Aplicarea metodelor gândirii critice

A. Aria curriculară: LIMBĂ ŞI COMUNICARE:

1. Disciplina: Limba şi literatura română

Metoda aplicată: termenii- cheie iniţiali
Tema: Nichita Stănescu – „Elegia întâia”

Punctul de plecare al acestui demers analitic îl

constituie ipoteza de lucru conform căreia în centrul atenţiei
poemului se situează anumite cuvinte şi expresii-cheie.
Argumentele pe care ne-am bazat în construirea
acestei ipoteze sunt: frecvenţa lexemului în text, amploarea
secvenţei în care apare, importanţa ce i se atribuie unui
cuvânt sau unei expresii.
Se poate constata că la nivelul lexical al textului ies în
evidenţă câţiva termeni: EL, EU, ŞIRUL de BĂRBAŢI şi
FEMEI, EI şi, poate în primul rând deşi nu aparţin propriu-zis
textului poetic, DEDAL / NEAMUL DEDALIZILOR.
Vom selecta trei dintre aceste cuvinte şi expresii-
cheie, care ni se par a fi cu adevărat relevante pentru
conturarea mesajului poetic: el, eu, neamul dedalizilor.
Aplicând metoda termenilor-cheie iniţiali, vom
supune cei trei termeni unei analize prealabile, fără a-i pune
în relaţie cu textul. Elevii vor analiza fiecare lexem,
abordându-l din perspective diferite: morfologică, lexicală,
semantică, simbolică, reţinând aspectele importante şi
efectuând anumite conexiuni. Iată rezultatul acestui prim
moment al activităţii didactice:

49
EL
- pronume personal, persoana a III-a, singular,
nominativ;
- substitut nominal, nedefinit, desemnând o terţă
persoană neimplicată în actul comunicării, o altă
fiinţă ori un obiect;
- element din fondul principal lexical, termen uzual;
- termen ce indică: fiinţa umană; fiinţa divină,
haosul (primordial), atomul, universul, artistul;
- temen caracterizat printr-un înalt grad de
generalizare şi dematerializare.
EU
- pronume personal, persoana I, singular,
nominativ;
- substitut nominal definit prin referire la persoana
care se exprimă, la o persoană implicată în
procesul comunicării;
- element al lexicului de bază, termen uzual;
- termen ce indică: fiinţa umană, fiinţa creatoare –
artistul
- termen care implică o restrângere a sferei
noţionale.
NEAMUL DEDALIZILOR
NEAMUL
- substantiv comun, colectiv, singular, nominativ,
forma articulată,
- element al lexicului fundamental;
- termen ce desemnează o mulţime de elemente
reunite pe baza unor trăsături comune;
DEDALIZILOR
- substantiv comun, derivar de la numele propriu
DEDAL, genitiv al apartenenţei, plural, forma
articulată;

50
 - element din masa vocabularului;
- termen care trimite la domeniul artei (Dedal =
meşter iscusit în arta sculpturii, a picturii şi a
construcţiilor; era în antichitate întruchiparea
ingeniozităţii, a spiritului inventiv în materie de
artă).
Relaţia sesizată între cei trei termeni este una de
apartenenţă sau incluziune. Ordinea termenilor este
următoarea: neamul dedalizilor > el > eu.
Notând aceşti termeni prin T1, T2, T3, vom putea
efectua următoarele relaţii:
T1 subordonează T2 şi T3 sau T3 c T2 c T1.
Primul argument care ne permite o asemenea relaţie
vizează conţinutul semantic al termenilor. Conţinutul
termenilor el şi eu se regăseşte în conţinutul termenului
neamul.
După analiza primă a elementelor cheie, se va trece la
lectura textului poetic. O lectură sensibilizatoare, de
acomodare şi atragere a cititorului în universul artistic al
poemului. O a doua lectură, lectura analitică, va avea ca
obiect identificarea cuvintelor şi sintagmelor-cheie ale
textului, explicarea sensurilor, descifrarea semnificaţiilor şi
raportarea acestora la termenii cheie propuşi spre analiză în
prima parte a activităţii.
Lectura atentă a poemului scoate în evidenţă
următoarele enunţuri poetice structurate în jurul termenilor
cheie, pentru care se propun următoarele semnificaţii:
El începe cu sine şi = negarea materialităţii
sfârşeşte /cu sine. termenului el.
nu are chip şi nici = negarea materialităţii
formă. termenului el.
este înlăuntru- = reliefarea perfecţiuni şi
desăvârşit, / şi,deşi fără densităţii lui el.

51
 margini, e profund /
limitat.
nu are nici măcar = negarea temporalităţii
prezent. termenului el.
este înlăuntrul = reliefarea perfecţiunii şi
desăvârşit, /interiorul densităţii lui el.
punctului.
nu se loveşte de nimeni / = negarea vecinătăţilor,
şi de nimic. unicitatea lui el.
n-are nimic dăruit în = orientarea lui el spre
afară. interior, spre sine.
ştie totul. = caracterul omniscient,
autosuficient.
la NU şi la DA are foile = excluderea limitelor
rupte. termenului el.
Eu dorm aici, = existenţa în stare latentă a
lui eu.
înconjurat de el. = caracterul limitat al
termenului eu.
Al (lor) nume-l port. = recunoaşterea
apartenenţei termenului
eu la o mulţime de
elemente; caracterul
limitat al acestuia.
NEAMUL DEDALIZILOR
EI dorm aici. = prezenţa nemanifestă a
neamului .
îmi populează un = influenţa, continuitatea,
umăr... alt umăr identificarea termenului
eu cu neamul.
nici n-au loc. = insuficienţa materiei de-a
cuprinde la un loc eul şi
neamul.

52
 Sunt penele care nu se = negarea formei,
văd materialităţii lui ei.
bat din aripi şi dorm. = negarea posibilităţii de
acţiune prin afirmarea
existenţei în stare latentă.

La nivelul conţinutului, constatăm că toate aceste

enunţuri poetice pot fi echivalate unor axiome care se referă
la semnificatul fiecăruia dintre termenii cheie supuşi analizei,
axiome enunţate şi apoi comentate sau nuanţate în versurile
următoare.
Comparând cele două demersuri analitice vom putea
trage următoarele concluzii:
Termenul EL desemnează o entitate abstractă, căreia i
se pot atribui următoarele caracteristici: imaterial, aspaţial,
imperceptibil senzorial, atemporal, unic, autosuficient, ceea
ce determină cititorul ca din seria de elemente incluse în sfera
termenului EL să reţină doar unul singur - fiinţa divină.
Termenul EU, sumar definit, îşi păstrează
ambiguitatea şi permite o dublă raportare – la EL / la şirul de
bărbaţi şi femei – reţinându-se ambele semnificaţii indicate.
La o primă lectură, prin raportare la sintagma şirul de bărbaţi
şi femei, s-ar putea reţine accepţiunea fiinţă umană. O lectură
atentă a textului va scoate în evidenţă necesitatea raportării
termenului eu la termenul el în primul rând şi abia apoi la
termenul ei (=şirul de bărbaţi şi femei). Asocierea el-eu
impune a doua semnificaţie ca fiind cea corectă, eu = fiinţa
creatoare, artistul /EL=Creatorul. Expresia din finalul
textului-moto – neam de artişti al dedalizilor – confirmă
această interpretare. Sesizăm folosirea în acest poem (ca şi în
altele) a unei figuri stilistice de tip romantic – gradaţia –
descendentă sau anticlimaxul, semnificativă la nivelul
structural, lexico-semantic şi simbolic.

53
 Textul este structurat în trei unităţi – imagini poetice –
conturate în jurul fiecăruia din cei trei termeni, ordonaţi în
funcţie de gradul de generalizare / particularizare:
el – implică un înalt grad de generalizare, în timp ce expresia
şirul de bărbaţi şi femei – implică un grad înalt de
particularizare. Oricare ar fi unghiul din care am privi/
interpreta textul, finalul rămâne la fel de surprinzător şi
deschis. Ultima strofă a poemului măreşte ambiguitatea
semantico-simbolică şi prin recurgerea la enunţul eliptic.
Urmărind modul gradat în care se structurează enunţul
poetic vom putea stabili o ierarhie a celor trei termeni-cheie
ai textului.
EL = elementul primordial > EU = copie, materializare > EI
= alte întruchipări;
EL = Divinitatea - Creatorul > EU = Poetul-Artist > EI =
neamul Artiştilor.
Relaţia dintre cei trei termeni este fie una de
contiguitate, fie una de incluziune, imaginată sub forma unor
cercuri concentrice de mărimi diferite:
EL = Marele Artist (cercul mare, exterior, cuprinzându-le pe
celelalte două);
EI = Şirul de Artişti (cercul mijlociu);
EU = Poetul - Artist (cercul mic).

2. Disciplina: Limba şi literatura română

Metoda aplicată: Ştiu–Vreau să ştiu–Am
învăţat
Tema: Marin Sorescu „Iona”

54
 ŞTIU VREAU SA ŞTIU AM ÎNVAŢAT
A. Înainte de 1.Cărui gen şi cărei specii 1.Textul este dificil de încadrat - dramatic prin
lectura textului: îi putem încadra opera structură, aparent epic - e în esenţă liric.
Cine şi ce a fost “Iona”? 2.Liricul, epicul, dramaticul se conto-pesc, se
Marin Sorescu. 2.Se poate vorbi de exis- suprapun şi se neagă reci-proc.
În ce perioadă isto- tenţa unui fir epic în piesa 3. Personajului (Iona) i se conferă atribute ale
rică, politică, socială şi lui Marin Sorescu? naratorului şi ale eului liric.
culturală a trăit şi a 3.Cine introduce cititorul 4.Iona este un erou în/ prin absenţă.
creat Marin Sorescu. în miezul “evenimentelor” Totul se derulează într-un plan al imaginarului -
Ce genuri şi specii proiectate artistic? transcendentalului.
literare a abordat 4.Este Iona un personaj 5.Marea=simbol al infinitului, al abisului, al
scriitorul. care participă efectiv la necunoscutului din lumea de dincolo, al morţii şi
Care sunt temele evenimente? (re)naşterii. Marea este un element dual – cadru
dezbătu-te în creaţiile 5.De ce plasează scriitorul adecvat stării de spirit a personajului.
sale şi ce surse de “acţiunea” la malul mării? 6.Semnificaţia dedublării se regăseş-te în dihotomia
inspiraţie foloseşte. 6.Care este semnificaţia profan/sacru, trup/ suflet, om/artist.
Care este maniera dedublării personajului în 8. Cuvintele-cheie din text sunt:
artistică de tratare a încercarea sa de a Iona – ecou – s-a isprăvit (ecoul) – a pescui – marea
temelor abordate. comunica? – visaţi – chitul –povestea – banca de lemn – veşnicia
Ce procedee 7.Ce metodă de analiză – sufletul – mama – renaşterea –pustietatea –
artistice utilizează în putem utiliza în cazul unui Dumnezeu, ceaţa – amintirea – drumul – noi –
poezie. asemenea text metoda de lumina .

55
 Ce pondere şi ce rol analiză aplicată textului li- 9.Principalele motive spre care trimit cuvintele cheie
au ironia, parodierea, ric sau dramatic? ale textului sunt: motivul lui Iona, al ecoului, mării,
disimularea în creaţia 8.Care sunt, în acest caz, visului, chitului, creaţiei desăvârşite, morţii, renaşterii,
poetică a lui Marin cuvintele-cheie care ne pot creatorului, aminti-rii, drumului şi al luminii.
Sorescu. ghida spre descifrarea co- 10.Ecoul=manifestare a divinului, a sacrului în profan
Prin ce se rectă a mesajului literar? - condiţie a fiinţării în lumea empirică. Ecoul este
caracterizează stilul 9.Care sunt motivele artis- manifestarea unei alte valenţe, demonstrarea şi
poetic sorescian. tice dezvoltate în text? conştientizarea unei duble existenţe: trup – spirit; om
10.Ce semnificaţie se – artist.
B. Ca urmare a poate atribui următoarelor 11.“Îşi spintecă burta”=desprinderea categorică de
lecturii: motive ecoul, marea, lumea profană, de lu-mea trupului, o despărţire a
Structura şi visul, aminti-rea, drumul, sacrului de profan, a artistului de om - “răzbirea la
conţinutul poemului lumina, burta chitului. lumină” este posibilă, dar numai pe ”drumul”
dramatic “Iona”. 11.Cum se poate explica spiritului.
Sursele de inspiraţie secvenţa finală: “îşi Ieşirea la lumină nu aparţine omului, ci artistului şi
utilizate pentru spintecă burta“? creaţiei.
elaborarea poemului. Mitul biblic e transpus într-o manieră originală,
Tema tratată artistic devenind o alegorie criptic-complexă cu numeroase
în text. semnificaţii, generate de scriitura textului.
Teatrul lui Marin Sorescu, prin componenta
metaforic-alegorică, dezvăluie numeroase puncte
comune cu poezia sa lirică.

56
 3. Disciplina: limba şi literatura engleză
Metoda aplicată: Brainstorming
Tema: preparation for the baccalaureate exam

Obiective: 1. The students must work in groups and given

come up with as many ideas as possible on a
given topics, without censoring anything.
2. The students must present their ideas with
arguments and then must listen to the others
and debate on the topics.
3. The students must use appropriate vocabulary
and accurate language.

Activităţi: The teacher and the students

 The teacher introduces the topic of the lesson by writing
on the blackboards the following quotation: „Modern
science does as much harm as good.”
 The studens are asked to group and choose a secretary
who will put down their ideas.
 The brainstorming begins: the teacher asks the studens to
use their imagination and come up with as many ideas as
possible, without censoring anything; at this stage of the
lesson the secretary simply puts down the ideas and the
students dictate what comes to their mind; they might
have new ideas listening to the others thus existing a
chain reaction which increases creativity.
 In the next stage the secretary of each group dictates the
ideas to the teacher who writes them on the blackboard,
divided in two columns: on one side he/she writes the
ideas which relate to the harm modern science does, on
the other side the good it does.
 The teacher invites the students to reflect on the ideas and
then in turn they will express their ideas with arguments.

57
 The teacher monitorizes the debate being a moderator
who makes sure that the debate takes place naturally
without conflicts or problems; no student is forced to take
part in the debate, but they are encourrage to speak.
 The teacher can ask the students to write an essay at home
reflecting on the issues discussed.
Note: The brainstorming method, as in the case of this lesson,
can be successfully used at the beginning of a lesson as a
great source of ideas to talk about, as a starting point for
different activities. As a variation the students can work
individually, that is they can write down their ideas in their
notebooks and then tell them to the rest of the class.
However, group work stimulates creativity and imagination
in this case.

4. Disciplina: limba şi literatura engleză

Metoda aplicată:RAFT
Tema: Practicing reading, writing and functions

Obiective: 1. The students must read a text using scanning,

that is they will have to identify the role of each
character involved and discover the
characteristics of the style (what type, what
tone, what vocabulary).
2. The students are asked to work in pairs and
write a similar text choosing a role.
3. The students must use the appropriate language
functions (asking for and giving advice), must
respect the instructions and the topic.
4. After writing a text they will give it to their
partner and then change roles and write a
different one.

58
Material didactic: xerox copies of a text from a youth
magazine.
Activităţi:
 The teacher asks the students to read a text from a youth
magazine (the problem page), precisely to scan it in order
to find out who the characters are (who is the sender and
the addressee), the message and to identify the type of
text (personal letter) and its characteristics (vocabulary,
language, style).
 The teacher talks to the class about the reading and then
asks to work in pairs; first of all each student will write a
personal letter to such a „problem page” asking for
advice, respecting the form, the message and the topics of
the text.
 The teacher revises with the students or presents (if
necessary) the language necessary for the practiced
functions (asking for and giving advice); for example
such structures are revised or written on the blackboard:
What do I do?, Do you think I should...?, Should I tell
him...?, I think you really should...?
 The students are given the necessary time to write the
personal letter using the given information, but also being
creative.
 After they fulfill this role the students will be asked to
change roles; they will give the letter to their partner who
will read it and each will write an answer to that letter.
 Then again the students will change letters and will read
them; meanwhile the teacher monitorizes the writing
activity and helps the students if necessary.
 At the end the teacher asks some of the pairs to read the
letters and the answers aloud and discusses them with the
rest of the students, pointing out if they are appropriate to
the task, if they follow the instructions or not.

59
 5. Disciplina: limba şi literatura franceză
Metoda aplicată: jurnalul cu dublă intrare
Tema: La vie personnelle

Objectifs cadre: développer la capacité de comprendre

un texte écrit, développer la capacité
de s exprimer par écrit
Objectifs de référence: lire le texte, identifier les mots clé,
grouper des informations, exprimer
un point de vue sur un aspect du texte

Parcours 1 2 3 4
Sensibilisation Compréhension Compréhension Extension
globale approfondie

*écoute de la * lecture *sélection d un Devoir:

chanson intégrale fragment Parlez d une
expérience
amoureuse
personnelle
repérage des * repérage des * interprétation du
mots clé * informations * fragment
identification du texte choisi:
du thème -pronoms -motivation du
proposition d personnels sujet choix
un titre -verbes -réflexions sur le
-complements texte
-alternance - aspects
verbale incompris
* explication de * explication des
l alternance aspects incompris
passé/ présent * shéma

60
shéma
Je elle
Passé Solitaire
Prisonier de ses habitudes
Condamné à la solitude
Présent amoureux être magique
Incapable de vivre seul la raison d être de l homme
Ne vit que pour l amour change radicalement sa vie

Compréhension approfondie
Texte Motivation du Réflexions sur le texte Aspects
choisi choix incompris
"Je ne "J ai choisi ce Lorsqu on est jeune et "Je n ai pas très
peux vivre frag-ment parce que l on aime une bien compris le
sans elle qu il pré-sente la personne, on ne peut pas vers suivant:
A défaut personne bien vivre sans elle. Elle est sans
de croire aimée. Les vers Elle représente pour nous doute irréelle."
en une me rappellent l la vie même, l air que l
romance émo- tion on respire chaque jour.
Elle est du premier Elle est capable de
sans doute amour, innocent, donner sa vie pour la
irréelle" celui de l personne aimée. Je crois
adolescence qu il s agit d un être
irréel. Mais on ne peut
pas imposer à son coeur
qui aimer, c est pourquoi
j attendrai que la
personne idéale fasse son
apparition dans ma vie."
(Silviu Mihăilă)
" Ce passage m a Ces vers décrivent l J ai compris le
im-pressionné amour et même si la fragment.
parce que c est femme qu il aime est
une chose à part d une fantaisie, il ne peut
être amoureux d vivre sans elle. Cela veut
une personne dire que l amour ne vit
irréelle. pas en réalité, mais dans
un rêve.

61
 (Nagy Maria)
" Je ne " J ai choisi ce " Je pense que J ai un
pouvais passage parce que maintenant il aime la vie étonnement:
quitter je pense qu il de tout son coeur, qu il Comment peut-
mes montre les est aimé avec la même on tomber
abitudes aspirations, la passion et que son amoureux en
si fidèles douleur et la joie bonheur est conditionné deux secondes?
Enfin je d un jeune par la présence de l être
peux hommee qui a fantastique qui prend un
briser trouvé son amour caractère énigmatique."
ma soli et qui, (Crişan Andreea)
tude. Et ça finalement, est
je te le heureux."
dois."
" J ai choisi ce " Il a brisé sa solitude et " J ai un
pas- maintenant il aime de ètonnement: Qui
sage parce que je tout son coeur et il est l a fait tant
pense que aimé avec la même souffrir pour qu
derrière sa passion. Il est heureux et il ouvre son
simplicité il la chanson reflète cela, coeur seulement
cache plus: les son chemin maintenant? Qui
aspirations, la merveilleux." a trahi sa
douleur et la joie (Bumbea Andrei) confiance?"
d un jeune
homme qui
finalement a
trouvé l amour
"J ai choisi ce "Quand j ai lu ce "Je n ai pas
fragment parce fragment, j ai pensé à un compris
qu il parle d une garçon solitaire et à ce qu pourquoi le
personne qui a il avait senti quand la garçon était si
réussi à gagner la fille qu il aimait l avait solitaire."
bataille contre la aidé à
solitude à l aide briser sa solitude. Il est
de la personne maintenant heureux et il
aimée. doit tout à la fille."
Explication des aspects incompris
"Elle est sans doute irréelle."
"Elle n existe pas. Elle est seulement dans son imagination.

62
 Elle est irréelle."(Alina Popa)
"Il est enivré, affolé par la personne qu il aime et il ne peut
vivre sans elle."(Tatar Simona)
"Parfois l amour semble irréel."(Debora Dragomir)

Conclusions
La méthode permet aux élèves de réfléchir, de
réactualiser des expériences personnelles, d exprimer un
jugement. Ils sont capables de saisir tous les aspects
importants d un texte et d exprimer un point de vue, de s
interroger sur certains aspects. L’important c’est qu ils
expriment leurs pensées déterminées par leurs connaissances
et leurs expériences de vie.
Le professeur, ayant réfléchi lui même sur le texte
peut tirer les conclusions, offrir une synthèse, attirer
l’attention sur d’autres aspects ou compléter les informations
par son point de vue.

6. Disciplina: Limba şi literatura franceză

Metoda aplicată: cvintetul
Tema: revision finale

La méthode peut être appliquée a) pour étudier un

thème en usant des connaissances et des expériences
personnelles acquises par les apprenants, b) après avoir étudié
un thème, pour résumer, synthétiser les idées, c) pour une
révision thématique à la fin du semestre ou de l’année
scolaire.
Elle permet une sorte de synthèse personnalisée à
partir d une réflexion sur le thème proposé. Chaque élève
aurait la possibilité d exprimer un point de vue d’une manière
concise et poétique. Créer un poème pourrait capter l’intérêt

63
et mettre en valeur la créativité et la réflexion de tout
apprenant.
Nous avons testé la méthode dans une leçon de
révision finale L2 (9F, bilingue anglais), L1 (9G, bilingue
français, et 11G sciences naturelles). A partir d une structure
donnée, chaque élève a été capable de produire un poème en
5 vers, car cette méthode permet même à ceux qui ne sont pas
doués de talent poétique de s exprimer.
L élève peut résumer, synthétiser, réfléchir au sujet d
un thème imposé ou qui lui plait, créer un poème. Ce poème,
le résultat d un travail de réflexion en classe ou à la maison
sera évalué selon les critères suivants:
 s’encadrer dans le thème
 respecter la structure imposée
 la capacité de synthèse
 le choix des mots
 la correctitude grammaticale et l ortographe
Appliquée à une leçon de révision finale ayant pour
thème l’adolescence, la méthode a donné naissance à des
poèmes mettant en évidence la profondeur de l’âme, la
sensibilité les rêves et les expériences des adolescents. Une
bonne occasion d y réfléchir, de connaitre, de discuter,
d’nterpréter.
Parcours
 annoncer le thème
 préciser les objectifs
 sensibilisation
 présentation de la structure du poème:
1-er vers: un mot clé (un nom), titre
2-e vers: 2 mots (nom + adjectif) pour décrire
3-e vers: 3 mots, 3 verbes au gérondif, pour exprimer
des actions
4-e vers: 4 mots, pour exprimer un jugement, un

64
 sentiment, une attitude
5-e vers: un mot (nom), la conclusion, l essence
 travail individuel en classe
 évaluation

Illustration de la méthode par les poèmes créés par les élèves

Adolescence Adolescence
Vie intense Age puéril
En explorant, en découvrant, En vivant, en découvrant, en
en connaissant aimant,
La vie est infinie Je fais des expériences
Liberté Plaisir.
Nagy Ana Maria 9F Crisan Andreea 9F
Vie Ecole
Emotion amoureuse Homme complet
En rêvant, en croyant, en En lisant, en écrivant, en
séduisant étudiant,
Espoir d être heureux Mes années de lumière
Extase. Besoin.
Crişan Andreea 9F Păcurar Alexandra 9F
Timidité Amour
Gros handicap Liaison sentimentale
En rougissant, en bégayant, En espérant, en aimant, en
en punissant croyant,
Elle m a complexée Je voudrais un nous
Echec. Absolu.
Cocia Eliza 9G Ciobotari Ludmila 9 G
Amour Amour
Trompeuse passion Sentiment éphémère
En aimant, en comprenant, en En vivant, en aimant, en
aidant mourant,
Je t aimerai toujours Mon besoin de toi

65
Avenir. Vie.
Cerbu Andrada 9 G Lăzoreanu Ioana 9G
Désillusion Amour
Tourment inutile Ame perdue
En recommençant, en En pleurant, en riant, en
guérissant, en espérant vivant
Reste toujours une blessure Ma raison d être
Cicatrice. Absolu.
Petcu Adina Achimescu Alexandra 11G

Suggestions

Ces poèmes pourraient servir de support pour l’étude

d’un thème. On pourraient les distribuer aux élèves d une
autre classe. Après lecture, travail d’observation et de
repérage, on leur propose de remplir le tableau suivant:

Thème Définition Essence Modalité Jugement

Amour sentiment illusion en déccouvrant C est mon rêve
éphémère tourment en connaissant Je voudrais un
trompeuse vie en pleurant nous
passion rêve en vivant Je t aimerai tou
liaison éternité en mourant jours
sentimentale
plaisir
partagé

On discute tous les aspects de l amour et puis on leur

demande d exprimer leur prropre point de vue et de le
justifier. On pourrait leur demander de créer de nouveaux
poèmes aussi.

66
B. Aria curriculară: MATEMATICĂ, ŞTIINŢE

7. Disciplina: Matematică
Metoda aplicată: ÎNVĂŢAREA PRIN
DESCOPERIRE, EXERCIŢIUL
Tema: Formule de calcul prescurtat

Obiectiv operaţional:La sfârşitul lecţiei elevii vor fi capabili

să utilizeze formulele de calcul prescurtat pentru unele
calcule numerice şi pentru simplificarea scrierii unor expresii.
La începutul orei li se prezintă elevilor titlul lecţiei şi
ce urmăreşte ea, adică determinarea formulelor de calcul
prescurtat.
Elevilor li se propune să copieze şi să completeze
spaţiile libere:
1.(a+b)²=(‫ٱ‬+‫ٱ()ٱ‬+‫ٱ=)ٱ‬+‫ٱ‬+‫ٱ =ٱ‬+‫ٱ‬+‫ٱ‬+‫ٱ‬+‫ٱ‬
(a-b)²=(‫ٱ‬-‫ٱ()ٱ‬-‫ٱ=)ٱ‬+‫ٱ‬-‫ٱ =ٱ‬+‫ٱ‬-‫ٱ‬-‫ٱ‬
2.(a+b+c)²=(‫ٱ‬+‫ٱ‬+‫ٱ()ٱ‬+‫ٱ‬+‫ٱ=)ٱ‬+‫ٱ‬+‫ٱ‬+‫ٱ‬+‫ٱ‬+‫ٱ‬+‫ٱ‬+‫ٱ‬+‫ٱ‬
(a+b+c)²= [(a+b)+c]²=(‫ٱ‬+‫ٱ)ٱ‬+‫ٱ‬+‫=ٱ‬² ‫ٱ‬+‫ٱ(·ٱ‬+‫·)ٱ‬2+²
‫ٱ‬+
+‫ٱ‬
Pentru a completa corect spaţiile libere elevii vor ţine
cont de ceea ce înseamnă puterea a doua a unui număr, şi
anume: x² =x·x
(a+b)² =(a+b)(a+b)=a²+ab+ba+b²=a²+2ab+b²
(a-b)² =(a-b)(a-b)=a²-ab-ba+b²=a²-2ab+b²
(a+b+c)²=(a+b+c)(a+b+c)=a²+ab+ac+ba+b²+bc+ca+cb+c²=
=a²+b²+c²+2ab+2bc+2ca
sau

67
(a+b+c)²= [(a+b)+c]²=(a+b)²+2(a+b)c+c²=a²+2ab+b²+2ac+
2bc+c² =a²+b²+c²+2ab +2bc+2ca

CONCLUZIE: Dacă a, b, c sunt numere reale, atunci:

(a+b)²=a²+2ab+b²
(a-b)²=a²-2ab+b²
(a+b+c)²=a²+b²+c²+2ab+2bc+2ca

Exemple:

Calculaţi, folosind formulele de calcul prescurtat:

(x+3)²=x²+2·3·x +3²=x²+6x+9
(2x+5)²=(2x)²+2·2x·5+5²=4x²+20x+25
(√3-√6)=3-2·√3·√6+6=9-6√2
(2√3-1)²=(2√3)²-2∙2√3∙1+1²=12-4√3+1=13-4√3
(2x+y+3)²=(2x)²+y²+3²+2∙2x∙y+2∙2x∙3+2∙y∙3=4x²+y²+9+4xy
+12x+6y
(√3-√2+√6)²=(√3)²+(-√2)²+(√6)²+2√3(-√2)+2√3√6+2(-√2)√6
=3+2+6–2√6+6√2-4√3=11-2√6+6√2-4√3

Copiaţi şi completaţi:
(a+b)(a-b)= ‫ڤ‬-‫ڤ=ڤ‬+‫ڤ‬-‫ڤ‬-‫ڤ‬
Prin calcul, elevii vor găsi această nouă formulă de
calcul prescurtat:
(a+b)(a-b)=a²-ab+ba-b²=a²-b²

CONCLUZIE: Dacă a şi b sunt numere reale, atunci:

(a+b)(a-b)=a²-b²

Exemple:
1) Calculaţi, folosind modelul următor:
21·19=(20+1)(20-1)=20²-1=400-1=399

68
22·18=(20+2)(20-2)=(20)²-2²=400-4=396
201·199=(200+1)(200-1)=(200)²-1²=40000-1=39999
105·95=(100+5)(100-5)=(100)²-5²=10000-25=9975
2) Calculaţi:
a. (2x+1)(2x-1)=(2x)²-1=4x²-1
b. (√3+√2)(√3-√2)=(√3)²-(√2)²=3-2=1
c. (2x+3y)(2x-3y)=(2x)²-(3y)²=4x²-9y²
d. (2√3+3√2)(2√3-3√2)=(2√3)²-(3√2)²=12-18= -6
e. (2²˚+1)(2²¹+1)(2²²+1)(2²³+1)
=1(2²˚+1)(2²¹+1)(2²²+1)(2²³+1)
=(2²˚-1)(2²˚+1)(2²¹+1)(2²²+1)(2²³+1)
=(2²¹-1)(2²¹+1)(2²²+1)(2²³+1)=
=(2²²-1)(2²²+1)(2²³+1)=
=(2²³-1)(2²³+1)=
=2²⁴-1
La sfârşitul orei elevii recapitulează cele patru
formule învăţate şi primesc tema pentru acasă.

8. Disciplina: matematică
Metoda aplicată: exerciţiul
Tema: Sisteme de ecuaţii simetrice

Obiectivul general: Formarea abilităţilor de rezolvare a

sistemelor de ecuaţii simetrice
Obiective operaţionale: La sfârşitul activităţii, toţi elevii
trebuie să fie capabili
- să explice modul de rezolvare al sistemelor de
ecuaţii simetrice
- să rezolve corect sisteme de ecuaţii simetrice

La începutul lecţiei profesorul comunică elevilor

subiectul lecţiei şi obiectivele operaţionale, apoi se trece la
prezentarea lecţiei.

69
 O ecuaţie în două necunoscute se zice simetrică dacă
înlocuind x cu y şi y cu x , ecuaţia rămâne neschimbată.
Ex: Ecuaţia 2x²–3xy+2y²-10=0 este simetrică.
Ecuaţia x-y+5=0 nu este simetrică.
Un sistem de ecuaţii format din ecuaţii simetrice se
numeşte simetric. Deoarece ecuaţiile unui sistem simetric nu
se schimbă dacă înlocuim pe x cu y şi pe y cu x, rezultă că
dacă x=a, y=b este o soluţie a sistemului de ecuaţii, atunci şi
x=b şi y=a este soluţie a aceluiaşi sistem de ecuaţii.
Rezolarea sistemelor de ecuaţii simetrice se face
astfel: se introduc necunoscutele auxiliare s şi p date de
relaţiile: x+y=s
xy=p
Prin introducerea acestor noi necunoscute s şi p, în
foarte multe cazuri sistemul simetric se reduce la un sistem
format dintr-o ecuaţie de gradul întâi şi o ecuaţie de gradul al
doilea în necunoscutele s şi p.
Vom ţine cont şi de identităţile:
x²+y² =(x+y)²-2xy=s²-2p
x³+y³=(x+y)³-3xy(x+y)=s³-3sp
x⁴+y⁴=(x²+y²)²-2x²y²=(s²-2p)²-2p²

Ex: Să se rezolve în R sistemul:

x+y+xy=11 echivalent cu xy+x+y=11
x²y+xy²=30 xy(x+y)=30

Facem substituţia x+y=s

xy=p

Sistemul devine s+p=11

sp=30

70
 Din prima ecuaţie se scoate s în funcţie de p şi se
înlocuieşte în a doua ecuaţie, a doua ecuaţie devine o ecuaţie
de gradul al doilea în p.
p²-11p+30=0
Rezolvând ecuaţia obţinem soluţiile p=6 pentru care s=5 şi
p=5 pentru care s=6 .
Înlocuind p=6 şi s=5 în substituţiile făcute iniţial se obţin
soluţiile x=2 şi y=3 sau x=3 şi y=2.
Înlocuind p=5 şi s=6 în substituţiile făcute iniţial se obţin
soluţiile x=1 şi y=5 sau x=5 şi y=1.
Deci soluţiile sistemului dat sunt: (x,y)= {(2,3); (3,2); (1,5);
(5,1)}
Se cere elevilor să precizeze care sunt etapele
rezolvării unui sistem simetric de ecuaţii adică
a+b=4
a³+b³=28 (a+b)(a²-ab+b²)=28
Facem notaţiile următoare: a+b=s
ab=p
Cu aceste noi substituţii sistemul devine:
s=4 adică s=4 care are soluţiile s=4
s(s²-3p)=28 64-12p=28 p=3
Adică a+b=4 cu soluţiile (a,b)={ (1,3);(3,1) }
ab=3
Dar a=³√x şi b=³√y .
Dacă (a,b)=(1,3) obţinem x=1 şi y=27, iar dacă (a,b)=(3,1)
obţinem x=27 şi y=1.
Deci soluţia finală este: (x,y)={(1,27); (27,1).

Se propun spre rezolvare sistemele:

1. x+y+√xy=14
x²+y²+xy=84
2. x²+y²=8
1/x+1/y=1

71
 3. 5x²-6xy+5y²=2
7x²-8xy+7y²=43
La sfârşitul orei elevii recapitulează etapele rezolvării
unui sistem de ecuaţii simetrice şi care sunt substituţiile care
se fac pentru a putea rezolva un astfel de sistem. La final vor
primi tema pentru acasă.

9. Disciplina: fizică
Metoda aplicată: organizatorul grafic (OG)
Tema:

1. OG pentru structuri de tip comparativ

După studierea instrumentelor optice, se poate realiza

un OG pe baza explicaţiilor date de profesor şi a studiului
individual, parcurgându-se etapele:
 alegerea instrumentelor optice care prezintă atât
asemănări, cât şi deosebiri, de exemplu lupa şi microscopul;
 studierea notiţelor, a textului lecţiilor din manual şi a altor
surse bibliografice indicate de profesor;
 găsirea asemănărilor şi deosebirilor dintre aceste
instrumente optice;
 completarea OG (în funcţie de timpul pe avut la dispoziţie
şi de nivelul cunoştinţelor, numărul asemănătorilor şi
deosebirilor poate fi mai mare sau mai mic):

72
 LUPA ŞI MICROSCOPUL

Asemănări Deosebiri

instrumente optice obiectele supuse observării

măresc dimensiunile cele care cad cele care cad

obiectelor apropiate sub puterea sub puterea
separatoare a separatoare a
ochiului lupei
relaţia dintre
caracteristicile construcţia
optice principale
G = 0,25 P sistem simplu sistem complex
convergent cu format din
distanţa focală mică obiectiv şi ocular

poziţia obiectului studiat

între focar şi lentilă înaintea focarului

obiectivului

tipul imaginii formate

imagine virtuală, imagine virtuală,

dreaptă, mărită răsturnată, mărită

valorile maxime ale puterii

Pmax = 100 dioptrii Pmax = mii de dioptrii

2. OG pentru structuri de tip descriere
73
 Un rol deosebit de important în electrostatică îl au
condensatoarele electrice. Profesorul poate să prezinte
elevilor diferite tipuri de condensatoare electrice pe care
aceştia să le descrie în funcţie de caracteristicile constructive:
 forma armăturilor (plane, sferice, cilindrice);
 natura dielectricului dintre armături (aer, material
ceramic, hârtie parafinată, pelicule de oxizi etc.);
 mobilitatea armăturilor (fixe, mobile, semimobile);
 tensiunea aplicată armăturilor (pentru tensiune continuă
sau alternativă);
 frecvenţa tensiunii aplicate armăturilor (de joasă sau de
înaltă frecvenţă).

Pentru descrierea unui anumit condensator, se parcurg

etapele:
 alegerea de către profesor a tipului de condensator ce
urmează a fi descris;
 asigurarea suportului pentru realizarea descrierii: citirea
unui text, prezentarea obiectului sau a unor imagini etc. De
exemplu, descrierea unui condensator poate fi desprinsă
dintr-o imagine sau din textul unei probleme:

Un condensator plan, fix are ca dielectric o placă de

sticlă cu permitivitatea relativă r = 5 şi este conectat la o
sursă de tensiune de 6000 V. Ştiind că intensitatea câmpului
electric în dielectric este de 2x105 Vcm-1, iar capacitatea
electrică de 0,15 F, să se calculeze suprafaţa pe care o au
armăturile condensatorului.

74
 descrierea propriu zisă: forma este plană, dielectricul
dintre armături este sticla, armăturile sunt fixe, tensiunea
aplicată armăturilor este continuă.
 completarea OG:

dielectricul dintre
forma plană
armături este
sticla

CONDENSATORU
L

tensiunea aplicată
armăturile sunt fixe
armăturilor este
continuă

3. OG pentru structuri de tip secvenţial

Valoarea lucrului mecanic al unei forţe constante a

cărei direcţie face un unghi  cu direcţia deplasării, variază în
funcţie de valoarea unghiului . În intervalul 0 - , expresiile
lucrului mecanic pot fi redate în următorul OG:
1.  = 0, cos  = 1, L = F d  0
2. 0    /2, cos   0, L = F d cos  0
3.  = /2, cos  = 0, L = 0
4. /2    , cos   0, L = F d cos   0
5.  = , cos  = -1, L = - F d  0
75
 În cazurile 1 şi 2 forţa efectuează lucru mecanic
motor. În cazul 3, lucrul mecanic este nul. În cazurile 4 şi 5
forţa efectuează lucru mecanic rezistent.

4. OG pentru structuri de tip cauză-efect / efect-cauză

separarea apei de ţesătură, la

uscătorul centrifugal al maşinii
de spălat

separarea particulelor dintr-un

Forţa lichid (smântâna din lapte) la
centrifugă separatorul centrifugal
poate
determina:
scoaterea mierii de albine din
faguri în separatorul centrifugal

producerea accidentelor de
circulaţie la curbe în anumite
condiţii

5. OG pentru structuri de tip problemă-soluţie

În captarea atenţiei pentru lecţia Presiunea poate fi

folosită următoarea situaţie-problemă, a cărei soluţie poate să
fie dată pe parcursul lecţiei:

76
 Soluţia:
Salvatorul se va deplasa
târându-se spre locul unde
Problema:
este ruptă gheaţa, pentru ca
Un om a căzut într-
greutatea lui să fie
un lac îngheţat, prin
distribuită pe o suprafaţă cât
ruperea gheţii sub
mai mare, diminuând astfel
propria greutate.
valoarea presiunii şi
Cum ar trebui să
pericolul ca gheaţa să
procedeze cineva
cedeze sub presiunea
pentru a-l salva, dat
exercitată de el:
fiind pericolul
p = F/S
ruperii gheţii.
Cu cât S este mai mare, cu
atât presiunea este mai
mică.

10. Disciplina: fizică

Metoda aplicată: ciorchinele
Tema: Legea gazelor

Metoda “ciorchinelui” favorizează gândirea liberă şi

creatoare a elevilor.
La fizică, metoda “ciorchinelui“ poate fi utilizată în
mod independent la tema Legile gazelor, cuvântul propus ca
punct de plecare fiind temperatura. În timpul propus de
profesor, elevii vor scrie cuvintele sau sintagmele ce le vin în
minte legate de temperatură, apoi vor face conexiuni între
temperatură şi cuvintele/ sintagmele scrise.

77
 lichid gaz solid
Pmax = mii de dioptrii

corp termometric

Celsiu
agitaţia termometru s
termică Kelvin
scări de
temperatură Fahrenheit

T (K) = 273 + toC

temperatura Celsiu
s
legea
răcire transformări
Kelvin
i izocore

Fahrenhei
încălzir contact t
e termic
echilibru temperatura
termic
absolută

legile
gazelor

legea
transformări T (K) = 273 +
i izoterme toC

legea legea
transformări transformări
i izobare i izocore

11. Disciplina: chimie

78
 Metoda aplicată: unul stă, ceilalţi circulă
Tema: studierea reacţiei alcoolilor cu metale
alcaline

Metoda “Unul stă pe loc, ceilalţi circulă”, poate fi

utilizată la chimie în desprinderea unor proprietăţi ale
diferitelor substanţe chimice, folosind observaţiile şi
concluziile din activităţile experimentale efectuate de elevi.
De exemplu în studierea reacţiei alcoolilor cu metalele
alcaline se pot parcurge etapele acestei metode:

1. organizarea elevilor pentru rezolvarea activităţii

experimentale conform metodei “Unul stă pe loc,
ceilalţi circulă” şi primirea de către fiecare grup a
unei fişe de lucru, întocmită de care profesor;
2. efectuarea activităţii experimentale, notarea
observaţiilor şi desprinderea concluziilor de către
fiecare grup în parte;
3. rotirea elevilor între grupuri (în funcţie de timpul
avut la dispoziţie), discutarea propriilor concluzii şi
comentarii pe marginea celor prezentate;
4. revenirea în grupurile iniţiale, discutarea pe
marginea comentariilor şi a celor constatate în
grupurile vizitate, prin sublinierea asemănărilor şi
deosebirilor faţă de propriile rezultate, rediscutarea
activităţii şi desprinderea concluziilor.

79
 FIŞĂ DE LUCRU *

Activitate experimentală
Reacţia alcoolului etilic cu sodiul
Substanţe şi Modul de lucru Cerinţe Observaţii
ustensile
necesare
 alcool etilic  Scoateţi cu cleştele o bucată 1. Ce substanţă se - Substanţele
 sodiu metalic de sodiu de sub stratul de petrol, degajă în urma reacţionează
tăiaţi din ea o bucăţică şi puneţi-o reacţiei? energic.
 eprubetă
- În urma reacţiei
 dop de cauciuc pe hârtia de filtru. 2. Scrieţi ecuaţia
se degajă un gaz
prin care trece un  Tamponaţi sodiul cu hârtia de reacţiei chimice. incolor, care,
tub de sticlă, efilat filtru pentru a îndepărta petrolul. 3. Daţi o denumire dacă este aprins,
 cleşte metalic  Curăţaţi stratul de oxid de produsului principal arde cu o
sodiu. de reacţie, prin pocnitură,
 cuţit
! Mânuiţi cu precauţie sodiul. analogie cu reacţia caracteristică
 hârtie de filtru
Evitaţi atingerea lui cu mâna şi apei cu sodiul. hidrogenului.
 chibrituri - Eprubeta se
contactul cu apa. 4. Ce tip de reacţie
este din punctul de încălzeşte în
 Introduceţi într-o eprubetă 2
80
 cm3 de alcool etilic şi bucăţica de vedere al efectului partea
sodiu. termic ce o însoţeşte? inferioară.
 Puneţi dopul de cauciuc.
 Apropiaţi de tubul efilat un
chibrit aprins.
Puneţi mâna pe partea inferioară
a eprubetei.

Concluzii

1. Gazul degajat este hidrogenul.

2. Ecuaţia reacţiei chimice este:
CH3CH2OH + Na CH3CH2ONa + ½ H2
3. Produsul principal de reacţie este denumit etoxid de sodiu (hidroxid de sodiu în care în care
hidrogenul este înlocuit cu radicalul etil).
4. Reacţia este exotermă.
* Notă: Fişa de lucru prezentată oferă observaţiile şi concluziile anticipate ale activităţii

81
 12. Disciplina: chimie
Metoda aplicată: algoritmizarea
Tema:

În studiul chimiei se folosesc algoritmi de

recunoaştere şi algoritmi de rezolvare. Rezolvarea
activităţilor mai complexe presupune îmbinarea celor două
tipuri de algoritmi. Ei se prezintă sub diverse forme:

 reguli de calcul (exemple)

- algoritmul de determinare a particulelor fundamentale,
cunoscând A şi Z pentru diferiţi atomi şi izotopi
1. se scriu valorile Z şi A, cunoscute;
2. se scrie relaţia dintre Z şi A:
A=Z+n
3. se află/calculează valorile particulelor elementare:
p=Z
n=A-Z =A-p
e=p
- algoritmul de calcul a masei molare cunoscând formula
chimică şi masele atomice ale elementelor care o compun
1. se scrie formula chimică a substanţei compuse;
2. se iau din tabele masele atomice ale fiecărui element;
3. se calculează masa molară prin însumarea maselor
atomilor componenţi (nr. de atomi x masa atomică).

 scheme de desfăşurarea a unei activităţi intelectuale

sau de rezolvare a unei probleme (exemple)
- algoritmul de stabilire a indicilor dintr-un compus binar
1. se scriu atomii constituenţi ai compusului, A şi B;

82
2. se scriu valenţele corespunzătoare fiecărui element, m,
respectiv n;
3. se scrie formula chimică, în funcţie de valenţele celor
două elemente:
- AB, dacă valenţele celor două elemente sunt egale;
- AnBm, dacă valenţa unuia dintre elemente este un număr
impar;
- An/2Bm/2, dacă valenţele elementelor sunt numere pare, dar
diferite.
- algoritmul de rezolvare a unor probleme de chimie
1. se analizează problema prin discutarea noţiunilor de bază
care se dau în enunţul problemei şi a interrelaţiilor dintre
acestea;
2. se descompune problema prin gruparea datelor care se
dau şi care se cer, iar în cazul problemelor mai complexe,
acestea se descompun în subteme;
3. se formulează ipotezele posibile privind modalitatea de
lucru ce trebuie urmată pentru rezolvarea problemei,
profesorul dirijând discuţia spre ipoteza cea mai
probabilă;
4. se rezolvă problema;
5. se verifică rezultatul.

 instructaj care indică ordinea operaţiilor ce trebuie

executate (exemple)
- Analiza elementală calitativă a substanţelor organice,
presupune în primul rând identificarea C şi H, activitate
experimentală care solicită o serie de operaţii, având la
dispoziţie: 0,1 – 0,2 g substanţă supusă analizei, 1-2 g CuO, 2
cm3 soluţie Ca(OH)2, 2 eprubete, un tub de sticlă recurbat, un
83
dop, un bec de gaz, un stativ. Algoritmul ar putea fi
următorul:
1. se introduc substanţa necunoscută şi CuO într-o eprubetă,
iar în cealaltă, soluţia Ca(OH)2;
2. se montează instalaţia de mai jos:

3. se încălzeşte treptat eprubeta cu un bec de gaz;

4. dacă se observă formarea unui precipitat alb (CaCO 3) în
eprubeta care conţine soluţia Ca(OH)2 şi apariţia
picăturilor de apă pe tubul recurbat, substanţa analizată
conţine C şi H, deci este organică;
5. se scriu reacţiile chimice care au loc:

Subst. (C) + 2CuO CO2 + 2Cu

CO2 + Ca(OH)2 CaCO3 + H2O

Subst. (H) + CuO H2O + Cu

84
 prezentarea unor grupe de însuşiri, proprietăţi, prin
intermediul cărora pot fi identificate anumite categorii de
obiecte, fenomene etc. (exemple)
- Elementele care au aceeaşi configuraţie electronică pe
ultimul strat se află în aceeaşi grupă.
- Substanţele care au unul sau mai mulţi atomi de hidrogen
şi un radical acid, au gust acru, reacţionează cu metalele
active degajând hidrogen, conduc curentul electric în soluţie
apoasă, înroşesc turnesolul sunt acizi.

13. Disciplina: biologie

Metoda aplicată: Ciorchinele
Tema: Planta organism viu

Competenţe specifice:
1. Construirea unor modele pentru evidenţierea
funcţiilor fundamentale ale organismelor vii.
2. Identificarea principalelor componente ale sistemelor
de organe la plante.
3. Argumentarea propriilor concluzii pe baza
conceptelor biologice fundamentale.

Organizarea activităţii
- Clasa se împarte în 6 grupe, fiecărui grup revenindu-i
sarcina de a nota toate ideile în legătură cu rădăcina
(grup 1), tulpina (grup 2), frunza (grup 3), floarea
(grup 4), fructul (grup 5), sămânţa (grup 6).
- Se acordă un timp de gândire de 5 minute pentru
ordonarea ideilor.

85
 - Se completează ciorchinele cu toate informaţiile
referitoare la tema dată.
- Fiecărui grup i se dă posibilitatea să aducă informaţii
noi.

Evaluare: rezultatul final va fi analizat de toată clasa,

evidenţiindu-se legătura structură – funcţie – adaptare la
mediu.

Observaţie:
- Lecţia se poate desfăşura pornind de la „Planta-
organism viu” sau începând cu Funcţiile organismelor
vegetale.
- Lecţia se poate realiza şi prin metoda cubului.

86
 Funcţii Funcţii Tipuri Origine

La
M Funcţii
C
Floarea Fruct Sămânţa Tipuri

La
D
C Origine Origine
Organe de
înmulţire

Factori externi Factori interni care

care influenţează Planta influenţează

Organe
vegetative

Structura
internă

Rădăcina Tulpina Frunza

Funcţie
principală
Alte Funcţii
funcţii principale Alte
funcţii
Structura
Structura internă
internă Diferenţe
(ţesuturi între
caracteristice) MC şi DC

Funcţie Alte La La
principală funcţii MC DC

MC- monocotiledonate: DC- dicotiledonate

87
 14. Disciplina: biologie
Metoda aplicată: Interviul în trei trepte
Tema: Funcţiile de nutriţie la animale

Obiective de referinţă:
- să compare funcţiile organismelor vegetale şi
animale;
- să explice particularităţile funcţiilor de nutriţie la
animale;
- să-şi dezvolte deprinderi de documentare;
- să utilizeze metode adecvate de înregistrare a
datelor şi să formuleze corect rezultatele folosind
terminologia ştiinţifică.

Organizarea lecţiei:
- reactualizarea cunoştinţelor despre funcţiile de
nutriţie la plante;
- abordarea problemei ce va fi discutată;
- împărţirea clasei în grupuri de câte 3 elevi şi
stabilirea modalităţilor de desfăşurare a
interviului;
- stabilirea sarcinilor clare, precise pentru fiecare
grup;
- precizarea timpului de lucru;
- desfăşurarea interviului;
- elaborarea soluţiei finale şi fixarea acesteia în
schiţa tablei;
- clarificarea unor noţiuni; elaborarea concluziilor.

Elev Digestia (grup 1) Respiraţia(grup 2) Circulaţia (grup 3) Excreţia (grup 4)

1 1. Cum a evoluat 1. Care sunt 1. Care au fost 1.Ce este excreţia
sistemul digestiv tipurile de cauzele evoluţiei şi ce rol are?
la nevertebrate? respiraţie în lumea sistemului circula-

88
 animală? tor? Precizează
componentele
sistemului
circulator.
2 2. Care sunt 2. Care sunt 2. Care este 2. Care sunt
regiunile tubului structuri-le diferenţa dintre modalităţile de
digestiv la specializate pentru sistemul circulator excreţie în lumea
vertebrate? respiraţie? Dar închis şi deschis? animală?
nespecializate?
3 3. Poţi evidenţia 3. Care au fost 3. Care sunt 3. Ce rol au
câteva cauzele evoluţiei avanta-jele nefronii? De ce
particularităţi sistemului circulaţiei crezi că rinichii
structurale ale respirator? complete fată de sunt puternic
tubului digestiv cea incompletă? vascularizaţi?
în funcţie de
hrană?

Observaţii:
Avantajele metodei:
- stimulează munca în echipă:
- toţi elevii participă la activitate:
- oferă fiecărui elev satisfacţia că a participat la
activitate.

Fiind o metodă nouă de lucru se poate încheia cu o

evaluare scurtă.
1. V-a plăcut metoda de lucru?
2. Consideraţi că aţi reţinut mai uşor informaţiile?
3. Cum v-aţi simţit în timpul orei?

89
 C. Aria curriculară: OM ŞI SOCIETATE

15. Disciplina: istorie

Metoda aplicată: Gândiţi – lucraţi în perechi –
comunicaţi
Tema: De la Liga Naţiunilor la Organizaţia
Naţiunilor Unite

Mijloace de învăţământ: atlase istorice, harta lumii

postbelice, culegere de texte istorice contemporane, manual.
Bibliografie:
Berbei, John „Istoria Europei moderne”, Editura
Lider, Bucureşti, 1997
Belstein, Serge; Milza, Pierre „Istoria Europei”, vol 5,
Editura Institutul European, Iaşi, 1998
Fontaine, Andre „Istoria războiului rece”, Editura
Militară, Bucureşti, 1991
Soulet, Jean-Francoise „Istoria completă a statelor
comuniste”, Editura Politică, Bucureşti, 1998
Obiectivul general: descoperirea, sistematizarea şi evaluarea
cunoştinţelor elevilor despre întemeierea, organizarea şi rolul
ONU în relaţiile postbelice.
Obiective operaţionale: elevii vor fi capabili să:
 clarifice şi să folosească informaţiile provenite din surse
istorice diferite.
 folosească principiile cronologice în prezentările scrise şi
orale.
 identifice elementele comune şi diferenţele legate de
funcţionarea instituţiilor Liga Naţiunilor şi ONU.
 distingă cauzele şi consecinţele înfiinţării ONU.
 observe şi să analizeze evoluţia instituţiilor şi a modului
de organizare a ONU.

90
 redacteze lucrări scurte folosind termenii indicaţi.
 manifeste interes faţă de munca în grup.

Desfăşurarea lecţiei:
1. Moment organizatoric (3 min.). Notarea absenţilor,
pregătirea mijloacelor de învăţământ, formarea grupelor de
lucru.
2. Evaluarea (10 min.).
Activitatea profesorului Activitatea elevilor
-explicaţi noţiunile:doctrina -explică conţinutul noţiuni-
Thruman, NATO, planul lor istorice şi raportul între
Marshall, război rece. acestea.
-descrieţi modul şi cauzele -descrie contextul, cauzele
formării blocurilor militare formării blocurilor şi statele
adverse: NATO şi Pactul de membre.
la Varşovia.
-prezentaţi principalele mo- -prezintă principalele mo-
mente ale războiului rece, mente ale războiului rece şi
modul de influenţare a aces- influenţa asupra relaţiilor
tuia asupra relaţiilor interna- internaţionale.
ţionale.
3.Anunţarea lecţiei noi.
4.Dobândirea cunoştinţelor (25 min.):
- Activitatea profesorului: anunţă fiecărui grup
tematica studiată şi bibliografia necesară.
Grupul A. Tema: Liga Naţiunilor, precursoarea ONU.
Probleme de atins:perioada de funcţionare şi sediul Ligii
Naţiunilor, rolul Ligii Naţiunilor, instituţiile Ligii Naţiunilor,
România şi Liga Naţiunilor.
Grupul B. Tema: Înfiinţarea ONU. Probleme de atins:
data,locul şi sediul ONU, sigla şi carta ONU, scopurile
politicii ONU, evoluţia numărului de state membre.

91
Grupul C. Tema: Declaraţia Universală a Drepturilor
Omului. Probleme de atins: Istoricul declaraţiilor despre
drepturile omului, data şi locul redactării documentului,
principalele articole şi caracterul documentului.
Grupul D. Tema: Alcătuirea ONU. Probleme de atins:
descrierea instituţiilor ONU, rolul şi modul de funcţionare a
acestor instituţii, comparea instituţiilor ONU cu cele ale Ligii
Naţiunilor, instituţiile specializate: denumire şi rol.
Grupul E. Tema: Activitatea ONU. Probleme de atins:
principalele misiunii internaţionale ale ONU, rolul „Căştilor
albastre” în lume, exemple de intervenţie ale „căştilor
albastre”, modul de reformare a instituţiilor şi activităţii
ONU.
- Activitatea elevilor: parcurg prin activitatea în
grup problemele indicate de profesor, cu ajutorul
bibliografiei şi a mijloacelor de învăţământ; citesc
răspunsurile şi găsesc o variantă comună;
rezumarea şi prezentarea de către grupuri a
cunoştinţelor acumulate în timpul studiului.

5.Evaluarea (10 min.): profesorul evaluează activita-

tea fiecărui grup prin întrebările:
-Grupul A: care sunt asemănările între Liga Naţiunilor şi
ONU?
-Grupul B: care sunt cauzele creşterii numărului de state
membre?
-Grupul C: cum argumentaţi caracterul democrat al
Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului?
-Grupul D: de ce a fost necesară înfiinţarea unor instituţii
specializate?
-Grupul E: care ar fi influenţa ONU asupra deciziilor
politice mondiale în absenţa „căştilor albastre”?

92
 16. Disciplina: istorie
Metoda aplicată: cadranele
Tema: Utopii politice

Obiectiv: folosirea metodei cadranelor pentru analiza

unui text din „Utopia” lui Thomas Morus.
Text: „În utopie e o îndeletnicire a tuturor – bărbaţi şi
femei deopotrivă – de care nimeni nu este scutit, şi anume
plugăria... Pe lângă plugărie, care e o datorie a tuturor, fără
deosebire, fiecare mai învaţă, la alegere, câte o altă meserie.”
După citirea textului elevii desenează cadranul, în
care vor nota:

- Cadranul I: termenii auziţi în lectura textului: utopie,

îndeletnicire, plugăria, datorie, alegere, tuturor.

- Cadranul II: sentimentele pe care le-a trezit conţi-nutul

textului: uimire, curiozitate, dezaprobare.

- Cadranul III: stabilirea unei legături între conţinutul

textului şi cunoştinţele şi experienţa lor de viaţă:
compararea utopiei lui Morus cu societăţile totalitare,
cunoscute din lecţiile de istorie; stabilirea şi analizarea
unui mod de organizare alpropriei familii sau clase, după
modelul utopiei; evidenţierea deosebirilor dintre oameni
şi a absurdităţii modelului „Utopiei”.

- Cadranul IV: morala desprinsă din analiza textului prin

găsirea unui titlu potrivit pentru acesta; evidenţierea
uniformizării indivizilor de către societatea utopiei şi
compararea acesteia cu un stup.

93
 17. Disciplina: geografie
Metoda aplicată: predarea reciprocă
Tema: Mediul oceanic. Mediul antropic.

Obiectivul general: investigarea şi interpretarea fenomenelor

din mediul geografic.
Obiective de referinţă:
- exprimarea în termeni specifici a unei realităţi observate
direct sau mediat.
- identificarea şi localizarea corectă a unor fenomene.
- manifestarea interesului pentru problematica relaţiilor
dintre societate şi mediu.
- înţelegerea importanţei şi utilizării mediului pentru
societate.

Desfăşurarea activităţii:
1. Moment organizatoric: aşezarea materialelor, verificarea
prezenţei.
2. Activitatea de predare-învăţare:
Tema face parte dintr-o unitate mai amplă intitulată
„Tipurile de mesiu şi societatea umană”
Activitatea de predare-învăţare a fost gândită în
scopul utilizării metodei didactice a predării reciproce.
Unitatea de predat a fost anunţată elevilor şi s-a trecut la
organizarea colectivului. Clasa a fost împărţită în trei grupe
de către 7 elevi, fiecare grupă desemnând un purtător de
cuvânt. Cele trei grupe au primit următoarele conţinuturi:
-Grupa I: mediul oceanic.
-Grupa II: mediul antropic- poluarea atmosferei urbane.
-Grupul III: mediul antropic- topoclima urbană.
Pentru fiecare unitate de conţinut profesorul a alocat
10 minute pentru parcurgerea textului de analizat, fiecărei
grupe revenindu-i apoi câte 5 minute pentru a prezenta în

94
câteva idei conţinutul paragrafului alocat. Cea de-a doua
jumătate a orei a fost alocată discuţiilor – dezbatere,
întrebărilor şi evaluării.
În urma prezentării de către purtătorul de cuvânt al
fiecărei grupe a principalelor idei conţinute în text, acesta le
scrie şi pe tablă pentru a fi notate şi discutate de membrii
celorlalte grupe.
Schiţa tablei se prezintă astfel:
- Grupa I: Mediul oceanic cuprinde: mediul oceanic
propriu – zis şi mediul castier. Caracteristici: principala
sursă de oxigen atmosferic, verigă importantă a
circuitului apei în natură, sursă de lumină, sursă de
energie. Poluarea mediului oceanic formată de:
transporturile navale, extracţia hidrocarburilor, activităţi
industriale, turism, pescuit intens.
- Grupa II: Mediul creat de om cuprinde spaţiul aşezărilor
şi construcţiilor umane. Poluarea atmosferei urbane are
următoarele surse: autovehicule, industria, arderea
deşeurilor, activităţi casnice; iar principalii poluanţi sunt:
exizi de sulf, monoxid şi dioxid de carbon, exizi de
plumb, suspensii.
- Grupa III: Topoclima urbană reprezintă caracteristicile
meteorologice ale unui oraş. Factorii generali:
nepurificarea aerului, materiale de construcţii, densitatea
mare a clădirilor, restrângerea spaţiilor verzi, încălzirea
artificială generată de activităţi casnice şi industriale.
Caracteristici: temperatura medie anuală cu 1-2 grade C
mai mare, amplitudini termice mai mici, umezeala aerului
mai mică, frecvenţă mare a ceţii de tip smog.
Alternativa ecologică. După prezentarea sintetică a
conţinutului celor două unităţi, elevii au trecut la partea de
dezbatere, de întrebări – răspuns în care s-au angrenat şi
membrii grupelor care nu au participat la expunere.

95
3. Evaluare: S-a făcut de către profesor prin întrebări care au
avut eolul să fixeze conţinutul celor două secvenţe de
învăţare. Care sunt componentele mediului oceanic? Cum
argumentaţi importanţa mediului oceanic? În ce constă
poluarea mediului oceanic? Ce este mediul antropic? Care
sunt sursele de poluare ale oraşelor? Prin ce se
caracterizează topoclima oraşelor?
4. Tema pentru acasă: realizaţi un model de alternativă
ecologică pentru oraşul în care trăiţi voi, urmărind:
poziţia geografică a oraşului, sursele de poluare,
modificări ale mediului, soluţii.

18. Disciplina: economie

Metoda aplicată: sinelg
Tema: Productivitatea

Textul de interpretat: „...Ştiind că o productivitate mai

mare înseamnă deopotrivă să se producă mai mult cu aceeaşi
muncă sau să se producă tot atât dar cu muncă mai puţină
preferăm, desigur, a doua versiune. Mai întâi pentru că
economia n-are ca scop să creeze locuri de muncă, ci să
creeze bogăţie şi cu cât se munceşte mai puţin este cu atât
mai bine, cel puţin până la un anumit minim. Apoi, pentru ca
productivitatea şi nu volumul producţiei măsoară competi-
tivitatea unei economii – cheia independenţei economice,
capacităţii de plată pentru importuri şi deci, cheia
independenţei politice care diferă de cea rezultată din
protecţionism şi închiderea frontierelor.” (Les amis de la
Terre. L’ecologie contre le chomage. Edition la decouverte,
Paris, 1994, pag.86).

96
 Cunoştinţe Cunoştinţe Cunoştinţe Cunoştinţe care
confirmate infirmate noi trebuie cercetate
Creşterea pro- -Economia are ca Scopul eco- - Distincţia conceptu-
ductivităţii scop să creeze noi nomiei este ală dintre producţie
muncii se reali- locuri de muncă. de a crea şi productivitate
zează: -D.p.d.v. concep- bogăţie,adi- (Q≠W)
-În condiţiile în tual producţia nu că de a spo- -Ce înseamnă compe-
care se produce este diferi tă de ri nivelul de titivitate economică;
mai mult dar cu productivitate. trai şi de ci- necesitatea implicării
aceeaşi muncă. -Protecţionismul vilizaţie al unei economii în cir-
Q>1 şi închiderea gra- unei popu- cuitul economic mon-
L= 1 niţelor sunt mă- laţii. dial.
-În condiţiile în suri de eficienti- -De ce productivitatea
care se produce zare(rentabilizare) este indicator sintetic
tot atât dar cu a unei economii. al eficienţei economice
muncă mai puţi- -De ce productivitatea
nă. condiţionează indepen
Q=1 denţa economică şi de
L< 1 aici pe cea politică a
unei ţării.
Concluzie: Relaţia cau
zală productivitate –
eficienţă – competitivi
tate – nivel de trai
(grad de civilizaţie).

19. Disciplina: logică şi argumentare

Metoda aplicată: investigaţia comună, reţeaua
de discuţii
Tema: Critica argumentelor

Obiectiv general: înţelegerea argumentării ca mijloc de

persuasiune.
Obiective specifice:
-reflecţia rapidă şi eficientă ce rezumă şi sintetizează
informaţia.
-evaluarea înţelegerii şi exprimării elevilor.

97
Aplicarea metodei:
1. Citirea de către elevi, individual, a unui text ce
conţine idei susceptibile de interpretări diverse: C. S.
Lewis afirmă, în contextul afirmaţiilor lui Hristos, că
suntem confruntaţi cu alternative clare: „Încerc aici să
împiadic pe oricine să spună lucrul acela cu totul
absurd pe care oamenii îl spun despre El: Sunt gata să
accept că Isus a fost un mare învăţător moral, dar nu
eccept afirmaţia lui că este Dumnezeu. Aceasta este
un lucru pe care nu ar trebui să-l spunem. Un om care
nu a fost decât un om şi a spus acele lucruri nu ar fi
un mare învăţător moral. Ar fi sau nebun – la acelaşi
nivel cu un om care spune despre sine că e un ou fiert
– sau ar fi însuşi diavolul iadului.”
2. Gruparea elevilor şi colaborarea lor pentru a răspunde
la una sau mai multe întrebări, formulate de profesor.
Răspunsurile exprimă anumite acţiuni, sentimente sau
sintetizează esenţialul. Întrebările profesorului: A fost
realmente Hristos fiul lui Dumnezeu? A fost Mesia
sau un simplu om? Răspunsurile elevilor: 1. În
Vechiul Testament au existat zeci de profeţii
predictive cu privire la Hristos: se va naşte din
Fecioară, va fi din casa lui David, locul naşterii va fi
Bethleem, va face minuni, va curăţi templul, va fi
respins ca Mesia de poporul evreu, va fi răstignit, va
învia din morţi, se va înălţa la cer. 2. Hristos a dovedit
prin faptele sale toate aceste profeţii.

Metoda poate continua cu construirea unui cvintet

care să rezume şi să sintetizeze informaţiile şi cunoştinţele
despre această problemă a dumnezeirii lui Hristos. Cvintetul
este totodată un instrument de evaluare a înţelegerii şi a
exprimării creativităţii elevilor.

98
 20. Disciplina: logică şi argumentare
Metoda aplicată:Gruparea elevilor în funcţie
de atitudinea/poziţia faţă de o problemă
Tema: Argumente şi contraargumente în
comunicare

Obiectivul general: argumentarea pro sau contra prin

dezbatere referitoare la un subiect controversat
Obiective specifice:
-încurajarea elevilor de a adopta poziţii personale bazate pe
argumente satisfăcătoare.
-efectuarea unor alegeri bazate pe evaluări proprii.

Metoda constă în:

1. Prezentarea unei teme ce suscită controverse şi
exprimarea unor opţiuni privind soluţia acesteia. De
pildă: Alternativa statală e formată de două tipuri
fundamentale de forme de guvernământ: republică şi
monarhie. Aşadar, care este cea mai bună formă de
guvernământ: republica sau monarhia?
2. Elevilor li se cere să producă în 3-4 minute cât mai multe
şi mai convingătoare argumente pro sau contra. Fiecare
elev va fi astfel pro, contra sau indecis. Argumente pro
republică: este o formă democratică de guvernământ;
decizia aparţine voinţei populare; există un sistem electiv
coerent; preşedintele este ales pe o perioadă determinată,
nu există ereditatea funcţiei pretidenţiale; există o reală
separaţie a puterilor în stat. Argumente pro monarhie: este
o formă democratică de guvernământ; regele domneşte,
dar nu guvernează; parlamentul şi guvernul reprezintă
puterile legislative, regele este simbolul unităţii naţionale;
regele nu este membru al vreunui partid politic; joacă un
rol important în admiterea în NATO şi UE.

99
3. Se solicită gruparea elevilor în funcţie de poziţia adoptată,
pentru a se vizualiza distribuirea opiniilor. Aceasta va
reprezenta o exprimare publică a acestei opţiuni.
4. Prezentarea de către fiecare grup a ergumentelor proprii,
care susţin poziţia adoptată.Se realizează printr-un
purtător de cuvânt desemnat de acel grup. Pledoaria
trebuie să fie convingătoare, fie pentru ca unii să nu
părăsească grupul, fie ca alţii să se alăture acestuia.
5. Se cere fiecărui elev, în final, să susţină poziţia proprie şi
argumentele (sau contraargumentele) pro sau contra
republicii sau monarhiei. De exemplu: un rege poate fi
iresponsabil moral sau cu handicap fizic (contraargument:
şi un preşedinte poate deveni iresponsabil sau cu
handicap fizic), monarhia e desuetă, e un produs tipic
Evului Mediu (contraargument: există şi astăzi monarhii
constituţionale de o modernitate şi dezvoltare economică
remarcabile), republica e mai predispusă la alunecarea
spre dicrâtatură (contraargument: se cunosc şi dictaturi
regale). În final se va face analiza tuturor argumentelor
prezentate, eliminându-se sofismele sau paralogismele.
Echipa care comite cele mai puţine erori de argumentare
va avea argumentul valid iar cealaltă echipă va avea
argumentul eronat.

21. Disciplina: filosofie

Metoda aplicată: Prelegerea intensificată
Tema: Adevăr şi eroare

Competenţa generală: solicitarea participanţilor să realizeze

un nivel înalt de reţinere a informaţiilor.
Competenţe specifice:
-capacitatea elevilor să urmărească anumite modele de
gândire.

100
-capacitatea elevilor de a efectua operaţii de analiză,
comparare şi evaluare a unor operaţii de gândire critică
superioare.
Metoda constă într-un set de întrebări ce constituie
puncte de plecare în realizarea unor discuţii, dezbateri sau
pentru realizarea unor răspunsuri scrise: comentarii, eseuri.
Pentru a evita confuziile şi interpretările greşite, nu pentru a
îngrădi creativitatea şi contribuţia personală a fiecărui elev,
învăţarea va fi realizată pe baza unui ghid de studiu revizuit,
care evidenţiază aspectele esenţiale şi demne de reţinut din
textul studiat, pe care, uneori elevii nu le sesizează cu
suficientă claritate şi pregnanţă.
Să luăm drept exemplu, textul lui Rene Descartes din
„Meditaţii metafizice” de la problema adevărului, unde se
tratează problema erorii în cunoaştere. Elevii trebuie să
răspundă următoarelor întrebări:
1. Cum se realizează distincţia adevărat – fals în
concepţia lui Descartes?,
2. Care sunt, după părerea sa, sursele posibile ale
falsului?,
3. De ce se afirmă că eroarea e o lipsă?,
4. Ce relaţie există, potrivit lui Descartes, între adevăr şi
înţelegere?,
5. Ce legătură stabilim aşadar între eroare şi voinţă?,
6. Cum să înţelegem ideea potrivit căreia atunci când
comitem o eroare, nu doar greşim ci şi păcătuim?.
Revizuirea unor ghiduri de studiu şi reutilizarea lor în
învăţare conferă rigoare, coerenţă, sistematizare. Tehnica
ghidurile de studiu/învăţare se utilizează în etapa de realizare
a sensului, ceea ce duce la însuşirea unor modele
interpretative de text, precum şi cu ocazia exprimării unor
puncte de vedere personale referitoare la acesta.

101
 22. Disciplina:filosofie
Metoda aplicată: Lectura şi rezumarea unui
text, în perechi
Tema: Ce este omul?

Competenţa generală: însuşirea tehnicilor de predare –

învăţare pri cooperarea unor elevii.
Competenţe specifice:
- cooperarea în studierea unui text.
- concentrarea asupra unei singure părţi a textului, pentru a fi
rezumat şi prezentat interlocutorului.
- dialogul cu privire la conţinutul textului şi asumarea
responsabilităţii pentru rezumatul realizat.
- înţelegerea mai profundă a unui text.
Metoda constă în cooperarea între elevi în vederea
însuşirii unor texte cu conţinut ideatic dens şi cu un grad de
dificultate mai ridicat. Se parcurg următoarele etape:
1. Elevii formează perechi (echipe). Fiecare achipă primeşte
un text pe care trebuie să-l parcurgă cu atenţie.Textul
analizat: ”Prin urmare, din simplul fapt că ştiu de existenţa
mea şi observ totodată că absolut nimic altceva nu aparţine
firii sau esenţei mele, în afară de faptul că sunt fiinţă
cugetătoare, închei pe drept că esenţa mea constă în aceea
doar că sunt fiinţă cugetătoare. Şi cu toate că ... am un corp
care mi-e foarte strâns legat – fiindcă totuşi pe de o parte
am o idee clară şi distinctă asupra mea însumi ca fiinţă
cugetătoare doar, neîntinsă, iar pe de altă parte o idee
distinctă a corpului ca lucru întins doar, cugetător, e sigur
că sunt deosebit cu adevărat de corpul meu şi că pot exista
fără el.”
2. Fiecare membru al echipei va îndeplini succesiv două
roluri: de raportor – va citi textul, va rezuma cu propriile
cuvinte şi va prezenta rezumatul partenerului său; de

102
 interlocutor – va citi fragmentul din text, va asculta atent
pe raportor, va pune întrebări cu privire la clarificarea
conţinutului de idei al textului, de înţelegere a acestuia.
Ideile principale ce trebuie identificate sunt: sursa
cunoaşterii noastre este raţiunea; este adevărat ceea ce este
cert, clar şi distinct; primul adevăr clar şi distinct este acela
al existenţei mele ca substanţă cugetătoare; cel de-al doilea
adevăr distinct este că sunt legat totuşi şi de corporalitate.
Întrebările puse coechipierului: cum explică Descartes că
izvorul adevărului e raţiunea?, cum dobândim certitudinea
adevărului?, care sunt criteriile adevărului cert?, ce înţeleg
prin distincţie şi claritate?.
3. Elevii lucrează în perechi, citind textul şi
indeplinind pe rând rolurile de raportor şi
interlocutor.Activitatea se finalizează într-un rezumat notat
pe caiet. De exemplu:1. adevărul se defineşte ca
certitudine; 2. certitudinea este opusă îndoielii şi se ajunge
ca urmare a procesului de epurare a tot ceea ce este
îndoielnic; 3. singura certitudine este existenţa însăşi a
aceluia care realizează acest demers, adică a subiectului
care se îndoieşte; 4.criteriul adevărului ce se poate institui
este cel al clarităţii şi distincţiei; 5. ceea ce este esenţial în
mine este sufletul, deşi am un corp legat de el.
4. Ambii parteneri ies în faţa clasei şi-şi
prezintă rezumatul. După fiecare prezentare se aplaudă.

23. Disciplina:filosofie
Metoda aplicată: scrierea liberă (eseul)
Tema: Existenţa liberului arbitru

Competenţa generală: însuşirea modalităţilor şi procedeelor

de exersare a gândirii critice.

103
Competenţe specifice:
- exprimarea liberă, necenzurată a gândirii elevului.
- realizarea unei gândiri creatoare de valoare.
- cultivarea eu-lui interior şi critic al elevului.
Metoda constă în ectivitatea de a scrie cu scopul de a
gândi şi învăţa. A scrie despre ceva înseamnă a gândi la acel
ceva. Pentru a ajunge să gândească critic, constructiv, elevii
au nevoie de existenţa unor subiecte sau teme interesante la
care să gândească şi despre care să îşi exprime, în scris,
gândurile şi opiniile. Pentru aceasta este nevoie de crearea
unei atmosfere de lucru în clasă, în cadrul lecţiilor şi
activităţilor didactice care să provoace, să întreţină şi să
stimuleze manifestarea gândirii critice. De exemplu eseul de
5 minute ce solicită elevilor două lucruri: să scrie un lucru pe
care l-au învăţat la lecţia liberul arbitru; să formuleze o
întrebare referitoare la subiectul (tema) lecţiei.
Argumentele se vor structura în cascadă:
1. Adoptarea unei poziţii generale faţă de tema dată. De pildă
sunt de acord cu ideea teologică a existenţei liberului
arbitru.
2. Notarea unor argumente pro sau contra poziţiei adoptate.
Pro: posibilitatea reală de a alege între bine şi rău, dovedită
de faptele umane; dacă nu ar exista liber arbitru, nu ar
putea exista pedeapsă şi răsplată; moralitatea faptelor
omeneşti se întemeiază pe existenţa liberului arbitru; dacă
nu există liber arbitru, Dumnezeu ar fi autorul răului din
lume. Contra: liberul arbitru e o invenţie a Bisericii cu
scopul de a pedepsi; nu există bine şi rău, există doar
libertate absolută, ce ţine de voinţa de putere; există un
determinism cauzal care determină toate acţiunilor umane.
3. Precizarea poziţiei ţinând cont de argumentele contra,
dovedind că sunt irelevante. De pildă: 1. Biserica a susţinut
că în absenţa liberului arbitru, nu mai poate funcţiona

104
 moralitatea în societate, deci săvârşirea binelui.Prin
urmare, nu şi-a propus a pedepsi, ci a mântui. 2. A nega că
există distincţie între bine şi rău înseamnă a introduce
relativismul imoral, care ar putea justifica chiar şi crima. 3.
Dacă există şi un anumit determinism prin însăşi
construcţia naturii umane, libertatea de acţiune a omului,
chiar dacă limitată, este garantată de Dumnezeu, care nu
vrea să silească voinţa acestuia de a face ceea ce consideră
potrivit – binele sau răul.
4. Eliminarea argumentelor irelevante. Conform susţinerii de
mai sus 1 şi 2 sunt argumente inconsistente.
5. Specificarea în scris a poziţiei proprii, ca o concluzie a
gândirii bazată pe structura argumentativă premisă –
concluzie care a fost construită. Întrucât: există distincţie
între bine şi rău; fără liber arbitru nu există moralitate; fără
liber arbitru nu poate fi concepută pedearsă şi răsplată; fără
liber arbitru, trebuie să concepem un autor al răului în lume
– Dumnezeu. Decurge că: există liber arbitru.
6. Reţineţi argumentele pro ca premise valide în scrierea
eseului.
7. Luând în considerare premisele adoptate, construiţi
contraargumente la argumentele contra irelevante.
Adăugaţi noi argumente folosind aceiaşi strategie premise
– concluzie. 1. Dacă nu există bine sau rău, justificăm până
şi faptele cele mai abominabile ca fiind perfect valabile. 2.
Voinţa de putere a adus la putere regimurile de tip totalitar:
comunismul şi fascismul, care au anulat libertatea umană.
8. Formulaţi şi demontaţi toate acuzele de
falsitate ce ar putea fi îndreptate contra structurii
argumentative premise – concluzie. 1. distincţia bine – rău
e evidentă pretutindeni în lume; 2. fără responsabilitate
morală s-ar instala un haos moral, am avea un „război al
tuturor împotriva tuturor”; 3. a admite pe Dumnezeu ca

105
 autorul răului din lume este absurd, pentru că Dumnezeu
este prin definiţie temelia şi garanţia moralităţii, fiind
Binele Absolut.
9. Revizuiţi structura premise – concluzie pentru a evita
eventualele acuze de falsitate prin adăugarea unor
argumente noi, convingătoare. „Răul există în lume. Un
Dumnezeu atotputernic ar putea distruge răul. Un
Dumnezeu bun permite însă răul, întrucît lasă libertatea
omului de a alege prin voinţa neconstrânsă între bine şi
rău.
10. Scrieţi eseul folosind structura premise – concluzie
finală ca schelet logic al acesteia.

24. Disciplina:Educaţie civică1

Metoda aplicată: linia valorii
Tema: De ce avem nevoie de toleranţă în
societate?

Competenţa Argumentarea necesităţii toleranţei

specifică într-o societate democratică
Timp: 50 min. Data
Competenţe Procedee (Activităţi de învăţare):
derivate:  Spargerea gheţii: folosim un desen cu
Elevii vor identif- două femei,una dintre ele tocmai a spart
ica caracteristicile un obiect de artă iar cealaltă a spus
comportamentului/ „Oh...a fost obiectul meu favorit, l-am
discursului/ punc- primit de la mama!” Cealaltă va
tele de vedere in- răspunde.... Elevii vor umple spaţiul gol
tolerante (sau into- cu răspunsurile lor.
lerant exprimate).
1
pentru disciplina Educaţie Civică planurile de lecţie au fost luate din
„Educaţia civică – curriculum şi pregătirea profesorilor” MEC 2001

106
Elevii vor discuta  Profesorul va da fiecărui elev o copie
constatările lor a propoziţiei: „Toleranţa este doar un alt
(aproximativ 5min) mod de a numi indiferenţa” şi le va cere
Elevii vor compa- să se gândească dacă sunt de acord sau
ra şi pune în con- nu cu această afirmaţie. Li se va cere
trast toleranţa şi apoi să-şi exprime opinia personală în
intoleranţa. legătură cu aceasta. Unii elevi ar putea fi
indecişi. Ca urmare profesorul va
Elevii vor argu- împărţii clasa în 3 grupe:
menta pro sau
A : Da B: Nu C: Indecişi
contra „tolerării
Pe un perete punem un afiş cu Da iar
intoleranţei”, ca
pe peretele opus un altul cu Nu.
un comportament
Profesorul va cere apoi elevilor să
nedorit.
aleagă şi să se aşeze între Da şi Nu.
Elevii vor discuta şi vor explica
Elevii vor dezvolta
colegilor lor argumentele ce le-au
deprinderi de gân-
determinat alegerea anterioară.
dire critică.
 Grupului Da i se va cere să realizeze
împreună un brainstorming pentru a
Metode:
formula cel puţin 3 argumente pentru şi
Linia valorii
3 împotrivă iar apoi să scrie
Dezbatere
argumentele pentru pe flipchart. Grupul
Nu va avea aceeaşi sarcină.
Materiale:
Elevii vor începe să dezbată:
Copii (câte una
Vorbitorul 1: primul afirmător
pentru fiecare elev)
Vorbitorul 2: primul negator
ale propoziţiei:
Vorbitorul 3: al doilea afirmator
„Toleranţa este
Vorbitorul 4. al doilea negator
doar o altă formă
Scurtă pauză
de a fi indiferent”.
Vorbitorul 5: pledoaria afirmatorilor
Vorbitorul 6: pledoaria negatorilor
Indecişilor li se va cere să se decidă
asupra echipei pe care doresc s-o aleagă

107
Termenii cheie: şi să se regrupeze în conse-cinţă.
Toleranţa  Profesorul va începe o activitate de
Intoleranţa reflecţie întrebând: Cum te-ai simţit în
Perspective timpul dezbaterii? Descrie com-
multiple portamentul tău şi al colegilor din
Politeţe timpul activităţii.
Respect
Evaluare:
Egalitate
Evaluarea imediată a elevilor, ca rezultat
al dezbaterii: Cine a câştigat dezbaterea?
- Cereţi participanţilor să voteze
pentru câştigător sau
- Număraţi câţi indecişi au fost în
fiecare grup.
Punctajul pentru vorbitori; timpul
utilizat şi efortul implicaţi; abilităţi de
discurs oral; persuasiune şi aşa mai
departe.
Extindere şi temă de acasă:
 Cereţi elevilor să scrie un scurt eseu
(100 cuvinte) răspunzând la următoarea
întrebare: Ar trebui să fim toleranţi cu
intoleranţii? Sau Cum s-a schimbat
perspectiva voastră asupra primei
întrebări din această dezba-tere?
 Prin intermediul TV, ştiri, internet
găsiţi un exemplu de intoleranţă şi
scrieţi un reportaj descriind modul în
care apreciaţi situaţia.
 Descrieţi o situaţie despre cineva
care nu a fost tolerant cu voi sau un
punct de vedere pe care l-aţi susţinut.
25. Disciplina:Educaţie civică

108
 Metoda aplicată: studiul de caz
Tema: cum poate fi limitat abuzul de putere al
conducătorilor în ţara ta sau în străinătate?

Analiza condiţiilor în care guvernul

Competenţa poate să facă abuz de putere şi
specifică: compararea guvernării limitate cu
cea nelimitată.

Timp: 50 min. Data:

Competenţe Procedee (Activităţi de învăţare):

derivate:  Profesorul va explica cum se naşte
Elevii vor identifica guvernul ca rezultat al scrutinului
şi compara ce este electoral.
guvernarea limitată  Necesitatea formării Guvernului
şi nelimitată. depinde de nevoia oamenilor de
autoritate, dreptate şi binele
Elevii vor lucra în comun.
grup, luând şi  Profesorul va cere elevilor să
apărând o poziţie. prezinte amintirile şi gândurile lor
despe regimul Ceauşescu.
Elevii vor arăta în ce  Profesorul sintetizează conţinutul
condiţii este posibil răspunsurilor elevilor şi
abuzul de putere. evidenţiază modul în care
guvernarea comunistă s-a
Metode: manifestat ca o guvernare
Studiul de caz nelimitată.
 Elevii vor viziona o parte din
filmul „Watergate”

109
Materiale:  Profesorul va discuta cu elevii
O casetă video cu despre descrierea cazului, soluţia
filmul „Watergate” acceptată şi alte soluţii posibile.
Caricaturi cu  Profesorul va cere elevilor să-şi
istoria susţină propriul punct de vedere
preşedintelui Nixon despre caz şi să arate în ce condiţii
a apărut asemenea caz.
Termeni cheie:  În concluzie, profesorul defineşte
Guvernare limitată ce înseamnă guvernare limitată şi
Guvernare de ce este necesară.
nelimitată  Elevii vor lucra în două grupe
Putere utilizând flipchart-ul, unii vor
Abuz de putere caracteriza guvernarea limitată, iar
ceilalţi guvernarea nelimitată
 Profesorul va cere elevilor să
aducă argumente pentru
guvernarea limitată şi să exprime
poziţia lor despre conducerea
totalitară.
Evaluarea:
 Fiecare elev va primi o caricatură
despre ceea ce a făcut Nixon şi de
ce acest fapt a reprezentat abuz de
putere.
Extindere şi temă de casă:
În săptămâna următoare elevii vor
privi la TV ştirile pentru a găsi
informaţii şi a prezenta un raport
despre:
 guvernare limitată
 guvernare nelimitată
 abuz de putere

110
 26. Disciplina:Religie
Metoda aplicată: mozaic
Tema:pericolul drogurilor

Obiectiv de referinţă (4.2.): la sfârşitul lecţiei elevii vor fi

capabili să explice consecinţele negative, din punctul de
vedere al moralei creştine, pe care le aduc anumite preocupări
ale tinerilor şi alegerea greşită a prietenilor, modelelor etc.
Durata lecţiei: 50 min.
Mijloace: Biblia, texte ale Sfinţilor Părinţi, alte texte
religioase, dicţionarul explicativ etc.
Sarcini de învăţare:
1. Argumentarea, pe baza Bibliei, a afirmaţiei următoare:
"Consumul de droguri este atentat împotriva propriei
persoane"
 Nimeni vreodată nu şi-a urât trupul său, ci fiecare îl
hrăneşte şi îl încălzeşte (Ef.5,29)
 Trupul vostru este templu al Duhului Sfânt (I
Cor.6,19)
 Să nu ucizi! (Ieş.20,13)
 Toate îmi sunt îngăduite, dar nu toate îmi sunt de
folos. Toate îmi sunt îngăduite, dar nu mă voi lăsa
biruit de ceva. (I Cor.6,12)
 Fugi de poftele tinereţilor şi urmează dreptatea,
credinţa, dragostea, pacea cu cei ce chemă pe
Domnul din inimă curată. (II Tim.2,22)
(Vezi şi locurile paralele)
2. Analiza semnificaţiilor consumului de alcool, pe baza
textelor Sfintei Scripturi
 Dumnezeu i-a pedepsit pe cei care chefuiau, prin
mâinile lui Samson surpând palatul peste cei care
mâncau şi se veseleau (Jud.16,23-30)

111
  fiii lui Iov au fost striviţi în casa în care petreceau (Iov
1,18-19)
 la petrecerea dată, Irod tetrarhul a dat poruncă pentru
tăierea capului Înaintemergătorului Ioan (Mc.6,21-26);
 beţivii sunt atenţionaţi că nu vor intra în împărăţia lui
Dumnezeu (I Cor.6,10);
 consumul de alcool indicat, în scop terapeutic (I
Tim.5,23).
3. Analiza semnificaţiilor consumului de alcool, pe baza
textelor Sfinţilor Părinţi
 Ce altceva sunt beţivii, decât idoli ai neamurilor? Au
ochi dar nu văd, au urechi, dar nu aud (Ps.113,13-
15). Mâinile le-au paralizat, picioarele sunt ca şi
moarte. Cine este cauza acestor rele? Cine ne-a dat
să bem otrava nebuniei? Omule, ai făcut din banchet
câmp de luptă, scoţi de aici pe tineri ţinându-i de
mână ca pe răniţii de război. I-ai chemat la masă ca
prieteni dar îi expediezi ca morţi, după ce le-ai stins
viaţa cu vin. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii)
 Fumul alungă albinele, iar băutura fără măsură
alungă darurile duhovniceşti. (Sf. Vasile cel Mare,
Omilii)
4. Prezentarea urmărilor consumului de substanţe nocive
(alcool, droguri etc.) asupra persoanei şi a societăţii, folosind
texte biblice, din Sfânta Tradiţie, din literatură şi evenimente
din viaţa cotidiană
 Oricine săvârşeşte păcatul este rob păcatului.
(In.8,34)
 Beţia este mama tuturor faptelor de ruşine, sora
iubirii de patimi şi naufragiul curăţiei. (Fer. Augustin,
Confesiuni)
 Savule, nelegiuirea ta este nelegiuirea lui Cain. Ai
ucis pe fratele tău; ai ucis un om. L-ai ucis pe când el

112
 pica de boală. Da’ şi tu picai de beţie. Erai beat. Ai
făcut două păcate deodată: te-ai îmbătat şi ai ucis.
(Gala Galaction, Papucii lui Mahmud)
Evaluare: elaboraţi un eseu pe tema modului în care
consumul de substanţe cu acţiune nocivă determină
încălcarea libertăţii proprii, pornind de la informaţiile
asimilate pe parcursul lecţiei şi de la citatul de mai jos. Daţi
un titlu sugestiv eseului elaborat de voi.
Toate îndatoririle religioase, atât de amănunţite şi
atât de puţin înţelese, pe care le prescrie Biserica, sunt diguri
necesare împotriva furtunilor iscate de duhul cel rău. (H. de
Balzac, Comedia umană)

27. Disciplina:Religie
Metoda aplicată: cadranele
Tema: datoriile creştinului

Pentru a înţelege faptul că iertarea aproapelui este o

condiţie pentru a putea primi de la Dumnezeu iertarea
păcatelor proprii, elevii vor rezuma şi sintetiza conţinutul
informaţional al textului de la Mt.18,23-34, completând apoi
cele patru cadrane:
I. desprinderea ideilor principale ale textului (pildei)
II. descrierea personajelor şi relaţia dintre ele
III. aprecierea faptelor acestora
IV. învăţătura morală care se desprinde din conţinutul
textului (pildei)
„Asemănatu-s-a împărăţia cerurilor omului împărat care a
voit să se socotească cu slugile sale. Şi, începând să se
socotească cu ele, i s-a adus un datornic cu zece mii de

113
talanţi. Dar neavând el cu ce să plătească, stăpânul său a
poruncit să fie vândut el şi femeia şi copiii şi pe toate câte
are, ca să se plătească. Deci căzându-i în genunchi, sluga
aceea i se închina zicând: Doamne, îngăduieşte-mă şi-ţi voi
plăti ţie tot. Iar stăpânul slugii aceleia, milostivindu-se de el,
i-a dat drumul şi i-a iertat şi datoria. Dar, ieşind, sluga aceea a
găsit pe unul dintre cei ce slujeau cu el şi care-i datora o sută
de dinari. Şi punând mâna pe el, îl sugruma zicând: Plăteşte-mi
ce eşti dator. Deci căzând cel ce era slugă ca şi el, îl ruga
zicând: Îngăduieşte-mă şi îţi voi plăti. Iar el nu voia, ci,
mergând, l-a aruncat la închisoare, până ce îi va plăti datoria.
Iar celelalte slugi, văzând deci cele petrecute, s-au întristat
foarte şi, venind, au spus stăpânului toate cele întâmplate.
Atunci, chemându-l stăpânul său, îi zise: Slugă vicleană, toată
datoria aceea ţi-am iertat-o, fiindcă m-ai rugat. Nu se cădea,
oare, ca şi tu să ai milă de cel împreună slugă cu tine, precum
şi eu am avut milă de tine? Şi mâniindu-se stăpânul lui, l-a
dat pe mâna chinuitorilor, până ce-i va plăti toată datoria.”
(Mt.18,23-34 - Pilda datornicilor)

28. Disciplina:Religie
Metoda aplicată: întrebările
Tema:

Aplicaţii:
1. La clasele mici, atunci când constată faptul că un elev a
fost jignit de către un coleg, profesorul poate utiliza
următoarea succesiune de întrebări adresate celor implicaţi
sau colegilor din clasă:

114
- Ce s-a întâmplat?
- De ce s-a întâmplat?
- Cum s-a ajuns la această situaţie?
- Cine este vinovatul?
- Ai vrut într-adevăr să faci acest lucru?
- Care crezi că sunt consecinţele acestei fapte?
- Ce crezi că a simţit colegul tău atunci când l-ai jignit? Dar
tu, ce ai fi simţit dacă te-ai fi aflat în locul lui?
- Cum se putea rezolva situaţia, altfel decât printr-o jignire?
- Care trebuie să fie atitudinea unui bun creştin într-o astfel
de situaţie?
- Ce ne învaţă Mântuitorul Iisus Hristos (Mt.5,22) despre
atitudinea faţă de ceilalţi oameni?
- A fost corectă atitudinea pe care au avut-o colegii unul
faţă de celălalt? De ce?
2. În urma lecturii unei povestiri, profesorul poate utiliza
metoda Întrebările pentru a stimula gândirea elevilor în
vederea evidenţierii elementelor pozitive şi negative din
comportamentul personajelor prezente în fragmentul citit,
precum şi consecinţele acestora:
Povestea Inimă de mamă de P.S. Iustinian Chira (aici
povestită pe scurt):
O femeie de la ţară călătorea cu un grup de oameni
care mergeau la tribunal, pentru a primi sentinţa într-un
proces. Pentru a-şi mai uita de necazuri, ei au început să râdă
pe seama femeii simple. Ajunşi în faţa tribunalului, l-au văzut
pe judecător că aşteaptă pe cineva la intrare. Spaima pe care
au simţit-o la vederea lui, a fost amplificată când au constatat
că femeia de care au râs era chiar mama judecătorului. Ajunsă
în faţa lui, mama l-a rugat pe fiul ei să fie îngăduitor cu acei
oameni deoarece sunt necăjiţi
- Ce s-a întâmplat în timpul călătoriei?

115
- Cum a fost posibil ca oamenii din grup să o jignească pe
femeie, deşi ea nu le făcuse nici un rău?
- De ce au avut această atitudine? Ce alternativă aveau ei?
- Care au fost consecinţele acestei fapte săvârşite se ei?
- Care credeţi că a fost starea sufletească a femeii, atunci
când era jignită doar pentru că era de la ţară, de condiţie
socială modestă?
- Care a fost atitudinea femeii faţă de oamenii din grup?
- Voi cum aţi fi procedat dacă v-aţi fi aflat în locul ei?
- Care trebuie să fie atitudinea unui adevărat creştin atunci
când se află în astfel de situaţii? Argumentaţi biblic.

116
 CUPRINS

Cuvânt înainte 5
Prezentarea teoretică a metodelor gândirii critice 7
Aplicarea metodelor gândirii critice 49
Aria curriculară: limbă şi comunicare 49
Aria curriculară: matematică - ştiinţe 67
Aria curriculară: om şi societate 90
Cuprins 117

117
118