NE VORBESTE

PARINTELE CLEOPA
5
Carte tiparita eu binecuvantarea
I.P.S. DANIEL
Mitropolitul Moldovei ~ i Bucovinei
Editie lngrijita de
Arhimandrit Ioanichie Balan
Edipa a II-a
EDITURA MA.NA.STIREA SIHA.STRIA
2004
Descrierea CI P 11 Uihliuh-di Nliticmlllc' II Itulllilllic'j
CLEOPA ILlE, nl'hillllllldl>il
Ne Plll'iuldc' ('Ic-opil I :\1111111 (kop.1
Ilie, - Ed, a 2-a, V;ill;HIIII NI'.IIII{ I\LiIl.I'.l
lIt
,1
Sihastria, 200 I
16 vol.
ISBN 973 XMUh .' 41
Vol. 5, - 2()()1. ISIIN I), I Ii/Iii 1ft 'I I.
281.95(047.53)
,,4fj@l>BIIi
CUVANT INAINTE
Continuand reeditarea dirj:ilor Prea Cuviosului
Arhimandrit Cleopa Ilie in colectia deja cunoscuHi
Ne Parintele Cleopa -, cu binecuvantarea
lui Dumnezeu a Maicii Domnului, iata apare al
cincilea volum din aceasta serie.
Aces! nou volum contine patru convorbiri
cu teme dintre cele mai necesare
actuale pentru toti, precum: casatoria, datoriile soti1or
copiilor, despre rugaciune lacrimi, datoriile
preotilor, despre moarte, Judecata de apoi etc. Sunt
cuvinte de suflet, cu continut duhovnicesc de mare
autoritate morala, mult cautate in randul

La varsta de aur a Parintelui Clcopa, de aproape 85
de ani, ne bucuram ca inca. sta. inaintea tuturor, ne da
sfaturi de mantuire cu timp rara timp
calugari mireni.
Ciirj:ile Prea Sale, scrise fie in
chiliei, dupa orele de rugaciune, fie in adancul
ii
munti1or, unde s-a nevoit aproape zece ani, s-au nascut
i
I
i
ca rod al rugaciunii. Ele sunt simple in limbaj, dar
incarcate de invata.turi, atat din Stanta Scripturii, cat
I
de la Sfintii Piirinti. Tocmai de aceea sunt atat de I'
gustate cautate, pentru ca hra.nesc adapa sufletul,
'I
mangaie calauzesc pc iubitorii de Hristos conving
I'
6 CUVANT fNAINTE
pc cltitori ca nurnai credin!a dreapta unita cu
bune, sub dilauza unui duhovnic iscusit, pot mfmtui cel
mai sigur sufletele noastre.
Toate aceste invataturi ni se ofera in aeest vol urn
ea un buehet de flori duhovnicc$ti, care ne caliiuzesc
spre Hristos ne ajutii pc calea mantuirii.
Recornandiim aecasla carte cu accea$i iubire sffintii
la toti bunii nO$tri crqtini care ne sunl aproape de
sunet $i se roaga pentru noi.
Arhimandrit Ioaniehic Balan
Domnului
Anul mantuirii 1996
CONVORBIREA iNTAI
DESPRE cAsATORIE,
DATORIILE SOTILOR SI COPIlLOR
1. Cum se cuvine sa se pregateasca tinerii
pentru casatorie?
Cea mai buna pregatire a tinerilor pentru viata
casiitorie este lor in frica .'ii certarea Dom
flului, precum ne lnva!a pe noi vasul alegerii $i gura lui
Hristos, marelc Apostol Pavel. Mai intai se cere
tinerilor sa cunoasca pc scurt invalatura de credinta
ortodoxa. Sa $tie Crezul pe de rost alte rugaciuni de
ncvoie, sa aiba duhovnici buni, sa citeasdi Sffinta
Scriptura mai ales Noul Testament, catehismul
Ortodox alte carti de folos sufletesc. Dc asemenea,
sunt datori sa traiasca In feciorie pana la cununia
religioasa sa se sileasca a lucra dupa putcre toate
faptele bune, mai ales rugaciunea, mergerca regulata la
bisericii, postul, milostenia, viata curata, ascultarea de
parinti $i spovedania In cdc patru posturi.
lata cum se cuvine sa se pregiiteasca orice tanar
pentru a In viata. $i pentru casatorie. Sa ne gandim
ca nunta este cea mai veche Taina a Bisericii,
'intemeiata de Dumnezeu Inca din rai. Ea sta la temelia
'familiei, a lumii intregi. Taria familiei depinde de
respectarea legilor morale ale Bisericii noastre. Tinerii
trebuie pregatiti pentru viata de familie 'inca din
copi\arie. Preotul, de botez $i parintii au In viata
tinerilor eel mai marc rol raspundere.
J " ......
'Mwtt'W
8 NE VORBEfjTE
2. Care sunt regulile canonice ale nuntii

Regulile canonice pe care sunt datori a 1c implini
tinerii la nunta ortodoxa sunt unsprczeec la
numar anumc:
a. Cei doi tineri care vor sa se eunune unul eu
aItul, sa nu fie intre ei nici un fel de rudenie
trupeasca sau duhovniceasca, adiea din Sllintul
Botez. Cununia lntre rude este oprita eu de
Sfintele Canoane ale Bisericii Ortodoxe.
b. Parintii celor doi tineri trebuie sa se invoiasca
;;i sa se uneasea la easatoria copiilor lor. Nunti1c
tacute tara voia parintilor nu adue bueurie eopiilor
sunt eanonisite de Sllintul Vasile eel Mare In eanoanelc
38, 40 42 ea desfranarea, eu trei ani oprire de la
Sllinta pana la impaearea eelor doi tineri
ell piirintii lor.
e. Cei doi tineri trebuie sa se iubeasea sa se
invoiasca a se easatori unul cu altul; dici de se ea
satorese lara voia lor, la 'indemnul parintilor sau pentru
ea;;tiguri materiale, aeeasta nunta nu poate dainui.
d. Logodirea celor doi tineri sa se faea cu preot,
dupa randuiala Bisericii, eu eereetarea eanonidi
euvenita.
e. Tinerii logoditi sunt datori sa traiasca la
parintii lor pana la cununia religioasa
pastreze in curatenie fecioria, ea de vor mai
inainte sunt eanonisili de Biseriea ea desfnlnati opriti
ani de la Sllinta
f. Mai inainte cu 0 saptamana sau doua de
eUl1lmia religioasa cei doi tineri sunt datori sa se
spovedeasca la duhovnicul lor din eopilarie sau la
pARINTELE CLEOPA
9
preotul satului, eu post rugaeiuni daea au voie, sa
se pregateasea pentru Sllinta
Cununia religioasa se euvine, dupa tradilie, a
se face dimineata, de obicei Duminica, mai inainte
de inceperea Sfintei Liturghii, iar mirilor sa fie
buni, eapabili invete sa povatuiasdi pe
ealea eea buna pe finii lor.
h. Dupa slujba eununiei, cei doi tineri stau cu
cununiile pe cap in mijlocul bisericii, ineonjurati de
pana la slujbei, iar prcotul da
bineeuvantare de Sllinta Liturghie se roaga Impreuna
eu toti eei de fata pentru ajutorul eclor ineununati.
Crezul Tatal nostru este dator sa Ie ziea mirele.
i. Cand preotul ziee: "Cu friea de Dumnezeu, eu
eredinla eu dragoste sa va apropiali", atunei cei doi
miri se apropie de Sf3ntul Potir se cu
Trupul Sangele lui Hristos, dadi au voie de la
duhovnieul lor.
j. Dupa terminarea Sfintei Liturghii cei doi miri
sunt la casa mirelui de dupa veehea
tradilie ortodoxii, unde se la masa, mananea
se veselese eu eueemieic buna randuiala, Intru slava
lui Dumnezcu, preellm se ellvine
k. Daca cei doi tineri s-au se cuvine
sa fie in curatenie pan a in seara zilei urmatoare,
pentru cinstea SfintcIor Taine.
Aeeasta este regula canonic a a eelor ee se
easatorese, nlnduita de Sfinlii Parinti ai Biserieii
Ortodoxe, pc care eei mai multi 0 ealea In
zilele noastre, spre a lor osanda (Dupa IJristoitia,
Bunul Moral al crefftinilor, cap. 26, de Srantul
Nieodim Aghioritul).
10
NE VORBESTE
Cei ce 'implinesc aceste reguli la easatorie,
primese bineeuvfmtare de la Dumnezeu due viat
a
In familie eu buna sporire in toate. Iar cei ee
ca1ca rfmduiala Biserieii la casatorie, due via!a eu
muite ispite. Dupa randuiala Bisericii nu se fae
eununii sambata seara, spre ziua Sfintei Duminici.
Unii fac nunta eu seop de spre a dobandi daruri
sume mari de bani, schimband Taina Nunt
ii
rfmduita
Dumnezeu 'in rai, In prilej de desfranare, de
sminteaUi de pierzator de suflete, spre a lor
osanda. Un alt mare paeat fae tinerii care se eunllna
biserica numai de oehii lumii, nu pentrll de
copii, ci spre pJaeerc trupeasea fac cununie
petrecere In sfintele posturi, dmd nunti1e sunt oprite.
3. Care sunt gradele de rudcnie opritoare de
easatorie?
Gradcle de rudenie sau rudeniile sunt de patru
feluri:
1. A. Rudeniile de sange (consfmgenitate) in Iinie
dreapta care sc oprese de la easatorie la infinit.
Consangenitatea In linie drcapta se lmparte 'in doua:
a. In linic dreapta suitoare, adiea tata bunie
strabunie
b. In linie dreapta coboratoare, adiea tam feeior
- nepot stranepot etc.
B. Rudenii de sange in Iinie eolaterala, care se
oprese de la easatorie pana la al grad,
inclusiv. Fratii de 0 mama sunt de gradul II de rudenie;
verii primari sunt de gradul IV de rudenie; verii al
doilea sunt de gradul VI de rudenie nu se pot
easatori unii eu allii; verii al treilea sunt 'in gradul
11 PARINTELE CLEOPA
de rudenie au voie sa se disatoreasea intre ei.
Fratii verii de tata vitreg sau mama vitrega, nu se
pot casatori intre ei pi'ma la gradul VII inclusiv.
In eazuri de nedumerire se cere sfatul dezlegarea
episcopului loelilui.
11. Rudenii prin ineuserire. Membrii a doua
familii ineuserite nu se pot casatori pfma la al treilea
grad, incillsiv, dllpa sinodul patriarhal din Constanti
nopol, din anul 997.
HI. inrudirea spirituala, din botez eununie,
intre fini rudele lor. Casatoria eu rude spirituale
este oprita pana la gradul al treilea, inclllsiv. Nu se
pot disatori cu fin a, eu mama sau ell fiica finei.
Nu se pot easatori finul eu fiiea fiul
ell fiiea finei.
IV. inrudirea prin adoptiune (infiere) se
de la casatorie pana la gradul al treilea, inclusiv.
In toate eazurile eei doi tineri, dimpreuna ell
parintii lor, sunt datori sa eonsulte pe preot aseuIte
'intru totul de randuiala Biserieii fixata de Sfintii Parinti
pastrata eu atata sfintenie de
4. in eazuri eu totul speciale, preotul poate
singur sa ia hotarare sa dea dezlcgare de eununie
eelor inruditi?
Pcntru eazuri eu totul speciale, exception ale,
logodnicii trebuie indrumati sa eonsulte pe episeopul
loeului, care poate anula logodna sau da euvenita
dezlegare de eununie un anumit canon de
poeainFL Cand eei doi tineri sunt rude apropiate,
veri primari, frati primari, eumnari etc, nici episeopul
nu are voie sa dezlege 0 asemenea nunta fara de
12
NE VORBESTE
lege, pe care au oprit-o au legat-o Sfint
ii
Parint
i
. Iar
"daca vreun preot 0 asemenea nunta, rara
episcopului, sa se cateriseasca".
De obicei, gradele de rudenie in disnicie, mai ales
cele din incuscrire, cele spiritua1e din infiere, nasc
multe probleme preotilor Bisericii nu putini tineri
se disatoresc fiind rude, fie din fie din
lacomia de avere, fie din neascultare necredint
a
din
care pricina au mult de suferit 'in viata.
5. Ce trebuie sa faca cei casatoriti anticanonic
cu rude apropiate?
Orice nunta ce se face cu rude sau
sufletqti apropiate, Biserica lui Hristos n-o
ci 0 desparte 0 dupa caz, cu oprire de
la Sffinta pocainta, de la 3 pfma la 1 0
uneori 15 ani, pentru ca se face amestecare de sfmge,
se inca1ca legea dumnezeiasca se facc sminteala in
popor.
6. Cate casatorii ingaduie Biserica?
Biserica Ortodoxa lngaduie cu pogoramant trci
casatorii, insa in anumite conditii. Sffintul Vasile eel
Mare, in canonul 87, spune desprc a doua nunta:
"Casatoria a doua este ingaduita de Biserica numai
eel or ce au ramas vaduvi dc tineri prin deccs nu au
copii". Iar Sffintul Apostol Pavel, la vaduvie
castitate, dar cine nu poate, mal bine sa se
casatoreasci'i, decal sa arclii (T Cor. 7, 39).
"Casatoria a doua nu se binecuvinteaza cu
cununie, ci se doi ani a nu se
iar a treia casatorie, trei ani", zice Sffintul Nichifor
in canonul 2. Daca cei ce se disatoresc a doua oara
pARINTELE CLEOPA 13
sunt batri'mi, "unii ca aceia mallie pe Dumnezeu, sa
aiba pocanie trei ani $i metanii catc 24 pe zi", zice
Pravda Bisericeasca de fa Govora, cap. 109.
"Cel casatorit a doua oara nu rnai poate fi
hirotonit" (Apostolic 17; VI Ecumenic, 3; Sffintul
Vasile, 12). Slujba cununiei a doua se face simpla
lara fast, iar preotul nu are voie sa ia parte la masa lor
(Neocezareea, 7).
Preotul, daca ramane vaduv, nu are voie sa se
casatoreasca a doua oara. Daca la
a doua casatorie, pierde preotia nu mai are voie sa
nimic din cele ale preoliei (Sffintul
Vasile, 6).
Casatoria a treia se ingaduie de Biserica
"numai de mare nevoie, acelora care nu au copii,
pana la varsta de 40 de ani". Sffintul Vasile zice ca
"la trigami sa se aplice afurisire (oprirc de la Sffinta
cinci ani, lara a-i opri cu totul de la
Biserica" (Canon 4).
"Nunta cea dintai este lege, a doua iertare, iar cea
de-a treia este ca1care de lege" zice lndreptarea Legii
dc la cap. 205. Casatoria a patra este
oprita cu de Biserica. Cel vinovat estc
"afurisit lipsit de toata slujba Biscricii", pana se
desparte de acea persoana $i se opt ani.
"Daca 0 femeic sau barbat moarc $i sotul ramas sc
casatore!;>te, nu ... dar, daca ramanc vaduv
(pana la moarte), agonise!;>te mai multa slava la
Dumnezcu" (Pastorullui Herma).
Tar Sffintul Iustin Martirul FilosofuI, in cartea sa
Apologia, spune despre a doua casatorie: "Dupa
Dascalul nostru, cei ce s-au disatorit a doua oara dupa
14
NE VORBESTE
lcgea omeneasca sunt preeum eei ee cauta
la femeie spre a 0 pofti. Ca nu numai eel ce
eu fapta este prcacurvar, ci cel ce
voiqte a preacurvi, fiindca nu numai fapteJe, ci
gandurile sunt vazute la Dumnezeu ... ".
lar pe cei ce fac mai multe casatorii, Sfintii Parint
i
Ii numesc poligami. Deci, dupa a doua nunta nu mai
este nunta, ci poJigamie. De aceea a zis Domnul
samarinencei care padHuise cu cinci barbati: Pe eare II
ai, lIu-{i este lie harbat (loan 4, 18). "Cei ce au trecut
peste a doua nunta, nu merita sa fie numiti barbati
sotii", zice SffintuJ Vasile cel Mare, 'in canonul 4. Tot
eI spune pentru a treia nunta: "Sfintii Parinti au trecut
sub Uieere nunta a treia (poligamia) au socotit-o ca
pe 0 pofta dobitoceasca straina de vrednicia omului
Noua ni sc pare ca acest pacat este mai mare
decat curvia ... " (Canonul 80).
7. Care este scopul evanghelic al nuntii
Scopul principal aJ nuntii dupa porunea
lui Dumnezeu (Fae. 1, 28; 2, ] 6-24) dupa Invatatura
Biserieii Ortodoxe, este unirca prin iubirc a eelor doi
soli In nume1e Domnului pentru de eopii, spre
inmu1lirea neamului omenesc. Apoi, ajutorarea sotilor
tntre ei, pentru vietii; infri.'marea trupeasea
evitarea dcsfraului a imoralitatii 'in lume. Toatc
acestc scopuri sa fie spre preamarirea Jui Dumnezeu
(invli(atura de Credin!a Cre$tina Ortodoxa, 1992, pag.
401; Die/lonaml Teologie, Pr. 1. Bria, 1981, pag. 95-96).
8. Ce pacat cei ce traiesc fara cUDunie
religioasa au copii? Ce trebuie sa faca ei spre a se
mantui?
15 PARINTELE CLEOPA
In afara de eerintele fiziee, omul arc 'in plus
neeesitati datorii superioare, deci are
nevoie in casnicie de binecuvantarea lui Dumnezeu,
adiea de eununia religioasa.
Celor ce traiesc fara cununie religioasa nu Ii se
pot primi darurile pomelnicele la Sfantul Altar
nu pot fi nici la cununie, Dici la botez. Ei nu sc
pot mantui, decat dadi se cununa Ja biseridi, racand
un canon de ca!iva ani oprire de la Sfintele Taine
(Dupa Pravila biserieeaseii de Arhim. Nicodim
Sachelarie).
Sinodul I Ecumenic, in canonul 3, Sinodul VI
Ecumenic, in canonul 5, opresc cu pe
clericii de orice grad sa aiba vreo femeie ingrijitoare la
casele lor, "afara de mama, sora sau sau pe alte
persoane care nu pot fi banuite de legatura de
concubinaj ... Iar daca eineva ar calca pe cele hotadite
de noi, sa se cateriseasciL Aceasta sa respecte cei
casatori!i, avi:md grija de curatenia lor morala".
Vezi, decl, ee grija au avut Sfintii Parinti sa
pastreze viata moraJa in Biserica lui Hristos cu cata
Uirie au luptat Impotriva smintelii a cumplitului
plicat al desfranarii?
9. Cum se cuvine sa se aleaga la botez la
cununie ce datorii au fata de finii lor'?
trebuie sa se aleaga dintre cei mai buni
mai indiferent de starea lor sociala,
pentru ca sunt povatuitori ai finilor
lor au mai multe indatoriri decat parintii cei
trehuie sa fie oameni cumpatati, morali, blanzi,
de model in soeietate. Sa cunoasca bine credinla
I
16 17
NE VORBESTE
ortodoxa, Crezul, Sranta Scriptura, Catehismul Ortodox
sa mearga regulat la biserica.
De aceea nu pot fi la botez la cununie
de alta religie (catolici, protestanti, sectanli
etc), cei ce traiesc 111 concubinaj (necununali) 'in
desfrfmare, cei ce nu vor sa aiba $i sa creasca eopii, cei
betivi, divoryati cu nume rau in soeietate.
trebuie sa fie ale$i cu mu Ita grija numai cu voia
preotului paroh, 'in [ala caruia sa se oblige ca vor purta
grija sa invete pe finii lor frica lui Dumnezeu, sa-i
supravegheze, sa-i cherne la biserica, la spovedanie, la
faptelor bune, sa-i cerceteze regulat la case Ie
lor, sa-i mustre la nevoie, sa Ie dea carti de
citit, pentru di au mare raspundere, fiind garanlii
finilor lor 'inaintea lui Dumnezeu a oamenilor.
Na$ul se leaga cu finul $i cu parintii lui "printr-o
mdenie spirituala, care cste mai mare dedH eea dupa
tmp, deoarece el se parinte duhovnieesc"
dupa Canonul 53 al Sinodului VI Ecumenic. "Parinlii
trupe$ti, spune Dionisie Areopagitul, incredinleaza
copilul unui botezat care este un bun educator
in cele 'incat copilul va ramane pentru
toata viala sub povatuirea lui, ea la un tata duhovnicesc
garant al vietii lui dupa Dumnezeu ... ". trebuie
sa Ioeuiasca cat mai aproape de finul sau pentm a-I
supraveghea ajuta la invalatura poruneilor lui
Dumnezeu.
lata, pe seurt, cum se aleg de la botez, de la
cununie calugarie. Ei trebuie sa fie cei mai buni
dintre cei mai buni, ca cei ce trebuie sa dea
socoteala in fata lui Dumnezeu pentru fiii lor
Putem spune ca multi na$i credincio$i I$i
pARINTELE CLEOPA
mfmtuiesc sufletele prin finii lor, dad ii cresc in frica
Domnului; dar mai multi se osandesc pentm lenevirea
$i nepasarea fala de fiii lor suflete$ti. La randul lor $i
finii au datoria sa asculte pe garantii
sa-i consulte in toate, primeasca sfaturile
cele bune, sa se roage zilnic pentru lor, pentm
preolii care i-au botezat, cununat sau calugarit, sa Ie
urmeze modelul duhovnicesc In toata viala.
de calugarie se aleg de starel, dintre cei mai
buni calugari sau duhovnici ai manastirii. Calugarii
trebuie sa aiba numai dintre ciHugari, iar mirenii
numai dintre mireni. "Nu se cuvine, nici nu este lucm
einstit, nie! primit, ea un calugar sau ealugarita sa
primeasca copii dupa Srantu\ Botez (adica sa fie
la botez), sau sa tina cununii la nunta. Tar de va
indrazni sa faca acest lucru lara de cale, de ru$ine
de lege, sa se canoniseasca cum ii va parea
arhiereului.
Tar de va face aceasta a doua oara, sa se izgoneasca
din Biserica lui Hristos, ca un ealcator al dumneze
pravile" (Pravila lui Matei Basarab, cap. 135).
10. in ce conditii Biserica Ortodoxa aproba
divorful?
Dupa data noua de Dumnezeu, casatoria
este indisolubiIa, adica una pe toata viala: Ceea ce
Dumnezeu a unit, omul sa nu desparta (Matei 19, 6).
Numai moartea desparte In chip firesc pe cei doi sOli.
sunt cateva exceptii ingaduite de Biseriea,
care due la despartirea soti1or intre ei prin divort. lar
divortul este desfacerea casatoriei pe care 0 provoaea
solii Intre ei pentn! care Biserica nu Ie poate da nici 0
NE VORBESTE
18
binecuvantare sau hotm-are juridica ofieiala. De aceca,
niei nu se prevede vreo slujba biserieeasdi de divort
Adevarata legalitate a nuntii consta numai in casatoria
Int3ia. Desfacerca ei legala 0 face numai moartca
dintrc soti, sau pc plan mal inalt, moartca ambilor sot
i
,
caci dupa moarte sun! ea ingerii. nedisiitori!i (Matci
22,30).
to ate acestea, conducerea bisericeasca, tinand
seama de scopul moral al casatoriei, inca din vremca
Apostolilor a dat ingaduinta vaduvei ramasa prin deces
de a se recasatori. Deci ca 0 iconomisire dintre cele
doua alternative: a vaduviei prea superioare, in deplina
sUipfmire de sine (Luea 2, 36-37) a desfraului prea
pacatos, i s-a indicat calea de mijloc a casatoriei celci
de a doua" (I Cor. 7, 8-9; I Tim. 5, 3, 6, 14), cum spune
a;;a de clar Arhimandritul Nicodim Sachclarie, in
lucrarea sa monumentaJa Pravila Bisericeascli.
11. Care sunt cauzele canonice ale divortul
ui
?
Motivc1e canonice ale divortului sunt:
L a. Adulterul (preacurvia), adica violarea
credint
ei
conjugale de catre sot sau sotie. Acest motiv
de divort se bazeaza pe Sffinta Evanghelie, adidi pe
dreptul divin (Matei 19,
b. Pe langa adulter, sotul poate sa divortez
e
i se pun curse care pericliteaza viata, indreptatc
contra existentei casatoriei, de catre un sot Impotriva
celuilalt, cum ar fi refuzul sotului sau sOfiei de a
copii. In acest eaz partea nevinovat'5. are dreptul
sa solicite divortu1;
c. Iara;;i, sotul poate divorfa cand sotia se
face vinovata de avort intentionat prin aceasta
lmpiedica seopul casatoriei.
19 PARINTELE CLEOPA
d. Cand femeia sau barbatul participa fara voia
ecluilalt la ospete ;;i petreceri necuviineioase.
e. Pentru so tie exista motiv de a cere divort
cand barbatul sau 0 acuza public pc nedrept de adulter,
cfmd sotul ei in public sau In ascuns, in casa
sau in alta parte cu 0 alta femeie.
II. Al do ilea motiv principal de divort, dupa
adulter, este ciiderea unui sot din dreapta credinta
apostazie, nccredinta, secta etc (I Cor. 7, 15).
Cand unul din soti sau amandoi intra in
monahism, "ea 0 moarie supcrioara, [at a de
111 slujba pacatului" (Sinodul VI Ecumenic,
canonul 12, 48). Insa "eel ce-;;i lasa (prin divort
Ileingaduit) sotia sa legitima ia pe alta, trcbuie sa fie
canonisit ca un preaeurvar, dupa porunca Domnului
(Matei 19, 9), adica sa fie oprit pana la 15 ani de
Sfftnta ImparHi;;anie", dupa Stantul Vasile cel Marc.
12. Cand se considera incheiat divortul
canonic'! Adica in ce moment cei doi soti sunt liberi
sa se recasatoreasca, din punct de vedere canonic'!
Divortul canonic sc considcra Incheiat cand
au urmat motivele de divort aratate mai sus (adica:
adulterul, lepadarea de credinta, intrarca In monahism
etc). Trebuie, insa, pc Ifmga motivele eanonice aratate
mai sus, sa se tina seama ;;i de motiveic de divort
hotarate de legislatia civila.
13. Care sunt efectelc divortului canonic?
Efecte1c de drept ale divortului canonic se refera
pc de 0 parte ta sotii divortati, iar pe de alta parte Ia
copiii nascuti din easatorie.
20
NE VORBEfjTE
Divort
ul
canonic desface in orice privinta
legatura conjugala pune pe soti in acel raport in
care se gaseau inainte de casatorie (dupa Dreptul
bisericesc oriental de episcopul Nicodim cap.
2(2).
14. Ce ne invata 8fintii Parinti despre
de copii'?
Smnta dumnczeiasca Seriptura, precum Sfint
ii
Parin!i, arata ea copiii sunt un dar al lui Dumnezeu
(Fae. 20,1 18; 25, 21; 29, ,30,6,17, 5; 48,
8-9; Luca 1, 7). Iar de copii este 0
binecuvl'mtare randuiala dumnezeiasca data de
Dumnezeu omului inca din rai, prin porunca:
:-;i va inmul{i{t :-;i umpleti pamantul ... (Fac. 1, 28). Prin
de copii se neamul omenesc se
mcn!ine viata pc pam ant.
A;;adar, de copii este cea mai marc datorie
a celor doi soti care se unesc prin casatorie.
de copii formeaza cea mai mare bucurie adevara
ta temelie a familiei; ea consolideaza
casnicia estc izvor de sa.natatc. Fara implinirea
acestei datorii, Taina Nuntii se desfiinteaza. Pentru
aeeca Dumnczeu binecuvinteaza pe primul om, Adam,
ii face fcmeie pe Eva, ca sa nasca copii.
Dupa izgonirea lui Adam din rai, na:;;terca dc copii
devine, pc langa binecuvantare, canon dc ispa:;;irc a
pacatelor parintilor. de copii ajuta mult la
mantuirea parinlilor, cum spune Stantul Pavel, ca
fcmcia se va mantui prin na,ytere de fit (I Tim. 15).
In V cchiul Testament, eei ee nu aveau copii erau
socotit
i
lcpadati de la fata lui Dumnezeu. De aceea se
21
rugau ziua noaptea sa Ie daruiasca Domnul copii. La
gIasuiesc toti Sfinlii Parinli. Ei sc rugau pentru
cei ce nu aveau copii sau nu puteau na:;;te, ca sa Ie dea
Dumnezeu copii buni iar pe cei bolnavi Ii
vindecau cu rugaciunile lor. Pe cei ce nu voiau sa aiba
copii ii sratuiau, cum spune Stantul Pavel, ca mai bine
sa nu se casatoreasca sau sa traiasca III lnfrilnarc
(curalic), cu Invoirea ambilor soli, dedH ucida
Pj{RINTELE CLEOPA
COplll.
Mantuitorul aseamana pc cci ce se casatoresc
numai pentru pacat, sau de ochii lumii, sau pentru
avere, cu smochinul blestemat care nu voia sa aduea
nici 0 roada pc pamant. Pentru di na;;terea de copii nu
cste numai 0 datorie sociaJa, fireasea, ei este mai Intai
o porunea dumnezeiasea, care contribuie foartc mult la
mfmtuirea parintilor. 80tii care nu vor sa nasdi copii,
care ii avorteaza sau practica pacatul pazei, sunt
pedepsiti de Dumnezeu cu boli de tot feluJ, eu
necazuri in via!a, eu grea mustrarc de iar
dincolo eu osanda
15. Ce trebuie sa fadi sotii ca sa aiba copii buni
!1i
Parintii, daca doresc sa aiba eopii buni, intclcpfi
trcbuie ca ei sa fie mai intai buni, eredincio:;;i,
ascultatori de Biserica plini de frica lui Dumnezcu.
Caci eopiii sunt de fapt "c6pii" ale parinli\or lor. Cc
vad ce aud in casa de la parinti, aceea fac. Edueatia
eopiilor 'incepe chiar din ziua nuntii parintilor, adica
din clipa zamisl
Pcntru a avea copii in!elcpti parintii
trebuic sa sc roage mult, sa mearga regulat la biseriea,
sa posteasca sfintele posturi, sa sc spovedcasca adesea,
22
NE VORBESTE
randuite, sa fadl. milostenie, sa
bEmzi, smenp plini de dumnezeiasca dragoste
pentru tot
i
. Sotii sunt datori se infrfll1cze In sarbatori
'in posturi sa nu faea niei un fel de
diavo)esc spre a nu avea copii. Cel mai greu pacat al
celor casatoriti este avortul, adidi uciderea de copii.
Copiii zamislili 'in zilele de sarbatori, in posturi, in
stare de belie sau dupa avorturi, de obicei se nasc
bolnavi, sunt debili ;;i uneori chiar infirmi. La fel cei
ee practica paza, nu se pot doi ani cu Sfintele
Taine uneori se Imbolnavcsc de nervi, ca 0 pedeapsa
a Dreptului Judecator.
sunt datori sa se ocupe mai
Dupa na;;lere,
decal oricc de cducarea ;;i buna a
copiilor. Mai inti!i sa caule copiilor lor.
Apoi duca regulat copiii la biscrica, sa-i
Impartil;;easca cu Sfintcle Taine in fiecare luna, sa-i
invele de mici rugaciuni lucruri bune, sa nu-i
sminteasdi Cll cuvintele ;;i faptele lor, caci sminteala pe
care 0 fac parinlii copiilor lor este un pacat greu in fala
lui Dumnezell, Cll urmari cumplite in viala copiilor.
Cei mai multi copii ajung rai in viala datorita pacatelor
pc care Ie-au deprins In copilarie de la parin!ii lor.
De asemenca, copiii trebuie fie invatati, alat de
parinli na;;i, cat mai ales de prcotul satului, frica de
Dumnezeu, dreapta credinta, omenia, mila, smercnia,
ascultarea ;;i Sfintei Scripturi. Trebuie sa
deprin;;i de mici cu postul, cu rugaciunea regulata, ell
spovedania, cu mila fala de cei lipsi!i respeetu\ fala
de toli oamenii. Rugaciunea, citirea dirtilor bune,
ascultarea respeclul fala de parinti, frica de
Dumnezeu ;;i exemplul personal dat de tata de mama
PARINTELE CLEOPA 23
sLlnt cele mai sigure cal mijloace educare
cre;;tineasca a copiilor.
16. Care suot priocipalele datorii ale parintilor
rata de copii, dupa smota Scriptura?
Prima datorie a parinlilor fala de copii este aceea
de a-I iubi (Tit 2, 4). Copiii trebuie sa fie nascuti
dragoste din dorinla ambilor soli, iar nu din placere,
pacat sau din intamplare. A doua datorie a
parintilor fata de copii este de a-i lnvata legea
dumnezeiasdi (Deui. 4, 10; 6, 7; 20, 25; Ps. 77, 5-7;
Provo 22, 6; Ef. 6, 4
Parintii au datoria de a-i invata pe copii dreapta
credin!a :;;1 frica de Dumnezcu (Fac. 18, 19; Ps. 33, 11;
Provo 1,7). Au datoria de a Ie povesti eopiilor lucrurile
cde minunale ale lui Dumnezeu din sfintele carti (Ie;;.
\ 14-15; Isus Navi 4, 6; Ps. 43, I).
Parintii mai au datoria de a-I Illvata pe copii
ascultarea ;;i supunerea (Prov. 4, 3-4; I Tim. 3, 4); au
datoria de a-I binecuvanta (Fac. 48, 15-16; Evrei 11, 20)
de a compatimi pe copiii lor CPs. 102, 11-13); de a-I
Illdemna ;;i mfmgaia (T Tes. 2, 11); de a-I conduce
(I Tim. 3,4, 12); de a-I mustra pe copii (I Regi 2,23-24);
de a-I indrepta ;;i pedepsi la nevoie (Prov.13, 22; Matei
7,9-21; LLlca 11,11-13; II Cor. 12, 14; I Tim. 5, 8).
Parintii au datoria de a se ruga pentru copiii
pentru 'in!elepciunca, pentru cre;;terea lor duhovniceas
cli pentru mantuirea lor (Fac. 17, 18; IV Regi 29, 19).
Au datoria sa-i ajute in vreme de ispite (lov 1, 5) In
caz de boala (II Regi 12, 16); sa fie pilda buna fiilor
Regi 14, 13; 15, 3) sa-i invete pe copii din
tinerete toate faptele bune dragostea cre;;tina dupa
NE VORBESTE
24
Sianta Evanghelie (Prov. 22, 6). Apoi sa-i 'incredinleze
unor duhovnici buni.
17. Care sunt datoriile copiilor fat
a
de parintii
lor, dupa invatatura Sfintei Scripturi?
Principalele datorii ale copiilor sunt: Sa pazeasca
legea lui Dumnezeu (Deut. 30, 2; Provo 28, 7); sa se
teama de Dumnezeu (Deut. 31, 12-13; Ps. 33, 11); sa
se teama de parinli sa-i cinsteasca (Ie!? 20, 12; Lev.
19,3; Deut. 5,16; Matei 15,4; 19, 19; Marcu 7,10;
10, 19; Luca 18, 20; Ef. 6, 2 etc); sa se supuna
parin!ilor (Prov. 6,20-21; 7, 1-3; Ef. 6, 1; CoL 3,20);
sa asculte invatatura parinlilor (Prov. 1, 8; 3, 4; 4, 1;
20,21; 5, 1-2; 6, 20-21 etc); sa ingrijeasca pe parint
ii
lor (Fac. 45,9-12; 47, 11-13; I Regi 22, 3-4; I Tim. 5,4
etc); sa cinsteasca pe batdini (Lev. 19,32; Provo 23, 22;
I Petru 5, 5). Copiii ascultiitori veselesc inima
piirin{ilor (Prov. 10, 1-15,20; 23, 15,24-25; 27, 11
etc); copiii ascultatori vor fi binecuvantat
i
(Ie!? 20, 12;
Deut. 5, 16; Ier. 35, 18-19; Prov. 3, 1-4; Ef. 6, 1-2 etc).
Copiii dii, dimpotriva, nu asculta de parin!ii lor
(Rom. 1, 30, 2; II Tim. 3, 2); dispretuiesc pe parin!ii
lor (Prov. 15, 5, 20; Iez. 2, 27); Injura pe parintii lor
(Prov. 30, 11); sunt pedepsiti de Dumnezeu pentro
parin!ii lor (Prov. 19, 13); pricinuiesc intristare
parintilor lor (Prov. 10, 1; 17, 21-25); prada pe tata,
alunga pe mama (Prov. 19, 26); nu cinstesc pe batrani
(Isaia 3, 5). Sianta Scriptura vorbe!?te de amenint
ari
,
anateme !?i pedepse date de Dumnezeu copiilor care l!?i
dispretuiesc parinlii lor (Deut. 27, 16; Iez. 22, 7, 15).
pedepse vin !?i asupra copiilor care nu se
supun parintilor (Deut. 21, 18-21); asupra copiilor care
rad de parin!ii lor (Prov. 30, 17); asupra copiilor care
25 PARINTELE CLEOPA
b lestema pe pannli (Ie!?ire 21, 17; Lev. 20, 9; Prov. 20, 20;
Matei 15, 4; Marcu 7, 10); asupra copiilor care bat pe
parintii lor (Ie!?ire 21, 15); asupra copiilor care rad !?i
dispretuiesc pc batrani (IV Regi 2, 23-24) !?i asupra
copiilor betivi iubitori de placeri (Deut. 21,20-21).
Despre to ate acestea se vorbe!?te pe larg In Pravila
Bisericeascii a Arhimandritului Nicodim Sachelarie,
deja citata.
18. Ce ne Invala Sfintii Parinti despre sufiet?
Care este originea sufietului cand se cu
trupul?
lata ce ne invala Biserica Ortodoxa: "Plantele
animalele au un duh de viata biologic a, necesar vietii
lor fire!?ti, care nu trebuintele corpului lor,
fiind una cu el, caci la creatie Domnul numai a zis
s-au fii:cut cum sunt ele asHizi. Omul insa a fost
creat cu 0 pregatire speciala (Fac. 1, 26-30)
i s-a creat special un suflet viu (Fac. 2, 7), adidi
nemuritor, avand speciale, dupli chipul lui
Dumnczeu, nu dupa iniliti!?are, ci dupa nemurire, ca cel
ce avea sa se perfectioneze prin exercitiul vie!ii morale
libere, conlucrand Intru asemiinarea cu Dumnezeu,
prin respectarea legilor Domnului, intru stapanirea de
sine conducerea ilipturii supuse lui, ca un
reprezentant al lui Dumnezeu fata de cde
ca un delegat al lumii materiale fata de Facatorul, prin
via!a sa pamanteasdi trupeasca, 'in care sintetizeaza
cele materiale ale pamantului. Deci el era este un
microcosmos, adica 0 lume mica (Dupa Dogmatica
Siantului loan Damaschin).
I
26
NE VORBESTE
ExisHi trei teorii despre suflet:
a. A preexistentianismului, condamnat de
Biseridi.
b. A traducianismului animal, adica teoria
care se arata ea sufletul se transmite il1 cJipa
zamislirii de la parinti la l'ii, ca la animaJe, dupa
regulile puse odata de Creator. Nici aceasta teorie nu
este aprobata de Biserica.
c. A creationismului, pc care 0 invat
a
Biserica. Adidi sufletul liecarui om este creat de
Dumnezeu in cEpa zamislirii. Altc explieatii de
amanunt nu s-au dat. Se pare ea aecasta illvat
atura
, In
care sa intre aspeete1e vietii de ercditate tmpeasea
sufleteasca, ar putea fi expusa astfe1: Sufletul fiedirui
om este creat de Dumnezeu, nu din nimieul absolut, ea
sufletul lui Adam, ci din realitatea parintilor nascatori,
asemenea eu Adam. sc expJica mai
patcrnitatca dumnezeiasdi a proprietatii ci crea!ionale,
prccum a colaborarii
binecuvantati In viata
Bisericeascii de
aceasta
care (ca
, spune SffintuJ Maxim
lIT, scolii intrebarea 58).
"Trupul este al suflctului, iar nu sufletul aJ
; dici eel mal mie este al ceJui mai mare, iar nu
eel mai marc al celui mai mie. Deci, fiindca pentru
dintai a disarit in tmp 1egea pacatuJui, care
este placerea simturilor, iar pentru aceasta s-a hotarat
moartea trupului prin osteneli dureri, rfmduita spre
desfiint
area
legii pacatului; eel ce ca moartea s-a
P/{RINTELE CLEOPA 27
ivit din pricina paeatului spre desfiintarea acestuia, se
bueura pururea in sufletul sau, dnd vede cum este
desfiintata legea p:katului din trupuJ sau, prin fe1urite
osteneli dureri, ea sa primeasca fericita viata viitoare
in duh; caci ca nu poate ajunge Ja aeeea, daca nu
este golita mai Inainte din trup, ca dintr-lln vas, Inea
aceasta viata, legea pacatuilli, sustinuta prin afcctiunea
voinlei fala de eJ" (Filocalia, vol. Ill,
Biserica invapi ca
suflet (dihotomism), iar nu
(trihotomism), cum s-ar crede
I Cor. 15, 45; Evrei 4. 1 sa trupeasdi.
spune Sachc1aric in Pravda
are, ca animalul, trup duh de
sunet scnzitiv, dar acestea nu sunt
materiala idcntificata cu trupul ome
nese. In easa trupului omenesc sufletul, care
este 0 a doua entitatc de sine statatoare (Matei 10, 28;
1 4-6; Marcu 14,34).
Armonia dintre suflet DlImnczeu 0 garanteazii
armonia Intre trup \,i sunet pe temeilll aeestei
armonii, se armonia dintrc om animale,
plante intreaga natura. In eondiliile de azi ale
pacatului, proportia de arrnonic fiind iaramilata, ea se
realizeazii partial pe 'intreaga scarii a existentei, de la
Ilcsimtitoarea piatra pana la varful sdirii lui Iacov
Dumnczeu" (Fae. 28, 10-22; Rom. 3, 20-24; Rom. 5,
12-21).
19. in ce consta chipul asemanarea lui
Dumnezeu din om in ce parte anume sunt

28
NE VORBESTE
Sufletul este ehipul lui Dumnezeu in om, intmeat
are 'intreiHi putere, dar 0 singura fire. Puterile sufletului
omenese sunt aeestea trei: simtirea, ratiunea voint
a
.
Cu simt
irea
, omul se aseamana lui Dumnezeu-Tatal; eu
ratiunea se aseamana Fiului; iar eu vointa se aseamana
Duhului Slant. $i preeum in Sf'anta Treime, macar ca
trei sunt felele, insa nu sunt trei, ci un singur
Dumnezeu, sufletul omenesc, macar ca trei sunt
puterile lui 'insa nu sunt trei suflete, ei un
suflet.
Deosebirea 'intre chipul asemanarea lui
Dumnezeu din sufletul omenesc, dupa Sfint
ii
Vasile
cel Mare (llexaimeron, Cuvantul 10), loan Gura de
Aur, Fericitul Ieronim altii consUi inaceea, ca chipul
lui Dumnezeu sc de catre suflet 'in vremea
zamislirii sale, iar asemanarea lui Dumnezeu din suflet
se la Sf'antul Botez.
Deci, ehipul lui Dumnezeu este 'in ratiune, in
voint
a
simt
ire
, iar asemanarea lui Dumnezeu este
silint
a
omului spre prin luerarea faptelor
hune impreuna Iucrarea hamlui dumnezeiese. Despre
aeeasta iata ee spune Siantul Vasile eel Mare: "Sa
faeem om, zice Dumnezeu, dupa ehipul asemanarea
Noastra. Pc una, adica ehipul, prin zidirea lui
Dumnezeu 0 avem; iar pe alta, asemanarea, prin
bunavoirea no astra 0 'indreptam".
Iar Sffintul Dimitrie al Rostovului zice: "Mie mi-a
Hisat Dumnezeu ca sa fiu dupa asemanarea dumneze
iasea. Astfel, dupa chip sunt euvantator, iar dupa
asemanare sunt ... Deei sa ca ehipul lui
Dumnezeu este in sufletul omului neeredineios, iar
asemanarea numai 'in cel imbunaUitit. $i cand
29 PARINTELE CLEOPA
ar de moarte atunci numai de asemana
rea lui Dumnezeu se iar nu de chip. $i
macar in munca de s-ar osandi omul, chipul
Dumnezeu este Intr-insul in veci, iar asema
narea a fi nu poate" (Cuvant al Sfantului Dimitrie al
Rostovului, in Hronograf, ed. Manastirea Neamt, 1837).
20. De ce avortul este considerat ucidere este
combatut cu atata tarie de Stanta Biserica?
Prin avort se intelege ueiderea pmneilor in panteee
prin tot felul de mijioaec. Deoarece mtul are suflet viu,
ereat de Dumnezeu chiar in clipa zamislirii, pentm
aceea avortul este combatut de Biseriea de Sfintii
Parinti cu atata tarie; pentm ea se ueide viata, se pierde
sufletul atat al celui ucis, cat a eelui care
ueidcrea se calea porunea lui Dumnezeu, Care
ziee: vcl inmulfi(i (Fae. I, 28). Se ealea
porunea a V-a din Decalog, care ziee: Sa nu ucizi
20, 13).
Prin avort se ameninta viata de pe pamant, se ealca
porunca crealici data de Dumnezeu in rai, se atenteaza
la viata ec10r mai nevinovatc fiinlc care sunt
eopiii, se destrama familia, sc soeietatea
Intreaga se adue peste eei vinovali eumplite pedepse
dumnezeiqti, atat 'in viata, cat dupa moarte. Apoi,
sufletcle eopiilor avortati, nefiind hotezati, nu pot intra
In lui Dumnezeu, ci ziua eea infri
a Judeeatii, eand singuri vor aeuza pe parin!ii
care i-au ucis in fata Dreptului Judecator Iisus Hristos.
lata pentru cc avortul este crima, adica ueidere de
om trebuie combatut eu toata taria de Biserica de
pastorii eL
30
NE VORBEfjTE
21. Ce canon dlnduiesc Sfintii Parint
i
pentru
femeile care fac avort sau indeamna ajuta pe
altele sa faca acest cumplit pacat'!
Femeile eare avortcaza copiii, indifcrent prm ce
mijloaee, se numesc de copii, iar nu mame,
primcsc pedepsc grele Inca din viata aeeasta. lata ce
spun eanoanele Sfinlilor Parinti In legatura cu
paeatul uciderii de prunei: "Femeile eare paeatuiese
omoara ratui in pfmteee, fortfmdu-sc sa faca ueideri,
fie oprite, dupa hotararea data mai inainte, ca sa se
pana la din viata. Dar proeedand
eu iubire de oameni, dupa cum am aHat, hoW.rfim ca sa
fie opritc vreme de zece ani dupa treptcle canonisirilor
hotarate" (Ancira, 21).
"Femeile care dau buruieni otravitoare
pierziitoare, preeum cele ce primesc otravurile
omoratoare dc prunci, sa se sup una canonului de 20 de
ani al (Sin. VI Ecumenic, 91; Siantu!
Vasile eel Mare, 56). "Femcia eare bea icrburi ca
piarda rodul trupului nu nasdt coeoni, aceea sa
aiba pocanie cinei ani matanii dte trei sute pe zi. far
de va face barbatul mai rau este. Niei Biserica sa
nu-i primeascii prescura lui, nici prinosul lui, de nu se
va pocai" (Pravila Bisericeasdi, Govora, 20).
"Femeia de va zamisii va bea ceva ca sa se
lepede inceperea dintr-insa, se poeaiasca opt ani
matanii 367 zilnic; iar de i sc va intampla ei a muri sa
nu se 'ingroape 'in eimitir" (Ibidem, 115; fndreptarea
Legit eap. 364). "Femeia eare a pierdut pnmcul lara
voie, un an se (Siantul loan Postnicul,
can. 22). "Femeia eare a naseut pe eale nu a purtat
31 PARINTELE CLEOPA
grija de prune, sa fie supusa vinovatiei
(SIantul Vasile, 33).
22. Unde se afla sufletele copiilor avortati
care va fi soarta lor Ja judecata de apoi'!
Copiii care mor nebotezati, din motive indepen
de voin!a parintilor sau a preotilor, se pot
considera la botezul dorintei, ca dreptii
Vechiului Testament, sau prin analogie cu vindecarile
tacute de lisus Hristos la rugaciunile parintilor sau ale
prietenilor. Caci Dumnezeu nu pe cel
nevinovat, ci dimpotriva, caci EI a creat pe om spre
ferieirc. parintii copiilor sc vor spovedi Ii se
va randui canon potrivit cu grija sall cu ncpasarea lor.
Adica sa boteze sau sa crcasca un copil sarac, sa
vizitezc un loc sIant, sa faca mi!ostenic, sa faca
. sa tina post ctc. lata ce spune SIantul Chiril al
Icrusalimului in Cateheza a Ill-a, cap. 10:
"Daca cineva nu botezul, nu se mantu
afara numai de mucel1ici care primesc Imparatia
:;;i tara de apa (botez). Mantuitorul, cand a mantuit
prin Cruce dind I s-a 'impuns coasta, a slobo
sange apa, ea sa se boteze cu sfmgele Lui eei care
se boteaza In timpul persecutiilor. Mantuitorul nume:;;te
mucenieia botez, caci zice: PuteJi .'Iii befi paharul pe
care il beau Eu sa va botezaJi cu botezul cu care Mli
botez Eu?" (Marcu 10, 38). "Mucenicii tacut
marturisirea de crcdinta, facandu-se lumii,
ingcrilor oamenilor" (I Cor. 4, 14).
Sinodul VI Ecumenic, in canonul 83, spune: "Cei
morti nu pot fi botezali, dupa cum nu pot fi nici
imparta;;ili". Deci, copiii avortati, nascuti tara de
NE VORBESTE
32
vreme, pierduti ladi voie, sau care mor indata la
tara a primi botezul, nu pot fi botezati
nicideeum dupa moarte, pentru ea nu mai sunt vii. Nu
pot fi pomeni!i niei la biseriea, pentru ea nu sunt
bolezati nu au nume. Ei nu sunt membrii Biserieii lui
Hristos. Pentru eei de parinli eu voia lor, intreaga
raspundere ramane asupra parintilor.
In Pravila Bisericeascll a Arhimandritului
Nicodim Sachelarie, cap. 232, citim urmatoarele
despre lucru: "Pentm copiii avortat
i

mor ncbotezati nu se ana
Sranta Scriptura, nici la Sfintii Parint
i
), fiindca viala
oamcnilor, atat a cclor maturi, dU a copiilor
este 'in mana Facatomlui lor, Care nu poate
fi obligat sa descopcre toata iconomia provident
ei
Sale
muritorilor, dornici sa cunoasca ceea ce nu Ie este de
folos. Chemarca glasului Sau rasuna mereu in lume
cei ce aud, au datoria sa raspunda, numai in masura de
ci lnteleasa pentru ei data. De buna seama ca
Dumnezeu nu pe cei ce nu-i cunosc legile,
mai ales pe copiii care mor nebotezat
i
. Ba, dimpotriva,
El a ereat pe om spre ferieire deci, copiii care n-au
putut folosi libera lor voinla putere, in virtutea
scopului pentru care omul a fost creat, EI ii fericqte
pentm existenta lor, cum ei II lauda pentm
existenta nevinovata frumoasa crealiune
naturala. Astfel, ci sunt randuiti la fericirea naturala a
existent
ei
, dar nu la cea a raspUitirii dupa mcrite,
'inlrucat nu au faptc virtuoase.
Fcricirea naturala 0 da Dumnezeu direct necesar,
lara a mai fi ncvoic de efortul omului, niei nu mai este
nevoie a se vorbi de ea Intre oameni, ei, revelalia ne
33 PARINTELE CLEOPA
arata numai pe acea ferieire la care omul contribuie"
(II Cor. 12,4; Apoe. 21, 22).
Pravila lui Matci Basarab, in capitolul 153, spune
despre copiii nebotezati: "lar cali coconi ai
mor nebotczali, ai pagani lor, aceia nu merg
nici in imparalia eerurilor, nici in munca, ci numai la
un loc luminos". "Iar cand sc boteaza, se deschid
cemrile pe care Ie inchisese Adam pentru neascultare
au fost tot inchise, pana cand a venit Domnul nostru
fisus Hristos a dat daml Srantului Botez in lume"
(Ibidem, 154).
23. Cum se po ate combate acest cumplit pacat
al uciderii de fii, care bantuie astazi in toata lumea'?
Cred ca aceasta datorie, de a invata pe oameni sa
ucida copiii, este mai muh a preolilor a
pastorilor de suflete. trebuie sa arate
Cll dovezi din Sf'anta Scriptura, din invalaturile
Parin!i din Canoane, cat de
este pacatul uciderii cat de mare pedeapsa
de la Dumnezeu.
Adam Eva, dupa ce au fost
pamantesc pentm pacatul neascultarii de Dumnczcu,
s-au insolit nascand Eva primul copil, anume Cain, a
zis lui Adam: Am dobandit om prin ajutorul lui
Dumnezeu (Fac. 4, 1). Deci, de prunci, de
orice gen, se face prin ajutorul lui Dumnezeu, fie ca
este bun fie ca este pagan, ficcarc nou-nascut
are 'in sine, afara de trupul pamantesc, scanteia
dumnezeirii, adica sufletul nemuritor. Caci spune
S:fa.nta Scriptura: Domnul Dumnezeu a flicut om din
!tirana ptimantului Ji a suflat in ja!a lui suflare de
34
35
"---"''>"'''''''''''''>I",,,,,,;,v.f . t'iil ,,"t "'"'Wo; rrgt'tfhMr
NE VORBESTE
via{a s-a facut omul suflet viu (Fac. 2, 7). Suflet viu,
adidi ncmuritor.
Astfel, la zamislirea fiedirui prune in pfmtecele
maieii sale, Dumnezeu pune inea de la ineeput suflet
nemuritor In fieeare om, De aeeea proorocul David,
insuflat de Duhul SIant, ziee: Ca Tu ai zidit rarunchii
mei, sprtjinitu-m-ai din pantecele maicii mele...
Minunale-s lucrurile Tale, Doamne sujletul meu Ie
foarte... (Ps. 138, \3-16). Sufletul pruncului
se In panteccle maicii sale numai prin
luerarea Domnului chiar zilele lui Ii sunt socotite
de Dumnezeu cat sa traiasdi pc pami'mt, .neii inainte de
a se zamisli.
Deci, sa intelcaga femeile care ucid copiii, ca
sunt ale zidirii lui Dumnezeu vinovate de
gheena focului. Caci dad numai a uri pe cineva se
soeotqte ueidere de oameni, dupa cuvantul lui Hristos,
Care ziee: eel ce urel,}'te pe fratele SelU, de
oameni este (I loan 3, 15) orice de oameni
flU are via/a ve.ynicel oare ce urgie a lui Dumnezeu
va ajunge pe aeea mama ucide propriul sau
eopil, ehiar de ar fi el zamislit, prin puterea lui
Dumnezeu, numai de 0
Deci, sa orice femcic care ueis copiii, ori
in ce chip, ca nu va scapa de pedcapsa lui Dumnezeu.
Sa nu spuna ca era zamislit numai de 0 zi sau de un
ceas, ca Dumnezeu nu cautil la timp, ci la intent
ia
gandului. Dad cineva ar scm{ma in larina sa grau,
porumb sau altceva altul, vcnind, ar distruge
semanatura sa, apoi nu I-ar da in judecata nu i-ar
cere despagubire? Dar Dumnezeu va lasa nepedepsiti
pe eei ce distrug samanta tarina unde se zamislesc
PARINTELE CLEOPA
prunci? aduca aminte fcmeile de copii, de
Cain, care a facut 0 singura uciderc s-a pcdepsit inca
din viata cu feluri de pedepse. Intai a fost
blestemat de Dumnezeu sa traiasca pe pamant. A doua
pedeapsa, sa lucreze pamfmtul. A treia, ca nu-i dadea
lui pamantul taria roadele sale. A patra pedeapsa i-a
fi)st suspinarea. A cineea, tremurarea. A sa fie el
departat de la fata lui Dumnezeu. A pcdeapsa a
lui Cain, era semnul ce i I-a pus Dumnezeu ca sa
ucida nimeni din cei ee it vor afla pc el (Fac. 4,9-14).
Deci, cum vor scapa de pedepsele vremelnice
aceta mame care ucid copiii lor? Care
fiarele pamantului ucis candva puii lor? Si cum se
va arata inaintea lui Dumnezeu femeia de
pnmci, fiind mai rca decat toate fiarele pamantului?
pedepse vor primi acei soli care se pazesc
diferite mijloace de a nu copii, deoarecc
. lor este de a omori pnmcii de a
zamislirea zidirii lui Dumnczcu.
24. Sfanta Biserica ar putea accepta
reglementare a din motive socia Ie ca:
foamete, boli, lipsa etc. '!
Biscrica lui Hristos nu poate niciodata aproha
lIciderea de prunci (avortul, paz a etc.) pentru nici un
motiv. Mantuitorul ne-a spus di sufletul omului estc
scump dedit orice pe lume (Matei 16, 26;
8, 36-37). Apoi, cum sa aprobe Biserica in vrcun fel
pierzarea sufletelor Cine ar putea
raseumpara atatea suflcte care se pierd prin ucidere,
neluminate prin SIantul Botez, singuml
care poatc ierta pacatul cele personale?
0
36
NE VORBE$TE
Cum ar putea aproba vreo Biserica cre$tina sa se
omoare sufletele copiilor, mai ales ncavand SIantul
Botez? Caci $tim ca tot omul este zamislit in paeate
numai prin Botez sc cu Hristos $i devine fiu al
Bisericii (Ps. 50, 5; 57, 3; lov 15, 14; 25, 4; Isaia 4, 8;
loan 3, 6) Oeci, cinc va avea indrazneala din cei cc
con due Biserica lui Hristos, sa aprobc oarecare pogorii
femeilor pentru uciderea pruncilor? Cine
ar ingadui aceasta taradclege, aprobe uciderea
pruncilor, fiind sub pacatul stramo:;;esc $i tara lumina
Stantului Botcz?
Eu cred ca aceasta raradelege nu va aproba-o
Biserica lui Hristos niciodata, aminte de
cuvintele Oomnului Care zice: Ce va da omul
sehimb pentru sufletul sau? (Matci 16,26).
Dumnezeu cste Tatal sufletelor noastre (Num. 27, 16;
Evrei 12, 9; Matci 6, 9). Apoi, cine va 'indrazni sa dca
voie a se picrde un suflet care este creat de Tatal nostru
eel din ceruri? El a creat sufletul nostru I-a Inzestrat
cu nemurire. Oed cum ar fi posibil sa aprobe Biserica
. Dumnezeu sa se omoare sufletelc ce1e Inzestratc cu
nemurire de Creatorul lor, neavand dumnezeiescul
Botez, carc este semnul curatirii pacatelor al
prin apa Duh? (loan 3, 3-5; Rom. 6, 3; Ef.
5, 26; Tit 3, 5).
Sau carc din fcte1c va indrazni sa aprobe
In vreun fcl uciderea pruncilor din motive sociale?
Oare nu ne spune noua Mantuitorul: Nu va ingrUifi
pentru viala voastra ee veri manca, nfei pentru trupul
voslru eu ee va veli 'imbraca. Au nu este via/a mai
mare decal hrana :ji trupul decal imbraeamintea?
Privi(i la pasarile eerului, ea nu seamana, niei nu
pARINTELE CLEOPA 37
secera, nlei nu aduna in hambare # Tata! vostru eel
cerese Ie hrane:jte pe ele. Oare nu suntefi vol mai de
pre! deeal ele? $f eine din voi, grUindu-se. poate sa
adauge staturii sale un cot?
Lua!i seama la crinU eampulut CUf1'l erese; nu se
oslenese, nici nu tore; va spun voua ca niei Solomon
il/ toata marirea lui nu s-a imbriicat ca unul din
{lce.$tia. far daeii pe tarba eampului, care astazi este :ji
maine se arunea 'in euptor. Dumnezeu a imbraea,
oare nu eu mult mai mult pe voi, pu{in
Oeci nu purta!i gr{jii, zieand: ce vom manca, ce vom
hea sau eu ee ne vom imbraca? ea toate aeestea
pligiinii Ie eautli (Matei 6, 25-31).
daca de boli se tern femeile carc nasc, spre a
nu sc Imbolnavi, atunci sa duca viata dc 1'nfrfmare, de
curatie $i de post; caci, dupa marturia Stantului Vasile
eel Mare, cele mai multe boli Yin asupra omului din
cauza neinfrfmarii a nccumpatarii de la cele
vatamatoarc.
Auzi ce zicc cJ: "Nu prieinui trupului boala
sUihiciune, di nu-mi spui mie prieinile, ci Celui ce Ie
Spune-mi, a posti nu poli? Dar a te satura In toata
viata a-ti starama trupul eu greutatca bucatelor,
poli? Au nu ca postul este maica sanatatiiT'
(llexaimeron, Cuvantul I). Si adauga Stantul
Vasile: "N-a fost In rai yin, nici junghiere de
dobitoace". Dupa po top insa a zis Dumnezeu omului:
Miinea{i toate ea pe ni:jte verde!uri de iarbii (Fac.
'9, 3).
Apoi, aratand vcehimca postului, zice Stantul
Vasile: "Vino, prin istorie cearca
inceputul postului, ca este de 0 varsta cu omenirea.
38
NE VORBESTE
lucrul care intrece cu vechimea este vrednie de cinstit.
dar, omule, de earuntelile postului, ca
postul 'in rai s-a legiuit. Cea dintai porundi pe care a
1uat-o Adam a fost aceea, ea din pomul
hinelui ruului su nu rnimcati" (Fae. 17).
zice: "Fiindca nu am postit, am cazut din rai. Sa postim
ca la el sa ne intoarcem". Si "Carora Ie-au
oascle in pustie? Au nu aeclora ce cautau
mfmcare de came?" Si in aIt loc ziec: "Bueatcle celc
grase bueatele ccle multe, neputfmd a Ie mistui
stomacul, multe boli au adus in lume; iar postului :;;i
infrfmarii pururea Ii urmeaz[l sanatatea". Si
"Evreii, pana cand se Indestulau cu mana :;;i cu apa eea
din piatra, pc egipteni Ii biruiau, prin mare ealatoreau :;;i
I1U erau In semintiile lor bo1navi 16, 3; Ps. 104, 36).
dupa ee adus aminte de diJdarile eele eu
earn uri s-au intors eu poftele la Egipt, au eazut
pamantul fiigaduintei" (llexaimeron, Cuvantul 1,
Despre Post).
Am adus aiei puline marturii pentru eel ce
prieinuiese motive de boli pentru aeeasta Ii se pare
di ar avea dreptul sa Ingiiduiasea euiva sa piarda :;;i sa
O\11oare prunei i, punfmd prieina boala. Boala, insa, 0
Dumnezeu ea 0 pedeapsa pentru pacate
11,33; Lev. 26,16; Deut. 28,15; 59; 11 Regi 7, 1
10v 33,19-23; Ps. 105, 17-18; I Cor. 11,30 etc).
Deei dad vreo femeie este bolnava, nu la ueidere
de prunei gaseasdi seapare de pedeapsa lui
Dumnezeu. Ci, sa se roage lui Dumnezeu eu umilint
a
,
eu post :;;i eu durere in inima, caei la EI este puterea
indurarea de vindecare a ee10r bolnavi. Rugaeiunea,
PltRINTELE CLEOPA 39
postul :;;i infranarea intru eunWe a eelor easatoriti
aeestea sunt leaeul lor, iar nu ueiderea de
prunei nevinovati.
25. Care sunt urmarile cele mai mari ale
avortului asupra trupului sufletului'?
Femeile care fae avort se 1mbolnavese deseori
holi grcle, nevindeeabile, Imbatranese lnainte de
vreme, sufera mai ales de nervi, nase eopii bolnavi
nu sc Inteleg ell barbalii lor, au mllstrare de
palla la moarte, nu se pot ell
S fintcle Taine, dllpa Canoane, pana la llloarte, sall eel
putin timp de zeee ani, daea se pocaiese primesc
canolllll rfmduit de dllhovnieii lor. Iar daca BU, Ie
eanollul eel In mllneile iadului, de care
sa ne fereasea pc toti Bunul nostru Mantuitor.
26. Ce trebuie sa fadi 0 mama insarcinata, daca
sotul 0 la avort'? Dar dad este greu bolnava
are multi copii?
Sffintul Apostol Pavel ziee Fcmei, supunc{i-vli
hlirhafilor precum se cu.vinc, lntru Domnul
3, 18). Aiei lrebuie sa In!c1cgel11 ea nu 'intru toate
se euvine femeii sa se supuna barbatului, ei nlll11ai
ccle ee se ellvill in Domnul. Poate barbatul sa 0
Indemne la lueruri tara de lege, la furat, Ia belie, la
eearta, la desfranare, la ucidere, la seete, la
neeredinta etc. La aeestea nu se euvine a se sllpune
barbatului, maear moarte de ar rabda de la el. Ca nu
se cade a iubi aseuJta pe barbat mai mull decat legea
Dumnezeu.
lata ce ziee Sffintul Nicodim Aghioritul
euvintele de mai sus ale marelui Apostol Pavel: ,,0,
40
NE VORBESTE
cum a zis Pavel se supuna femeile
barbatilor lor? Cum se cuvine. intru Domnul! Adica la
cele ce se cuvine sunt lcgiuite la cele dupa
Dumnezeu. Caci de ar cere barbatii sa-i asculte femeile
lor la cele necuvioase ne!egiuite, la lucruri afara de
fire la necredinta sau la calcarea poruncilor lui
Dumnezeu, intru acestea, zic, nicidecum sa nu se
supuna femeile sa faca voia lor cea rea. Pentru ca
atunci, impreuna cu barbatii lor, se vor osfmdi tn
munca iadului" (Subinsemnare la Taleuirea Epistolei
ctitre Coloseni, de Fericitul Teofilact al Bulgariei,
Bucure$ti, 1904).
Deci ramane clar ca femeia nu trebuie in nici un
caz sa se supuna barbatului ei, cfmd acela 0 indeamna
sau 0 la avort, adica la ucidere de prunci. Tar
dadi femeia este bolnava din acest motiv vrea
piarda copiii, niciodata 0 prieina ca aceasta nu 0 va
scapa pe ea de osanda cea va ucide
pruncii ei. Dimpotriva, femeia credincioasa,
este datoare se spovedeasca la
duhovnicul ei, sa se imparta;;easca cu Trupul
Sangele lui Hristos, chiar daca are vreun canon de
Iacut astfel, sa se pregateasca de moarte. Tocmai de
aceca Sranta Biserica da voie femeilor inainte de
sa se chiar de ar fi oprite pe
multi ani, dici Biserica lui Hristos are in vedere
durerile na;;terii primejdiile mortii pentru mamele
care nasc.
o adevarata mama cre;;tina trcbuie sa fie gata
intotdeauna de jertIa total a la adica de moarte.
Prin durerile na;;terii, femeia ca;;tiga mantuirea
41 P/iRINTELE CLEOPA
sufletului ei, dupa cuvantul Sffmtului Pavel, care zice:
f)ar se va mantul (femeia) prin de fii. daeti
sliiruie eu deplinti infelepeiune, in eredinla. in iubire
iff sfintenie (I Tim. 2, 15). Durerile na;;terii s-au dat de
Dumnezeu femeii, ca un canon pentru ei cea
dupa cuvantul Domnului, Care zice: inmulrind.
Utfflul{i neeazurile tale suspinul tau. in dureri vei
llWjte fii $i .spre blirbatul tau va fi Intoareerea ta el te
va stapani (Fac. 3, 16).
A;;adar, sa inteleaga femei Ie cele Intelepte
credincioase sa primeasca canonul cel dat lor de
Preabunul Dumnezeu cu toata bucuria multumirea,
c[t este spre iertarea pacatelor spre mantuirea
sufletelor lor. Iar daca vreuna din ele va muri 1n
chinurile na;;terii, pe altaml jertfei, ;;i va avea dreapta
credinta, aceea se va mantui, cum spune Sffmtul Pavel,
!?i cu mucenicii se va socoti. Caci Biserica lui Hristos
nu accepta nici un motiv pentru uciderea de copii,
adica, saracie, primejdie, copii multi, barbali rai etc.
Toli cre;;tinii sunt datori sa se jertfeasca pana la
moarte, acol0 unde i-a randuit Dumnezeu sa traiasca.
27. Ce ne spuneti despre in fran are, in general?
In fran area statornica este temelia moralei cre;;tine;
dar nu orice infranare, ci numai aceea inchinata
implinita cu intelepciune, dupa dreptatea
legii lui Dumnezeu. Toata raptura este bun a ;;i vrednica
sa fie folosita de om. Dar nu toti oamenii sunt fiicuti
pentm toate lucrurile din lume. Toale imi sunt slobode.
dar nu toate imi sunt de folos (I Cor. 10, 23). De accea,
care se de lumea aceasta trebuie sa
fie ca cum nu s-ar folosi de ea, cad ehipul lumii
42
VORBESTE
NE
acesteia trece (1 Cor. 7, 31; I Tim. 4, 4; Ti t 1, 15).
Indeosebi c1cricii, ca apostolii de odinioara, trebuie
sa fie tuturor pilda de 'infd'mare (Sin. VI Ecumenic 12,
13, 18, 30), spre slava lui Dumnezeu, spre folosul
aproapc111i ;;i spre mantuirea lor (Fapte 20, 34-35;
1 Cor. 9, 12 27; Tit 1, 2,6; I Petru 1, 6 13).
Batranii bolnavii, care istovit trupul cu
Infrfmarea In tinere!e, pot srH;>i Intretinerea Cll
hrana mai bUnri, fiinddi Infranarea recomandaUi de
Biseridi nu omoarii oameni, ci pacate. Deci, acolo
pacatul a slrlbit ;;i infranarca se di
hrana buna se ca doctorie folosita In
Domnului (Rom. 16, /
Cei ;;i nc'intclegatori in iconomia
Infrfmarii, trebuic Sri sc supuna sfaturilor duhovnicilor.
Cei hranit
i
Cll duhul slavei care \HI asculta ;;i
astfel se istovesc cu postul spre a lor paguba trupeasdi
sut1eteascil, trebuie sa cil singuri se omoara pe ei
. vor da seama inaintea Domnului ca nu au mers
pc calea cea Imparateasdi a Sfintci Biserici,
ncascuWitori (Tit I, 16; Rom. 14, 14). lnfranarea
trebuie rcspectata, atat de c1erici monahi, cat de
mireni, respceHindu-sc 'il1vatiiturile Sfint
ilor
Parinli,
tradit
ia
Biscricii sfaturi1c duhovnicului.
28. Care este randuiala de infranare (cuditie)
traire conjugata a sotHor'!
Biseriea nu a fixat sotilor un program de
conviet
uire
, caci nu poate intra In amanuntele zilnice.
Ci, a lasat totul la lor la posibilitatea de a se
ieonomlsl unul pe altul, potrivit eu natura, cu
mijJoaeeJe eu idealul fiediruia. In general, sot
ii
au
PARINTELE CLEOPA 43
datoria de a se ajuta unul pe altul, atat la bine cat la
necaz, mai ales la boaHi 'in greuUitile vie!ii In
general. unuia fata de altul trebuie sa fie
stanta; copiii sa fie bine creseuti, gospodaria bine
chibzuita demnitatea moraHi sociaIa cu grija
pastrata, cum zice Stantul Apostol Pavel: Ciis(ltoria
sa fie cinstitcl intru loate ,,'I patul nespureat, iar pe
desfrlina{i pe preadesfdina{i ii va iudeca Dumnezeu
(Evrei 13,4).
Parinte bisericesc zice: "Cei ce sunt prin
easatorie, trebuie fie lor judeditori, fiindca au
auzit pc Pavel care scrie di este Illcru cuviincios a se
departa unul de aItul pentru un timp, prin consimpi
pentru ca sa staruiasca in rugaciune apoi iar sa
se apropic" (l Cor. 7,4; Sffintul Dionisic, 3).
Celor casatoriti legal Ie zice Stant Apostol:
nu WI /ipsi{i unul de altul dedit numai prin
In{eleget'e, pc un (lnumil timp. ca sa WI lnde/elniciti eli
rugaciunca apoi iar sci vel lmpreunali ca sci flU vel
ispiteasdi pe voi salafia pentru nell1fnlnarea voastrli.
aceasla a zic dupil sfill. iar nil dill poruncli (l Cor. 7,
5-6). "Insa este de a se feri de 'impreunare
samhata Dnminica 'in zilele de post, pentru ca
in aceste lile se aduce Domnului jertfa cea
duhovniceasca" (Timotci, canonul 13). "Nu s-a
barhatul :;;i femeia de la Impreunare trupcasca, decat
nUl11ai cand vor a se prcgati pentru rugaciune Stanta
(Pravila Mare, I
Stantul Simeon al Tesalonicului Invata pe eei
casatorili: "Trebuie sa ca cei ce se inso!esc prin
nunta s-au legat de la Dumnezeu sunt curati cu
44
NE VORBE!jTE
chemarea Ce1ui curat. Deci, trebuie sa pazeasca unul
fata de altul nunta nelntinata sa vietuiasdi In pace
evlavie. Cei ce s-au unit de la Dumnezeu cu cinste,
cuditie dragoste, sa pazeasca Insot
irea
'intr-un cuget,
cu pace, ca un mare dar, pentru ca vor dispunde
'inaintea Domnului, alaturi de celelaltc Indatoriri
tngrijindu-se nu numai de trup, ci de
sufletul lor. Caci numai Dumnezeu va fi cu ci.
creasca copiii cu frica de Dumnezcu (Ef. 6,4),
faca milostenic ;;i sa sc mantuiasca" (Sf. Simeon
Tesaloniceanul, op. cit., cap. 262).
Pravila Marc a lui Matci Basarab, cap. 170, spune
urmatoarelc despre curalenia trupeasca a celor doi soli:
"BarbatuI fcmeia sa nu se aflc in pona trupului, nici
sambata, nici Duminica, ca in aceste zile mai mult sc
face dumnezciasca Liturghie. Insa sambata pentru
sufletcIe celor morti, iar Duminica pentru invicrca
Mantuitorului nostru Iisus Hristos. lnsa accasta sa fie
cu intelegerea amandurora, adidi sa fie cu voia
barbatului a femeii".
Iar Molitfelnicul mare, numit Trebnie, pagina 519,
spunc despre 'infrfmarea trupeasca a sot
i10r
: "in ccle
palru posturi, precum miercurea !;>i vinerca este bine
ca sot
ii
sa se 'infraneze de la impreunarea trupeasca, ca
scmn ca iubim pe Dumnczeu".
zilele de infrfmare trupeasca ale soli lor
sunt cele patru posturi, miercurea, vinerea, sambata,
Duminica toate zilele de post sarbatorilc de peste
an. Sot
ii
trebuie sa aiba doua zile de curatie inainte de
a merge sarbiitoarea la biserica, iar cand vor sa se
In afara de cele patru posturi, sa tina cel
45 PARINTELE CLEOPA
pulin 0 saptamana de curalie inainte de a pnml
Prcacuratele Taine trei zile dupa Stanta Imparta

29. Cum trcbuie combatut paeatul eel urat al
dcsfranarii din randul
Preolii, pastorii dc suflcte ;;i Biscrica, In general,
trebuie sa faca permanent efort de a ingradi, miqora ;;i
stflrpi acest preaurat blestemat pacat al desfraului, de
orice fel ar fi el, care atat de mult lumea de
astazi, care macinii siinatatea trupului, dezbina familia,
copiii, pc eei din jur, manie
atat de mult pe Dumnezeu, despartc pe de
Preacuratelc Taine arunca ccle mai multe suflete ale
in focul gheenei.
In predicile lor in scaunul de spovedanie preotii
sa spunii adesea cclor vinovati, cat de cumplit a
pedepsit Dumnezcu pe desfranati preadesfrfmati
(adulteri), pe sodomiteni, pe gomoreni pe cei ce
umleaza pacatul lui Onan. Sa Ie aminteascii credin
ca Dumnezeu a oprit preacurvia In cele
zece porunci, zicand: Sa nu preaeurve$ti (Deut. 20, 14).
zice: eu femeia aproapelui tau sa nu te eulci,
ea sa-Ii ver$i samiin{a :;'i sa Ie spurei eu ea (Lev. 18,20).
Jar desprc pacatul cel preaurat al sodomitilor,
spune Dumnezcu: Cu nici un dobitoe sa nu te eulei, ell
sa-fi saman{a :;'i sa te spurei eu el; nici femeia sa
nu stea la dobitoe, ea sa se intineze eu el; aeeasta-i
urliciune. Sii nu Ie eulci eu barbat, ea eu femeie, ea
aeeasta spurciiciune esle ...
47
NE VORBESTE
46
Sa nu va intinafi cu nimic din acestea, ca, cu toate
acestea s-au intinat pagan ii, pe care Eu ii izgonesc
dinaintea fet
ei
voastre. Cii s-au intinat .yi am privit fa
nelegiuirUe for $i a Leplidat pamantul pe ce trliiau
pe el. Jar voi sli pazi{i poruncile Mele [oate Legile
Mele !ii sa flU: faceti [oate acestea. ea nu
cumva sa vli Lepede $i pe voi piimantul, cand U
lntina, cum a aruncat el de fa sine pe popoarele care
au: fost inainte de VOL. Cli tot cel ce va face
acestea, sujletuL care va face aceasta se va stlirni din
poporul sCm (Lev. 18,22-30).
Sa Ie adudi aminte preotul celor vinova!i
cuvintele Stantului Apostol Pavel, care ziee: Pe
desfrtulll{i .yi pe preadesfninati (adulteri) Ii va judeca
Dumnezeu (CoL 3, 5-6). Si Nu va in$ela(i, nid
curvarii, nid slujitorii de idoli, nid preacurvarii, nid
malaltienii, nid sodomi(ii, nidfurii, nid lacomii, nid
be(ivii, "id batjocorit()rii, nid ri"ipit()rii nu v()r
mO$telli impara(ia lui Dumnezeu (I Cor. 6, 9-10).
Fugitt de curvie, eli lot piicatul pe care il on1uL,
afarii de trup este, far eel ce curvq'le, in trupul situ
Au I1U ea trupul vostru este laca$ al
Dulllllui Slant care ill V()n (Ibidem 6, 18-1
Pc l5.nga acestea sa Ie aminteasdl preotul
Sfint
i10r
Parint
i
, precum asprimca Sfintelor Canoanc
care pedepsesc de aspru pc vinovat
i
opresc
vreme Indelungata de la Stanta
Astfel, Stantul Grigorie de Nyssa oprqte pe eel
desfranat 9 ani de la Stanta (eanonul 4),
iar Stalltul Vasile eel Mare, 7 ani (Canollul 59). Pc
preacurvar (adulter) i1 STantul Grigorie de
Nyssa 18 ani de la cele sfinte, iar Sffmtul Vasile 15 ani.
PARINTELE CLEOPA
Toate acestea de Ie va arata prcotul sai,
preeum celelalte cumplite urrnari care ii ajung pc cei
dcsfranati, atilt In viata aceasta, dH in viata
ned ca pe multi ii va izbavi de a patima ca
aceasta.
30. Cum trebuie combatuta patima bctiei din
sanul care sunt urmarile cele mai
grave ale acestui greu pacat'!
Cred di cele mai bune masuri de eombatere a
hetiei din sanlll ar fi sa Ii se aratc ce ne
Invata DlImnezeu in S Tanta Scriptura desprc pacatu 1
umlari1c ei. Sa li sc spuna ec ne illvata Sfinlii
. . Canoane dcspre accasta
dobitoeeasca patima care sllnt pedepscle cclc
vrcmclnice care ii pe cei betivi. Dc
cxemplu, sa Ii se spuna cuvantul Sffmtului Pavel, ca
he{ivii flU VOl' implirii{ia lui Dumnezeu (J Cor.
6, 10; Gal. 5, 21). Sa Ii se arate ca atat Legea Veche
pc om de la betie (Lev. 10, 9), cat cea
(I Tim. 5,3-8; Tit 1, 7).
Sa Ie spuna ea betia este oprita (Luca 21, 34; Rom.
13; Ef. 5, 18; I Tes. 5, 4); ca betia este pacat de
11l0arte suileteasca pentru oriee om, ca it duce la
desfranare, la distrugerca familiei, la smintea1a publica,
Ia tot felul de bali, la saracie, la ucidere la osanda
vqnica.
Betia este mama desfranarii, din care se nasc
toate urgiile, cum spune Srantul Apostol Pavel: Nu vii
imhatati de vin, intru care este deslranarea (Ef. 5, 18).
Betia duce pc om la eearta (Prov. 20, 1; 29-30)
saracie (Prov. 21, 17; 23, 31). Betia duce pe om Ia
48
NE VORBESTE
stricaciune (Prov. 23, 31-33); 1a nedreptate (Prov. 31, 5;
Rom. 13, 13) 1a cmzime (Isaia 28, 7; Osea 4, 11).
Betia estc cu atat mai mult oprita slujitorilor lui
Dumnezeu, adica clericilor (I Tim. 3, Tit 1, 7). De
aceea, marc pedeapsa pe cci betivi care nu se
pocaiesc (Isaia 5,12,22; 28,1-3; Deut. 21, 20; loill, 5;
Naum 1, 10; Matei 24, 49-51; Luca 12, 45-46).
lata ce pedepsc grcle hotarasc Sfintele Canoanc
clerici1or: "Episcopu1, preotu1 sau diaconul,
indu-se cu table cu betia, ori sa lnccteze, ori sa se
cateriseasca" (Apostolic 42). "Ipodiaconul, citelu1 sau
canUire!ul, asemenea tacand, ori sa 'incetcze, ori sa se
afuriseasca; asemenea mireanul" (Apostolic 42).
lar Pravila Midi de la Govora "Preotnl care
va bea 'in dircinma, san va jnca, san va canta
sa se izgoneasca din preotie" (Cap. 35). In
alt loc zice: "Clerici1or nu Ii se cuvine a mfmca 'in
carciumi a bea, afara numai daca sunt de
nevoia strainatatii" (Cartagina, 40).
Despre femeia betiva zice Pravila Mica: "Femeia
bet
iva
sa nn se pana nn se va lasa sa
nn mai bea" (cap. 88). "Omul mirean de se va imbata
va varsa sa se pocaiasca 60 de zile; iar de va fi fost
cu Sfintele Taine dupa aceea va varsa, sa
nu se pricestuiasca cu Sfintele Taine nici 'in Postul
Mare nici la STantul Petm peste toate sfintele
posturi se podiiasca. Iar de ar fi tacut aceasta Intm
acc1e (patm) sfinte posturi, sa nu se mai pricestuiasca
peste tot anul, pana la 200 de zile
metanii cate 12 pe zi" (cap. 88).
49 PARINTELE CLEOPA
pravita mai adauga: "Cade-se preotului sa
la masa cu frica lui Dumnezeu, sa manance !;'i sa
bea cate putin sa se socoteasdi a fi sluga, caci
Scriptura graie!;'te: Preotul care se 'imbata, cum va
judeca drept acest pacat la altii? Nu zic Scripturile sa
IlU bei vin, ci sa bei, dar sa nu te imbeii; caci tot betivul
pierde mintea!;'i mutt rau face, pe sine
se sugruma sufletul sau il da diavolului" (cap. 140).
Pentm a combate mai cu tarie patima betiei, cred
ca preotul trebuie sa fie cu totul nebetiv !;'i tuturor
de urmat. Apoi sa se roage pentru cei patima!;'i ca
Dumnezeu sa-i Intoardi mai curand la pocainta. Apoi
sa cunoasca bine lnvataturile Sfintei Scripturi, ale
Sfintilor Parinli !;'i hotararile Sfintelor Canoane !;'i sa-i
lnvete cu timp lara timp pe a se Infrana !;'i
pazi de aceasta blestemata patima, care, cum spune
STantul Vasile cel Mare, "face pe om mai rau dedit
toate dobitoace1e fiare1e".
I
CONVORBIREA A DOUA
DESPRE RUOA.CIUNE, LACRIMI,
DUHOVNICIE DATORIILE
PREOTILOR
31. Parinte Cleopa, ce legatura este intre frica
de Dumnezeu dragostea de Dumnezeu?
Frica de Dumnezeu, spun Sfintii Parint
i
, precum
proorocul David, este Inceputul In{eiepciunii, adica ea
face inceputul a toata fapta buna; iar dragostea de
Dumnezeu este faptelor bune.
Frica de Dumnezeu formeaza, deci, inceputul mantui
iar dragostea de Dumnezeu, "care scoate afara
frica", este mi'mtuirii, pentru ca cel ce
numai in Dumnezeu, "care este dragoste".
Sa nu avem atata frica de Dumnezeu, cat mai ales
dragoste de Dumnezeu, ca auzi ce zice Srantul Vasile:
"Cel ce face fapta buna din frica, adica de frica
muncilor iadului, a pedepsei, accla este in stare de rob;
cel ce face fapta buna pentru rasp lata, adica pentru a i
se implini cererile aici pe pamant a dobandi plata 1n
cer, acela este 1n stare de sluga, care pc
stapanul sau pentru plata, adica pentru bani; iar cel ce
face fapta buna din dragoste de Dumnezeu, iar nu din
frica sau pentru plata, acela este in stare de fiu al lui
Dumnezeu". Deci, cine ajunge sa faca fapta buna din
51 PARINTELE CLEOPA
dragoste rara alt scop, accla a ajuns la masura
se fiu al lui Dumnezeu.
32. Cum se cuvine sa impartim dragostea
noastra fata de Dumnezeu, fata de aproapele fata
de noi
Citim in Miintuirea ca trebuie sa avem
ciltre noi inima de judecator, catre aproapele
inima de mama, iar catre Dumnezeu inima de fiu. Pc
Dumnezeu suntem datori iubim din toata inima
noastra, din toaUi puterea virtutea, fiind gata sa ne
viata pentru El, cum au racut sfintii mucenici,
ierarhi, care s-au jertfit pentru dragostea lui
Hristos pentru Evanghclie.
aproapele nostru sa-l iubim ca pe not
adica cum ne iubim pc noi, cum ne ingrijim, ne
hdinim ne ajutam, tot se cuvine sa iubim, sa
miluim, sa hranim, sa ajutam sa indrumam pe calea
mantuirii pe aproapele nostru. Iar pe noi se
cuvine sa ne osandim permanent sa ne mustram
pentru pacatele noastre, socotindu-ne mai
decat toti oamenii. de yom face, de yom iubi
pc Dumnezeu pc aproapcle, iar pc noi, de ne yom
judeca cu smerenie, ne yom mantui cu adevarat yom
fi primiti in imparatia ceruriloL
33. Cate feluri de iubiri sunt, dupa Sfintii
Parinti?
Srantul Nicodim Aghioritul alti parinti, impart
iubirea in cinci feluri: iubire duhovniceasca, adica
iubirea de Dumnezeu de aproapele, care cste cea
mai inalta singura mantuitoare de suflet (Matei 22,
23-40); iubirea fireasca, adica iubirea tinerilor, a
52
NE VORBE$TE
a parintilor fala de fii a copiilor fala de
parint
i
, care nu este nici spre mantuire, nici spre
osanda, pentm ca este din fire; iubire din mandrie
slava cand cineva pe cei care 'il lauda
11 vorbesc de bine; iubire din interes, dmd cineva
pe aproapeIe, fie pentm bani, fie pentm damri,
fie din respect sau din alta oarecare pricina omeneasca;
iubire trupeasca, adica din pofia, dmd eineva
pe oameni sau femei pentm placeri paeate
ori pentm betie care ducc la desfrfmare.
Prima iubire este mantuitoare. A doua este
fireasca, deci niei buna, niei rea. Iar ultimele trei iubiri
sunt vinovate aducatoare de osanda daea nu
Ie
34. Care sunt aripile sutletului cu care poate
zbura la viata
Doua sunt aripile sufletului pentm mantuire: frica
de Dumnezeu frica de moarte judecata. Dupa ee
Dumnezeu I-a zidit pe Adam I-a 'in rai, eel
dinHii I-a Inarmat pe om eu friea zieand: Din
tali pomii care sunl in rai po!i sa manlinci, iar din
pomul cuno.ytin!ei binelui $i raului sa flU milflanci, caci
in ziua in care vei mlinca din el cu moarte vei muri
(Fae. 2, 17).
Cand diavolul I-a dezarmat pc Adam de frica
zieandu-i: Nu, nu veti muri!, atunci indata I-a
bimit I-a ueis. Deci, noi, daea vrem sa ne mantuim
sa ajungem la Hristos, eu aeeste doua aripi sa ne
IngrMim, adiea eu frica lui Dumnezeu friea
astfel de toate eursele diavolului ne yom izbavi
yom eu pace ealatoria vietii.
pARINTELE CLEOPA 53
35. Care este eel mai mare dar pe care se cuvine
sa-I dam Ini Dumnezeu?
Cel mai mare dar pe care se euvine sa-l dea
lui Dumnezeu este jertfa, adica a se jertfi pc
sine pentm Dumnezeu, cum s-au jertfit mueenieii,
pustnieii toti dreptii. Fara jertla nimeni nu
se poate mantui, precum spune Iisus Hristos: Cel
re va rabda plina la acela se va mantui (Matei
24, 13).
36. Cum putem ajunge la lui
Dumnezeu? Care este cea mai inalta cale de
duhovniceasca?
Trei sunt eaile prin care ajungem la
comuniunea mistica eu Dumnezeu: teotogia, asceza
smnta rugaeiune. Prin aceste trei cai au umblat toti
srinlii au ajuns la eea mai inalta treapta de unire eu
Dumnezeu, anume la contemplarea vederea lui
Dumnezeu, adiea pana la rapirea in trup sau afara de
Imp, cum a ajuns Srantul Apostol Pavel. Dintre
acestea, cea dintai mai la indeamna tuturor este
slanta mgaciune, lacuta eu credinta din toata inima.
Prin ea ne unim eel mai cu Dumnezeu Tara
ca ne departam eel mai mult de Dumnezeu, preeum
spunc un smnt parinte: "Nimic nu pe om de
Dumnezeu mai mult ca rugaciunea".
37. Care este cea mai puternica rugaciune care
pe om cn Dumnezeu?
Sunt mai multe feluri de mgaeiuni: cu limb a, cu
mintea eu inima. Cea mai inalta rugaciune este
rugaciunea din inima, adica cu participarea inimii,

54
NE VORBESTE
prin umilint
a
, zdrobire laerimi. Sa nu ne punem
mare baza pe mgaeiunea eittta, adiea rugaeiunea oraH'i,
eu limba. Aeeasta este eea mai slaba mgaeiune, pentru
ea nu partieipa mintea $i inima.
Rugaeiunea minti' este mai inalta ea rugaeiunea
orala pentru ea partieipa la ea $i gandurile, adiea
atent
ia
mint
ii
. Cel ee se roaga eu atentia mintii la tot ee
roste$te, aeela se roaga eu mintea, InS:1 niet aeeasta nu
este desuvar$ita. Sfintii Parinti spun ea rugaeiunea
. .. este rugaeiunea eu un pieior, adieu cste jumatate
de rugaeiune, pentru ea ramane in cap nu partieipa la
ea $llmma.
Dar eand la rugaeiune se une$te mintea eu inima,
adiea gandurile mintii eoboara eu darul Domnului in
inima, at unci s-a faeut zamislirea mgaeiunii eelei du
hovniee$ti, adieu am ajuns la eea mai 'ina Ita rugaeiune,
numita rugaeiunea inimii. lar semnele ea am ajuns la
aeeasta inalta luerare sunt: 0 putemiea dildura In
partea inimii, un permanent dor $i ravna pentru
Dumnezeu, 0 nespusa dragoste pentru oameni $i pentru
toatii zidirea, 0 bueurie duhovnieeasea negraita, plans
de bueurie $i izvor adane de laerimi, de smerenie $i
netemere de moarte.
38. Care este eel mai bun dasdil al rugaciunii?
Este insa$i sffmta rugaciune, dupa cum spune
Stantul Macarie cel Mare: "Eu ea nu sa te
rogi, dar roaga-te cum poti dH mai des
rugaciunea singura te va invata sa te rogi". Deci sa
ne rugam cum putem $i cat mai mult $i vazfmd
Dumnezeu ravna noastra ne va ajuta sa dobandim
mgaciunea cea adevarata a inimii darullacrimilor.
pARINTELE CLEOPA 55
39. Din ee eauza astazi nu ne mai putem ruga
asemenea parintilor de demult nu mai
avem rabdare la sfanta rugaciune?
Spune un stant parinte di preeum apa stinge
foeul, uitarea stinge rugaciunea. Nu ne mai
putem ruga astazi pentru ca am uitat uitam de
Dlimnezeli. Iar uitarea este inainte mergatoare a
indepartarii de Dumnezeu. Apoi, nu ne mai rugam
astazi cu aceea$i evlavie ca inainte, pentru ca am slabit
eu totii in credinta. Cine crede cu tarie in Dumnezeu,
se teme de Dumnezeu, 11 iube$tc pe Dumnezeu se
roaga Lui neineetat, pentru di nu poate trai lara de
Dumnezeu, departe de Tatal nostru eel ceresco Cred ca
sIabirea eredinlei 'in Dumnezeu este prieina cea mai
marc a slabirii rugaciunii in randul credineio:;;ilor.
Toemai de aceea seetarii amagese pe unii ortodoqi,
pentru ea 111 loeul rugaeiunii lungi ei Yin eu cantari
prediei, care atrag :;;i ind'mHi pc eei mai slabi

Daea vrem sa ne miluiasea Dumnezeu, sa ne ierte
de pacate $i sa ne oeroteasea de tot fclul de ispite
primejdii, trebuie sa ne silim la stanta rugaciunc ziua
noaptea. Sa citim, mai ales noi, dilugarii, la
care are marc putere; sa eitim eele !?aptc laude din
Ceaslov, aeatiste, paraclise sau mai ales sa rostim
rugaeiunea lui Iisus; iar in sarbatori, preeum eerbul la
izvoare, sa venim regulat la biscriea pentru a
aseulta Stanta Liturghie. daca ne lupta diavolul eu
uitarea, eu neeredinta, eu lenea, eu somnul sau eu
grijile aeestei vieti, noi sa ne rugam maear eu gura,
implinind pravila data noua de duhovnie, pe cat Yom
putea. Cu timpul ne va ajuta Domnul sa treeem de
56
57
NE VORBE$TE
eantitate la ealitate, de la rugaeiune eea risipita a gurii,
la rugaeiunea eea eurata a mintii a inimii. atunei,
gustand din bueuria Duhului Slant, vom vedea "ee bun
este Domnu!!"
40. Spuneti-mi ceva despre blandet
ea

smerenia Domnului.
Despre aeeste doua virtuti ne
Hristos, zicand: invalali-va de fa Mine eli sunt bland
smeril eu inima .yi veli afla odihnli sufletelor voastre
(Matei 11, 29). Iar la ferieiri, ziee Domnul: Fericili eel
saraci (smeriti) eu duhul. ea aeefora este imparalia
eerurilor mai departe ziee: Fericili eei bUinzi cli
aeeia vor mO:jteni pamantul (Matei 5, 5). Prin aeeste
doua ferieiri, Mantuitorul ne spune ea eei smerit
i

blfmzi la inima atat pamantul cat ;;i
'imparat
ia
eerurilor, adica atat buniltalile ferieirea
vietii cat ferieirea vietii pentru
ea pe eei blanzi ;;i smeriti toata lumea 'ii iube;;te, ii
respecta, 'ii aseulta se de ei. Cea mai
nl}oara cale de mantnire este a celor blanzi
cn inima. Cu blandetea dobandim pe oameni,
iar eu smerenia alungam pe diavoli ;;i ehemam in
ajutorul nostru pe lngeri. Cei blanzi smerit
i
eu inima
au mai put
ine
ispite in viata aceasta, adiea "afla odihna
sufletelor lor", pentru ea prin blandet
c
imblanzese
ca;;tiga dragostea tuturor oamenilor, iar prin smerenie
ard pe diavoli ii alunga departe de ei.
Spun Sfint
ii
Parinti ea blandetca sta lntrc manie
dragoste. Apoi adauga: "Blandet
ea
sa nu te duea pana
la la;;itate; niei dragostea sa nu te ducii la nepasare".
Deei, trebuie sa folosim eu grija blandelea, care sta
""__
PARINTELE CLEOPA
totdeauna la mijloe, intre manie dragoste. Niei atat
de blanzi inc at sa se huleasca Evanghelia numele
Dumnezeu inaintea noastra din prieina dragostei; niei
cu totul aspri neinduplccali, 'incat sa pornim spre
manie razbunare pe aproapcle nostru. Iar despre
smerenie spun Sfintii Parinti ea este haina lui Hristos,
pentru ea a Iuat trup omenesc pentru mantuirea noastra.
Hristos a primit in trup patimile firii neprihanitoare, ca:
roamea, setea, durerea, oboseala. Iar patimile firii
pacatoase, adica pacateIe, nu Ie-a primit Hristos.
41. Spnneti-mi ceva des pre
Sffintul Vasile eel Mare, "dreptarul Bisericii ;;i
eumpana mare" sau "oehiul Biscricii", cum 11 numese
unii Sfinti Parinti, spune despre ea este
glasul lui Dumnezeu in om. Iar Srantul Isaac Simi
spune: "Cela ce a ajnns sa se impace cu sine, adica
cn sa, a impacat cn sine cerul paman
tnl". Acela!?i lueru spune Mantuitorul, zicand: impaca
te cu tau palla pe cafe... (Matei 5, 25),
adiea sa ne impacam cu con;;tiin!a no astra pfma suntem
pe calea vietii, ca dupa moarte nu mai putem face
mmle.
mustrarea con;;tiin!ei omului pacatos
este un semn al milet lui Dumnezeu, ea sa se 'impaee
cu EI cat este in aeeasta viata trecatoare. Intai trebuie
sa erezi ca exisHi Dumnezeu, Care a creat lumea ;;i
toate. Apoi, sa te dupa putere sa faei
voia Lui. Al treilea, daea vrem sa ne mantuim, trebuie
sa ne impacam eu noastra, mai bine-zis cu
Dumnezeu, Care ne-a creat ne va judeca dupa
faptele noastre. Iar despre trebuie sa
58
t rr:r lOr tV' t J .' "" fIr' n 'MI'IIIirolit
.tIIIIIIL
NE VORBESTE
ca ea este una din energiile necreate ale lui
Dumnezeu, una din lucrarile Lui, precum este
viata.
42. Cum putem dobandi pacea inimii !ji a

Patru sunt caile prin care putem pacea
inimii a
a. sa cautam intotdeauna locul cel mai de jos;
b. sa ne multumim 'in toate cu dlt mai put
in
din
celc necesare vietii;
c. sa ne rug
am
permanent ca sa se fad'i numai voia
lui Dumnezeu cu noi;
d. sa ne lasam In toate numai in voia lui
Dumnezeu.
43. Care este cea mai inalta teologie a

Cea mai Inalta teologie nu este a vorbi despre
Dumnez , nici a contempla zidirea Lui.
eu
ii
lui Dumnezeu din creatie, din admirarea frumuset
universului (macrocosmosului) a omului (micro
cosmosul
ui
), numita de Sffmtul Maxim Marturisitorul
"contemplat
ia
naturaHi In duh", este numai a
Incepatorilor. Cea mai tnalta teologie este
unirea cu Dumnezeu prin traire, adica prin credint
a
,
cugetare Implinirea faptelor bune.
44. Spuneti-rni ceva despre iubirea de sine.
lata ce va spun. In masura In care omul se leapada
de iubirea de sine, In masura 'in fapte
bune, sc se apropie de Hristos. De
obicei, cand este vorba de sine, omu} strica
59 PARINTELE CLEOPA
Intotdcauna cantarul, adica masura; face lui mai
multa dreptate, alege partea cea mai buna, cea mai
mare, cea mai fmmoasa; plfmge pentm sine mai mult
dedit pentm altul se bucura de sine mai mult dedit
de altul. Hristos Insa a rastignit pe cruce iubirea de
sine, viafa pentru noi.
Dintre oameni, putini sunt acei care distignesc
patima iubirii de sine, asemenea lui Hristos. Sunt
multi care se angajeaza sa traiasca viata duhovni
ceasca, dar nu ajung pana la rastignire, pentru ca
nu renunta totalla iubirea de sine, adica la egoism.
Or, fara jertfa, fara rastignirea patimilor noastre,
fara parasirea pacatelor, nu putem sa vedem pe
Hristos, nu ne putem mantui.
45. Ce sfat dati credincio!jilor calugarilor
pentru mancarea de carne?
Doua mari virtuti au fost In rai la primii oameni:
fecioria nemi'mcarea de carne. Dupa caderca lui
Adam, adica dupa ce a intrat moartea in lume prin
pacat, a randuit Dumnezeu viata conjugala, iar man
carea de carne a randuit-o abia dupa potop. Sa mancati
toate ca pe 0 farha, zice Dumnezeu (Fac. 9, 3), ca dupa
cc s-a varsat sangele animalelor sacrificate, carne a
rihnane numai ca 0 iarba. Mirenii au voie sa manfmce
carne In toate zilele, afara de cele patru posturi,
miercurea vinerca celelalte zile oprite de Biserica.
Calugarii, 111 sa, dupa regulile vietii monahale dupa
Sfintele Canoane, nu au voie sa manance niciodata
carne.
60
61
NE VORBESTE
46. Cum se poate curati inima de patimi?
Spun unii Sfinti Parinti ea mintea se
lumineaza se intuncea. Iar inima foarte greu se
intuneea prin patimi foarte grcu se lumineaza, se
curat
a
. Curat
ia
inimii, adidi despatimirea, se face in
indelungat, mai bine-zis toata viat
a
, prin asceza,
pocainla lacrimi. Cel mai mult insa se curala inima
prin rugaciunc, ca rugaciunea il face pe om fiu al lui
Dumnezeu dupa dar. Cine a ajuns la curat
ia
inimii, a
ajuns vazator de Dumnezeu, vazator tainic cu ochii
mimi!.
47. Ce este plansuI de cate feluri este?
Spune Stantul loan Scararul di "pUmsul dupa
Dumnezeu este 0 tristete a sufletului (pentru pacate), 0
simt
ire
a inimii lndurerate, care cauta pururea tara
odihna pc Cel dupa care 'inseteaza... PUinsul sau
strapungerea inimii este 0 marturisire a pacatelor
tacute de minte lui Dumnezeu, un dialog nevazut,
neincetat 'indurerat, 'in care sufletul
necontenit pacatele in fata lui Dumnezeu ... " (Filocalia,
vol. IX, 1980, p. 164).
Tot srant spune ca plansul este al doilea
botez; estc mai mare decat botezul, deoarece botezul
dintai ne de pacatele de mai 'inainte, iar
botezul lacrimilor ne de pacatele tacute
dupa botez.
Plansul se din zdrobirea inimii pentru
pacatele tacute; din smerita cugetare, din aducerea
amintc de moarte, de judecata de muncile iadului in
care se chinuiesc lueru 11 spune
Cuviosul Pimen: "De nimic nu avem mai multa
PARINTELE CLEOPA
nevoie decat de minte treaza, caci din aceasta
numai se nasc lacrimile plansul cel mantuitor".
Iar Sfintii Arsenic eel Mare, Efrem Sirul, Isaac Sirul
altii, spun ca: "Lacrimile la rugaciune sunt semn al
milei lui Dumnezeu", caci prin lacrimi se
vazduhul inimii. "Sufletul ce simtit
pacatele sale incepe sa planga, caci Ie vede in lumina
dumnezeirii".
Stantul Grigorie Palama spune ca plansul este de
doua feluri: plansul mintii, adica intristarea din
inima pentru pacatele noastre, rara laerimi in ochi, a!?a
cum avea fiul cel risipitor, care zicea: Ciiti arga{i ai
Tatalui meu sunl indestula{i de piiine, iar eu pier de
foame ... (Luca 15, 17); plansul cu lacrimi, al doilea
fel de plans, mult mai lnalt, care din
intristarea mintii a inimii pcntru pacate1e noastre.
parinti spun la fel: ca lacrimile la
rugaciune sunt un dar al lui Dumnezeu, ca foarte
greu se foarte se pierd. Cei mai mari
ai plansului lacrimilor sunt: slabirea
credintci, lenevirea la rugaciune, lacomia pantecelui,
betia, rasuI, trandavia, multa vorbire mai ales slava

Cand fiul risipitor cugeta cu durere In inima la casa
Tatalui sau, avea plansul cel dintai, al mintii; iar cand
s-a tntors la Tatal sau i-a zis: Tata, gre$it-am la cer
inaintea Ta nu mai sunt vrednic sa ma numesc flul
Tau (Luea 15, 18-19), atunci fiul cel pierdut a dobandit
plansul eel de-al doilea, allacrimilor din inima.
48. De cate feluri sunt lacrimile care din ele
sunt mantuitoare?
iii
62
NE VORBESTE
Lacrimile sunt de opt feluri, dupa Sfinti
i
parint
i
.
Lacrimi din dragoste de Dumnezeu, dnd omul se
la frumuselea creatiei Acestea
fonneaza cel mai inalt plans, numit pUms de bucurie 1
,i
dor dumnezeiesc. Lacrimile dragostei pe om.
I
Lacrimi din frica de Dumnezeu. Aeestea au mai mica
putere decat cele dintai, pentru ca plansul din dragoste t
de Dumnezeu este plansul fiului catre Tatal, iar plfmsul
frica este al slugii care mereu se teme sa nu sup ere
pc Stapfmul sau. Plansul din frica la
Dumnezeu iertarea pacatelor este inaintemergator al
celui dintai (Filocalia, vol. IX, 1980, p. 166). Piansul
din frica usuca pe om, asemenea care se arde
de foc.
l,acrimi de mila dragoste pentro aproapele,
pentru cei bolnavi din spitale, pentru saraci, vaduve,
copii orfani, pentru cei flamanzi, goi straini, pentru
tot
i
oamenii din suferinla. Aceste lacrimi sunt sfinte
mantuitoare asemenea celor dintai.
Lacrimi din frica mortii a muncilor iadului.
Acestea sunt lacrimi bune, mantuitoare ca cele
aduc roada de pocaint
a
.
Lacrimi din fire sau adica ale so\ilor, ale
rudelor, ale parintilor pentru fii ale fiilor pentru
parint
i
. Acestea nu sunt nici bune, nici rele. Ele se pot
vedea uneori la animale.
Lacrimi din slav a Acestea sunt foarte
periculoase, pentru pe langa lacrimile cele bune,
mantuitoare smerite, pune diavolul lacrimi de slava,
spre a fi vazuti taudati de oameni. Or, plansul cel
duhovnicesc trebuie sa fie intotdeauna ascuns
de nimeni, afara de Dumnezeu de duhovnic.
63 PARINTELE CLEOPA
Lacrimi din dezmierdare, care izvorasc din pofia,
din belie, din manic, din aducere aminte a celor rele
etc.
Al optulea fel sunt lacrimi pentro pagube, din
saracie, din dUrerea ranilor, pentru tot felul de boli.
Primc1e patm [eluri de Iacrimi sunt mantuitoare;
cele nu sunt nici bune, nici rele; iar ultimele trei
feluri de Iacrimi sunt nefolositoare aducatoare de
osanda.
Deci, plansul cel duhovnicesc este indoit. Plansul
dinHli, adica 0 pennanenta intristare a mintii a
pentru pacate, 0 stare de umilinta de taina, pentm ca nu
poate face cele bune cat trebuie. Acest plans 'i1 suie pc
om acolo unde 11 suie fapta buna pe care n-a
sa 0 faca. intristarea inimii face cat toate
faptele bune duce pe om la plansul al doilea cel
mai inalt al lacrimilor din dragoste din [rica de
Dumnezeu.
Spune un cuvios parinte ca "cel ce se
pentru pacatele sale, este ca vremea 'innourata care, in
curand va slobozi apa, adica lacrimi". "Lacrimile ne
dau tuturor mldejdea mantuirii, ne spaia pacatele
aduc pacea noastre", precum spune Srnntul
Nicodim Aghioritul in Riizboiul neviizut, zicand:
"Mustrarea este chinuirea chinurilor, iar
pacea este veselia veseliilor".
49. Care sunt lucrarile ale mintii,
dupa Sfintii Parinti?
Stantul Grigorie Sinaitul spune ca min tea
nului trebuie sa aiba noua lucrari
anume: cugetarea la Persoanele Preasfintei Treimi
64
65
... ....

NE VORBESTE
la toate puterile cerqti, contcmplarea la intruparea
Mantuitorului nostru Iisus Hristos pentru mfmtuirea
lumii; contemplarea naturala in duh, adidi cugetarea
la ratiunile lucrurilor create de Dumnezeu, la frumu
setca crcatiei, la scopul pentru care au fost create, la
armonia creatiei, a universului ridicarea mint
ii
de 1a
cele vazute la cele nevazute; de la frumuset
ea
celor de
jos, la frumuset
ea
dumnezeiasca a celor de sus; de 1a
cele trecatoare la cele gandite urcand de
cele la cele ca pe 0 scara
duhovniceasca.
A patra lucrare a mintii este cugetarea la moarte;
apoi cugetarea la mundle iadului, unde se chinuiesc
cei cugetarea la fericirea raiului; cugetarea
la Judecata de apoi; cugetarea la imparat
ia
cerurilor, dupa judecata viitoare, a noua lucrare a
mint
ii
: cugetarea la frica de Dumnezeu la pacatele
noastre, ca niciodata sa nu mai
50. Care sunt ale mint
ii
?
Mintea are trei dupa Srantul
Maxim Marturisitorul:
dreapta, ci.ind cugeta numai 1a Sfimta
Scriptura, la minunile Domnului, la cele in
aceasta a minlii poate intra ispita diavolului
pentru a-I pe om. A doua este in zig
zag, cand omul cugeta la Stanta Scriptura la lumea
vazuta a zidirilor, la creatie. Si aici poate intra ispita
diavolului, cand cugeta prea mult.
A treia a minlii se ocolitoare sau
in spiralli, cand omul se coboara cu mintea In inima sa,
precum mel cuI in casa sa mirele mireasa in
PARINTELE CLEOPA
camara, !?i de aid, din inima, unde nu mai poate intra
ispita diavolului, mintea se inalta spre Hristos. Marii
sfinli cuvio!?i Intotdeauna i!?i aveau mintea 'in
inima de aici, din adfmcul inimii, se rugau, vorbeau
cu mirele Hristos !?i dadeau razboi diavolului. Despre
aceasta spune Mantuitorul, zicand: Jar tu, clind te
rogi, intra in camara ta #, incuind ta, roaga-te
Tatalui tliu ... (Matei 6, 6).
Aceasta este cea mai inalta mai folositoare
a mintii, sa 0 coboram In inima !?i de aici sa ne
inaltam, sa vorbim cu Hristos, sa plangem pentru
pacatele noastre !?i sa dam razboi diavolului. Dar nu
toate cele trei Ie putem folosi la fei.
51. Care este folosul cugetarii la creatia lui
Dumnezeu'?
Stantul Vasile eel Mare spune In cartea sa numWi
Hexaimeron ca "toata lumea vazuta este
imagine a lumii nevazute". Tot el spune cli "toata
floarea !?i toata iarba ne Invata ca este Dumnezeu".
Zidirea vazuta taJcuie!?te pe Scriptura !?i Sfimta
Scriptura pe zidire.
Atat una, cat !?i alta, sunt ca doua file de carte. Pc 0
pagina citim cuvintelc Sfintci Scripturi, pe cealalta
pagina citim in cartea zidirii, care vorbe!?te de
Dumnezeu. La fel spune Sfimtul Grigorie de Nyssa:
"Toata zidirea, ca 0 trambita, striga la noi ca a Iacut-o
Dumnezeu! "
Am citit Intr-o carte cum un filosof sc plimba cu
batul in mana pc un camp blitea florile cu batul: "Le
bat pentru cli prea tare striga catre mine ca le-a zidit
Dumnezeu! "
66
NE VORBESTE
Toate creatiilc vazutc sc numesc darurile lui
Dumnezcu. precum face mire1e cu mireasa di
I
dau daruri care intilresc dragostea Intre ei, tot face
Dumnezeu cu noi. El pune mintea noastra Intre E1
crealii, ca sa-L putem mai bine lntelege vedea.
Dumnezeu ne da cele creatc in dar, iar noi ii dam
lui Hristos, Mirclc inimii noastre, gandurile,
rugaciunile dragostea noastra.
Stantul Antonie cel Marc nu ;;tia mu1ta carte, dar
era atat de Intelept in cele ca uimea pc
tot
i
filosofii care veneau la pe;;tera lui. Odata I-au
Intrebat cativa filosofi: "Antonie, care
pe care ai 'invatat?" Iar el, aratand cu mainile
stelele, marea 'intreaga natura din jurul sau, le-a zis:
"Acestea sunt carlile mele pe care Ie citesc care
intrec pe toate celclalte" (cf. Ep. Gherasim
Dic(ionarui Aghiografie, 1898, p. 90).
52. Cum poate sa se inalte cu mintca
mai prin cugctarc, de la zidire la FacatoruI ei,
Dumnczcu?
Poate cineva sa cugete la zidirile lui Dumnezeu ;;i
sa se inalt
e
cu mintea de la zidire Ia Ziditor, numai
daca i;;i are mintea inima curatite de patimi. Altfel,
nu poate vedea simti in cele zidite pe Dumnezeu,
precum sunt Auzi ce zice
Hristos: Fericili eei eura/i ell inima eli aeeia vor vedea
pe Dumnezeu (Matei 5,8).
Mintea se curata foarte repede de cugetele cele
rcle. Este de ajuns citirea unei pagini din Sfllnta
Scriptura sau rostirea unei mici rugaciuni cu luare
aminte. Dar tot de repede se po ate intina. Inima,
67 PARINTELE CLEOPA
. .
insa, cu anevoie se curata de cu aneVOle se
intineaza. Cel care are inima curata este mult mai
sporit decat cel cu mintea curata de
ganduri rele.
53. Care este rugaclUnea cea mai potrivita
pcntru calugarii incepatori !ji pentru crc!jtini?
Srantul loan Scararul spune ca "de la noii ince
patori nu cere Dumnezeu rugaciune adica
rugaciunea inimii, caci a ingerilor este
Pentru noii 'incepatori se recomanda rugaciunea
verbala, rugaciunea citita din dirlile de pravi la,
Ceaslov, Psaltire, Acatistier, Sranta Liturghie, slujbele
ale Bisericii ;;i ascultarea. Srantul Simeon al
zice eli dupa varsta duhovniccasca a
fieeliruia sa se rccomande lucrarca duhovni
ceasca a rugaciunii mintii !ji a inimii. Ca daca cineva
Incepe inainte de vrerne aceasta inalta rugaciune, pana
nu este cudilit de patimi, se in zadar se
tulbura. Deci, nirneni sa nu 'inceapa
ceasca cu rugaciunea contemplativa a
rugaciunea lucriHoare, care consta din
naciuni, rugaciuni din Ceaslov, post, citirea Psaltirii ;;i
a altor carti folositoare, ascultare ;;i smerenie fala de
toti
Acestea fonneaza viala cea lueratoare, care este
potrivita pentru toti, pentru calugari pentru rnireni.
lar viata contemplativa, specifica mai ales calugarilor,
consta in paza rnintii, lucrarea mintii, rugaciunea
rugaciunea inimii ;;i contcmplarea sau privirile
ale inimii. nc invata tori Sfinlii
Parinli, dascali ai rugaciunii.
68
NE VORBE$TE
54. Spuneti-mi, va rog, mai pe larg, ce este
rugaciunea mintii ce este rugaciunea inimii
cum ajungem la rugaciunea cea curata a inimii?
Rugaeiunca mintii este rugaeiunea laeuta eu luare
aminte de sine, lara ganduri, lara imaginat
ii
eugete
relc. Aeeasta cste rugaeiunea eelor 1nsa
esle mai 'inalta decat rugaeiunea orala eea vorbita.
Sfint
ii
Parint
i
numese rugaeiunea eu mintea euratii
"rugaeiune eu un pieior" sau "pasare eu 0 aripif', deei
care nu poate merge, niei zbura, pentru ea nu partieipa
mlma. Iar rugaeiunea inimii este rugaemne
numita "rugaeiune eu doua pieioare", eu
ajutorul eareia ne unim eu Hristos, vorbim eu Hristos
petreeem inca din trup in bueuria du1cea1
a
viet
ii

Rugaeiunea inimii este rugaeiunca sfint
ilor
, a eelor
dcsavar!;lit
i
, care se eu multa osteneaJa numai
eu darul lui Dumnezeu. La aeeasta trcapta duhovni
cease a de rugaeiune, numita !;Ii "rugaeiune eontempla
tiva", ajung "numai eatc unul din neam in neam", spun
dasealii rugaeiunii. Prin rugaeiunca inimii intelegem
unirea mintii eu inima, sau eobodirea mintii in inima
pcntru a petreec aeolo neineetat eu Hristos, prin
rugaeiune de taina.
Unirea mintii eu inima eonsUi in a uni gandurile
duhovnieC!;lti ale mintii eu simtamintele
ale inimii. Atunei inima se inehide se dcsehide foarte
greu. Atunei inima inghite pc Esus ;;i Iisus inghite
inima. Atunei se zamisle!;lte rugaeiunea eea de foe a
inimii, lara ganduri imaginatii. Atunei se face unirea
duhovnieeasea intre Mire mireasa, intre Hristos
inima. Atunei Hristos sta de yorba eu nOI in camara
69
inimii noastre !;Ii diavolul nu mai are putere sa ne
biruiasea.
Rugaeiunea eea eurata a inimii se dupa
indelungate osteneli, prin repetarea ne'ineetata a nume
lui lui Iisus, eu multe laerimi, eu adane de smerenie, eu
privegheri de toata noaptea, eu post, Hieere, pazire a
de ganduri, mai ales de slava eu inde
lungata rabdare numai eu ajutorul ;;i darul Duhului
Slant. Apoi, lara un daseal iseusit al rugaeiunii ;;i lara
duhovnie ales, nimeni sa nu indrazneasea a naluei
aeeasta Ingereasea rugaeiune, ea rugaeiunea inimii este
un dar allui Dumnezeu.
Cand intram eu mintea In inima noastra trebuie
inehidem trei u;;a eea vazuta a ehiliei, pentru
oameni; u;;a buzelor, pentru a nu vorbi eu nimeni; ;;i
u!;la inimii, contra diavolilor, puni'md pc minte portar al
inimii. Cand omul se roaga din inima, se umple de
dragostea lui Dumnezeu nu mai nimie decat
sa petreaea astfel pururea, preeum dorea Petru
ramana pururea pc Muntele Tabor, In lumina
Hristos. Mintea in timpul rugaeiunii trebuie sa fie
oarba, surda mula, adiea, sa nu vada, sa nu auda sa
nu vorbeasea nimie eu nimeni, decat eu singur Tisus
Hristos. Atunei rugaeiunea este numita "rugaeiune de
un singur gand" sau "rugaciunea lui Iisus". Atunei
mintea este Iuata de Duhul Slant !;Ii i se dau alte cuvinte
seurte de rugaciune, ca nu eumva sa fie furata de
diavolul prin lungimea euvintelor.
Dadi avem numai rugaeiunea mintii nu putem
seapa de ispite tulburari. De aeeea Sfintii Parinli ne
indeamna, zicand: "Coboara-te, omule, din minte in
inima, ea acolo vei afla mangaiere duleeala
pARINTELE CLEOPA
70
71
., mrs UII lif ,
NE VORBESTE
dulcct
ilor
, iar in minie estc mare iarmaroc tulbu
rare" Cand mintea se eu inima, imaginatiile
sfintc trebuie fie pastrate in memorie, iar nu in
Altfel, nu te poti cobon cu rugaeiunea in
ramai numai la luerarea mint
ii
.
la rugaciunea eea sf'anta a inimii omul poate
ajunge la 0 alta rugaeiune mai inalta, anume eea
eontemplativa, care nu se mai rugaeiune, ei
vedere duhovnieeasea, la care ajung numai sfint
ii
.
Ultima cea mai InaWl treapta a rugaciunii este
rapirea mintii la eele -- 'in 1mn sau afara
trup, Dumnezeu -, preeum a
Apostol Pavel pana la al treilea eeL
55. Dadl nu putem dobandi rugacmnea cea
inalta a inimii, ne putem mantui numai cu ruga
ciunea oraIa cu rugaciunea mint
ii
?
Cum sa nul Numai sa ne rugam eu starllint
a
, ell
cainta Cll smercnie, ea auzi ce zice Duhul Stant:
lnima lnfdinta .yi smerita Dumnezeu nu 0 va pedepsi
(Ps. 50, 18).
56. Ce ne invata Sfintii Parinti despre inima?
Inima este eentrul vietii al sufletului nostru.
Pentru aeeea Dumnezeu ne-o cere, zicanel: Fill Ie,
dtt-Mi inima tal (pilde 23, 26). Iar loy ziee: Nimie nu
este mal adline dedit inima omului. Stantul Vasile eel
Mare, in cartea sa Hexaimeron, spune di "inima este
radaeina vietii". Ea se la to ate fiintelc intai
tot ea se preface in pamant, cel mai pe unna. Inteleptul
Solomon zice: eu toata strajuirea strajuie.yte inima fa,
ea intr-insa sunt izvoarele vie/ii (Pi Ide 4, 23). Altfel,
se face izvor ::11 mortii. in loc ele izvor al viet
ii
.
pARINTELE CLEOPA
Dupa Stantul Vasile eel Mare Stantul loan
Damaschin, inima omului este eentrul a patru puteri,
anume:
Inima este eentrul tuturor putcrilor ale
omului, aeliea puterea hranitoare (nutritiva), seminala,
creseatoare cte. Inima este eentrul puterilor sufle
ale omului, care sunt in numar de einei, anume:
vain/a, ra!iunea fonnata din einci parti: minte, ganel,
ee rasare elin minte ca raza elc soare, eugetare, alegere
hotarare sim{irea, numita puterea poftitoare,
mlinia (puterea manioasa) cuvlintul (puterea euvan
tatoare).
Accste cinei puteri sc numese puteri
au seeliul tot in inima. Apoi inima este centrul (loeul)
ele fire, aelica al patimilor. Paeatele
se numesc afara de fire, pentru ea nu au fost
create de Dumnezeu, nici nu sunt din inceput in om.
Pacatele au sediul tot in inima, dupa cuvantul
Mantuitorului Care zice: Din inimii ies giindurile cele
rele, ueiderile, desfdinarile, miirturiile mincinoase.
hulele ... (Matei 16, 19).
Inima este inca centruJ suprafirese, aeliea
eluhovnieese al tuturor darurilor Stantului
tuturor faptelor bune, eare au seeliul tot
Daea punem strajer la poarta inimii pc minte, adiea
ganelul eel bun, el nu va lasa sa intre 'inauntru paeatelc
eelor cinei simfiri, iar patimile cele ce ies elin inima Ie
va opri, ea sa nu se prefaea in paeate. Deei, paza inimii
consta in a pune gandul portar al inimii, pentru a opri
orice euget sa nu intre in inima. Mintea, care
intra in inima, este foarte greu stramtorata, caei la
ineeput se simte ea intr-o temnifa. Pe unna se eleprinde
72
NE VORBESTE
se simte foarte bine, dici inima este camara fireasdi
a mintii.
57. Credeti ca mai sunt In zilele noastre
calugari sau mireni care au dobandit rugaciunea
cea duhovniceasca a inimii?
Numai singur Dumnezeu Pot sa fie unii dintre
dilugarii care traiesc 'in prin munti, sau
la Athos. Sau din cei mai batrfmi, care s-au nevoit toata
viat
a
prin manastiri, In tacere, In ascultare smerenie
$i care n-au primit cinste dregatorii di
ccila1t
i
abia mai fac putina pravila scara dimi
neala din cauza grijilor muIte a raspfmdirii mint
ii
.
Din aceasta cauza nici la slujbele bisericii nu Yin
rcgulat. :;;i dadi yin, abia au rahdare sa se
termine slujha sa pIece afara. Ma Intreb, daca nu mai
avem rabdare sa zabovim un ceas-doua la rugaciunc in
biserica, sa ne rugam pentru pacatele noastre sa
slavim pc Dumnezeu dupa puterc, cum yom avea
rabdarc sa starn 0 vqnicie In ceruri?
Oricllm, nu trcbuic sa slabim 'in rugaciune $i mai
ales 'in practicarea rugaciunii lui Iisus. Ci, sa ne
ostenim cu staruinta smerenie, dit este dupa a
no astra putere, di a dobandi rugaciunea cea curata a
cohort cu mintea in inima nu depinde de noi, ci este un
dar al lui Dumnezeu. Smerenia inimii completeaza
lipsurile noastre In rugaciune ne suie acolo unde ne
urca rugaciunea cea curata. Cunosc mireni care se
roaga mai mult dedit noi unii ii Intrec pe calugari.
Or fi, poate, dintre ei unii care au ajuns la rugaciunea
inimii, dar numai Unul Dumnezeu cali ale$i are in
aceasHi lume.
pARINTELE CLEOPA 73
58. De ce este de mare puterea smereniei
(ata de celelalte fapte bune?
Spune Sfimtul loan Scararul ca singura virtute
neimitata de diavoli este smerenia. Diavolii sa
cante, teologie mai multa dedit toti teologii din
lume, privcgheaza mai mult decat toti calugarii, nu
dorm niciodata, nu mananca, cred In Dumnezeu etc.
Un singur lucru nu nu pot diavolii sa faca: Sa
se smereasca! In iad sunt preoti, calugari,
fecioare, imparati ... Numai smeriti milostivi nu
sunt in iad!
59. Ce virtu!i il ajuta mai mult pe om la
Rugaciunea, smerenia sau dragostea?
Toate trei deopotriva, pentru ca cine este
rugaciune, este in celelalte virtuli. Dar
mai mare decat toate virtulile ramane dragostea, cum
spune Sfiintul Apostol PaveL Tar Stantu\ Maxim
Marturisitorul spune: Cine a ajuns sa fie in
iubire, a ajuns la culmea nepatimirii. :;;i, in alt loc,
zicc: "luhirea infranarea il curata pc suflet de patimi,
tar pe minte 0 curata rugaciunea cea curaUi". Pe
patimile Ie ucide lnfranarca (postul), iar pc
patimile Ie ucide dragostea de Dumnezeu
de oameni.
Tot el spune in alt loc: "Daca vrei sa fii
aceste doua virtuti: dragostea
infranarea". Dragostea are doua paTti: dragostea de
Dumnezeu dragostea de oameni. Cea dintfti este rara
limiHi; cea de-a doua are margini. Spun Sfintii Parinli
ca diavolii din iad se biciuiesc cu biciul
dragostei lui Dumnezeu.
74
NE VORBE$TE
Se euvine sa fim tnsa eu mare atent
ie
pentru a nu
amesteea dragostea eurata, duhovnieeasea, eu
dragostea interesata. Sa nu iubim eu seop, numai
pentru un timp; niei sa iubim pe oameni in mod diferit,
dupa fata, dupa einste, dupa varsta, dupa sex sau
eredinta, eaci semnul in dragoste este
atunci dnd iubim pe toti oamenii cu
masura, adica egal.
Sa luam aminte la euvfmtul Srantului Grigorie
Teolog
u1
, care zice 1n versurile sale cele
'\
,
"Mintea se adevarul se fura de prea multa
dragoste sall prea mulH!. uni". Adica sa iubim, sa
iertam, dar sa nu renuntam la mustrare invatatura,
dnd este nevoie; di mustrarea eanonul tot din
dragoste se dau, spre Indreptare mantuire. SpLIne
Srantul Apostol Pavel ea: Dragastea esle legcitura
iar Srantul loan Evanghclistul spune ca
Dumnezeu este dragaste. Deci, dragostea sa fie
temelja, centrul coroana vietii mfmtuirii noastre.
60. in ierarhia faptelor bune, pe care 0
considerati a fi cea mai mare?
Spun Sfint
ii
Parinti, printre care Cuviosul
Antonie eel Mare, ea "imparateasa faptelor bune este
dreapta soeoteaHi". Multi s-au aruncat 1n potopul
patimilor ca sa scape pe altii de la moarte s-au Inecat
pentru di n-au avut chibzuinta dreapta socoteala In
Toate faptele bune trebuie mcute eu masura
dreapta soeoteala, adiea umblam pe ealea impara
teasea, de mijloe, dupa darul, firca puterca ficearuia,
ea sa nu eadem 1ntr-o parte sau alta, ea extremele sunt
ale diavolului, spun parin!i.
pARINTELE CLEOPA 75
61. Care este folosul cugetarii la moarte?
Cuvantul "moarte" a fost prima amenintare a
Dumnezeu asupra omului pe dnd era 'in rai eea mai
putemica arma impotriva paeatului. Srantul Vasile eel
Mare spune ea "cel mai bun sfetnic in viata este
aducerea aminte de moarte". Iar Srantul loan
Damasehin zicc: ,,0, moarte, moarte, mai bine te-am
numi noi viata!" Si avea perfecta dreptate. Ca
lntcleptul Solomon, daca ar fi avut sfetnie moartea, nu
ar fi cazut In desfranari eu femci. Dar pentru ca nu a
eugetat la moarte a eazut, eu toata Intclepeiunea data
lui de Dumnezeu.
62. Ce ne spune!i despre care yin pe
la manastiri?
Sa ea nu Yin la manastiri pentru
noi, ei pentru eredinla lor eurata la manastiri este
mai multa eredinta viata ealugarilor este mai a!easa.
Ell ered, ea Dumnezeu nu tine manastirile pentru
noi, calugarii, ea suntem ci Ie tine pentru
eredinta iubitori de Hristos. Popoml
roman este un popor de aur! din lume sunt
mai buni ea noi!
De aecca avem marea datoric sa nu-i smintim
eredinta lor sa ne jertfim pentru ei. srantul Apostol
Pavel zice: Nimeni al sou sa nu caute, In alt loe ziee:
Tuturar taate m-am filcut ca pe tafi so-i dabandesc
(I Cor. 9, 19). Iar Srantul Efrem Sirul ziee: "Fiecare
bucatica rupta din tine sa fie un folos pentru
aproapele". Ei se folosese de noi, de
slujbele care se fae prin manastiri, de eantari, de
sfaturile preolilor, de spovedanie, de bineellvfmtare, de

76 NE VORBESTE
rugaciuni, ca nu Ie dam de la noi, ei din cele ce ne-a
dat Dumnezeu; iar noi, calugarii, ne folosim
de credinta lor curata, de dragostea lor, de sinceritatea
lor, de rabdarea, de smerenia ascultarea lor.
sunt manastirile noastre, deschise pentru toti,
mai ales pentru bunii de la
sate. $i, dupa cum au fost ele dintotdeauna.
Chiar din paduri primeau
la chiliile lor, carora Ie dadeau sfaturi sc
rugau pentru ei, ajungea 0 buca!ica de paine pana
la ei de la bunii
63. Cum se cuvine sa ne purtam noi, calugarii,
cu mirenii?
Mai intai sa nu-i smintim cu faptele !?i cuvintele
noastre. Auzi ce spune SIantul Isaac SiruI: "Calugarii
care vor sminti pe mireni, in veac nu vor vedea
lumina!" Iar SIantul loan Scararul zice: "Daca vei
vedea minuni la mireni, sa ca nu pentru tine, ci
pentru credinta lor s-au Jaeut aeeste minuni". Apoi
sa-i OSpalam sa ne purtam cu ei cu multa dragoste
mila, cit Yin de departe, cu multe greutati pe suflet; unii
sunt bolnavi, al!ii au copii multi.
Apoi, sa ne rugam cu credinta pentru ei, iar nu de
mantuiala. $i apoi sa Ie dam sfaturi
cuvinte de mangaiere, cum spune Stantul loan Gura
de Aur: "De nimie nu au mai multa nevoie
decat de cuvinte de mangaiere".
64. Este bine sa primim pe mireni la spove
danie?
Cum sa nu! Sa-i spovedim, sa-i sratuim, sa-i
binecuvantam, sa-i folosim sa nu-i
PARINTELE CLEOPA
77
liisam sa pIece din manastire tot cum au venit. Cat s-au
ostenit sfintii ingeri sa-i aduca Ia manastire noi sa-i
refuzam? Ba, inca sa-i aducem Ia masa, sa nu pIece
Ilarnanzi de la noi, caci ei ne hranesc pe noi.
lata ce spune Stantul loan Gura de Aur: "De va fi
cineva intelept ca ingerii din cer curat ca Smntul
(oan Botezatorul, dar daca nu are sfetnic
duhovnicesc nu se poate mantui". Mare dar este
darul duhovniciei! Sa mangai, sa dezlegi pacatele
oamenilor, sa canon de vindecare sa dai
sfaturi de mantuire. Numai un suflet daca ai
acela este mai scump decat toata lumea!
65. Care Taina din cele este eel mai greu
de
Taina Sfintei Spovedanii, parinte! Prin aceasta
Taina, ori salvezi un suflet te saIvezi pe tine, ori
ucizi te ucizi in veci pe tine! prin nici 0
alta Taina sau slujba nu poti mai multe suflete
pentru impara!ia lui Dumnezeu, ca prin Taina
Spovedaniei. Insa atata raspundere primejdie apasa
asupra preotului duhovnic, incat SIantul loan Gura de
Aur spune ca "putini duhovnici se mantuiesc".
Aceste cuvinte ne ne cutremura pe toti.
66. Care dintre membrii Bisericii sunt eel mai
greu de marturisit?
Candidatii la hirotonie cIcricii In general. Mai
ales cand este yorba de candidatii la hirotonie,
duhovnicul trebuie sa fie [oarte atent, sa nu Ie dca
dezlegare la preolie, daca au pacate de moarte, ci sa-i
trimita la episcapul locului, ca ia asupra sa toate
pacatele acelora. lata ce spunc Pravda Bisericeascii
78
79
",..,.,..."")q,_....... 01loI ill I 1*
NE VORBESTE
despre aceasta: "AscuWi, 0 duhovnice! la seama
candidal
ii
de preotie, di toate pacatele acute de ei,
dadi nu Ie marturisesc la duhovnic, sau ii dezlegi la
hirotonie impotriva Canoanelor, toate cad asupra ta ... ".
In aceasta privinta spune Siantul Vasile cel Mare:
"Ma [oarte ca se neglijeaza Canoanelc
s-a Inliiturat orice strictcte din Biserica. $i
rna tcm ca nu cumva sporind catc putin accasta
nebagare de seama sa ajunga ordinea Bisericii In cca
mai de pc unna tulburare... CuraNi dar Biserica,
Inlaturand pc cei ncvrednici; cercetali pc cei care sunt
vrednici ..." (Siantul Vasile cel Mare, canonul 89
Prolog, vol. l, 10 ocL).
67. Care sunt principalele conditii canonice
pentru admiterea candidatilor la hirotonie'!
lata principalele condilii: Sa fie ortodox din
din parinli evlavio:;;i; daca esie dintre cei
revcnit
i
de la alte confesiuni, sa nu fie de curand
botezat; sa fie sanatos nevatamat la trup. Cci
orbi, :;;chiopi, infirmi :;;i bolnavi de nervi nu se pot face
preot
i
. Sa nu fie epileptic sau schizofrenic. La casatorie
sa fie, atat candidatul cat soli a, fcciorclnici
ncintinati; nu fi dizut nici dupa disatorie in pflcatul
desfranarii; sa nu fi facut sOli a lui vreun avort sau
prlcat pentru a nu avea copii; sa nu fi fost mai 'inainte
talhar, betiv public, necredincios, sectant, smintitor
prin pacatele sale publice etc.
Apoi candidatul sa fie foarte credincios, milostiv,
cu mare fridi de Dumnezeu :;;i binecunoscator al Sfintei
Scripturi, al Sfintelor Canoane :;;i scricrilor Sfinlilor
Parint
i
, ca sa poata pastori bine tunna incrcdinlata lui
pARINTELE CLEOPA
de Hristos sa apere dreapta credinta de secte, de
nccredinta de tot felul de pacate. La fel sotia lui sa
fie ortodoxa, evlavioasa, iubitoare de Hristos, milostiva
:;;i din parin!i
68. Care sunt datoriile preotilor dupa hiroto
nie?
Cele mai importante datorii ale preotului sunt
acestea: Sa Sianta Liturghie toatc
slujbele In zilele rfmduite, cu toata evlavia crcdinla,
iar nu pentru bani sau lauda de la oameni; sa nu ceara
bani pentru nici un fel de slujba, ci sa
lase ca fiecare sa dea singur dit dupa a sa
putere; sa fie milostiv Cll tOli oamenii mai ales cu
vaduvele, cu saracii cu cei bolnavi; sa nu intre
niciodata In carciumi, nici sa se imbete, spre a nu
sminti pe sa nu intre singur 'in casele
credincio:;;ilor, spre a nu face sminteala atilt lui, cat
altora; sa nu se amestece 1n afaceri comer!,
betii, judecati, certuri publice, politica etc.
Sa Invele pe pennanent dreapta
credin1a; sa tina regulat prcdica 'in biserica sa expJice
cele sfinte sa cerceteze pe fiecare
familie periodic sa se ingrijeasca de mantuirea
tunnei sale; sa lupte cu toate puteri Ie mai ales cu
pilda vielii sale 'impotriva sectelor a tot pacatul; sa
procure sai carti folositoare de suflet; sa
combata cu toata taria desfraul, betia, divoqul, avortul,
certurile In parohie etc.
Acestca sunt, mi se pare, principalele Indatoriri, la
care mai adaug: sa marturiseasca regulat pe
in cele patru posturi; la fel el cu ai sai, sa aiba un
80
NE VORBESTE
duhovnic bun de care sa asculte la care sa se
spovedeasca adesea; sa respecte, dupa putere, Sfintcle
Canoanc; iar in caz de mare nevoie Sri ceara sfatul
episcopului locului (Dupa Pravda Bisericeasca de
Arhimandrit Nicodim Sachclarie, ed. 1940, p. 149-155
264-267).
69. Ce trebuie sa faca duhovnicul cu clericii
care au savar1jit pacate opritoare de cele sfinte?
Spune SIantul Simeon al Tesalonicului (op. cit.,
cap. 293) ca preotilor In cclc ale preot
iei
la
arhiereu trebuic sa se marturiseasca sa se dezlege".
Canonul I 1 al Sinodului I Ecumenic spune ca dad
duhovnicul constata la clerici abateri canonice grave sa
nu-i dezlege, nici sa-1 opreasca de la cele sfinte, ci sa-i
trimita la episeopul locului, singurul care ij poate
dezlega sau eaterisi.
Iar SIantul Nieodim Aghioritul spune 1a fel: "Sa nu
cumva, 0, duhovnice, sa dezlegi preotilor
opritoare de SIanta Liturghie, ei sa-i trimiti la
episcopul locului". Clericul care a pac ate
opritoare de celc sfinte, macar de SIanta Liturghie sa
se opreasca, dad! nu de celelaIte Sfinte Taine. In
aceasta privinta spune SIantul loan Gura de Aur: "Mai
bine sa stea biseriea lui Dumnezeu lara slujba, adica
inchisa, decat sa slujeasca 'in ea un preot nevrednic!"
70. Ce sfaturi mai importante dati duhovni
cilor?
Preotul duhovnic este suvcran in scaunul de
spovedanie. El judeca atunei In numele in locul
Hristos. Nu poate lega oricum, tara judecata; nid sa
dezlege orice pc oricine. Pentm a nu trebuie sa
81 pARINTELE CLEOPA
cunoasca foarte bine Sfintele Canoane, Traditia Biseri
practica liturgica, invataturile Sfintilor Parinti
mai ales Sffmta Scriptura, ca lara aceste anne este ca
un soldat lara sabie.
Apoi duhovnicul trebuie sa fie tare In credinta, eu
mare frica de Dumnezeu, cu multa mila de oameni
cu inima de tata pentm toti. Sa judcce cat mai atent
drept, adidi lara partinire, sa tina cont de firca, varsta,
tempcramcntul, studiile, pozitia sociala,
starca sanatatii, cuitura, putcrea de intclegere
aseultarea ficciiruia, mai ales, dc credinta de friea
de Dumnezeu pe care 0 are credinciosul. Sa spove
deasca cu mare grija atentie, lara graba. Sa asculte
ce i se spune de fiecare, apoi sa intrebe, incepfmd de
la cele la ccle de la credinta,
mgaciune biserica, la cele Sa nu
iscodeasca prea mult pacatul, sa nu smintcasca mai
ales pc tineri copii cu intrebarile sale; sa nu se mire
nici sa ocarasca pc cineva pentm pacatcle marturisite;
sa nu intrebe cu cine anumc a pacatuit mai ales sa nu
divulge secretul spovedaniei.
Sfintele Canoane spun ea cine divulga pacatele de
la spovedanie sa i se ia harul preotiei al duhovniciei.
Duhovnicul sa marturiseasca numai individual
niciodata in comun.
71. Cum poate duhovnicul sa socoteasca mai
bine canonulla spovedanie?
Duhovnicul trebuie sa tina masura adevamlui,
adica sa tina ealea de mijloc intre dragoste asprime,
intre acrivie, adica scumpatate, pogoramant. Sa
masoare cum il invata Dumnezeu, de Ia caz la caz,
82
NE VORBESTE
dragostea cu dreptatca mustrarea cu rabdarea
blfmdet
ea
. Apoi, sa dca canonul dupa masura pacatu
lui, dupa starea sufleteasca trupeasea a credincio
sului potrivit cu practica Canoanele Biserieii.
Preotul are 0 limita in a lega a dezlega paeatele, mai
ales cfmd clerici. El nu are toata puterea de
a dezlega. Aecasta 0 are numai episeopul, iar preotul
este numai un delegat al lui, deci cu putere limitata.
Cand preotul nu poate ehibzui eanonul, sau are un caz
gray, amana spovedania dezlegarea, pana ee se
consulta cu un alt duhovnic mai batran, sau 11 trimite
pe eel in eauza la episcop.
Daea un duhovnie pe cineva de la aIt
duhovnie, el este dator sa-J spovedeasca din nou, din
eopilarie; insa nimeni nu poate siH pe cineva sa se
spovedeasea la el. Credinciosul are libertatca de
sa sc duca la eel care are mai multa evlavie,
dupa cum II Duhul Srant. Ca nimic nu este
mai greu decat a spovedi, a a povatui sufletele
pe ealea mantuirii. De aceea multi se ferese de
duhovnieie, de teama sa nu aluneee ei In
paeate. Ca auzi ec spune Srantul Isaac Sirul: "Vai de
cei ce se arundi de voia lor in potopul lumii
(patimilor) ca sa scoata pe altii, iar ei se ineadi
pier pentru lmparatia lui Dumnezeu". Iar despre eei
ee eauta duhovniei slabi ea spune Cuviosul
Nieodim Aghioritul: "Cel ce cauta duhovnic rau ca
dansul, el nu sa-I vindece de pacate, ci sa-I
tolereze in pacatele sale".
72. Cand duhovnicul se de pacatele
celor pe care ii cade sub canon?
",,_.. ,..""I e Itt trr !:tW.'t('t'Mttl:i"n;;, !
83 PARINTELE CLEOPA
Iti raspund eu euvintcle Srantului loan Gura de
Aur, care ziee despre aeeasta: "Nu judeea pc eel ee
tamaduiqte prin spovedanie pe eineva, ea doetorul,
cand opereaza, se umple de puroi !;>i de si'mge, dar el
vindeea. duhovnicul, se umple de sminteli
cand pe altul, dar el sufletele
de pacate de osanda Numai atunei eade
duhovnicul sub pacat: cand pacatele
oamenilor eu patima, cand se grabe!;>te la spovedanie !;>i
nu intreaba pacatelc eele de moarte cu amanuntul, dind
nu da euvenit sfat penitentului !;>i canon de indrcptare
pe masura pacatelor lui; cfmd spovedc!;>te in eomun
nu face fiecaruia dezlegare pc cap, prin punerea
mainilor; cfmd pe cu intrebarile
sale, indeosebi pe copii pe tineri, eand da Sranta
repede, lara canon poeainta, cum
unii preoti astazi.
73. Care sunt efectele Sfintei Spovedanii ale
Sfintei
Spovedania dezleaga paeatele, iar Sranta Imparta
pe om. Numai ca spovedania se
face in oriee timp, iar Sranta se da eu
mare atentie numai eelor vredniei de Hristos, ca
marc osfmda apasa asupra preotului care da Sfintele
Taine eelor nevredniei. Cand eineva nu este vrednic sa
primeasca cele sfinte, i se da agheasma mare, pana
tennina canonul paeatul; iar daca din nou
ia canonul de 1a capat.
74. Care este soarta sufletelor care au murit
spovedite, dar nu facut cauonul pe pamant?
84
85
NE VORBESTE
Cei ce au murit dezlegati de pacate,
dar au ramas sub canon, sunt din muncile iadului
prin jertfa Sfintei Liturghii, care Ie spala pacatele.
Aceasta este deosebirea 'intre purgatoriu jertfa Sfintei
Liturghii. Catolicii sustin ca suflete1e celor sc
curat
a
intr-un foc curatitor, iar noi spunem credem,
dupa invatatura Sfintilor Parinti, ca sufletele celor
spovediti care sunt in iad pentru ca nu 'implinit
canonul pe pamfmt, se eurata se scot la lumina
raiului prin SITmta Liturghic. ea jertfa Sangele lui
Hristos ne eurata paeatc1e.
75. Ce legatura este intre invatatura fapta
buna?
eel ce invata pc altii dar eI nu este ca eel ee
vantura grfm strain, iar el moare de foamc. ea spune
S:tantul Apostol Pavel: ingamfa, iar duhul
da via (a. lar Mantuitorul zice: Cel ce va face $i va
'invala, acela mare se va chema inLru imparalia lui
Dumnezeu (Matci 5, 9). Deci, vezi ea Iisus Hristos
pune intai pe "a face" apoi pe "a Invata!" intai
trebuie sa predicam aHora prin exemplul viet
ii
noastre
apoi prin cuvant. Cuvantul se cuvine sa iasa din
cxperienta vietii noastre, adica din luerare, iar nu
invcrs, di numai atunci are putcre ajunge la inima

eel ee 'invata nu lucreaza [apta bun a,
pe nici el nu se ca auzi ee
zice Hristos: Nimic necurat nu va intra in impara{ia
Tattilui Meu. Este adevarat ca omul nu va putea
niciodata sa faca in viata tot ce nici sa ajunga cu
lucrarea unde ajunge eu 'invatatura. Dar este dator, cum
PARINTELE CLEOPA
spune Domnul, macar cu degetul cel mic sa atinga, sa
faca cele ce invata pe al!ii.
Aceasta ne invata Stantul Isaac Sirul, zicand:
fara lucrare este amanet al ca
ne de cuvintele noastrc ne mustram de ele
ca nu facem ce spunem; "iar unita cu
lucrarea este camara a nadejdii", adica, ne
nadejde de mantuire. Dar, cum spune un stant parinte:
"Cand este din ascultare, sa a vorbi".
Adiea, daca este absoluUi nevoie ti se de
mai marele tau, atunci de Hristos.
Stantul Isaac Sirul ne invata, zicand: "Cand vrei
sa undeva, intai sa te adica sa-ti
vezi neputintele tale apoi sa Ca
"nimeni nu este mai sarac decat cel ce dar
el nu face", adica nu Cea mai puternica
predica este cea prin traire, prin exemplul personal,
"ca cuvfmtul strigand, supara; iar viata tadind,

S:tantul loan Gura de AUf spune ca in trei feluri se
Evanghelia lui Hristos: cu cuvantul,
cu scrisul cu trairea, adica cu exemplul personal.
Aceasta este cea mai inalta calc de propovaduire. Dar
Talasie Libianul zice: "Daca nu ai fapte bune, nu
vorbi de lucrare". La fel Stantul Isaac Sirul zice:
"Nimic nu este mai sarac pe lume dedit mintea
aceea care filosofeaza despre fapta buna fara
lucrare".
87
CONVORBIREA A TRElA
DESPRE iNGERI, MOARTE,
VIATA VIITOARE $1 JlJDECATA
DE APOI
76. Cand i se da omului Inger pazitor? I.a
zamislire, la sau la SCantul Botez?
Dupa Stanta Tradilie a Bisericii lui Hristos ingerul
pazitor se da omului la Stantul Botez. Acest lucru se
poate inte1ege din rugaciunea a cincea de la facerea
catehumenului, unde, printre altele, se ziee
via!a lui eu Inger de lumina, ca sa-l
izbavcasca pc cl de toata bantuiala potrivnieului, de
intampinarea eelui vic1ean, de demonul eel de amiaza
de nalueiri rele". Pe Janga ingerul pazitor, Dumnezeu
trimite omului alti 'ingeri 'in viata spre a-I ajuta, a-I
lndrepta a-I mangaia in ispitclc Inccrcarile lupte10r
prin care trece omul in acest veac.
Despre aceasta dumnezeiescul Apostol
Pavel, zicand: Au nu sunt duhuri slz4itoare. care se
trimit spre slujba pentru eei ee vor sa
rnantuirea? (Evrei 1, 14). Cu aceste cuvinte, Apostolul
inalt
a
cugetele ascultatorilor mangaie foarte mult pe
fiindca arata ca Dumnezeu arc multa purtare
de grija pentru dan.!?ii, de vreme ce "pe ingeri, care
covar.!?esc pe oameni, i-a randuit sa slujeasca pentru
mantuirea oamenilor".
pARINTELE CLEOPA
Dar vedem ca, atat in Legea Veche, cat .!?i in Legea
Darului, ingerii au fost trimi.!?i de Dumnezeu sa ajute .!?i
sa slujeasca oamenilor celor aie.!?i, preeum Lot,
A vraam, Iacob, Moise, Valaam, Isus Navi, Ghedeon,
Manase, proorocul David, Ilie Tesviteanul, Sedrah,
Mesah .!?i Abdenago, Daniil prooroeul, Iosif, Fecioara
Maria, pastorii de la Bethleem, Maria Magdalena,
Comelie Apostolul Pavel .!?i altii. Prin aeeste
dlteva marturii am aratat ca Preabunul Dumnezeu ne
randuie.!?te noua ingeri pazitori, nu numai la Stantul
Botez, ci .!?i in toata viata, ajutand pe calea mantuirii pe
cei drepti, care II iubesc .!?i cred Intru
77. paganii ereticii primesc
ei de la Dumnezeu ingeri pazitori'!
Unii ca ace.!?tia, intrucat nu sunt botezali intru
numele lui Hristos, nu primese ingeri pazitori. Ei nu
ered in ingeri. Iar eei ee zie totu.!?i ea cred in
Dumnezeu, dar sunt eretici, aee.!?tia intristeaza .!?i
departeaza de la ei pe ingerii Domnului care iubesc
adevarul dreptei credinle, cel a.!?ezat de Hristos .!?i de
Apostoii in Biserica Sa (A se vedea Tdlcuirea Epistolei
catre Evrei, de Teofilact al Bulgariei, 1904).
Cat prive.!?te popoarele pagane, acestea de abia au
cate un Inger pazitor pentru hotarele fieearei tari, dupa
marturia Sfintei Scripturi, care zice: Atunci a pus
hotarele neamurilor dupa numiirul ingerilor
Dumnezeu (Deut. 32, 9). Ace.!?ti Ingeri fac parte din
ceata Domniilor, ca eei ce domnese peste neamuri.
Dupa traditie, sunt ingeri pazitori peste cetali, ora.!?e,
sate, manastiri .!?i oriunde se prcamare.!?te numele lui
Dumnezeu.
88
89
_ tit' tII"_ IIII"TI"III'W,"t'ltllli
NE VORBESTE
78. Care este menirea ingerului pazitor in viat
a
credinciosului cum il ajuta la mantuire?
Menirea ingerului pazitor este de a-I pazi pe
eredineios in chip nevazut de ispitele diavolului, de
dideri in tot felul de paeate, de a-I di.lauzi pe calea
Biserieii, a pocaintei a rugaciunii; de a-I mfmgaia in
necazurile vietii de a-I indemna prin gand 1a toata
fapta buna. Ingerul pazitor este dat de Dumnezeu
omului spre pazirea trupului a sufletului sau. EI
nieiodata nu doarme, dupa cuvfmtul psa1mistului: Nici
sli dormiteze eel ce te (Ps. 120,3).
Ingerul pazitor apara sufletul eel incredinlat lui
toata vremea de ispiti'i, daea are eredint
a
fridi de
Dumnezeu, dupa spusa !mparat prooroe:
Tahiira-va ingerul Domnului imprejuru/ celor ce se
tem de dansul (Ps. 33, 9). Ingerul pazitor la
mantuirea omului (Evrei 1, 14). Ingeru1 pazitor scapa pe
om 'in vreme de primejdie (Fapte 5,19; 12,7-8; 12, 15;
9, 11). Ingerul pazitor este duh slujitor a1
Dumnezeu spre pazirea oamenilor (Ps. 102,21; 103,5;
Luea 16, 22; Evrei 1, 7). Mantuitorul ne sa
nu dispretuim pe eopii, eli ingerii lor, in ceruri.
pururea vadfa{a Tatalui Meu (Matei 18, 10).
79. are un Inger raU care ii urmeaza
toata viata? Care este scopul ingerului rau?
Da, orice are de la Botez un Inger bun, care
sUi de-a dreapta lui 11 spre tot luerul
plaeut lui Dumnezeu. E1 serie eu de-amanuntul, una
cate una, toate faptele bune, pe care Ie face in viat
a

pe care i Ie va prezenta 1n eeasul judeeatii, dlnd
"carlile se vor desehide". De asemenea, Ii
pARINTELE CLEOPA
urrneaza din pruncie un Inger rau (diavol) care scrie
el, amanuntit, tot pacatul pe care II face omul
viala, pana In clipa mortii.
Scopul ingerului rau este de a-I ispiti intotdeauna
a-I indemna la pac at, cu gandul, cu imaginatia, cu
simturilc, cu cuvantul, cu fapta, cu trupul cu sufletul.
Daca omul 11 asculUi, se la pacat chiar 11
diavolul scrie orice gand, orice cuvant sau
fapta rea Tacuta In viata, de care ii va cere raspuns la
judecata particulara, adici1 dupa moarte, daca nu a fost
dezlegat de pacate 'in via!a, prin spovedanie
pocainta.
80. Cum poate scapa de ispitele
ingerului rau, adica ale diavolului, care II
toata viata?
De nevoie este pentru mantuirea omului sa fie
ispitit de diavolul, ci1 daci1 nu se va ispiti, nu se va
mantui. Nu se poate cali in lupta cea duhovniceasca
nu poate avea nici 0 plata pentru faptele sale ceIe bune,
fiind Tacute din obicei, Tara nici 0 impotrivire de la
diavoluL De aceea zice Sffmtul Petru, ca diavoluI.
potrivnicul vostru, ca un leu rilcnind umbla, ciiufand
pe cine sa inghitii, ciirula stafi-i impotrivii, fiind
lntiiri{i in credin{d ... (I Petru 5, 8-9).
Deci, viata noastra este 0 lupta cu diavolul, care ne
fie prin propriul nostm trup, fie prin cei din
jurul nostru, fie direct prin slugile 'intunericului.
1spitele sunt necesare pentru ea ne calesc i11 lupta cu
pacatul, pentru mantuirea noastra, dar numai sa nu ne
biruiasea. Un mare parinte din Pateric zice: "inlatura
ispitele nu se va mantui nici un om".
91
90 NE VORBE!jTE
poate sdlpa nebiruit de ispitele diavolului
prin lucrarea tuturor faptelor bune mai ales prin
rugaciune, post, smerenie, dragoste, spovedanie deasa,
pocainta, milostenie multa rabdare.
81. Cand cu voia sa, se
indeparteaza ingerul bun de la dansul'! Dar cand
face 0 fapta buna, fuge ingerul rau de la dansul?
Daca pacatul este uraciune inaintea lui Dumnezeu
(Deut. 25, 16; Provo 5, . 10, 5; 3, 32), apoi cum va
ingerul Domnului pe cei nu se va
departa de la ei? daca eel ce face pacatuf este de fa
diavolul (I loan 3, 8-10; loan 8, 44), apoi cum va sta
ingerul Domnu1ui langa cel ce face lucrurile diavo
lului, adica langa cel bet iv, desfd'mat, preadesfranat,
necredincios, mincinos, zgarcit, urator de oarneni
eretic. daca pacatul alunga de la om binecuvantarea
lui Dumnezeu (Nurn. 14,34; Isus Navi 5, 6; Ps. 80, 13-14;
Isaia 48, 18-19), apoi cum va sta ingerul Domnului
langa cel ce lucreaza pacatul? dadi Duhul stant se
intristeaza de pacat (Gal. 4, 30; I Tes. 5, 19), cum nu se
va Intrista ingeruI Domnului nu se va indeparta de la
cel ce face pacatul nu voie:;;te sa se intoarca la
pocainta? daca STantul Duh este maniat suparat pe
cei neascultatori :;;i rai (Isaia 6, 3, 10), cum nu se va
supara ingerul Domnului cel curat stant, pe cel ce
face pacate nu sa se intoarca la poeainta?
A:;;adar, ingerul pazitor, randuit de Dumnezeu
fiedirui ere:;;tin, paeatul, caci paeatul ucide sufle
tul, se departeaza de la eel ce lucreaza fiirildelege.
Dar, se intoarce ajuta pe omul paciitos, cand
acesta vine la podiinta cu lacrimi eu durere in inima
pARINTELE CLEOPA
pentru cele tacute (II Cor. 7, 9). Caei bucurie seface in
cer pentru un pacatos care vine fa pocainla (Luca 15,
7-10), deoarece Dumnezeu ca toti oamenii sa
se mantuiasca sa vina fa adevarului (Iez.
18, 23-32; 33, 11; II Petru 3, 9).
Deci, eand omul face cele rde, intristeaza
departeaza de la sine pe Duhul Slant :;;i pe ingerul
pazitor, iar in locul lui se apropie de om diavolul :;;i
cel rau. Iar cand ere:;;tinul se intoarce din toata
inima lui la poeainta, vescle:;;te pe Dumnezeu :;;i pe tot
i
ingerii din cer, apropie de sine pe ingerul sau :;;i alunga
de la dansul pe ingerul satanei. aeeasta lupUi se da in
inima :;;i mintea ornului in oriee elipa, pana la sffir:;;itul
vietii lui.
82. Cum trebuie sa colaboreze cu
ingerul sau pazitor, pentru a ajunge intru impara
lui Dumnezeu'!
Cre:;;tinul trebuie sa imite pe sfin!i :;;i pe ingeri, ca
sa fie numarat in cer impreuna eu sfin!ii eu Ingerii.
Adica, sa-L slaveasca neincetat pe Durnnezeu, sa-L
laude :;;i sa-I mul!umeasea totdeauna pentru toate, sa-L
ascllite, sa pazeasea poruneile Lui, sa-L iubeasea pe
Durnnezeu, sa iubeasca pe tOli oamenii sa duea intru
toate viata Precurn ingerul este slujitor al
lui Dumnezeu :;;i 11 pazc:;;te pe om .11tru to ate caile sale
(Ps. 90, 11) :;;i preeum ingerul se supune voii lui
Dumnezeu (Ps. 102, 20-21), la fel trebuie sa faca
omlll credincios. Sa se sup una lui Dumnezeu sa faca
voia Lui. Si daca ingerlll se bucura de intoarcerea
pacatosului la pocainla (Luea 15, 7-10), se euvine
92
93
NE VORBESTE
sa faca omul credincios. Sa se bucure de intoarcerea
celor rai la pocainta.
Daca ingerii se ingrijesc de mantuirea oamenilor
Ie ajuta (Fac. 24, 7; Ps. 90,11-12; Ps. 33, 7; Matei
4, 6), sa faca mai ales pastorii de
suflete; sa se ingrijeasca in tot chipul de mantuirea
intoarcerea la pocainta a sufletelor Ingerii
slavesc neincetat pe Dumnezeu (Ps. 102, 20; Isaia 6, 3;
Luca 2, 13-14; Apoc. 5, 11). La fel sunt
datori sa slaveasca pe Dumnezeu, dupa cuvantul
psalmistului: Bine voi cuviinta pe Domnul in toata
vremea; pururea lauda Lui in gura Mea (Ps. 33, 1).
daca ingerul este pururca veghetor spre tot lucrul bun,
apoi omul credincios este dator neincetat sa
vegheze cu mintea sa sa ia aminte ca polrivnicul
nostru, diavolul, umbla ca un leu, cautiind pe cine sa
inghita (I Petru 5, 8). de va face tot se
va afla impreuna lucrand cu ingerul sau pazitor la
tuturor faptelor bune.
83. in ce chip ajuta ingerul pazitor pe suflet in
ceasul mortii pana cand ramane langa el dupa
moarte?
Mai intai ingerul pazitor se roaga lui Dumnezeu
pentru sufletul incredin!at lui, ca sa aiba
sa i se ierte toate pacatele. Apoi ii da in
cuget credinciosului sa se impace cu to!i, sa se
spovedeasca din copilarie la preot, sa se
cu Trupul Sange1e Domnului puna toate in
buna randuiala. lar in ceasul mortii lui, nu numai un
Inger 11 ajuta pe e1, daca a Iacut fapte bune, ci mai
multi.
P.4RINTELE CLEOPA
Acest lucru 11 spune Srantul Efrem Sirul, zicand:
"Au nu fra!ii mei, ce fel de frica de nevoie
avem sa patimim in ceasul noastre din viata
aceasta, cand se va desparti sufletul de trup? Mare
frica, mare taina se acolo. ea Yin la dansul
ingerii buni multime de oaste cereasca toatc
puterile cele potrivnice stapanitorii intunericului,
amandoua partile voind sa ia sufletul sa-l
sa-i intocmeasca locurile lui.
Deci, dad sufletul de aici fapte bune,
in ziua lui, faptele bune pe care le-a de
aici se fac ingeri buni 11 inconjoara pe di'msul nu
lasa nici una din puterile potrivnice sa se atinga de el;
ci 11 iau pe dansul cu bucurie veselie impreuna cu
ingerii, cantand cantiiri de biruinta lui Dumnezeu, 11
duc pc dansul la Stapanul Hristos, Impiiratul slavei,
11 inchina Lui impreuna cu toata puterea cereasca, 11
duc de aici in loc de odihna, unde nu este durere, nici
intristare, nici suspin, nici lacrimi, nici grija, ci via!a
nemuritoare vese1ie impreuna cu toti care au
bineplacut lui Dumnczeu ... " (Srantul Efrem Sirul,
Cuviint pentru ca de-a pururea sa avem in minte ziua
iq'irii noastre din via/a, tomul III).
La cei spune Srantul Efrem Sirul, faptele
lor cele rele se prefac in ccasul mortii in ingeri rai 11
insotesc pana este aruncat in focul gheenei, acuzi'mdu-l
pc el de ace1ea ce le-a Iacut nu s-a pocait. Dupa
moarte ingerul sufletul 40 de zile, impreuna
cu al!i ingeri, aratandu-i intai fericirea raiului apoi
muncile iadului. Apoi 11 duc pentru a treia oara in fa!a
Preasfintei Treimi i se pana la judecata de
94
95

NE VORBESTE
apoi, fie loe de odihna in rai, fie loe de osanda, dupa
faptele sale.
Din clipa aeeea 'ingerul pazitor 11 pana la
judeeata viitoare. Iar cum sufletul treee prin vamile
vazduhului dupa moarte, slant parinte Efrem ne
arata, zieand: "Atunei, luand ingerii sufletul se due
prin vazduh, 'intru care stau incepatoriile, stapaniile
tiitorii de lume ai puterilor eelor potrivniee,
cei amari, eei eumpliti, luatorii de seama
zapeiii, care, 'intampinand pe suflet in vazduh, 11
iscodese adue lnaintea omului paeatele zapisele
eele din tinere!e, eele din batrfmete, cele de voie eele
lara de voie, cele mcute cu lucrul, eu gandul eu
adueerile aminte. Multa este friea aeolo, mult eutremur
tiealosului suflet; nepovestita este nevoia care 0
atunei de la multimea milioanelor de vraj
tinandu-se de frangfmdu-se, clevetindu-se,
'impingandu-se, oprind pe suflet sa nu se 'in
lumina sa intre In latura eelor vii. Insa sfintii 'ingeri
Iuand pe suflet, 11 due ... " (Ibidem, Cuvant pentru a
doua venire $f pentru judecatil, tomul III). Astfe1,
sIantul lnger pazitor, dupa cum mai 'inainte am aratat,
intotdeauna sta langa omul credincios, spre a-I pazi
a-I ajuta In viata. Inca dupa moarte il pc
suflet pana Ia 40 de zile.
84. La invierea cea de va veni ingerul
pazitor al fiecarui om?
In ziua judecati, ingerul pazitor ajuta
sufletul pe care I-a pazit in aceasta lume
cu el inaintea Judecator. Despre acest
adevar se scrie In mai muIte locuri, mai ales la
PARINTELE CLEOPA
"Canonul d'itre ingerul pazitor", unde se scrie
"Cand sc va pune scaunul eat1ile se vor desehidc,
Cel vechi de zile va oamenii se vor judeea,
'ingerii vor sta inainte, pamantul se va clatina,
toate se vor se vor cutremura, atunci arata
spre mine iubirea Ta de oameni rna de
gheena, pe Hristos Imblanzindu-L" (Cantarca a 8-a).
Ingerul pazitor va conduce sufletul la invierea eea
de apoi, spre trupul sau din pamant, cum
spune in viata Srantului Vasile eel Nou din 26 martie.
85. Cum se bucura ingerii din ceruri pentru un
pacatos care se in ce chip se intristeaza
cand
Tngerii din ceruri sc bucura cand se un
pikatos, asemcnea Pastorului celui mare, Mantuitorul
nostru Iisus Hristos, Care a aflat oaia eea pierduta,
adica neamul omenesc, zicand: Bucurafi-va impreunli
cu Mine cli am aflat oaia cea pierduta (Luca 15, 6).
Acest tucru it descopera Mantuitorul in pilda eu
drahma eea pierduta. El arata bucuria 'ingerilor pentru
eel ce sc intoarce la poeainla prin euvintele: Va zic
voua, a$a se face bucurie inaintea ingerilor lui
Dumnezeu pentru un pacatos care se pocaie$te (Luca
15, 10). Iar cand omul paeatuiqte, ingerul pazitor se
intristeaza plangc pentru el, departandu-se de acel
suflet, pana cand se intoarce la Dumnezeu prin
poeainla.
86. Care este cea mai inalta intelepciune a

Dupa Srantul Vasile eel Marc, cea mai inalta
intelepeiune a cste sa eugcte de-a pururea la
97

96
NE VORBEfjTE
ceasu] mortii. lar dupa Sranta Scriptura, cea mai inalta
filosofie a cre;;tinului este frica de Dumnezeu (Ps. 1,
1-4; 110, 10; lov 18, 28; Provo 1 33). Frica de
Dumnezeu este neaparat trebuincioasa pentru cinstirea
Dumnezeu (Ps. 5, 7) ;;i slujirea lui Dumnezeu
(Deut. 6, 13; 10, 20; Ps. 2, 11; Evrei 12, 20).
Frica de Dumnezeu este necesara pentru
dobfmdirea mantuirii noastre (Filip. 2, 12; Provo 28, 14);
pentru pazirea poruncilor lui Dumnezeu (Deut. 6, 24;
8, 6; 10, 12-13); pentru ferirea de pacate (Ie;;. 20, 20;
Ps. 4, 4; Prov. 14, 16; 16, 6; lov 1, 8; 2, 3); pentru
dobandirea sfinteniei (II Cor. 7, 1); pentru a carmui
sufletele cu dreptate 18, 21; II Regi 23, 3); pentru
ajudeca drept (II Paral. 19,6-9).
De aceea Sranta Scriptura ne 'invata sa umblam
Intru toate cu frica lui Dumnezeu, sa facem toate cu
credinta ;;i cufrica de Dumnezeu (II Paral. 19, 9; Ef. 5, 21;
Col. 3,22).
87. Ce trebuie sa 'intelegem prin cuvintele:
Adu-ti aminte de cele mai de pe urmii ale tale $i in
veac nu vei gre$i (Isus Sirah 7,38)'!
Aceste cuvinte ne 'invata ca de-a pururea sa avem
in minte, pc lang{t frica de Dumnezeu, ;;1 cugetarea
morlii . Tnsa aceasta, la cei noi incepatori in fapta buna,
caci cei ce sunt sporiti, prin darul lui Dumnezeu,
dobandesc in locul fricii de moarte, dragostea de
Dumnezeu. Ace;;tia nu mai au frica de moarte,
deoareee dragostea seoate afarii friea (I loan 4, 18).
lar ce1e mai de pe urma ale omului, dupa Sfint
ii
Parinli, de care trebuie sa ne aducem aminte 'in toata
viala, sunt: ceasul mort ii, adica despartirea sufletului
P/iRINTELE CLEOPA
de trup, trecerea sufletului pe la vamile vazduhului,
starea sufletului 'inaintea Preasfintei Treimi ;;i hotararea
care i se va da, adica raiul sau iadul.
88. Ce 'intelegem prin moarte?
Prin moarte intelegem doua lucruri: moarte fizica,
adica despaI1irea sufletului de trup, moarte duhovni
ceasca, adica calcarea poruncilor lui Dumnezeu, care
ucide sufletul trupul omului pacatos. Omu] insa nu
moarc niciodata cu sufletul, ci numai cu trupul. Caci
sufletul este creat de Dumnezeu nemuritor, fie ca
ajunge in rai sau In iad, dupa faptele lui. Moartea
sufletului este pacatuJ, dupa cuvfmtul: Plata paeatului
este moartea (l Cor. 15, 56; lez. 18, 4, 20; Rom.J, 32;
6, 16 etc).
89. Ce 'inte1egem prin judecata particulara
unde se suOetele oamenilor dupa moarte'!
Sunt doua feluri de judecati ale oamenilor. Cea
dintai este judecata numita particulara, adica perso
nala, ce se va face indata dupa moarte, dl.nd fiecare
suflet trece prin infrico;;ate1e vami ale vazduhului ;;i sta
jnaintea Dreptului Judeciitor, spre a i se hoUirl loc de
odihna sau de osanda provizorie, dupa faptele lui, pana
la a doua venire a lui Hristos. A doua este judecata de
apoi sau generala, a tuturor oamenilor, care va avca
loc la veacurilor, d'md sc vor alege cei buni de
cei rai vor merge cei buni intru impara!ia lui
Dumnezeu, $i pururea eu Domnul vor fl... , iar eei
rai vor fl aruneati in foeul eel ve$nie (Matei 25,31-46).
Cat despre locul unde se sufletcJe
oamenilor dupa moarte, potrivit cu pilda bogatului
nemilostiv saracului Lazar (Luca 16, 19-31), Sranta
98
99
NE VORBESTE
Biseriea ne invata ru;;a: timp de doua zile dupa moarte,
sufletul este purtat de ingerul pazitor peste tot in lume,
pc unde a trait a meut fapte bune sau rele,
de toate eele din pruneie pfma
mortii. In a treia zi este dus la Dumnezeu, iar
zile i se loe odihna sau osfmda.
Mare de la eapitolul 162,
spune ea "sufletul, de multa dragoste a trupului (sau),
eaei s-a despartit de dfmsul, uneori merge la easa aeeea
unde a fost In viata, iar alteori la mormfmtul unde este
trupul 'ingropat. Iar imbunatatitul dreptul suflet
merge pe la loeuri1e unde avea obieeiul sa se roage
pentru mantuirea lui face doua zile pc pamant. Iar a
treia zi merge sufletul impreuna ell 'ingerul sau la eer !?i
sta inaintea groaznieului seaun se inehina lnaintea
lui Dumnezeu. Pentru aeeea se face a treia zi Sffmta
Liturghie pomana pentru eel mort. Iar dadi se
inehina lui Dumnezeu, merge eu ingerul de ii arata
bogatele !?i frumoasele lac a!?uri ale suflete
ale sfintilor care au meut
Toate aeestea Ie vede
pfma la a noua zi).
Iar a noua zi merge iar de se inehina lui
Dumnezeu. Pentru aeeasta se face Liturghie pomeni
re la a noua zi. Apoi n duee ingerul !?i ii arata toate
muneile ec1e de dedesubt (din iad) pana la 40 de zile
(cfmd se inehina a treia oara Preasfintei Treimi). Pentru
aeeasta se fae Iiturghii pomeniri (pentru eei mort
i
) la
40 de zile. Iar de aeum ineolo, dupa luerurile care le-a
meut, ii da lui Ioe de se pana va veni Hristos
sa judeee lumea sa-i dea sau sa-i ptateasca fiecaruia
dupa luerurile lui".
PARINTELE CLEOPA
Aeeasta este Tradilia Bisericii aeesta este rolul
slujbelor ee se fae pentru eei raposati.
90. Ce deosebire este lotre rai JjIi impara1ia lui
Dumoezeu?
Sffmtul loan Damasehin, in Dogmatiea sa, spune
di "raiul este material spiritual in el stau sfintii
pana la lumii". Dupa Judeeata de apoi, dreptii
vor intra impreuna eu Hristos intru imparatia eerurilor.
In rai sfintii dreptii nu se direct din
slava Preasfintei Treimi, ei numai 'in parte. Iar cand vor
"intra 'intru slava Sa", atunei "vor fi pururea eu
Domnul". In rai stau dreptii numai
temporar, pana la judeeata gencraUi;
imparatia lui Dumnezeu petree impreuna eu
'ingerii, in lumina eea neinserata a Preasfintei Treimi.
In rai sufletele pot fi mutate dintr-o stare de ferieire in
otrivit eu faptele meute pc paman!, eare ajuta la
mantuirea altora in vreme 'indelungata !?i potrivit eu
rugaeiunile milosteniile ee se fae pentru de; iar In
imparalia lui Dumnczeu toate sunt

Raiu1 este 0 gradina dumnezeiasea, eu pomi, eu
flori, eu pasari eu ferieire nedeplina, situata "in
eer". Tar 'imparalia lui Dumnezeu este loeul
slavei, unde se afla seaunul Preasfintei Treimi,
deasupra eerurilor, in "eerurile eerurilor", despre a
earei slava nimeni nu po ate vorbi; niei om, niei inger,
niei Sffmtul Pavel, care a fost rapit pana la a1
treilea eer (II Cor. 12, 3-4). primul om a
pierdut prin paeat raiul, 0 gradina eereasea, iar prin
Iisus Hristos !?i prin sfinlenie va dobandi, nu
100
101

NE VORBESTE
o grad ina, nu raiul eel dintai, ei imparat
ia
slavei
lui Dumnezeu.
Cuviosul Nieodim Aghioritul, in talcuirea Epistolei
a doua catre Corinteni, spunc ea "dupa slava, aItul cste
eerul altul estc raiuI. Iar dupa alegorie analogie,
poate este sau poate nu este ... SFantul
Maxim Marturisitoml expliea mistic cele trei ceruri Ia
care poate ajunge omul Indumnezeit Intaiul cer este
a toata fapta buna. Al doilea cer este Inaltarea
mintii la eele atat simt
ite
cat gandite.
Al treilea cer este teoiogia, prin care ajunge eel
eu ajutoml darului SFantuIui Duh, la starca
de eontemplatie, adiea la rapirea mintii la Intelcgerea
tainelor lui Dumnezeu eelor mai presus de
Unii din Sfintii Parinti zie ca Apostolul Pavel a fost
rapit In rai, adiea la al treilea eer al
fiindea is-au vestit cuvinte tainiee
negraite despre rai, care astazi sunt ascunse pentru
noi. Adiea, ee este pomul vietii cel din mijlocul raiului;
ce este pomul binelui raului; ce au fost
heruvimii sabia de vapaie care pazea Edenului;
ee au fost pomii din care a randuit Dumnezeu sa
mananee Adam, altele pc care Ie-au talcuit Sfinlii
Parinti , lnsa nu cu amanuntul.
Raiul este loe foarte laudat pentm frumuset
ea
lui.
Aeolo a fost rapit SFantul Pavel a auzit cantari pe
care nu este cu putinta omului a Ie vorbi (II Cor. 12, 4).
Aeolo sunt Enoh Hie; acolo este tatharul de pe cruce;
acolo este "sanul lui Avraam" In care a intrat Lazar
unde sunt de eatre 'ingeri toate sufletele
drept
i10r
sfintilor, in loc de odihna, pana la judecata
pARINTELE CLEOPA
cea viitoare, cand Ii se va da 'imparatia cerurilor
(Kiriacodromion, TaIcuirea evangheliei cu bogatul
saracul Lazar).
91. Care sunt sufletului dupa moarte?
Sufletul, dupa despanirea de tmp, pastreaza
sale date de Dumnezeu, ca: memoria,
cugetarea, gandirea, in!elegerea, voin!a libera etc. In
schimb uncle facultati ca: placerea, mahnirea, frica,
mania, imaginatia, activitatea celc de acest fel,
dincolo nu lucreaza ca aiei, unde sufletul este in
lcgatura cu trupul accsta Toatc aeeste faeultati
dupa moarte se induhovnicesc, asemenea tmpurilor
celor dupa cuvantul SFantului Pavel care
zice: Seamanli-se trup sujletesc, scu/a-se-va trup
duhovnicesc (1 Cor. 15,44).
Patru sunt trupului inviat din morti,
dupa Sffintul Apostol Pavel: nestrieaeiunea, einstea,
puterea duhovnicia (J Cor. 15,42-44). lar
sufletului sunt cele aratate mai sus, care raman
cu el, fie ca sufletul estc in rai sau in iad. In schimb,
ale trupului omenesc, precum puterea
seminaUi, eca hranitoare simtitoare, dupa moarte nu
Ie mai are sufletul, deoarece trupurile in
rai nu mai au ncvoie de mancare bautura, cum spune
Srantul Pavel: impllra{ia lui Dumnezeu nu este
mllncare biiuturii, ci dreptate, pace bucurie in
Duhul Sfant (Rom. 14, 17).
92. Sufletele dreptilor se eunose lntre ele in rai?
Dar ale din iad? Ce legatnra este intre
eei din rai eu eei din iad en cei de pe pamant?
102
103

NE VORBESTE
Ca dreptii se eunose In rai, despre aeeasta nu poate
fi niei 0 Indoiala. Aeest lueru 11 arata
Mfmtuitorul In pilda eu bogatul nemilostiv saraeul
Lazar, unde spune: ,5i in iad, bogatul oehii
sai, vede pe Avraam de departe pe Lazar in sanurile
lui (Luea 16, 23). Dar nu numai ea se vad, ei intelegem
din Sranta Evanghelic ea se aud unii pe altii. Ca iata ee
ziee bogatul din iad eatre A vraam: Parinte Avraam,
miluie,yte-ma trimite pe Lazar...
In Kiriaeodromion serie urmatoarele, la taleuirea
aeestei evanghelii: "Cei vad pe eei drepti, nu
numai pe eei eunoseuti, ei pe cci neeunoseut
i
. Vad
eei pe eei nedreptatiti de insa "de
dcparte". Ca foarte departe sunt ei de imparatia lui
Dumnezeu de ferieirea eea vqniea. Vede bogatul eel
ncmilostiv pe Avraam eel milostiv iubitor de straini
pc Lazar eel nemiluit de dansul. Egipteanea eea
(femeia lui Putifar) vcde pe Suzana eea
eurata pc Iosif pe care I-a suparat napastuit.
Izabela eea nedreapta vede pe Ilie eel drept pe
Navute pe care I-a nedreptatit. Iar Nero tiranul vede pe
Constantin imparatul, eel intoemai eu Apostolii, pc
Petru, pc Pavel pe eeilalti sfinti pe care i-a omorilt.
Aeeasta 0 adcverqte euvantul Domnului, Care ziee:
Vedea-vor pe Aeela pe Care L-au impuns (loan 19,37).
Aeeasta mai pe larg 0 ziec intclcptul Solomon,
graind: Atunei va stu dreptul eu indraznealii multa
inaintea Jerei celor ee I-au neciijit pe el a celor ee au
lepadat ostenelile lui vazand, se vor tulbura eu Jriea
g!oazniea se vor minuna de vederea eea preasliivita
(Intelepeiunea lui Solomon 5, 1-2).
PARINTELE CLEOPA
Deei, legatura dintre eei din rai eu eei din iad
aeeasta este, ea sc vad se aud unii pe altii "de
departe"; ea eei din iad se roaga eer ajutor eelor din
rai, ea sa fic seapati de osfmda. Iar eci de pe pamfmt
sunt in legatura duhovniecasea de dragoste eu toti eci
raposati, indiferent unde ar fi, fae rugaeiuni
milostcnii pentru izbavirea lor din munei. Datorita
aecstora mai ales, Sfintci Liturghii dezlegarilor ee
sc fae in Biscriea pentru eei raposati, estc posibila
iqirea unor suflete din iad, spre a intra in rai, prin mila
Preabunului nostru Dumnezeu. Dar numai pana la
judeeata eca de apoi, dupa care nimie nu se mai poate
face pcntru eei aruneati in muneile iadului. Cei din iad
vad pc eei de pe pamant se eunose intre ei, dar nu
se pot aj uta eu nimie (Luea 16, 28-31).
93. Ce trebuie sa intelegem prin cuvintele
Domnului, Care zice: Mii sui sii vii pregiitese vouii
loe in easa Tatiilui Meu multe 10Ca$llri SUllt (loan
14,2)?
Mantuitorul nostru Iisus Hristos S-a suit la eeruri
sa gateasea loe eelor ee vor erede in El vor luera
poruneile Lui. aeeasta gatire este despartita dupa
masura faptelor bune ale fieearuia, ziee Srantul Andrei
al Cczareci in talcuirca Apoealipsei, la Cuvantul VI. In
ee eonsta "pregatirea" de loe in ecruri, ramane 0 taina a
lui Dumnezeu. Ea insa arata dragostea a
Tatalui a Fiului a Srantului Duh pentru omul
impodobit eu fapte bune, care devine fiu al lui
Dumnezeu dupa dar.
Iar cat multcle care sunt in "easa
Tatalui", adiea in eeruri, auzi pc Srantul Efrem Sirul ee
105
,;<
<: ....

104 NE VORBE!jTE
zice: "Multele ale TaHilui Mantui
torul pe masurile mintilor celor ce se in
latura aceea (in rai), adica pc despartirile deosebirile
intru care cu mintea se vor deslata. Ca nu cu
deosebirea locurilor, ci cu randuiala darurilor a zis
Domnul multe Caci precum din raze1e
soarelui acestuia sim!it, dupa curatirea puterii celei
vazatoare (fieeare) se desfliteaza... in veacu1
sfintii se vor intr-o bueurie
eu nedespartire fiecare, dupa masura sa, dintr-un
soare gandit se dupa vrednicie trage
bucurie veselie" (Tomul III, Cuvdnt pentru fericitele

94. Dumnezeu, Care !jtie mai inainte de na!jtere
cine se mantuie!jte, de ee nu sile!jte pe om sa mearga
pe ealea mantuirii?
Da, Dumnezeu toate mai inainte de
noastra. El eare din oameni se vor mantul eare se
vor osandi. Dar nu Ie toate mai dinainte, ei
lasa la voia lor libera. Ca daea l-ar sili pe om pe calea
mfmtuirii, i-ar rapi libertatea vointa omu1 nu ar
mai avea niei 0 plata dincolo. Adica, omul pierde
calitatea sa de om, de fiinta libera deci, pierde
rasp lata mantuirea. Ca Dumnezeu nu este
spargator de ci numai bate la inimii fiecaruia,
iar a desehide este in voia libera a omului. Auzi ce ziee
Domnul: latii, stau la u.ya .yi bat; de va auzi dneva
glasul Meu $i va deschide u.ya, vol intra la el .yi voi
dna eu el # el eu Mine (Apoe. 3, 20).
lata, dar, ea Dumnezeu nu forteaza adiea voia
libera a omului. Dumnezeu mai dinainte ea cetatea
PARINTELE CLEOPA
Ninivc sc va pierde, pentru rauUitile sale, dar nu a
hotarat pierderea ei mai dinainte, intoarcerea
oamenilor. Intoarcerea lor la pocainta a intors spre
hoUirarea lui Dumnezeu (Dupa SFantul loan Gura de
Aur, Cuvant despre pocainta, din Jmpar/ire de gniu).
ramane la voia omului de a se incununa
sau a se osandi, caci Dumnezeu voie$te ea tOfi oamenii
sa se mdntuiasea # fa euno.ylin!a adevarului sa vina
(lsaia 45,22; Matei 18, 14; loan 3, 16; Tim. 2, 4; 3,4;
II Petru 3, 9) La mantuirea fieearuia dintre noi se cere
o singura eonditie: unirea voii noastre eu voia lui
Dumnezeu atunei nieiodata nu ne yom osandi.
95. Cum poate ajuta Biserica sufletele eredin
eio!jilor dupa moarte?
Ziee Sffmtul Simcon al Tcsalonicului ca "mai mult
dedit orice alta slujba, sufletcle raposatilor sunt
ajlltatc dupa moarte de Sfintele Liturghii seoaterea
de miride (partieele) pcntru ei" (Tratat asupra futuror
dogmelor).
Rugaciunile pentrll morti se 'intcmeiaza pe
eredinla, pe binefaeerile aproapelui pe ineredere In
poeainla eclor raposa1i, eu eare eei vii se prezinta
Inaintca DomnuIui, ea 0 implinire a poruneii de a se
iubi unii pe allii. De vor fi mici paeate1e celui mort,
atunei el se de Liturghiile, rugaeiunile
ce se fae pentru el, adiea il iarta
Dumnezeu seoate afara din iad. lar de vor fi pacate
mari grele, pe eare nu Ie-a spovedit In viala, atunei
nu se iarta, ei numai sc Caei Dumnezeu a
inehis poarta raiului pentru el nu-i la nimic;
dar eelor vii care Ie adue eu vrednieie
(Pravila Mare de la Tiirgovi.yte, 158).
106
107
&c..

NE VORBESTE
"Mirida care se scoate la Liturghie pomenirea
care se face pentru cel mort, II pc cel mort cu
Dumnezeu cu Dansul nevazut"
(Sf'antul Simeon al Tesalonicului, VI, 374).
'inca pentru sufletele celor raposati pomenirile care
se fac la 3, la 9 $i la 40 de zile (Ibidem 372).
Pomenirea mortilor se face pana la un an din trei 'in trei
luni $i apoi din an 'in an pi'ma la $apte ani. eel ce a
murit spovedit, dar nu $i-a 'implinit canonul, este ajutat
dupa moarte de slujbele Bisericii, de rugaciuni $i de
milostenii ce se fac pentru el. Jar dintre rugaciunile ce
se fac pentru raposati, cele mai de folos sunt Sfintele
Liturghii (Srantul Simeon al Tesalonicului, IX, 72;
Pravila bisericeasdi de Arhimandrit Nicodim
Sachelarie Via(a repausa(ilor). Dad cineva a murit
spovedit, dar nu $i-a lacut canonul pe pam ant, 11 face
dincolo, in iad, $i apoi este scos la odihna raiului.
96. Ce sunt ciite sunt la numar vamile
vazduhului, pe unde tree sufletele dupa moarte?
Vamile vazduhului sau "tribunalele" din vazduh,
pe unde trec $i sunl cercetate suflete1c oamenilor dupa
moarte, sunt formate din cete de Ingeri rai, diavoli
dintre cei mai care stau In calea sufletclor,
Ie opresc, Ie vadesc pacatele !acute, chiar pe cde
spovedite $1 parasite de multa vreme, pe cele
In copilarie, In tinerete, Ia batranete, pe cele gfmdite $i
cu voie sau rara de voie, pana In clipa mort
ii
.
Srantul Apostol Pavel zice despre aceste ccte
Cii nu ne este nouii lupta impotriva trupului
!ii a sangelui, ci lmpotriva stiipaniilor, a incepiitoriilor
!ii a stiipaniforilor veacului acestula (Ef. 6, 12).
PARINTELE CLEOPA
precum $i Srantul Pavel adevere$te, ca cel ce a fost
rapit pana la al treilca cer, precum Traditia Bisericii
ne invata ca cetele diavolilor din vazduh sunt Impaqite
In numeroase grupuri sau polcuri, dupa numarul
patimilor $i ale pacatelor de moarte. Fiecare ceata de
ingeri rai, una mai infrico$atoare decat alta, are in
fruntea sa un Inger cumplit, avand misiunea sa cer
ceteze sufletul de un anumit pacat. Adica, de cand I-a
lacut, cum I-a !acut, de catc ori, in ce imprejurare, daca
I-a marturisit sau nu la preot, daca a !acut sau nu canon
pentru el, daca I-a parasit, daca a indemnat $i pe allii
sa-l faca sau nu. Ccle mai grele vami, unde cad cei mai
multi sunt vamile desfranarii, betiei, uciderii
de copii, mi'mdriei, necredinlei, osandirii altora,
lenevirii, zgarceniei, urii, lacomiei $i eresurilor.
Cat despre numarul exact al acestor vami, sau cum
anume sunt in vazduh, ramane 0 taina a lui
Dumnezeu. Unii sfinti, $i mai ales StantuJ Vasile eel
Nou de la 26 martie, numara 20 de vami ale
vazduhului, pentru principalele pacate de moarte. A1tii
numadi 24. Noi nu trehuie sa iscodim tainele
Dumnezeu. Numai atat trebuie sa ea pentru tot
cuvlintul vom da seamti. De aceea trebuie sa
parasim tot pacatul, sa ne marturisim la duhovniei
iscusi!i, sa faeem canonul dat, sa punem 'i'nceput bun,
sa ne rugam neineetat, sa facem milostenie $i sa
alergam cat mai des la biserica. Prin acestea ni se iarta
toate pacateJe $i se mantuiese sufletcle noastre de
vame$ii vazduhului $i de muncile iadului.
97. De ee in unele parti se dezgroapa mortii la
ani?
109
108 NE VORBE!jTE
...
Dupa tradilia Bisericii morlii nu se dezgroapa
niciodata, pana la judecata cea de apoi. Dar in unele
locuri estc obiceiul de a se dezgropa morlii la ani,
cand Ii se face pomenire la mormant. Se mai dezgroapa
prin unde nu este suficient loc prin cimitire
chiar in unele manastiri, iar osemintcle calugarilor se
depun in numitele "cripte", adica
"osuare", situate sub bisericile din cimitir, cum sunt la
manastirile Neamt, Secu, Agapia, Varatec altele.
Dezgroparea morlilor este benevoIa. De obicei se
pastreaza locului. Dezgroparea este obligatorie
numai in trei cazuri: cand eel raposat a fost blestemat
sau a t'Ost sub vreo Iegatura arhiereasca, sau daca. a
murit in pacate foarte grele. Daca sunt aflati neputrezi,
este semn ca nu au fost iertati de Dumnezeu cste
nevoie de multe rugaciuni dezlcgari ca sa fie iertati.
lar in alte cazuri nu trebuie sa Ie mai tulburam
celor pecetlui!i pana la a doua inviere.
98. Care sunt semnele ce caracterizeaza
sfintilor'?
sfintilor aflate intregi in morminte sunt
raman permanent nestricacioase; sunt binemirositoare;
raspandesc buna mireasma; sunt uscate, au
culoare galben-deschis, asemenea alunelor coapte; sunt
placute la vedere; nu provoaca tfica, ci bucurie
duhovniceasca; sunt asemenea omului care doarme
izvorasc din ele felurite minuni vindecari
de boli, spre slava lui Dumnezeu (a se vedea
Pidalionul, 1844, fila 444). Cele mai recente
descoperite in vara anului 1980 in pustiul Hozeva, din
valea lordanului, sunt unui mare stant
PARINTELE CLEOPA
sihastru roman, moldovean Cuviosul ieroschimonah
loan lacob "Hozevitul". In prezent sfintele lui
intregi binemirositoare, sunt intr-un sicriu
frumos depuse in biserica Manastirii Stantului
Gheorghe Hozevitul, din apropiere de lerihon.
99. Parinte Cleopa, de ce trehuie sa fie
lumii?
Spun Sfintii Parinti di pentru patru pricini trebuie
sa fie lumii: Ca sa se arate dreptatea lui
Dumnezeu in toata ci; ca sa se arate
nedreptatea oamenilor fata de poruncile lui Dumnezeu;
ca sa se pedepseasca pacatele rariidelegile lumii de la
intemeierea ei pana la veacurilor ca sa se
rasplilteasca faptele bune ale dreptilor pe masura
credintei a rabdarii lor.
tOO. Cand va fi
Nimeni nu cand va fi lumii. Aceasta
este 0 mare taina a lui Dumnezeu. Odata ucenicii au
Intrebat pe Iisus Hristos, cand va fi lumii? Jar
Domnul le-a raspuns: De ziua de eeasul aeela
nimeni nu !itie, nici ingerii din eeruri, niei Fiul, ei
numai Tatiil (Mate! 24, 36; Marcu 13, 32; Luca 17, 20).
Mantuitorul ne spune ca va veni rara de veste,
precum a venit candva potopul. Preeum a fost in
zilele lui Noe, va.fi venirea Fiului Omului. Ciici,
preeum In zilele ace lea dinainte de potop, oamenii
miineau !ii beau, se insurau !ii se nu'iritau, piina In ziua
eiind a intrat Noe in eorabie !ii n-au piina ee a
venit potopul .'ii i-a lual pe toli, la fel va fi !ii venirea
Fiului Omullii (Matei 24, 37-39).
110
111
-
NE VORBE!jTE
De aceea, intotdeauna trebuie "sa priveghem", sa
fim pregatiti prin pocainta fapte bune 1?i sa starn In
a1?teptarea Mirelui Hristos, precum stateau 1?i fecioarele
ccle Inte1epte, ca nu in care straja din noaptea
vietti noastre va veni, cii in ceasul in care nll g(lfIdim
Fiul Dmlllui va veni (Matei 24, 42-44).
insa Domnul nu ne-a Iasat cu totul In nedumerire.
EI ne-a spus ca mai inainte de venirea Sa ,,'in slava, sa
judece viii 1?i mortii", cum spune la Crez, vor urma
l1umeroase semne intre oameni, pe pamant 1?i in
univers, care vor prevesti apropierea venirii lui Hristos.
Dupa acestc semne vom cat de aproape este
venirea Domnului lajudecata.
101. Care sunt cele mai importante semne
premergatoare venirii lui Hristos la Judecata de
apoi?
Ni Ie-au aratat 'in Vechiul Testament mai ales marii
profeli Isaia, Iezechiel Daniil, iar in Noul Testament,
Sfint
ii
Apostoli Petru, Pavel loan, 111 Apocalipsa.
Dar cel mai clar ni le-a prevestit Domnul nostru
Iisus Hristos, prin Sfintii Evanghc1i1?ti (Matei cap. 24;
Marcu cap. 13; Luca cap. 21).
102. Ce trebuie sa facem noi ca sa
atUm mila in ziua Judecatii lui Hristos?
Sa faccm mila, ca sa afiam mila. Mantuitorul ne va
intreba mai intai de [aptele milei precum citim
la Stantul Evanghelist Matei, in capitolul 25, versetele
31-46. Apoi sa pastram cu sfintenie dreapta credinta In
Usus Hristos, cum am m01?tenit-o de la Sfintii
Apostoli. Sa ne pazim de proorocii # hristo;ii
pARINTELE CLEOPA
care sunt cre1?tini razvratiti ce se rup de
Trupul Bisericii lui Hristos.
Pe langa dreapta credinta sa ascuIHim de Sffmta
Biseridi de pastorii suflete1?ti; sa ne rugam mai
mult, sa ne spovedim des, sa parasim tot pacatul care
ne desparte de Dumnezeu, sa traim cu totii in dragoste,
dici dragostea niciodatii nu cade (I Cor. 13, 8) 1?i sa
rabdam toate necazurile 1?i lncerdirile vietii, caci ne
spune Hristos: eel ce va rlibda prinG la sjiir,}'it, acela se
va mlintui (Matei 24, 13).
103. Cum trebuie sa intelegem semnul
apocaJiptic 666, de care se In Apocalipsa,
capitolul 13, versetullS'?
Numarul 666 este un numar alegoric, simbolic.
Uncle grupari sectare cred, in mod literal, ca va fi 0
"pecete" pusa pe fnmtea sau mana dreapta a anumitor
cre1?tini vrednici de pedeapsa. in Biserica Ortodoxa, cel
mai bine explica sensul acestui numar Stantul Andrei,
episcopul Cezareei. Astfel, primul 6 - spune acest
stant simbolizeaza mania fara judecata; al doilea 6
simbolizeazft mintea plina de tulburare; iar al treilea
6 simbolizeaza pofta fara de ratiune. Toate aceste
patimi vor stapani pc multi in veacul de pc
um1a, adica razbunarea, necredinta 1?i desfrfmarca.
104. Prin lumii 'intelegem distrugerea
generala a universului sau numai 0 reinnoire a lui?
Nu va fi distrusa lumea materiala, pamantul
'intreg universul, ci numai se va reinnoi, se va curati
.,
dupa care vafi cer nOli nOli (Apoc. 21,1). La
fel spune 1?i psaimistul David: Trimite-vei Dlihul Tau
112
113
NE VORBESTE
se vor zidi vei innoi lara pcunantului (Ps. 103, 31; II
Petru 3, 13). Este pac at sa credem di Dumnczeu va
distruge definitiv zidirea Lui pc care a lacut-o cu
mainile Sale a zis "ca este [oarte buna". Sfintii
Parinti au hotarat ei di "cine va zicc ca la
lumii va fi distrus pamantul universul
care este zidirea lui Dumnezeu sa fie anatema!"
1 05. De ce trebuie sa invie trupurile tuturor
oamenilor la Judecata de apoi'!
Trupurile tuturor oamenilor, de la primul Adam
pana la ultimul nascut din [emcie, trebuie sa 'invic la
Judecata de apoi, ca sa stea inaintea tronlllui lui IiSllS
Hristos (Rom. 14, 10; II Cor. 5, 1 0) ca sa ia fiecare
suflet trup plata sau osanda, dupa [aptele care le-a
lucrat in viata aeeasta de aeum (lov 31,11; Provo 24, 12;
Ier. 17, 10; 32, 19; Iez. IS, 20; Matei 25, 35-45; Rom.
2, 6; Iacob 13; I Petru 1, 17).
Invierea dreplilor se face pentru a invia cu trupuri
nestricacioase, asemenea trupului lui
Hristos (Rom. 6, 5; I loan 3, 2; Filip. 3,21). Nu vor fi
doua randuri de Invieri: a celor drepti mai intai, pentru
a imparati cu IIristos 0 mie de ani, apoi a celor
cum invata ereticii Ci
toti vor invia odata, "la trambita arhanghellllui".
Trupurile oamenilor trcbuie sa 'invie, sau spre osfmda,
sau spre slava (Daniel 12,2-3).
Trupurile dreplilor vor invia spre a fi proslavite cu
cele patru ale trupurilor de care spune
Srantul Apostol Pavel, adica cu nestricaciunea, cu
puterea, cu slava cu duhovnicia (I Cor. 15, 42-49).
Trupurile dreptilor vor invia, ca sa poarte chipul
pARINTELE CLEOPA
trllplilui ceresc al lui Hristos, precum in lumea aceasta
au purtat chipul trupului celui pamantese (I Cor. 15, 4S).
Tar trupurile eelor vor invia spre munea
(Matei 25, 46) "spre a se din
[etei lor vina lor paeatele care Ie-au lacut"
pocc1in{ei).
Trupurilc dreptilor vor invia ea sa fie proslavite de
Hristos, pe Care L-au purtat in inima lor pe pamant,
ostcnindu-se la toata fapta cea buna, dupa invatatura
Sfintei Evanghelii. Iar trupurile vor invia,
ea sa se arate intuneeate grozave la vedere, ca cele ce
au lacut lucrurile intunericului au purtat in ele pe
diavollll, care este intuneric in;;eIaeiune (U.ya
pocainrei, cap, 3).
] 06. Cand unde va fi judecata viitoare?
Intrebi cfmd va fi Judecata de apoi? Ne este de
ajuns sa ;;tim ca Dumnezell a hotariit 0 zi pentru
judecata cea viitoare (lsaia 2, 12; 34, 8; Fapte 17, 31;
Rom. 2, 16; Matei 11, 22-24), care va fi lumii
acesteia (Matei 24, 1-26), lar dlnd va veni ziua
Judccatii de apoi, sa auzim pe Mantuitorul
nostru Iisus Hristos, Care zice: Jar de ziua ceasul
acela nimeni nu nid ingerii din ceruri, nici Fiul,
d numai Tatal (Matei 24, 36),
de locul unde va fi judecata, din gura
Sflintului Apostol Pavel, ca va fi in vazduh in nori
(I Tes, 4, 17; loan 3,17,24; I Cor. 15,51). Dupa
marturia Srantului Prooroc Ioil, locul judecatii va fi
deasupra Vaii Plangerii, adica a Vaii lui losafat de
l<lnga Ierusalim: $i voi aduna toate neamurile, zice
proorocul, Ie voi pogori pe ele ill Valea lui Josa/at #
114
115
NE VORBE!jTE
nUl vol judeca cu ele acolo (loil 4, 12). lar S lantul loan
Gura de Aur zicc ca locul judecatii de apoi va fi "afara
oareunde de toata lumea aceasta, precum socotesc eu.
Ca precurn temnitcle imparatilor ocnele departe sunt
puse, gheena va fi afara de lumea aceasta"
(impiir{ire de gdiu, Cuvant despre judecata ce va sa
fie).
din marturiile sfintilor prooroci Apostoli
din invatatura Evangheliei lui Hristos, se arata aikH
de luminat ca este judecata osanda pentru cei
lar de locul unde va fi judecata gheena
focului vqnic ne spune cel mai dar Srantul Apostol
Pavel, ca va fi in vrlzduh (I Tes. 4, 17).
107. Dupa care legi se vor judeca toate
semintiile pamantului?
Srantul Grigorie de Nyssa spune ca dupa patru legi
vor fi judecati oamenii la Judecata de apoi:
a) Cei ce au trait de la Adam pana la darea legii pc
Muntele Sinai, vor fi judecati de Hristos dupa legea
data omului din numita legea
morala sau legea firii. Prin care este glasul
lui Dumnezeu in om, fiecare ce este bine ce este
rau. Dupa aceasta lege s-a condus lumea pfma la Moise
(Rom. 2,14-15).
b) A doua lege dupa care se vor judeca oamenii
dinainte de Hristos toti cei ce nu cred in Hristos, este
legea zidirilor, a intregii crealii care ne sta pururea In
fata ne spune ca este tacuta atat de minunat de un
Creator nevazut, de Dumnezeu. "Lumea vazuta, spune
Srantul Vasile cel Mare, este $coala a sufletelor celor
cuvantatoare", este Biblia nescrisa a tuturor oamenilor
P/iRINTELE CLEOPA
(Rom. 1,20; Filocalia, vol. X, 1981, Cuvantu15, p. 43;
Hexaimeron, Cuvantul 1, 1826).
c} A treia lege, dupa care se vor judeca numai
evreii, este legea scrisa a lui Moise, care s-a dat pe
Muntele Sinai (Rom. 2, 12).
d) A patra lege este Legea Darului, sau
Evanghelia, data noua de Hristos, dupa care se vor
judeca toate popoarele (loan 12, 48; Rom. 2, 1-6;
Iacob 12).
Daca cineva se leapada de botezul este un
apostat, adica lepadat de Dumnezeu, $i nu are iertare in
veci, iar la judecata va fi mai greu pedepsit decat un
pagan care nu a ;;tiut pe Hristos. Sfintii Parin!i spun ca
paganii nu se pot intoarce la credinta in Hristos,
pentru ca n-au cunoscut pe Dumnezeu. Tot ei spun ca
cei ce au in Legea darului, ca mai greu
mai tare se vor pedepsi decat paganii care au
dupa legea firii.
lOS. intrucat dreptii din rai sunt mantuiti,
pentru ce trebuie sa invie ei din morti sa fie
judecati a doua oara in ziua de apoi?
Pentru ca in ceasul mortii au fost judecati
provizoriu ;;i tara trup, iar la Judecata de apoi vor fi
judecati cu tot cu trup. Adica va fi judecat trupul
pentru faptele lui, ca sa nu ramana nici el nejudecat
nerasplatit sau neosandit. Apoi, pentru ca de Ia jude
cata partieulara pana la cea de pe urma, faptcle bune
tacute de cei drep!i pe pamant Ie agonisesc mai multii
rasp lata ;;i odihna in imparatia lui Dumnezeu, care ]i se
va da 'in ziua cea mare a jUdecatii. La fel cu eei
faptele lor rele de pe pamant Ie agonisesc
116
117
NE VORBESTE
dupa moarte, prin sminteala, mai multa osanda care Ii
se va da la Judecata de apoi.
Deei, la judecata viitoare se vor judeea :;;i drept
ii
:;;i
padito:;;ii (Eed. 3, 17; II Petru 2, 9) # toti vom sta
inaintea divanului lui Hristos, ca sa ia fiecare dupa
cele ce-a lucrat prin trup (Rom. 14, 10; II Cor. 5, 1
A:;;adar, dreptii se vor judeca spre a avca marturia lui
Hristos inaintea Tatalui (Matei 10, 32; 25, 34; Luca
12, 8; Apoc. 3, 5) spre a primi rasplata cea
Iar vor invia spre a primi osanda cea
dupa faptele lor (Matei 13, 43; 25, 46; loan 5, 29;
Rom. 7-10; II Tim. 4, 8; I Petru 5,4; Apoe. 11,18).
Drept
ii
, dupa Judceata de apoi, nu mai primesc
raiul 'in care au fost pana atunei, ei primesc imparatia
Dumnezeu unde vor strilluci ca :warele intru
lumina Preasfintei Treimi (Matei 25, 4,34; 43).
t 09. De ce se cerceteaza la Judecata de apoi
numai faptele milosteniei, iar celelalte fapte nu,
dupa cum spune Evangbelia dupa Matei, capitolul
25,31-46?
Sa nu zicem ea la Judeeata de apoi nu se Intreaba
:;;i eelelalte faptc bune. Sa ne aducem aminte de
cuvintele Domnului, Care zice: De nu va prisosi drep
tatea voastra mal mult dedit a carturarilor a fari
seilor, nu veli intra in impara{ia centrilor (Matci 5, 20).
Sa ne adueem aminte ca lmparatia eerurilor este a eelor
saraei eu duhul (Matei 5, 3) :;;i a eelor ee sunt prigoniti
pentru dreptate (Matei 5, 10). Sa ne adueem aminte ea
numai cei ee vor ajunge la nevinovatia :;;i curalia
pruneilor vor intra inlnt imparii{ia cerurilor (Matei 18, 3;
19, 14; Mareu 10, 14; Luea 18, 16). Sa ne adueem
PARINTELE CLEOPA
aminte cti prin multe sciirbe necazuri ni se cade nouc"i
a intra lntru imptira{ia lui Dumnezeu (Fapte 14, 22).
Jar Srantul Apostol Pavel zice: Nu va amagi{i: nici
desfriina{ii, nici inchinatorii la idoli, nici preacurvarii,
nici malahienii, nici sodomi{ii, nici furii. nici lacomii,
nici be/ivii. nici ocariitorii. nici rlipitorii, nu vor
imptirti!ia lui Dumnezeu (I Cor. 6, 9-10). La
Efeseni intare:;;te din nou acest lucru, zicand: Aeeasta
sa cli tot desfriinatul. sau necuratul, sau laeomul.
care este slujitor al idolilor. nu are intru
imptirli/ia lui Hristos Dumnezeu (Ef. 5, 5). Iar la
Apocalipsa zice: partea celor .yi necredincio.yi $i
spurca/i de::,friinaJi
fermectitori inchinatori la idoli a tuturor eelor
este iezerul care arde cu foe pucioasa.
care este moartea a doua (Apoealipsa 21, 8). Pavel
adauga in alt loc: Nu oare di nedrepfii nu vor
imparc'i{ia lui Dumnezeu? (I Cor. 6, 9). Iar
Domnul zicc: pentru. tot cuviintul pe care il vor
grtii oamenii vor da seamti in ziuajudedi/ii (Matei 5, 22;
12,36-37; Iuda IS).
A:;;adar, de toate faptcle celc bune :;;i cele rele yom fi
intrebati in ziua Judeeatii de apoi. Iar daca spune evan
ghelistul ea la Judecata de apoi yom fi Intrebati accasta
sa 1nlelegcm ca milostenia estc una din fiicele
dragostei, dupa cum zice :;;i Srantul Pavel ea dragostea
se (I Cor. 13, 4). Deci, intrucat
dragostea este leglitura desavar$irii (Col. 3, 14), sa
intelcgem ea din dragostea de Dumnezcu :;;i cea de
aproapele izvorase toate fapteJe cele bune :;;i ca cine are
dragoste aeela a ajuns la plinirea Legii
(Rom. 13, 8-10), avand in sufletul sau eea mai mare
119
...
118 NE VORBESTE
fapUi buna eare nu piere niciodatti (I Cor. 13, 8). Caei
in dragoste se euprind toate faptc1e eele bune.
Pentru aeeasta va intrcba Domnul la judceata
numai de milostenic, pentru ea eel ee este eu adevarat
milostiv este un izvor al dragostei de Dumnezeu
de oameni luerator a toaUi fapta buna.
110. De cate feluri este milostenia
Milostenia este de doua feluri: trupeasea,
adiea materiala, sufieteasea, adiea duhovnieeasea.
Ambele milostenii izvorase din dragostea de Dumnezeu
de aproapele.
Ill. Care sunt faptele milosteniei ccle
mai mari?
Sunt ec1e aratate de Mantuitorul la Evanghelia
ludeeatii de apoi (Matei 25, 34-45), anume: sa
hranim pe eel fiamand, adapam pc eel insetat, sa
imbraeam pe eel gol, sa eereetam pc eel bolnav
sa odihnim pe eel strain care este in
neeaz.
112. Care sunt faptele milosteniei
Sa intoareem la dreapta eredinta pe eei neere
eretiei; sa intoareem la poeainta pc eei
instrainati de Dumnezeu; sa invatam eele
pe eei sa mangaiem sa sratuim pe
eei deznadajduiti, pc eei 'intrista!i bolnavi; sa ne
rugam pentru aproapele nostru, adiea pentru tot omul
care este in nevoi (Filip. 1,19; Col. 4, 3; Iaeob 5,16);
sa iertam din inima pe eei ee ne !?i sa nu ne
razbunam pc ei (Matei 5, 44-48; 18,22).
PARINTELE CLEOPA
113. Care este cea mai mare fapta buna a iubirii
de Dumnczeu? Dar a iubirii fata de aproapele?
Cea mai mare fapta buna a iubirii de Dumnezeu
este de a lua cilleva crllcea sa a urma lui Hristos
p/mli la moarte (Matei 10, 38; Luea 14, 27), cum
au faeut sfintii mueeniei, ealugarii eei
toti drepti. Iar fapta buna eea mai mare
izvorata din iubirea de aproapele este de pune
cineva slifletul (viata) pentru aproapele stiu (T Tes. 2, 8;
II Cor. 12, 15; II Tim. 2, 10; I loan 3, 16).
114. Rugaciunea pentru aproapele este
datorie sau 0 fapta de milostenie?
Este una alta, eaei toate faptele bune sunt 0
datorie a fata de Dumnczeu (at
a
de
oameni. Rugaeiunea pentru aproapele este 0 dovada a
dragostei (II Cor. 9, 14) 0 datorie
duhovniecasea a fiedirui mcmbru al Biserieii lui
Hristos (Ef. 6, 18; I Tim. 2, 1; Iaeob 5, 16). Orieum am
soeoti, suntem datori sa ajutam pe aproape1e nostru eu
rugaeiunea, eu euvantul, eu sfatul, eu hrana, eu bani,
eu tot ee putem este nevoie.
115. Cum poate face milostenie saracul care nu
are ce sa dea milostenie?
Daea eineva este de sarae ea nu are nimie sa
dea milostenie eelui lipsit, unul ea aeela este scutit de
milostenia eea trupeasea, "ca daea nu avem, nu ni se
cere", ziee Sfiintul Isaac Sirui. fusa milostenie
duhovnieeasea orieine poate este dator sa faea eu
aproapelc. Adica sa se roage pentm eei din suferinta,
0
120
121
NE VORBESTE
sa-i indcmne la biseriea, sa Ie dea un pahar cu apa, sa
spuna un euvant de mangaierc.
116. Calugarii sunt datori sa faca milostenie
materiala?
Cat pc ealugari "este mai mare lucru
pentru ei sa fie saraci, dedit sa miluiasca pe saraci"
(Filocalia, voL IX, Cuvintele 16, 17 din Seara
Siantului loan Seararul). Iar daea monahii vor uita
.tagaduinta lor de a fi saraei vor aduna bani alte
averi, atunei prea obligali sunt sa faea milostenie la
saraei, diei ei au dat juramant inaintca lui Hristos sa
traiasea toata viata in saraeie de buna voie. Pe
calugarii care aduna bani averi, numai milostenia
ii poate izbavi de osanda lui Dumnezeu. In legatura
eu aeeasta va spun 0 istorioara adevarata, serisa In
Prolog, vol. I, in 11 oetombrie.
Era un egumen vestit Ia 0 manastire eu multi
ealugari. Aeesta la ineeput era foarte milostiv iubitor
de saraei. Pc toti care bateau la poarta manastirii Ii
prime a, ii ospata, vorbea eu ei Ie dadea eeIe de
nevoie. Mai tarziu a devenit iubitor de einste
omeneasea a parasit milostenia pc saraei. Sc
imprietcnise eu oameni bogati, eu dregatori boieri,
carora zilnie Ie dadca ospete se indcletnieca numai
eu ei. lata ea odata a venit la poarta manastirii un
biHran sarae i-a spus portarului: "Parintc, spune-i
egumenului ea a venit un frate de-al lui de departc eu
multa ostencala sa vorbeasea eu dfmsul". S-a
dus portarul manastirii, dar egumenul ospata vorbea
eu bogatii.
pARINTELE CLEOPA
Cand i-a spus, a raspuns eu asprime portarului:
"Nu rna supara aeum. Nu rna vezi vorbind cu oamenii?
Pentru ee ai slobozit pc acest sarae In manastire?"
Auzind acel sarae nu s-a tulburat, ci a stat In
la poarta pana seara. Dupa cinci ccasuri a venit la
egumen un oareeare om bogat I-a :tntampinat
cgumenuI la poarta. Atunei i-a spus saraeul aeela: "Am
a-!i spune un euvant, parinte". Dar egumenul nu I-a
bagat in seama, ei I-a Iasat la poarta s-a dus la eina
eu bogatul. Apoi iar I-a petreeut pima la poarta nu a
luat In seama mgamintea saraeului aeeluia.
Deci, inserandu-se vazand cl ea nu-I
egumenuI, s-a apropiat de portar i-a zis: sa-i
spui egumenului: A venit Hristos Ia tine nu L-ai
primit! Deci, intrueat eauri einste omeneasea, iata, de
aeum voi trimite la tine pc cei bogat
i
putemiei din
toata tara aceasta, ca Iucruri dar
bunaHitile MeIe nu Ie vei vedea!" In cIipa aceea s-a
.tacut nevazut. Era Iisus Hristos in chip de sarac!
Sa inva!am de aici, parinte, ce mare putere arc
milostenia Ia saraci pentm mantuirea noastra. Ca odata
eu saracul vine Hristos la noastra. Deci, cei care
avem cate ceva, sa Ie dam, ca sa nu pIece de la noi
intrista!i. far cei care ntl au, sa-i mangaie maear cu un
cuvant sa se roage pentm ei. Sa ne amintim de
parinteIe Vichcntie MaIau, mare duhovnic la Secu
Agapia. Cand venea cate un sarac Ia chilia lui nu mai
avea ce sa-i dca, se ducea pe Ia parinli sau maiei Ie
zicea: "Va rog, imprumuta!i-ma cu 0 suta de lei, ea a
venit Hristos Ia mine nu am ce sa-J dau!" mceau
parintii sa facem noi! Saracii sUnt
mantuirea noastra!
122
123
NE VORBESTE
117. Care este importanta milosteniei pentru
mantuirea sufletului? Milostenia singura poate
inlocui pe celelalte fapte bune?
Am aratat mai 'inainte ca adevarata milostenie
trupeasca sufleteasca din dragostea de
Dumnezeu de aproapele. Daca cineva este milostiv,
lara vreun scop rau, unul ca ace1a are dragoste de
Dumnezeu de aproapele prin aceasta el
toata Lcgca, dcoarcce dragostea este lmplinirea legii
legatura (Rom. 13,8-10; Col. 3, 14). Mila
este mai placuta lui Dumnezeu declitjertfele (Osea 6, 6;
Matei 9, 13; 12, 7). Cine face milostenie l!ji face bine
sufletului SClu, zice Solomon (Prov. 11, 17),
via{a, dreptate !ji slava (Prov. 21, 21) este fericit
(Prov. 14, 21). Iar Mfmtuitorul pe cei
milostivi Ie asigura mila Sa, atat 'in veacul de acum
cat 'in eel viitor, caci zice: Ferici{i cei milostivi, ca
aceia se vor milui (Matei 5, 7).
Dar nu cste de ajuns pentru mantuire numai
milostenia. Ca nu numai porunca milosteniei trebuie
implinita, ci toate celelalte fapte bune porunci ale
lui Dumnezeu. Stantul Apostol Iacob zice: Cine va
pazi toata legea, dar va intr-o singura porunca,
s-a facut vinovat de toate poruncile. Caci Cel ce a zis
sa nu desfranezi, a zis sa nu ucizi. $i daca nu
desfranezi, dar ucizi, te-ai facut calcator al legii (lacob
2, 11). Cel ce a zis fiP milostivi (Luca 6, 36), tot Acela
a zis: Nu judeca{i !ji nu veri fi judeca{i; nu osandi{i
nu vep fi osandip; iertap !ji se va ierta voua (Luca 6, 37).
Si eel ce a fericit pe cei milostivi, Acela a fericit pe
cei saraci cu duhul, pe cei blanzi, pe cei ce
flamanzesc de dreptate, cei curati cu
PARINTELE CLEOPA
inima, pe de pace, pe cei prigonit
i
pentru
dreptate (Matei 5, 3-12).
Deci, trebuie sa intelegem c1ar ca omul
credincios, care sa se mantuiasca, este dator
sa implineasca nu numai porunca milosteniei, ci sa se
osteneasca, dupa a sa putere, a implini toate faptele
bune toate poruncile Domnului.
118. De ce se iubirea de argint, adica
iubirea de bani, de placeri de averi, inchinare la
idoli?
Se inchinare la idoli pentru ca cei ce
iubesc banii, placerile trupului averile, se inchina
acestor patimi ca unor dumnezci pun pe acestea mai
prcsus decat pe Ziditorul. Adica, eel ce se pe
sine mai mult decat pe Dumnezeu, este un inchinator Ia
idoh. La fel este eel ce sc de mancare, de
bani, de haine, de avere, mai mult decat de suflet, de
biserica, de rugaciune, de spovedanie, de milostenie.
Iubirca de sine are masura iubirea de aproapele (Matei
19, 19). Iubirea de Dumnezeu nu are limita, adica estc
nelimitata, dupa porunca: Sa pe Dumnezeu din
toata inima ta, din tot cugetul tau din toata puterea
ta (Deut. 6, 4-5).
Cel iubitor de bani se inchina banilor in Iocul lui
Dumnezeu. Cel lacom la mancare face pantecele
sau un dumnczeu, adica idol, dupa marturia Stantului
Apostol Pavel (Col. 3, 5). Iar eel ce face pacatul este
rob al pacatului (loan 8, 34; Rom. 3, 9; 6, 16; Ef. 2, 3;
I Tes. 4, 5; Tit 3, 3; II Petru 2, 19). Deci cine este rob
al pacatului nu mai poate fi rob fiu al lui
Dumnezeu.
124
NE VORBESTE
Toemai de aceea Mantuitorul a pus prima eondif
ie
,
eelui ee vrea sa-I urmeze Lui, sa se lepede de sine
ia erueea sa, spre a-I urma Lui (Matei 16, 24). Si
aeeasta, pentru ea eel ee are patima iubirii de sine are,
Impreuna cu ea toate patimile paeatele, deoareee
"iubirea de sine este maica, radacina izvor a tot
pacatul" (Srantul Efrem SiruI, Tomul III, Cuvant
pentm faptele eele bune pentm patimi; Filocalia,
vol. IV, Cuvant minunat folositor, de Srantul loan
Damasehin etc).
119. Ce este egoismul cum po ate sa
se izbaveasca de el?
Egoismul este iubirea de sine, adiea iubire
nerationala, exagerata fata de trup (Filocalia, vol.
cap. 59). se poate cura!i de aceasta
cumplita patima prin lepadarea de sine (Matei 16,24);
prin biruirea de sine, nepretuirea de sine, defliimarea
de sine, de sine tagaduirea de sine; prin
rugaciune, post deasa spovedanie.
CONVORBIREA A PATRA
ALTE CUVINTE DE FOLOS
120. Parinte Cleopa, ce ne este mai de folos
noua calugarilor sa facem In viata '!
Eu soeotese ca cel mai de pre! in aeeasta viala este
sa toate sa-fi plangi paeatele tale, pentru ca eea
mai seumpa pentm noi este Deei, trebuie sa
faeem totul ea sa n-o pierdem, ea atunei degeaba am
mai trait pe pamant!
121. Ce legatura duhovniceasca este Intre
rugaciune citirea cartilor sfinte?
Spun Stintii Parinli ca doua lucruri de geniu are
mintea omului: citirea rugaciunea. Ele se ajuta per
manent una pe alta. Cand suntem tulburati raspanditi
cu mintea, mai mult sa citim cuvinte folositoare de
suflet. Iar dnd vazduhul inimii s-a gandurile
mintii s-au adunat, mai mult sa ne rugam mai putin
sa citim.
122. Dati-mi un sfat pentru rugacmne, ca
uneori am timp sa ma rog ma Indeamna gandul
sa fac altceva de folos, iar alteori nu am timp
dori sa ma rog.
Daca te de rugaeiune, te
de orice. De aceea spune Stantul Isaac SimI:
"Daca in vremea rugaciunii faci altceva decat sa te
126
127
NE VORBESTE
rogi, sa di batjoeorit de diavoI". Eu te sratuiese
ea niciodata sa nu slant a rugaeiune, niei sa faei
altceva In vremea ei, ea diavolul ne indeamna sa faeem
oriee, mai ales in vremea rugaeiunii, numai sa nu ne
rugam.
123. Ce intelegem prin rugaciunea faeuta "in
duh adevar"?
Cand ne rugam in gfmd lui Dumnezeu atunei ne
rugam in duh, adica cu mintea eu inima stapanite de
atentie simtire. In adevar ne rugam cand lucram
poruncile lui Dumnezeu, ea sunt adevar, cum spune
prooroeul David: Toate poruncile Tale sunt adevar
(Ps. 118, 86). Insa, te rogi in adevar nl!mai cand faei
poruneile dupa legea lui Dumnezeu, adiea dreapta
eredint
a
, cum ziee psalmistul: Cit legea Ta este
adevarul (Ps. 118, 42).
124. Cum putem ajunge la aecasta rugaciune
duhovniceasca?
Maiea de ob;;te a rugaelUnii este darul Duhului
Slant. Aceasta invata pe om sa se roage, sa ereasea In
rugaeiune, sa uree dintr-o treapta In alta a rugaeiunii,
pana ajunge la treapta eea mai inalta. Ca opt sunt
treptele rugaeiunii, dupa unii Stinti Parin!i: eontem
pIarea naturaia in duh, adiea eugetarea la zidirile lui
Dumnezeu; rugaciunea limbii; rugaeiunea gurii a
limbii, adiea rugaeiunea ell glas tare; rugaeiunea mintii
a gurii, eand te rogi eu glas tare ell toata luarea
aminte; rugaeiunea mintii; rugaciunea minlii a
inimi!, cand te rogi in taina eu luare aminte eu
simlirea inimii; rugaeiunea inimii, cand mintea este
inghitita de inima, prin darul lui Dumnezeu de aeolo
PARINTELE CLEOPA
care ajung numai
stant.
se malta eu putere la eef. Si
eontemplativa. Aeeasta este
trcapta, rugaciunea
unii din
tara euvinte la
125. Cu oriee rugaciune putem ajunge la
rugaciune eea de foe a inimii?
Da. Cu oriee rugaeiune putem dobfmdi adevarata
rugaeiune a inimii. Si eu eitirea Psaltirii, daea 0 faeem
eu mare eredinta luare aminte, eu metaniile, eu
aeatistele, ;;i ehiar eu d'mtarea eea duhovnieeasea, eu
postul, eu privegherile de toata noaptea. Sfintii Parinti
insa au ales rugaeiunea lui fisus pentru a dobandi
rugaeillnea inimii, ca eea mai potrivita. Mai mare decat
insa este extazlll, rapirea mintii,
,,vedere duhovnieeasea", cand se
La aeeasta treapta au ajuns
Moise ;;i Jlie, eand s-au invrednieit vorbeasdi eu
Dumnezeu sa vada slava Lui. Si mai Stantul
Apostol Pavel, care a fast rapit piina la al treilea cer,
ill trup sau afara de trup, Dumnezeu
Ca nici el nu ;;tia. In ultima treapta a rugaciunii
puterile ramfm la om, dar Ie poarta Duhul
stant unde ea omul nu Ie mai poate conduce.
Mintea omului in acel moment se de foeul
dumnezeirii, ea ceara in foe, nl! mai are luerarea ei.
Cei eu intelegere omeneasea nu pot prieepe intelep
eiunea Duhului Slant. Niei deseoperirile din vremea
rugaciunii nu Ie poate HHeui eel ee Ie-a vazllt, ei altul
inalt dedit el. Cum a fost prooroeul Daniel. EI
expliea deseoperirile eele ei i
Ie expliea arhanghelul Gavriil.
128
129
NE VORBESTE
126. At
i
cunoscut vreun calugar sau mirean cu
rugaciunea inimii'!
Am cunoscut ditiva pustmcI care traiau prin
bordeie 'in padurile din jurul Manastirii Sihastria, pe la
Sihla, Agapia Vechc Pocrov, dar cat erau de sporili
'in rugaciune, numai Dumnezeu Acum tot
i
s-au
dus din lumea aceasta. La noi in Sihastria, aveau
rugaciunea inimii parintii Ghervasie Paisie
Nichitencu, bucatarul manastirii (t 1970), poate,
parintele Gherasim Hie, fratele meu.
Rugaciunea inimii, Insa, este 0 lucrare de taina pe
care numai Dumnezeu 0 iar cel care 0 are foarte
greu 0 spune a11ora. Ba, uneori nid nu omul ca are
rugaciunea inimii. Sunt mireni care au rugaciune
duhovniceasca, incat Intrec pe calugari. Sa va spun 0
intamplare minunata pe care am vazut-o aid, in
hiserica, acum vreo zece ani. Eram de rand la Slantul
Altar. Am venit la biserica pc la ora 4 dimineat
a
imi
laceam rugaciunilc dc Sffmta In genunchi,
in fala Sfintei Mesc. Nu dupa mult timp intra 0 femeie
sa sc roage, care venise de cu seara la manastire. N-o
Se ruga 'incet pc la toate icoanele lacea
mcreu mctanii. Nu ca mai estc cineva in biserica.
Era lntuneric, ca era timp dc iama. Vazand eu ca se
roaga sUiruitor m-am uitat prin sfintele sa vad
cine se roaga cu atata crcdinta. Femcia state a In
genunchi In mijlocul bisericii, cu mainile ridicate In
sus zicea din toata inima aceste cuvinte: "Doamne,
nu rna lasa! Doamne, nu ma lasa!"
Am vazut 0 lumina galbuie in jurul ei m-am
inspaimantat. Apoi fcmeia a cazut cu fata la pamant
se ruga lara glas. Raza de lumina dimprejurul ei se
PARINTELE CLEOPA
lacea tot mai mare se ridica in sus. Dupa putin timp
lumina s-a stins incet, iar femeia s-a ridicat a
din biserica. Era 0 femeie de la tara.
lata, deci, cine are darul rugaciunii! lata ca mirenii
ne intrec pe noi calugarii! laceam proscomidia de
mare cmotie am Inceput a plange cu copia in mana.
Numai Dumnezeu dlti are in aceasta lume!
127. Dar noi, care nu ajungem la masura
rugaciunii adevarate, ne putem mantui'!
Auzi ce spune Duhul Slant: in dar sunte!i miintui!i.
Nu faptele noastre, ci mila lui Dumnezeu smerenia
inimii ne mantuiesc. Ca sfintii au nevoie de mila lui
Dumnezeu. Facem ce putem, iar darul Duhului Stant
toate. Vezi un gandae mic ce face? Merge
pe ici, pe colo. Se uita pe unde ar putea dupa
puterea lui. Se urca pe 0 frunza, cade jos, apoi iar se
urca; nu da inapoi, pana nu ajunge sus, pe deal sau in
varful copacului. face puiul de pasare. Sare de
pe 0 creanga pe alta, se mai uita, da din aripioare, se
urca pe un copac. Si a$a, dupa a lui putere, se urca d'tt
poate mai sus, ca sa fie la adapost. Tot sa facem
noi. Sa urcam din treapta In treapHi, cu staruinta cu
smerenie, cu darul lui Dumnezeu, yom dobandi
rugaciune curata de ganduri $i imaginatii, apoi cateva
lacrimi $i nadejdea mantuirii.
128. Ce ne spuneti despre imaginafie care
bantuie in vremea rugaciunii'!
Fericita mintca care se roaga, se inchina lara
imaginalie, ca Hristos n-a avut imaginalie, fiind
Dumnezeu. Adam a cazut din rai dupa ce a cazut 'in
imaginalie, ca i$i imagina, dupa sfatul lui Lucifer, ca
130
131
NE VORBE$TE
de va mi'mca din pomul oprit nu va mai muri In veac.
Spun Sfintii Parinti ca cea mai mare boala ispita In
vremea rugaciunii este imaginatia mintii, numita de ei
"caracatita sutletului cu opt brale" sau "octogon".
Mai este numita imaginatia "pod al dracilor". tn
timpuI rugaciunii din inima cel mai greu lucru este a
pazi imaginatia; mai greu chiar dedit a pazi min tea de
gfmduri. Sa nu uWim ca tot ce este circumscris, imagi
nat, nu este Dumnezeu. Or, daca ne oprim la imagi
natii, ne nu mai putem patrunde pe poarta cca
ingusUi a inimii, nici nu ajungem la Dumnezeu.
129. Prin ce este omul superior tuturor creatu
rilor?
Toate sunt create de Dumnezeu, dar nu toate sunt
din Dumnezeu, cum este omul. EI este creat cu sfatul
Preasfintei Treimi, dupa chipul asemanarea lui
Dumnezeu. Deci omul are puterea sa devina fiu al lui
Dumnezeu dupa dar, sa se nasca din Dumnezeu, sa
creasca In fapte bune, sa se indumnezeiasca. Omu! are
sutlet viu, crcat de Dumnezeu, in care se odihncsc 0
mica parte din energii!e nccreate ale lui Dumnezeu,
care sunt tot atatea cate sunt lui Dumnezeu.
130. Cel ce nu face deplin voia lui Dumnezeu
are voie sa indemne pc altii la fapta buna?
Spune SFantul Isaac Sirul ca "se cade celui ce nu
face fapta buna sa Invele pe a1tii fapta buna, ca lipsa
faptelor sale 0 folosul cuvantu!ui". Iar
Siantul loan Scararul zice: "Se cade celui ce inva!a
nu face, de cuvintele sale, sa Inceapa el
dUe putin a face fapta buna".
PARINTELE CLEOPA
131. Ce sfat ne mai dafi pentru mantuirea
sufletului?
Sa ramaneli in corabia Bisericii sa ascultati de
ea, ca Biserica este trupul lui Hristos. Biserica este
mama no astra cea de Prin Biserica intram in
lume, 'in viata prin ea plecam din lume, in cealalta
viat
a
Noi, suntem asemenea unui
copac sadit de Dumnezeu. Creanga care se rupe din
copac moare, nu mai poate fi vie. care
se rup de Biserica mor, nu mai pot avea viata, nici
mantuire pana nu se intorc in sanul Bisericii. Cand
mintea omului credinla Biserica,
in zadar sunt toate faptele bune. Iar unde este unitate
acolo este mantuire Dumnezeu ajuta. Mai
spun Sfintii Parinli ca in vremea de pe urma doua
lucruri vor ajuta Biserica pe pustia
simtita, adica munlii, padurea; pustia
gandita, adica pastrarea credintei in taina inimii.
132. Unde se mantuiesc calugarii mai in
viaf
a
de sau in viata de sine, la
Spune SFantul Teodor Studitul "Calugarii din
viat
a
de se mantuiesc cu miile, iar cei din viat
a
de sine cate unul la mie". In viata de trebuie sa
fie 0 minte in toate capctele un sutlet in toate
trupurile, cum spune Siantul Vasile cel Mare. Pe cfmd
in viala de sine, fiecare face ce vrea. Mananca cfmd
vrea, doarme cand vrea, se roaga cfmd vrea. Nimeni
nu-l conduce nu-i taie voia, dedit singura
sa iI duhovnicul, daca Ii cere sfatu!. In
aceasta privinla Imi aduc aminte de cuvantul
parintelui nostru Ioanichie Moroi, egumenul Sihastrici,
132
133
NE VORBESTE
ca adcseori ne zicea: "Parintilor :;;i [ralilor, ca.nd se va
strica viata de ob:;;te in manastiri, atunci se pustiesc
manastirile!" ~ i a:;;a cste. Acum aproape peste tot s-a
stricat viala de ob:;;te.
133. Dupa rinduiala vietH monahale, care sunt
motivele canon ice pentru care calugarul po ate sa
piece din manastirea sa de metanie?
Trei sunt motivcle canonicc pentru care un calugar
poatc sa pIece In alta manastirc, ~ i anume: daca stau
fcmei 'in manastirc; daca sunt copii mici in manastirc :;;i
daca staretul este eretic. Al patrulea motiv, dupa
Srantul Vasile cel Mare, daca un caJugar are vatamare
sufleteasca 111 milnastirea sa, poate plcca in alta
manastire unde crede ca poate spori.
134. Daca un calugar este trimis din manastirea
sa in alta parte ~ i nu se duce de la metanie, este
pacat'!
Daca ne leaga inima de loc, inca nu iubim pe
Dumnezeu. De vrea Dumnezcu sa ne puna 0 sarcina In
spate, oare noi sa n-o primim? Ca Dumnezeu nu ne
inccarca mai prcsus de puterca noastra. Deopotriva cu
ispita, cu suferinta, va vcni ~ i mfmgaierca DuhuJui
Slant in inima noastra.
135. Este de folos sa mearga calugarii in
pelerinaj la Mormintul Domnului?
A ~ a a fost Intrebat odata Siantul Vasile cel Mare
de 0 calugarita, iar el i-a raspuns: "Daca n-ai aflat
cararca catre Ierusalimul cel dinlauntru, du-tc la
Ierusalim; iar daca ai aflat-o, nu te mai duce!"
136. Care este importanta Sfintei Liturgbii?
PARINTELE CLEOPA
Sianta Liturghie arc caracicr :;;i de jertfii :;;i dc cina.
Prin jertfa Iiturgica se spala pacatele celor ce sc
pomcncsc :;;i Ii se scot particele :;;i, totodata, prin
aceasta jertfii dumnezeiasca ni se ofera in dar cina
Domnului, adica Trupul :;;i Sangele lui Hristos. Cat
timp va fi Stanta Liturghic pc pamant estc scmn ca
inca nu ne-a parilsit mila lui Dumnezeu. Iar "cand va
Inceta jertfa :;;i tumarea", cum spune la Daniel
proorocul, atunci va fi siar:;;itullumii. Ca nu armelc vor
pustii :;;i arde pamfmtul, ci, cum spune la Pilde,
flirlidelegea va pustii tot plimtintul $I va rlisturna
scaunele celor puternici. In acele zile, trci patimi
cumplite vor stapani in lume, simbolizate de numarul
apocaliptic 666, :;;i anume: mintc rara de judecata,
adica plina de iutime, de razbunare :;;i ucidere; pofia
ran1 de minte, adica vor domni pe pam ant des fran area,
sodomia :;;i be!ia; minte plina de imaginatie sau inchi
puire pripita, adica oamcnii vor fi amagi!i de tot felul
de griji, gfmduri, tulburari :;;i patimi, incat nu vor mai
avea timp sa se roage, sa citeasdi, sa cugete la moarte.
137. Ce trebuie sa ~ t i m despre Botez?
Prin Botez sc spala deodata doua pa.cate cu care se
na:;;te copilul, adica atat pacatul stramo:;;esc, dH :;;i
pacatul zamislirii din placere. ea :;;i zamislirea este
considerata pacat, dupa cuvintcle psalmistului din
Psalmul 50, care zice: Ca iata, intru flirlidelcgi m-am
zlimislit ~ i lntru plicate m-a nliscut mama mea... De
aceea trebuic sa se boteze copiii. Ei sc botcaza prin
credinta na:;;ilor, cum s-a vindecat :;;i sluga suta:;;ului.
OmuI la inceput a fost creat sa sc inmultcasca prin
cuvant, nu prin pofia, ca estc fiinta cuvantatoare, a ~ a
134
NE VORBESTE
cum a zamislit Maica Domnului prin cuvant. Insa
omul, prin paeat a ajuns sa se inmulteasea
138. Parinte Cleopa, in ce an ati venit la
manastire?
No! am fost zece frali la parinti, din care cinci
patru frati 0 sora - am venit !a manastire. Fratele cel
mai mare, Mihai, a fost pustnic pe muntele CeahIau.
Sora mea Eeaterina a fost rasofora la Agapia Veehe,
iar eu cu inca doi frali mai mari, V asile Gheorghe,
am venit la Sihastria. Pana in anul 1935 mi-au murit de
tineri, tOli cei nOlla frati. Apoi a murit tata,
Alexandru llie, zis Tarlea. Mai traiam eu, ca starel la
Manastirea Sihastria, mama, acasa in comllna natala,
In anlll 1946 am adus pc mama la
Sihastria, am ealugarit-o am dus-o la Agapia Veche,
unde a trait pana in anul 1968, cand s-a dus Ia
in varsta de de
mea la manastire a fost in ziua de
12 decembrie 1929, de Sffintul Ierarh Spiridon, cfmd
aveam 17 ani, am pleeat din easa parinteasca eu fratele
meu mai marc Vasi Ie, cu doua traiste in spate. In una
aveam Vielile Sfintilor, Psaltirea, Ceaslovul Sranta
Seriptur[l; iar in cealalHi avcam doua ieoane mari,
pictate una, eu Maiea Domnului alta, eu Srantul
Gheorghe. Nimic alteeva nu nc-am luat de-aeasa.
Parin!ii Alexandm Ana ne-au petreeut
plfmgfmd pana pe camp, pe platoul targului Sul
i
t
a
,
loeul numit "Rapa lui Budai". Aiei, frateie meu Vasile
a lneeput a canta condaeul Aeatistu
"Aparatoml eel mai mare Doamne, bimitoml
". Apoi ne-am lnehinat, am sarutat mainile
pARINTELE CLEOPA 135
parintilor am pleeat spre
aeeea parintii mei au eazut jos plangeau in hohote!
Cozaneea am stat 0 noapte la parintele Paisic. Apoi
am luat pe fratele nostm Gheorghe, am venit toti trei
Suceava, ne-am inchinat la Srantului loan
eel Nou de aici am venit pc jos la Manastirea
Sihastria.
Aici era egumen protosinghelul Ioaniehie Moroi.
Cum ne-a vazut ne-a linut trei zile trei nopti la poarta
manastirii sa ne rugam sa batem eu batul intr-un
butue de brad, ea sa ne ispiteasea daea avem rabdare
pentru viata calugareasca. Numai seara ne lilsa sa
dormim intr-o chi lie. Dupa trei zile de post, de
rugaciune ispitire, ne-a chemat in biseriea, ne-a
spovedit, ne-a cu Prea Curatele Taine, ne-a
trapeza sa maneam ne-a randuit chilii
aseultare in manastire. Pc mine pe fratele meu Vasile
ne-a trimis !a oi, ea bine de acasil, iar pc Cratele
Gheorghe !a vite. Nu ne vedcam unii eu altii dUe 0
saptamana chiar eate 0 luna. am intrat in
nevoinla ealugareasea. In anii 1931 1933 au murit
fralii mei am ramas singur. In anul 1937 am Cost tuns
in calugarie am paseut zeee ani oile manastirii. In
anul 1942 am fost luat de la oi am fost
fruntea unei comisii de conducere a
parintele egumen era
fost hirotonit prcot numit stare! al manastirii in loeu!
egumen, deceda1.
139. Spun parintii batrani ca la inceput nu
voiati sa primiti hirotonia in preot. Cine v-a
determinat s-o primiti'!
137
136 NE VORBE!jTE
Citind eu prin caqi auzind ca SIantul Grigorie
Teologul SIantul loan Gura de Aur au fugit muita
vreme de preotie, ma temeam sa primesc 0 de mare
treapHi, prin care multi nevrednici s-au osandit. De
aceea nu voiam sa primesc preotia. Dar 'in toamna
anului 1944, mergand cu carul cu boi la via manastirii
de la ne-a inainte plangi'md 0
batrfma dintr-un sat, cu un Liturghier, un epitrahil, 0
cruce de mfma un baston preotesc mi le-a dat mie,
zicand: "Parinte, aceste lucruri au ramas la mine de la
un batran preot care a murit. Vi Ie dau sfinliei voastre,
poate va trebuie!". Le-am dus la manastire. Acest lucru
m-a atat de mult, incat I-am socotit un semn
dumnezeiesc ca sa primesc Taina Preotiei ascultarea
de stare!.
140. Ca!i ani ati fost stare! la Manastirea
Sihastria?
Aproape cinci ani. Din ianuarie 1945, pana la 1
septembrie 1949, dnd am fost transferat la Manastirea
Slatina cu 30 de catugari din Sihastria.
141. Cum vi s-a parut ascultarea de stare! la
Sihastria'?
N-a fost deloe Dupa incendiul din 1941,
manastirea era in reparatie, nu aveam chilii pentru
calugari, iar [ralii noi se adunau mereu. Era greu eu
hrana materialeIe, ca dupa razboi [oamete.
insa, in ditiva ani s-a dublat, ajungand la 80 de parinti
frati. La inceput nu aveam preoti sufieienti la bi
serica, paraclisul de iarna era ars nu aveam fonduri de
reparalii. Dar ne-a ajutat Dumnezeu, di ne-a trimis ere
buni din am mers inainte. Ne-au
pARINTELE CLEOPA
ajutat manastirile Secu Neaml cu bani, hrana un
paraclis pentru iama. Apoi am fiicut catugari, am
hirotonit preoti noi am intarit programul slujbelor la
biserica. Ce-am adaugat in plus la biserica au fost
privegherile de toata noaptea la cele douasprezece
praznice privegherea Acoperamfmtului
Maicii Domnului, marti seara, citirea neincetata a
Psaltirii in biserica, de toatll 'incepand cu
staretul manastirii, traditie care se mai pastreaza
astazi.
142. Ce bucurii mai deosebite a!i
avut la manastirea Sihastria in anii tineretii?
Cele mai mari bucurii Ie-am avut in
primii zece ani, cand am fost cioban la oile manastirii
impreuna Cll fratii mei. Stana, oile, trairea in
singuratate pe munte, in mijlocul naturii, mi-au fost
cea mai inalUi de calugarie teo logic din toata
viata mea. In ani m-am rugat cel mai muIt am
citit numeroase scrieri ale Sfintilor Parinti, precum:
Patericul, Scara Sf'antului loan Scararul, SIantul Isaac
Sirul, SIantul Efrem Sirul, Pu{ul SIantului loan Gura
de Aur, Hexaimeronul Srantului Vasile cel Mare,
Vieple Sfin{ilor Sjdnta Scripturii. Carti1e Ie
imprumutam din bibliotecile manastirilor Neamt
Secu Ie purtam cu mine in desaga, cu oile pe munte.
Iar rugaciunea mea era citirea Psaltirii 'in fiecare zi
cele laude. Dupa ce ternlinam pravila, mfmcam
ceva din desaga, apoi scotcam scrierile Sfintilor Parinti
citeam pe langa oi pana seara. jmi erau de dragi
cuvintele Sfintilor Parinti incat se lipeau ca ceara de
memoria mea. Mi-amintesc ca odata Srantul loan
138
139
NE VORBESTE
lacob, bibliotecar 1a Manastirea Neamlintre anii 1933
1936, mi-a lmprumutat sa citesc cartea Alfavita
sujleteascii.
Apoi rna intalneam eu calugarii pustnici care se
nevoiau acum 50 de ani in padurile din 'imprejurimi,
carora Ie ceream euvinte de fo10s Ie dueeam cate
ceva de mancare de la stana. Toate acestea au fonnat
pentru mine cele mai curate bucurii
143. Ce parinti mai se nevoiau acum
cincizeci de ani in jurul Manastirii Sihastria?
In toamna anului 1930 am cunoseut pe Stantul
Cuvios loan, un mare rugator ea1ugar cu viata sfl'mta.
Tot In aeea vreme am eunoseuti alti parinti iubitori de
eare traiau in padurile din apropiere; ieromona
hul Partenie cu ucenieul sau Gherasim; ierosehimo
nahu1 Vasian de la Sihla; schimonahia lsidora de la
Rapa lui Coroi; monahiile Cleomida, Zcnovia
Magdalena eu ueenicele lor; ierodiaconul Cristofor,
nevoitor aproape de Schitul Sihla; monahiile Antonina,
Eufrosina Pangratia, care mai tarziu s-au dus la
Loeuri1e Sfinte, unde au raposat. Apoi monahii:
Timotei, lIarion Nieodim, cu metania din Manastirea
Neam!, monahia Valentina cu fiiea ei Emiliana. Pe
toti i-am eunoscut m-am folosit
de nevointa sfaturile lor. Dumnezeu sa-i numere pe
toti In ceata sfintilor!
144. Ati dorit vreodata sa va retrageti la
in Muntele Athos?
Am dorit aeeasta din tineretile mele, mai ales ca
am avut un acolo, pe ieroschimonahul Varlaam
Vantu. 1nsa nu am vrut sa rna duc de capul meu, rara
PARINTELE CLEOPA
porunca, ca sa nu inaintea lui Dumnezeu sa
rna mustre ca am racut voia mea. Staretul,
duhovnicul mitropolitul meu nieiodata nu m-ar fi
lasat sa rna due la Athos.
In toamna anului 1977, ci'll1d am fost Impreuna cu
sfintia ta la Srantul Munte, inelinam eu gandul sa eer
bineeuvantarea 1nal1 Prea Stintitului nostru Mitropolit
pentru a rna retrage 1a Athos. Cand am intrebat pe
Arhimandritul Iustin Popoviei din Serbia, cum
sfillt
ia
ta, daea ar fi bine sa rna due la Athos, sau sa
raman In tara, el mi-a raspuns: "Daea te duei In Stantul
Munte, mai adaugi 0 floare la buehetuJ de flori din
Muntele Athos te rogi numai pentru sfintia tao lar
daca ramai 'in tara, stai inaintea inve!i pe
multi calea mantuirii, pc Hristos,
ueenici te pe sfintia ta pe altii. Ca
dadi Ii parasim plecam toti la cine sa-i
mangaie, cine sa-i invete voia lui Hristos sa-i cahlu
zeasca 'in dreapta credin!a ortodoxa, mai ales acum
cand s-au jnmul!it peste tot necredinta sectele!"
Aceste euvinte ale parintelui Iustin Popovici m-au
renunland pcnim totdeauna sa ma retrag la
Athos. Am soeotit cli prin gura lui a vorbit
Duhul S rant.
145. La acestei convorbiri, ce sfaturi
dati parintilor care v-au cunoscut
pretuit?
Sa slujeasca Biserica lui Hristos cu toata vrednicia,
cu totala damire dragoste pana la jertra, aparfmd
drcapta credinta de tot feJul de invatiUuri rele, sa
poartc grija de tunna suflcteJe ce Ii s-au incredintat,
140
141
NE VORBESTE
"ca cei ce vor sa dea searna" in ziua judecatii de toate.
Spune Sffintul loan Gura de Aur ca: "Preotul trebuie sa
se jertfeasca, nu nurnai sa jertfeasca". In aIt loc
zice: "Nirnic nu este mai greu decat a pastod suflete pe
calea rnantuirii!"
146. Cc sfat deosebit dati ucenicilor Prea
Voastre, pc care i-ati crescut invatat
voia lui Dumnczeu?
Sa ramfma in dragostca lui Hristos sa se iubeasca
pe al1ii, cu dragostea cu care i-am iubit eu.
Apoi, ajute ei pe al!ii la mantuire, sa ramana sub
ascultare 'in staulul Bisericii Ortodoxe sa se roage
pentru iertarea pacatdor mde, ca din zi in zi sa
rna cherne Hdstos la judecata sa dau socoteala
pentru toate.
Sa nu uite ucenicii mei ca oricata avcre
cinstc am avea, oricata rugaciune nevoint
a
am face,
nu ne putem mantui daca nu ne iubim, daca nu ne
iertam daca nu ne ajutam unii pe allii, ca "DlImnezeli
este dragoste". Altfel, este In zadar toata osteneala
nadcjdea noastra.
Cat am putut, m-am silit dupa a mea slaba putere
cu darul lui Dlimnezeu, sa folosesc sa I
nva
t pe
ficcare, caIugar credincios, calea mantuirii. Pe
nimeni n-am Intors de la chiliei mde. Ci am
deschis chiliei a cuvantului tuturor care au venit
la mine, ca odata cu fiecare om, intra Hristos
in chilia mea. Nu pot spune ca am tacut tot ce fi
putut face, nici n-am Implinit cu fapta ce-am 'invat
at
pe
allii. Insa am cugetul impacat di ce mi-a dat
Dumnezeu in dar, am impartit eu altora 'in dar
PARINTELE CLEOPA
nadajduiesc ca rna voi mantui prin mila lui Dumnezeu
prin rugaciunile Biscricii ale fiilor mei duhovni

147. Ce dorinta mai avcti acum in sutlet?
Sa las toate sa rna rog pentru pacatele mele!
Aceasta este ultima mea dorinta. Ca nimic nu este mai
dedit a 'invata pe allii nimic nu este mai greu,
decat a face ce inveti pe allii. Dc aceea, acum eu
vrca sa las toate sa 'implinesc cu [apta cc am invatat
pc allii toata viata.
148. Parintc Cleopa, in inchcicre, dati-mi mie
un cuvant de folos.
Parinte loanichie, mai intai sa avem convingerea
cii in toata clipa suparam pe Dumnezeu. Fara aceasUi
smerenie din inima nu ne putem mantui. Eu incep
marturisirea mea. Apoi, daca sa te
accste trei lucruri, cum spune Sffintlll Antonie
cel Mare: "Sa nu te muli curand dintr-un loc in a1tul; sa
ai Intotdeauna pc Dlimnezcu inaintca ochilor orice
vrei sa faci, sa ai martllric din Sffinta Scriptura de la
Sfintii Parinti". Alt cuvios parinte spunca: "Fa-ti chilia
ta rai, pc calugari sa-i ai ca pe ingeri, cauta pacea te
vei mantui!"
noi, parinte Ioanichie, sa paZlm cu
scumpatate invataturile Sfintilor Parinti poruncilc
date noua dc Mantllitorul nostru lisus IIristos cu
darul Lui, nadajduim di ne yom mantui in
odihna ne yom Amin.
CUPRINS
c u v ii n tin a i n t e , de
Arhimandrit Ioanichic Balan ................. 5
Despre rugaciune, lacrimi, duhovnicie :;;i
Despre ingeri, moarte, viala viitoare ~ i
Alte cuvinte de folos ....... . l25
Dcspre disatorie, datoriile soti1or ~ i copiilor ..... 7
datoriile preotilor ................................. 50
Judecata de apoi .............. .. . ...... 86