile ei: ca comunitate de iubire, căsătoria necesită
trăirea caracteristicilor iubirii conjugale: unitate, fidelitate, indisolubilitate și deschidere
către fertilitate.

10. Căsătoria, o comunitate rodnică și educațională: Dragostea conjugală este o


iubire fecundă care tinde să procreeze și să educe copii. Procrearea umană este o expresie
a iubirii și o decizie luată în mod responsabil. Soții sunt cei care decid câți copii vor să aibă
și când vor să-i aibă. Părinții sunt primii educatori și primii cateheți ai propriilor copii.

11. Căsătoria, comunitatea de bunuri: Cu siguranță, banii au ocupat un loc


predominant în mintea și inimile ființelor umane. Cuplul trebuie să cunoască, să
împărtășească, să analizeze și să își asume (dinamica/viziunea) fiecăruia despre
gestionarea bunurilor și a banilor, în timpul curtarii și să fie de acord. Hristos ne cheamă
să fim buni ispravnici și să nu facem din bani un absolut, ci un mijloc de conviețuire
sănătoasă, să ne împărtășim în mod echitabil și astfel să-L onorăm. Să învățăm să avem o
bună gestionare a banilor și a bunurilor căsătoriei, să asistăm la experiența concretă a
iubirii reciproce.

12. Familia creștină: în slujba Bisericii și a societății: Familia creștină este chemată să
fie o realitate deschisă, de ajutor și de sprijin. Ca o mică „Biserică domestică”, ea trebuie
să primească, să celebreze, să trăiască și să vestească Cuvântul lui Dumnezeu. Din
perspectiva comunitară, familia are două mari sarcini: să participe la viața și misiunea
bisericii (misiune eclezială) și să participe la dezvoltarea societății (misiune socială).

MODULUL PATRU: CĂTRE O CELEBRARE ECLEZIALĂ A CĂSĂTORII SEMNIFICATIVE ŞI


VALIDE - (modul canonic şi liturgic)

Sărbătoarea valabilă a căsătoriei; impedimente canonice; celebrarea liturgică a căsătoriei;


structura și sensul ritului sacramental al căsătoriei.

13. Celebrarea valabilă a Căsătorii: Biserica a elaborat câteva legi pentru a garanta
valabilitatea și legalitatea Tainei Căsătorii. Pentru ca o căsătorie să fie valabilă, părțile
contractante trebuie să fie persoane ABILITATE din punct de vedere juridic (fără
impedimente), CAPAȚE DE A DEA CONsimțământul la căsătorie, iar celebrarea liturgică a
căsătoriei să se desfășoare ÎN FORMA VALĂ (forma canonică).
14. Sărbătoarea liturgică a Căsătorii: Sărbătoarea Căsătoriei este o sărbătoare
sacramentală și, prin urmare, una eclesială. Liturghia căsătoriei cuprinde următoarele
momente: examinarea, consimțământul, binecuvântarea și predarea inelelor;
binecuvântarea și livrarea banilor serioși și rugăciunea credincioșilor.

S-ar putea să vă placă și