PERSPECTIVA NARATIV o reprezint

esenial
iar o trstur
Uragmentar, selectat din opera X de Y aparine genului epic,
care este: obiectiv ( persoana a Ill-a)/ (persoana I), aciunea/ întâmplärile
subiectiv
Spectiva narativ subiectiv (persoana I), semnificativi fiind indicii
a l a t e de un narator obiectiv (persoana a lll-a/
morfologici utilizai (verbe _i pronume la persoana l/ a l|l-a-exemple)
Naratorul în aceste perspective poate fi:
Omniscient, omniprezent, homodiegetic, subiectiv, intradiegetic, narator-personaj (persoana l);
Omniscient, obiectiv, neimplicat în aciune, martor la evenimente, heterodiegetic, extradiegetic (persoana
a IlI-a).

GENUL EPIC
Cn epic desemneaz totalitatea operelor literare în care î_i transmite sentimentele, gândurile,
autorul
conceptia despre lume _i via, prin intermediul instanei narative, actiuni i a personajelor. Intregul discurs
narativ se focalizeaz asupra temei (...), observându-se motivele centrale (...), în jurul crora graviteaza
actiunea. In primul rând, se remarc prezena naraiunii, ca mod de expunere specific. Aceasta se face la
persoana (...), implicând prezena unui narator (...). De asemenea, apar personaje (...), care sunt implicate
in derularea unor evenimente (...). Aceste aciuni sunt plasate într-un anumit timp (exemple de indici de
timp din text) _i spaiu (exemple de indici de spaiu).

GENUL LIRIC
Genul liric desemneaz totalitatea operelor literare în care autorul î_i exprim gândurile, sentimentele,
conceptiile în mod direct. Domeniu al confesiunii _i contemplärii, lirica are ca moduri de expunere
monologul i descrierea. De_i în actul liric poetul se comunic pe sine, el devine exponentul unei întregi
umaniti pe care o exprim categorial. Intregul discurs poetic se focalizeaz asupra unei teme/ unor motive
exprimate înc din titlu, adevärat element paratextual _i cheie de lectur. O prim trstur este prezenta
subiectivitii, calitate a imaginarului poetic exprimat prin prezena mrcilor lexico-gramaticale (verbe i
pronume la persoanele I i a Il-a, interjecii, exclamaii, puncte de suspensie, liniile de pauz). Cea de-a doua
trstur a liricului este expresivitatea, constituit din figuri de stil i imagini artistice. Astfel, se regsese
(exemple). In plus, muzicalitatea textului poetic este conferit de elementele de prozodie (rim, ritm,
msur), de prezenta versului refren, a cuvântului simbol sau de organizarea astrofic.

Schem :Comentarea ideii poetice prin evidenierea relaiei cu textul _i mijloacele artistice
Textul liric X de Y se centreaz pe tema...(mortii, trecerii inexorabile a timpului, naturii, comuniunii
omului cu natura, iubirea, iubirea pierdut, arta poetic, condiia poetului, creaia), specific unui poet, care
vrea s sensibilizeze cititorul. Inc din incipitul poeziei se remarc X (ce figur de stil?- metafora ,,muzic
de toamn""sugestie a unei atmosfere sumbre, melancolice). In aceea_i ordine de idei, Y (epitetul ,,note
dulci"evideniaz sperana eului liric, îns dispare orice posibilitate de salvare).
intreaga creaie reprezint o chintesen a mesajului poetic, astfel, Z. transmite sentimente de...fa de...care
se afl în deplin acord cu elementele..

GENUL DRAMATIC
Genul dramatic însumeaz totalitatea operelor literare destinate spectacolului de scen, în care modul
predominant de expunere este dialogul, îmbinat cu monologul, având o structur specific (acte, scene.
tablouri), iar unitatea minimal structuralä este replica. Intregul discurs dramatic se focalizeaz pe schimbul
de replici dintre (personaje), asupra (rezumat). Ocaracteristic a creatiilordramatice sunt notaiile autorului,
didascaliile, prin intermediul crora se surprind atmosfera, gestica, atitudinea actanilor, devenind în acela_i
timp o modalitate de caracterizare a personajelor sau de conturare a decorului scenic. Astfel, (prezentare)

Schem incadrare in genul literar

Textul X de Y/Textul fragmentar X
de Y (epic/dramatic) aparine genului:
LIRIC. deoarece sentimentele sunt exprimate, in mod direct, prin intermediul vocii eului liric, care isi
la persoana /a Il-a- exemple).
face simtit prezena prin lexico-gramaticale (pronume/verbe
m rcile

Totodat, modul predominant de expunere este descrierea, care se îmbin cu monologul liric.
confesiv/adresativ. Nu resursele expresive (exemplu de 3-4 figuri de stil).
lipsesc
 naratorului
vocii
intermediul
indirect, prin la persoana I, pronum i
în mod indici
morfologici
exprimate,
prin ea, sunt prezente
-EPIC, deoarece timentele sunt
prezen a obiectiv.
De asemenea,

_i î_i face
simtit
principala instan aa co comunic rii find un
narator
indicin de spaiu i de timp
persoana a IlI-a, Nu lipsesc
verbe, fiind s subiectiv/la rezint ?).
(ce se prez
personaiele (eator ate, într-o
ac iune
reprezentare
scenic tes
este o
indirect,
(ex.) în mod
(care?). Numele
sunt exprimate, interior/exterior
-DRAMATIC, deoarece
rece sen
sentimentele
dramatic tic inte dramatic. Nuîn utimul
Apare
conflictul
este dialogul
este selectat din actul/ scena (care?). de expunere
predominant
personajelor, înaintea replicilor,iarmodul rol au:)
rand, apar indicaiile scenice (care sunt _i ce
din titlul în lirica (...). Inc
TEME I MOTIVE motive recurente
_iasupra unor
teme Din punct de
discurs poetic se focalizeaz laitmotiv, repetat în versul refren (+ cromatica). de stil/
central (...). simbolurile/ figurile
, S eregse_te motivul suprafat, aceea a (...),
sugerat de Universul devine astfel
re tematic se remarc o tem de dezv luie (...).
discursului poetic
de profunzimea
eartistice (...). Tema de sintagma:
- ) , 1ar sentimentul (...) este sugerat stilistic

EXPRESIVITATEA manier plastic, diferit de

limbajului poetic de a exprima într-o
EXpresivitatea refer la capacitatea maxim înc rc tur
se
afectiv i subiectiv . Textului poetic areîn
a limbajului uzual, idei concentrate, cu prin
este conturat
Cea (...+detaliere). Imaginarul poetic
valorificarea unor teme _i motive centrale precum
vedere adev rate recurente ale expresivitii. Astfel,
artistice,
intermediul figurilor de stil _i al imaginilor este reprezentat de
elementele de prozodie _i
expresivitii
(explicare). De asemenea, o alt caracteristic
a
strofe/versuri cu (rim, ritm, msur), iar
alctuit din (...)
versificaie, ce ofer muzicalitate. Poezia este
prezenta (punctelor de suspensie, linilor de pauza etc.) surprinde
(...).

TMLUL
ce surprinde ideea central
Titlul este un element paratextual, format dintr-un cuvânt, expresie sau enunt,
a unei opere literare. Titlul (...) este sugestiv si semnificativ,
focalizând tema central a poeziei, aceea a
text poetic sunt accentuate
(...), prin intermediul ( figura de stil, cuvinte cheie ). In relaie cu întregul
sentimentele de (...) _i strile interioare ale eului liric. Punctele de suspensie întresc ideea poetic(...).
Incipitul ce corespunde titlului red (...)
SCHEM:
Titlul operei.. scris de..se constituie ca o sintez a întregului mesaj poetic, el funcioneaz ca o cheie de
lectur intratextual, oferind indicii cu privire la ideea operei... (care este ideea?). Titlul este sintetic/analitic
_i este alctuit din... (precizezi valoarea/valorile morfologice), poezia fiind o creatie închinat... (cui?). In
plan real, titlul..semnific.., iar în plan imaginar, acesta semnific...(poate fi o figur de stil pe care o vei
comenta). (TITLUL) devine simbolul central al textului, întrind mesajul acestuia, iar legtura cu creaia
propus se face prin intermediul cmpului lexico-semantic (exemple), dar _i cu ajutorul resurselor sugestive,
avand menirea de a spori expresivitatea ideilor poetice _i de a indica perceptia subiectiv a eului liric
asupra...accentuând sentimentele de..
Astfel, (evideniezi figurile de stil i le comentezi). Asadar, sintetizez prin a sublinia ctitlul
operei...de...reprezint o chintesen a întregului mesaj poetic, punând în lumin o creatie liric pe tema., de
o surprinztoare for expresiv.
TIMPURI VERBALE
intregul discurs narativ se focalizeaz asupra unui moment/demers (...),
nersonai/ eui liric: Verbele din textul resimit de ctre naratorul
... .

discursului narativ/liric o not de (...).

narativ/poetic sunt în
majoritate la (...), ceea ce confer
1.Din punct de vedere stilistic, timpul verbal
evideniaz starea de (..) _i exprim sugestiv (...). In
aceea_i ordine de idei, verbele la timpul (...), contureaz
decat s contureze timpurile narative ale textuluí: (...). Cele dou timpuri verbale asociate nu tac
2.Din punct de vedere stilistic, înc din timpul narat i timpul narrii.
cu verbele (...) exprimaà sugestiv
incipitul poeziei se remarc
reluarea sintagmei titlu, care asoctata
(...). Verbele la(...)
par s valideze ideea
(...).
 fi lisat, a_ fí mers)
a_ läsa, a_
a_ t cea,
merge, as face, as
fi, de verbe la modul condiional-optativ
Textal na-optativ (A_ X/ Opera literar X are o serie care depinde deo
T r a g m e n t a r selectat din opera
ori o aciune
realizabil sau nerealizabila
exprim o aciune dorit, exclamative, exprimä
condit .Acestea în construcii interogative
sau
perfect, aciunea este ireal, iar 0 Situaie ipotetic , o experient
uimirea pul În textul liric, exprim
tirea,ignarea sau ia tonalitatea blestemului.
liric imaginar (precizare).
Oininitv (a fi, a mânca, a desena, a alerga, veghea) sunt?) indeplinesc funcia stilistic de
a

Int verbele la infintiv (care

AUI Tragmentar selectat din opera X,
arca narativitii prin instituirea unei succesiuni temporaie.
a

Modul gerunziu (mâncând, fugind, risipind, alergånd) exprimå o aciune in

Iragmentar selectat din opera X. verbele
la gerunziu (care sunt?)
u o valoare onomatopeic
a verbului si
concomitent cu o (precizare). poate susine
alt aciune in care se dest_oar o alt
rc, aciunea _i marcheaz
împrejurarea
dinamizeaz
d asupra unei stri (care?), are rolul de a
insista asupra unei stari,
1ar la stär_itul versurilor,
gune (care?). In cazul genului liric, acesta

gerunziul genereaz monorima.

Modul participiu (cules, mâncat, alergat, strecurat) au rolul dea accentuao aciune
selectat din X, verbele la participiu (care sunt?)
textul
fragmentar opera metafore sau epitete, sporesc
în alctuirea unor
Sau o
stare atunci când apare în inversiuni topice, (ex), Pot exprima o aciune finit,
incheiat _i confer
Expresivitatea prin dubla lui valoare: verbal _i adjectival.
o not de certitudine, de autenticitate, cu diferite
Modul supin (de mâncat, pentru mâncat, la mâncat)
consecinte.
au rolul de a exprima aciunea,
In textul fragmentar selectat din opera X, verbele la supin (care sunt?)
sau al substantivului, (ex.) ori
procesul starea
sau vzut cu Poate deveni epitet al verbului
potenialitate;
indice textual al stilului oficial.
capat valoare metaforic (ex); Se creeaz un ton impersonal, devenind un

MODALITÄI DE CARACTERIZARE
intermediul creia autorul î_i
Personajul, din punctul de vedere al naratorului, este o fiin de hârtie" prin
discurs narativ/dramatic se
exprim viziunea proprie asupra lumii _i mesajul artistic al operei. Intregul caracterizare directe
focalizeaz asupra portretului (...), privit atât din perspectiva mijloacelor
de (de ctre
narator, dee ctre alte personaje _i autocaracterizare), dar _i din perspectiva mijloacelor indirecte (fapte,
ilustreaz tipologia (...).
gesturi, etc.). Personajul
limbaj Naratorul principal din fragmentul de text extras din (..),
care (actiune). surprinde înc din incipit portretul moral al (...), care î_i exprim (...). Tot prin
caracterizrii indirecte nu
mijloacele de caracterizare directe se surprinde ideea (alte exemple). Mijloacele
fac decât s întregeasc profilul moral al protagonistului, ilustrând (...). Finalul textului dezväluie ipostaza
(...)
Schem:Caracterizare de personaj
X este personajul principal/protagonistul textului fragmentar al operei literare Y de Z, deoarece particip
la evenimentele prezentate i reprezint instana naratorial prin intermediul creia autorul textului
sentimentele sau ideile.
epic/dramatic î_i exprim viziunea despre lume, atitudinea fa de aceasta,
X este creionat atât prin mijloace de caracterizare directe, cât _i indirecte.
Caracterizarea direct este realizat prin intermediul unui discurs descriptiv de tip portret; realizat de
ctre narator (discurs la persoan a Ill-a- AUTORUL OFERA INFORMA II DESPRE STATUTUL
soCIAL, PORTRETUL FZIC, VESTIMENTAIA -SE COMENTEAZ) ; realizat de cätrealte
personaje (discurs la persoana a ll-a _i a ll-a); autocaracterizarea (discurs subiectiv-monolog interior).
Portretul moral este dominant i se realizeaz prin caracterizarea indirect (discurs bazat pe sugestie;
confirmä sau infirm caracterizarea directi) si reiese din: comportamentul personajului (fapte, idei, atitudini)
tipare cognitive ale personajului; acte de comunicare verbalä, paraverbalä; raportul personj-lume; mediul în
care träie_te. numele, prenumele, poreclä (cognomenul); limbajul folosit de personaj (registru,
particulariti).
Trstur dominant a personajului X este..(1/2 scene din care reiese aceast)

ROLUL DIALOGULUI
Dialogul este modul de expunere dominant în genul dramatic _i îndepline_te, din punct de vedere teoretic.
mai multe funcii: de comunicare între personaje, de transmitere a gåndurilor ctre auditoriu _i de
caracterizare direct i indirect a personajului. Intregul discurs dramatic structurat în replici se focalizeazá
asupra dialogului dintre personaje (numele), devenite tipologice. Textul citat este un exemplu de discurs din
 teatru
OSurdului, comic, dram) întrucât replicile surprind (rezumat). Totodat, dialogul dintre personaje i
cestora are un rol important în cadrul caracteriz rii directe _i, respectiv, indirecte, evideniind
constanta psihologic. Astfel, (exemple).
ROLUL DIDASCALILOR

carora
e autorului sunt interveniile acestuia în textul dramatic, denumite _i didascalii, prin intermediul
se surprind atmosfera, gestica, mimica, comportamentul, devenind, acela_i timp, _i o modalitate de
în
caracterizare direct. Didascaliile pot fi de dou feluri: ample (apar la începutul unui act i
aecorul contureaza
Scenic, atmosfera, lista de personaje) _i cele din metatext (care conin indici comportamentali _i
gestuali prin care se surprinde tipologia personajelor). De exemplu, (exemple). In aceea_i ordine de idei,
(exemple).
Schem: Rolul indicaiilor scenice
ndicatile scenice ofer îndrumäri eseniale pentru transpunerea textului în spectacol, sprijinind jocul
actorilor. Acestea constituie o caracteristic esenial a genului dramatic. în textul fragmentar prezentat
selectat din opera Z, acestea au rolul/noteaz succint detalii privind decorul (ex.de citate), elemente
nonverbale, precum: limbajul trupului, gesticulaia, mimica, mersul-exemple pentru fiecare. Totodat,
acestea surprind i elementele paraverbale, care fac referire _i la manifestrile involuntare ale unor emoii,
ale unor stri de spirit: tremurul vocii, râsul, bâlbâiala, oftatul, geamtul, mormiala ezitant,
suspinele,
tusea, plánsul în timpul vorbiri, väicrelile, ridicarea voci-dai exemple de citate pentru fiecare.
Textul dramatic fragmentar selectat din opera X este semnificativ pentru prezentarea acestor indicaii
scenice, care confer informaii preioase nu doarîn jocul scenic, ci _i în lectura propriu-zis, ajutând
cititorul s-_i reprezinte mintal evenimentele _i personajele.