-~' .. - ....
j~ ,
68 India. ReJlgie§I-'filosofie
intr-Wl altplan deexistenta: aceIaal Fiintei pme, a1 divinului nediferenpm
~ non-distinct,al cuno8.$terii supreme ~i libertlp.i absolute. in acest
moment, el cunoa$e Realitatea ultima, rea1itateacaretranscende orlee
atribut. De aceea este perceputa ca 0 strAlucitoare Lumina alba, in I
care ascetul intra orbit ~i sfilr~e~e prin a disparea, topindu-se in ea
:tara a lasa unne 181 • . , eel mai semnificativ fiind eel a1 amplasarii focurilor sacre. Respectivcrle
Aceasta mistica cu un caracter impersonal a Upani$adelor
se va constitui de aiei inainte, in intreaga istorle religioasa a Indiei, in
fundamentul oricarei mistici a elibernrii. Inclusivmistica budista legata
de Nirvana i~i are originile In ea, iar mistica bhakti, cu un caracter
teist, din perioada hinduista a fost ~i ea influentata. de aceasta. De
asemenea, celebrele sisteme de metafizica, despre care Yom vorbi
mtr-un capitol viitor, sefundamenteam ~ ele pe mistica upani~adica.
intreaga speculape filosofica, ca ~i spiritualitatea ulterioara a Indiei,
pa.streaza filoane serioase din gandirea ~i spiritualitatea upani~adica
reprezentata de legendarul yajiiava/kya. Chiar nu mai puPn celebrul
Rabindranath Tagore preia multe idei ~i impulsuri din Upani$ade
pentru mistica sa sincretista, care avea sa-I consacre in istoria
spiritualitapi universale.
5.Cuitul
5.1. Locuri de cult
In perioada vedica, indienii nu dispuneau de temple. Cultul
particular se oficiainjurul vetrei, considerata altarul easeL in schimb,
pentru aducerea sacrificiilor publice legate de sm-batori, era ales un
loc special plasat undeva m apropierea casei sacrificantului, care nu
trebuia sa fie obligatoriu de fiecare data aee1a!1i. Acolo se delimita un
spap.u sau 0 ridiciitw'a de pamant, in fonna patrata, pe care se presara
iarba verde. Era locul unde, se credea, vor sta zeii pentru a-~i prelua
181. Cf. M. Eliade, Mefistofel gi androginul, pp. 36-37.
.. '
"}*.. - '-.---Vedismul §i.postvedisrnul 69
<. sacrificiile aduse. Pe stratul de iarba. se const.rlua un altar de cmamizi;
~ dupa. aducerea sacrificiului, iarba era arsa
Sa. vedem acum c!teva deta1ii legate de acest loc sacru pentru
. arienii vedici, substitut a1 teinplului, ~ semni:ficatiileSaIe. inprimul rand,
acest loe trebuiaconsacratmprea1abil prinintennediul unorrituri speciale,
-.. . j,,~,,-~.
ritualuri vizaucreareaunuifoc mcareardeauexclusivelementeconsidemte
pure, consacratezeului focului,Agni. Focul eraaprlns prinfiecare, simbol
~ a1 inceputului ~i noului, m credinfa,caastfel vorfi indeplb:tate absoluttoate
-t·.~ ·
spiritele rele, top demonii. Foctil aveaatributul de a-i alunga pe demoni,
"
pentru ca. el se identifica.cu ~i zeul amintit182• Pe de alta parte, focul
?
sacrificiului comtmicaacel~ a1ribut~ locului sacrifici~ consaa-§ndu-l.
~ezli.m8ntul consacrat, mfonnB. pa.tra:tA, dupa cum am amintit,
de dimensiuni destul de mari, se nwnea vihara. in interiorul acestui
spapu se afIa un altul mai bine marcat, cu un caracter la fel de sacru,
, numit vedi; el corespundea altarului propriu-zis ~i ocupa 0 pozipe mai
I centrala decat focurile sacrificiale, pentru ca focurile respective, spre
deosebire de alte religii, nu erau plasate pe altar, ci injurul acestuia
Spapul pe care era ridicat altarul (vedi) era conturat pe pamant cu
J ajutorul unei lopep sau al unei sabii confectionate dintr-un lemn cu
proprietap magiee. in acest fel, locul respectiv era purificat ~i consacrat.
I
In continuare, aici erau depuse ustensilele necesare pentru realizarea
sacrificiului. intre care cel mai important erayIipa, stalpul de care
J unna sa fie legam victima 183. Textele brahmaniee sugereaza ca acest
! stillp rep~nta unul dintrepunctelede convergenr.a~ concentrarea tutmor
J foqelorreligioaseaflateinjoeintimpulsacrificiului.Prinpozipasavertica1a,
"
el aminte~e modulm care zeii au urea! la cerl84 • )
182. Cf. TaittiNya-Briihmana, 1, 2, 1, 3,4.
J83. Cf. Taittiriya-Samhitii, VI, 3,3,4; Ibidem, VI, 3,4,2,3; Ibidem, VI, 3,4,1,3;
Aitareya-Briihmana, VJ,2,17,23. .
184. VeziAitareya-Briihmana, VI, 1,1; cf. Satapatha-Briihmana, 1,6,2,,).

70 "mdiarReligie1i'fiIost>IIe
simbolism. Pe de-o parte, construirea altarului e conceputa ca 0 creat:ie
a lumii 185, Apa in care s-a diluat argila este asimilatl1 cu apa primordiala;
argila pusala temeliaaltarului, cu Pamantul; perepi laterali, cu atmosfera -
~a.m.d186Pedealtaparte,construiIeaaltaruluiecbivaleazacuointegrare
simoolicliatimpului,cumaterializarealuiin~cOIpulaltarului, -
In acest sens, se menp.oneaza ca "Anul este altarul focului",
cm-amizideimprejmuiresimbollzeazAcele360denoppaleanului,iar
cele 360 de car8.miziyajusmati cele 360 de zi~eI87. Prin unnare, de
explicandu-se in acel~i timp ~i simoolismul sau temporal: cele 360c1e~1~__ unuf cerc lnchis: avea un fnceput ~i un star~it, dar ~i posibilitatea de a
:.'",' .
fiecare data cfu1d se inalta un nou altar al foculUl nu se recreeaza doar I ~
lumea, ci se "c1ade§te Anul", in sensul ca timpul este recreat, este
regenerat. Pe de alta parte, din moment ceAnul este asimilat zeului
cosmic Prajiipati, ridicarea oricarui nou altar presupune in mod
simbolic invierea lui Prajiipati ~i reconsacrarea intregii creapi. Textul
brahmanic amintit mai sus nu face, desigur, referire la timpul profan,la 4-"""v'' "- Se aduceau sacrificii in scopul dobandirii de la zei a unor bunuri
simpla durata temporala, ci Ia timpulliturgic, con~acrat, ~a cum 11
inta1nim in mai toate credinte1e religioase ale lumii. InaItarea altarului
focului in vedism unna.re~te sacrificarea lumii, in sensul integrBrii
apestela ;.:~tul·
."III adeV(1la tunp, tim'pul sacru 188.
Dupa cum subliniaza A1ircea Eliade 189, aici, in fapt, altafpl
vedic se substituie templului, Primul care explicaapropiereaetimologiC!
dintre notiunile de "templum" - templu ~i "tempus" - timp a fost
Hermann Usener 1,9 0.
care a mterpretat cel'd 01. termeru.
cu.aJut oro1
notiunii de "intersectare" (,'Schneidung, Kreuzung"). ~ cum au
confinnat-o §i cercetarile ulterioare, nop.unea de "templum "vizeaza
185. cr. Salapatha-Brfihmana, VI, 5, 1 sq.
186. Ibidem I, 9,2,29.
187. Ibidem, X, 5; IV, 10 etc.
188. Mircea Eliade,Saaul# profanul, traci. rom., Humanitas, Bu~, 1995, p. 66.
189. Ibidem, pp. 66-67.
190. H. Usener, GlJlternamen, Bonn, 1920, p. 191 sq.
-..-­
1t
~~ Ii postv.IlisDiUl 71
; orizontului in spapu ~i timp191.
i . In opinia acelui~i Mircea E/iade l92, toate aceste lucrwi au 0
.semni:ficatie deosebita, in sensuI clipentru orice om religios din culturile
arhaice lumea se refnnoie~te tnfiecare an, lafiecare tnceput de an
este reconsacrata, f# regase~te "sjin/enia" originara, dobtindita
. prln creafie. "Anul", ~a cum apare eI ~i in lumea vedici1, era asemenea
i
"rena~te" in chip de An Nou. La randul sau, fiecare An Nou
pr~~uneain:mreaintr-~timp''nou'', "cumt", "consacrat", "liturgic",
adlca mtr-un timp nefoloSlt, neuzat, nedemonizat '
5.2. Sacrificiile # sacerdo(i.ul
Actu1 ritualic central in religia vedica este sacrificiul (yajfia).
materiale, a unor unn~i, pentru sanat.ate ~i pentru a avea 0 viata cat
mai lunga Aducand darurizeilor, oamenii ~taudin parteaacestora
o recompensa. Ca ~ in Mesopotamia antica, relapa dintre arienil vedici
§i zei era una de tipul do ut des, 0 relatie pur contractuala ~i chiat
egoism: cu intluenta ~i puterea lor mare, zen ii pot face anwnite servicii
omului - sanu uitAm ca demonii il ameninta totdeauna cu tot felul de
boli ~i suferinte - iar omul ii poate ~i el constrange prin sacrificii pe
zei19 . Insa, la fel de bine, in aceasUi perioada se aduceau ~ijertfe de
ispdjire. In schimb, in intreaga literatura vedica, nu gasirn nici un fel
de jertfe de multumire. Pe de alta parte, orice jertfii nu viza neaparat
doar satisfacerea unor dorinte personale ale celui care 0 aducea.
Sacrificiul era mai degraba necesar pentru a conserva ordinea cosmica..
191. W. MUller, Kreis und Kreuz, Berlin, 1938, pp. 33,39; apud M. Eliade,
Sacrul ~i profanul, p. 67.
192. M. Eliade, Sacrul ~i profanul, p. 67.
193. Vezi N. Achimescu, op. cit., p. 129.

72 India. ReUgie ~i filosotle
Se aduceau sacrificE totdeauna in concordant! eu mersullucrurilor,
. cu evolupa Cosmic~ desigur cic1ic §i nu linear. Totul emritmat, etapizat
Acest atribut semnificativ al sacrificiului face obiectul unei analize
profunde in Iiteratura brahmani~ dar acel~i lucru il putiiiiobserva ~i
in .8gveda, unde sacrificiul reprezinta mult roai mult decat 0 simRla
ofranda adusa zeilor in scopul dob§.ndirii unor favoruri personale 94.
In literatura brahmanic~ sacrificiul se contureaza ca un
mecanism ritualic deosebit de complex. Atunci c§.nd este realizat intr-~--- .....
un mod corespunzator, el actionem absolut automat. Zeii carora Ie
sunt consacrate respectivele sacrificii sunt pu§i efectiv in umbra de
aceste sacrificii; ei sunt obligati sa preia sacrificiile aduse. Puterea ~i
nemurirea lor se datoreaza exc1usiv sacrificiului pe care 11 primesc.
Este vorba de 0 fOI1a magica care conditioneaza cursul regulat al
naturii 195. Din moment ce sacrificiul juca un rol amt de important, este
limpede ca sacerdotii se straduiau ca ritualul fundamentallegat de
acesta sa fie perceput sub toate aspectele sale, sa-i fie intelese to ate , .
semnificatiile lui. lata un exemplu foarte concludent in acest sens din
literatura brahmanica: ploaia este cauzata de v§.nt; la r§.ndul ei, aceasta
detennina cre~terea plantelor; tot la fel,vacile produc lapte, pentru ca
manancl1 plante §i beau apa; acesta este motivul pentru care zeul Viiyu
("v§.ntul") este cel care produce laptele §i, din acel~i motiv, acestuia
i se aduce ca sacrificiu laptele 196. Pentru ca existl1 0 corelatie directa
intre sacrificiu §i cursullumii, :fire~te ca preotii incercau sa descopere
diferite corespondente intre elementele particulare ale actului sacrificial
~i anumite fenomene cosmice. De pHda, iarba plantat~ pe altarul
sacrificiului simbolizeaza lumea, iar cele cinci parri ale melodiei
interpretatein timpul sacrificiului suntidentificatecucelecinci anotimpuri
ale anului (primavara, vara, anotimpul ploios, toamna, iama) etc.
194. cr. .8gveda, X, 90.
19.5. Vezi Satapatha-Briihmana, III, 3,1,5: "Soarele n-ar putea rasari,
dac! preotul n-ar aduce sacrificiul".
196. Ibidem, II, 6, 3, 7.
•....
..&...>
'
"'" '" -Vedismul Ii postvedismul '
''''1 73
.;
r
Indiscutabil, acest intreg mecanism sacrificial era valabil doar
~ I
! in cazul marllor sacrificii publice, clind oficiau sacerdoti, special
I desemnati, cu atributii foarte restrictive. Cursu! naturii, evolutia ei in
1 anul respectiv era conditionata direct de modul in care se achitau de
fimcpile lorritualice. Ceamai mica ~a in cadrul actului sacrificial
I putea avearepercusiuni catastrofale, merg§.ndu-se pana la eclipse de
soare sau pana la succesiunea neregulataa lunilor anului.
. Curn se., d eru1a, ,,-
--_.-~~.,.-~ .. ~ InSa, sacn'filClU
. I"In sme.
. ?197 D UpaJI!. ce era
Imbaia~ victima era introdusA in spapul consacrat, tac§.ndu-se diferite
libapi. Totodata era imploratasa se lini§teasca198, fiind invocat zeul
protector al animalelor, pentru a i se cere consimtam§.ntul in vederea
sacrificarii victimei 199. Epitetele laudative adresate victimei inainte de
sacrificiu scot in evidentA caracterul sacrual acesteia; ea era considerata
un lucru exceptional, 0 proprietate a zeilor.
In cele din urma, victima era legata de un stalp, moment in
'c.
care brahmanul nu mai avea dreptul sa 0 atinga cu mainile. insu~i
sacrificantul ezit§.nd sa se mai apropie de ea, dat:fiind caracterul absolut
sacru al acesteia. Cel ce urma sa execute sacrificiul avea nevoi~ de
rostirea unei formule speciale de catre un preot2OO • I
Sufocarii victimei Ii unneaza unrit special consacrat purificarii
acesteia • Dupa aceasta, urmeaza tr~area acesteia. Sangele scurs
201
dupa prima lovitura de cutit este destinat demonilolo2 . Urmatoarea
etapa 0 reprezinta distribuirea pfu1ii celei mai importante din sacrificiu
zeului canna i-a fost consacrata victima: este vorba de vapii, partea
superioara a peritoneulueo3 • Gri1simea, fiertura, spuma ridicata la
197. Cf. pe larg M. Mauss, H. Hubert, Eseu despre natura $i junelia
saerifieiuJui, trad. rom., Polirom, I~i, ] 997, pp. 83-105.
198. Vezi Taittiriya-Samhitii, 1,3,7,]; VI, 3,6,1 ,2; Maitrayani-Samhitii, V,3,9,6;
Satapatha-Briihmana, III, 7,3,9.
199.ZeuI respectiv este Prajiipati-~ucb-a; veri Taittirjj;a-Samhitii, ill, 1,4, 1; m, 1,4, 5.
200. Ibidem, 1.3,8, 1; cf. Satapatha-Briihmana, III, 7,4, 1.
20]. TaittirIya-Samhitii, I, 3, 9, ]; Satapatha-Briihmana, III, 8,2,4-7.
202. Cf.Aitareya-Briihmana, VI, 7,1, to.
203 . .8gveda, III, 21,5.
 , I '~. j?"~~-' .',-"" ,/

.3. . ....
10'"

'\ .~ ... ~:' -"" ",.,

Ind•. --ReHgte""1i-filosofte '''~--i--~~edismul. ,i-postvedismul

'-"

14 I 75
dr. . .' "L,,:. '. '

su:prafa~in oalaincareseg!~tesunt destinate, d\lpa cum am

spus,
zeului sau cUphilui de zei omorai se adreseazA sacriDbiiJ.l: toare acestea
se15acrificAinfoc. Ceea,ce se distruge astfel prin coni~ustie repn2mta.
'-,. ...',.,."t
ee
fonnal incA 0 datA viqtiina in mtregul 04; .Tn contihupre, alte p!I1i ale . ~
victiptei emu cllstribUitepreotilorparticipanp lasacrifibAul respecti.V'os. ..•~ '. ,. .' adueereaacestuia: in literatura sacrA vedicA ~i post-veclicA int4lnim
, ; Oricare arfi fo:;t rostul sacrificiului in protoistoria i.:rob':aIiana, :rl" . patrucategorii prineipale de preop. specia1izati in aducereasacrificillor.
. e limped~ _~ine~p3:nd cuperioacla brabmanic! el devine prlncipalul
. ,:;:~~::::::,:'¢ijloe d~res~Aili.r~..,€l.\.mj:tlp.i p..tiIIl_Q!.di~~1~~.s~cr.if.icilJ are lo~· , iH '
, re\l¢ficaream.em\;>relcir dislocate ale lui Prajapati, adica se
'reConStituieFiinta divina primordiala; adusajertftila inceputul creapei, I
pen1ru ca din trupul ei saaparalumea Funcpa principalaa sacrificiului !~
. rtu era decAt aceea de a pune dinnou laolalt! (samdhii) ceea ce fusese
separat la ineeputuri. in acel~i timp, reconstituirea simbolicA a lui
Prajapati presupune ~i un proces de reintegrare in persoana
sacri:fiantului. Reunind ritualie membrele lui Prajapati; sacri:fiantul se
," "aduna" (saqJharan) p~ s!p'-,~~~i,!~!@ilind unitatea adevaratului .
sau Sine. Pe de alta parte, privit ca mijloc de reunificare, sacrifieiul
bralnnanie demonstrea:zAaspiratia permanent! a spiritului indian spre
transcenderea contrarlilor, spre concilierea acestora:;i spre ridicarea
la nivelul unci rea1it!p totale. Acest lucrune explicA:;i de.ce indienii au
refuzat intotdeauna sa acorde vreo valoare istoriei, de ce India
1radiponala n-a avut 0 con¢intAistOrica.ln viziunea lor, ceea ce fnmod
curent se fnte1ege pm istoriauniversa1a in raport cu rea1itatea total! nu
206
este decat un moment particular a1 unei drame cosmice grandioase •
, In generaI,'fiecare parinte de familie avea posibilitatea sa aducA I
el ~ sacri:fieillezilnice, sau puteainvitaun PJ;OOt safacalucrulacesta I
in locul sau. Oricum, sacrificiile publice nu puteau:fi aduse decat de,
sacerdoti speeializati in acest sens. Ace~ preop. preluau vietima de 1a .
204. TaiUirij1a-Samhitii, VI, 3. 11, L
205. Vezi Talttirijla-Briihmana, III, 7, 5, 6.
206. M. Eliade, Mefuto/el,1 androginul, pp. 8~90; cf. mw pe larg idem, lmagini
# simboluri. Eseu despre simbolismul magico-reiigios, trad. rom., Humanitas,
Bucure~ti, 1994, p. 83 sq. "..
;\.'
.fl '.
cei ~ 0 of~u:t'resac~4igiU;iarrespectiVUI Ie ~~sc~bm:
:l4';!'. ~.'. '. ODo.rar.lU(~k~Qa.).pe'J.,?~ostenea1alor,.c.?~tandtnbain.e, ViiGJ; ......~ .
sauapr. Existau,p.t@scnptllfcarteexactepnvind valoareaonoranulw, .
in umctie de felul sacrificiului ~i de rangul fiec!rui preot impli.cat in
.It_.__ !:?.e pi~~~ hotara~e~ ca sarcina sa u:,,?ce zeii !,rin.reci~ea;~or
~m: din$gveda; udgiitar~veaca~l?De ~cante nnnunspeciale
.iJ . din Samaveda pentrU pregAtireasacrificlulUl; adhvaryu era eel care
tt se ocupa de partea practicAa aducerii sacri:ficiului ~i eel care murinura.
diferite forrtil.1l~.din Yajurveda. In fine, responsabilulgeneralinlegatur!
cuactulsacrifiCialrespectiverabrahmnul.Acestaaveaobligap.adea .
supraveghea toate detaliile legate de sacrificiu ~i sa amendeze oriee
abatere care ar :fi putut interveni. tn eVcmtualitatea in Care ar fi apW:ut
anumite gre:;eli legate de executia propriu-zisa a victimei, sau chiar de
intonare a imnurilorrecitate, el trebuia sa intervina corectand abateri1e
respective prinrostirea unorfonnulemagice specialedinAtharvaveda.
Altfel, actu1 sacri:ficialrespectivriscasanu-~iatingascopul propus. Tocmai
de aceea, brahmanul primea jumiitate din onorarlul pUt.tit de eel care
ofereasacti:fici~ intrudittesponsabilitatsaemmultmaimarecomparativ
cu ceaacelorlaItipreoti implica:tiin aducereasacrificiului.
,5.3. Riturile
Acestea potfi.impaqiteindouamari categorii: domestice Wif!ya)
~isolemne(Srauta).P1in).ele~auautoritateain1mdi1ie(smrti, ''memoria',),
pe cand cele solemne in revelatiadirecta (uauditiva",Sruh)..
5.3.1. Ri~¥!:ile domestice (grihya)
I '.. ." .'~{;.
i<; Numite:;i dturi particulate, sav~ite acasa, .ele sunt ~onii.
cultuale care au loe zilnie sau la anumite date precise din an. ~ cum
sunt prescrise in Grihya-Siitras, ele nu par preacomplicate comparabil
cu riturile sOlem~flnritl.1a1ulgrihya se folo~te e~clusiv ;~~ul din
~.~.~. :~

. .
. . "~' . ' }~~
 \ / 'F .~'- ••
, 1 '~ l4 ' /, •
, "~l

,
~
..... 76
'.'
IntUa~Rellgi~ ,ifDosofte ".";4' ~~':Vedfsmul§i POstV~~u1,,,,, ,,:' ,
.. ?
, : \\ f',,-~:'. '. 'J~ '''~' '~.~

Vatra;~~f~~~ficial;~~ ase:nenearitual~ sunt, J, ,brahman~afiinstruiPdinPU11ctdevederere1i8ioS(up~),

"_:C'. ", . ! .; .. • - -, ,"" ',.

,
.. ,~ite dedt:re it1sUli pmin:tele fam.ili~ectiVe~ Cu toate ~
elpoateinvitapentruoficierechianDlpreot,iaf~~Or~Ifiotili~
"'''''''''~marspeCia1epOate~oficfiiSOp.asa in locw. sAu. riim.rrtea~~i seam,
stllp~ul casei ad~ce c~ ?fr~~a 0:c:z, orz, lapte ac:u -saIt seeare,. _'_ ."
macmat! pentruzellAgrrzz ~l PrqJtipciti, larconfonn altor lZVoarepen1ru
SUrya ~i Prajiipati dimineata ~i pen1ruAgni ~i Prajiipati seam. La
"_' aceste. ofrande~sea adaug!;..cel.e.. cinci~~a-numite":"marL jertfe',',. ','" -, initi~ic esteasimilat unei "t-no_~~;motiv pentru.,catt;~etii
(m(lhiiyajna), aduse de aSemeneaziInic, dimineata l1i seam: cuacest
. prilej, se aruncahranAca ofranda p~tru zei in foe (devayajfJ.a), se
dep~e inan~te locuri purificate din~oru1 §i.dinafaracasei.pentru
XCI ~l demom, se arunca spre sud ca 0 ofrandAad~ st::rruno~dor, se
studiazA Vedele de catre capul de familie-Iucru socotitde asemeneao'
, ''marejertta''(bra~)~in:fine,se.ad~o.''o:frandapen1ruoameni''
(manushyayqj,iJdj, oonstAnd W. gAzeluirea oaSpetilor~ ~:
",.,"; '~<Fo_~e ~~p.~~Jegate deanumite perioade din
viata fieclmli om. Este vorba de 0 serle de consacrliri san "sacramente"
(saI/lS'kii.ra), care-I insotesc pe individ de Ia~tere pAna Iamoarte, mai
~ dinmomentul conceppei embrionaiepanalamoarte. Astfel,au loc,
de pildA, diferite ceremonii in timpul perioadei de gestape, avand dTept
seop protec~a viitoarei marne ~ amtului pe care nva~e. Na$erea in
, sine ~i perioada postnatal! ofer! ~i ele prilejul unor ritualuri speciale.
'Ceremoniile propriu-zise consacrate ~ (jatakarman) se s!v~trebuie sa vada nici 0 femele goalA, sAnu se i'ID.baieze ~i sanuconsmne,
in.'interesul copiluluimscut deexemplu,tataI mcerespinqieartificialanou­
°
~ui pentru a-i asigura viap111ll1g! $lll ii nnnrnl.lt8.laurechediferite
'1' ,Dupi ceau aV1:¢loc diferite'peI:reCeritn1iunilie, tinArul>este cond1;ls de
cati'e tatlll saucl'a: un profesor (guru), ~e vat urma anUmite
I , cere~cmiahm~ 'thtre altele;dOO.p61W se,~~ducAO viat!sffinm,
,detiieata ~ ~i castitati~ (~r~~~~~!£ll~andu4 pe profesor
1 ~!'r 8L~ mrandul eelorlalp disClpoli. ~ceptrtn~ ~
~ din-partea profeserulyj,.;lV8 purta numele de brahmaciirin. Ritualul
! apartmatori castelor superioare, dar in special celei a brah:rilanilof,
f sunt numiti deseori dvija ("eel de douAori nAscut"lo8. .
Des.i,gur,.aceastA a doua '~" era una pur spiritual~ l~
confinnat ~l de hteratura sacrA ultenoara. Astfel, confonnManava­
Dharma-$Qstra ("CarteaLegii luiManu,,)209, eelcare ninipazapenoul
, novi~ in cun~~t~ Vedtf.lor (ac;tica br~anUl) este considerat ca
0
r tatA ~l IlU1ltl8.; mtre pruinte ~l brahman, al dollea era adevm.tuI ta~l ;
I, adevarata~ere, aru.ca~reaintrunemmireavealoc abiaa.cun?ll. ,
I Initierea religioasa. poate incepe pentru un copil din casta 'I...,
r brahmanilor lavArsta de 8. ani, pen1ru nnul din casta razboinicilor .
(kshatriya) IavArsta de 11 ani, iar pentru unul din casta negustorilor
(vaiSya) la varsta de 12 anLinainte de orice, discipolul trebuie sa
studieze Vedele ~i sa cunoasca semnificatia ~i tehnica ritualurilor. Pe
tot parcursul perioadei de stndiu, el ttebuie sAtrAiasca in castitate, nu
.
207. Atharvaveda, XI. 5, 3.
208. Satapatha-Briihmana, X, 5, 4, 12-13; Atharvaveda, XIX, 17.
I

,forTnulesacrepen1rua-i stimulaJ.'8liunea. tJltimul ritualdinseriacelorlegate 209. V~zi Miinava-Dharma-$ii.stra, II, 144.

de~ estecel prilejuitde "pmereanumelui" (nlimakarana). Copilul 210. I6idem, 11, 146. ,
prime~te doui nume: unul oficial ~ altul secret, pe care il CtlllOSC doar 211. Ibidem, II .148; de altfel, aeeast! conceptie este pan-indian! ~i e reluat!
mai tarziu de budism. Potrivit acesteia, eel ce se iniliaz! t$i abandoneaz! numele
pmintii.Numele secret 11 vaprotejape copil in eventualita:teaunor actiuni >,

de familie ~i devine un "tiu al lui Buddha" (sakya-putto), pentru ca el "5-a

magieecare it vizeaza. nascut intre sfinti" (ariya), ~a cum spune, de pild!, Kassapa despre el tnsu~i:
. a) Upanayana "Fjul natural al Celui BineeuvAntat, nAscut din gum sa, ni1seut din' dhamma,
Pentru copiii din castele superioare, cel mai important rittial modelat de dhamma ... (Samyutta Nikaya, II, 221); apud M. Eliade, Na§teri
este cellegat de momentulm cafe ace¢a sunt preluati de ca~ un , mistice, trad. rom., Humnaitas, 1995, pp. 71-72. '
 ",~
i"
....... "

·~...:1:T-·::I:~ul· .....-.::I:~ ul
78 'lndia:;'R~gie' §i 'ftlosofle -T' ""-"'T-.::uman "§lposL·,,~m 79
nici un fel de mancare condimentata sau sarat!. Nu exist! .JieiUn fel i mai mul~ p~p, av~ competente bine delimitate in.aceastA privinta
de; date precise priv:ind durata studiului, dar oricum este vorba despre I'" Aceste ntun erau destinate, fire~te, doar oamenilor bogap., pentru ea
,,''''', -,,' , " 0 peri0ada indelung~~. Di~cipolul !~i i~cheie perioada d~ studiu i n ; ~n ase~e~ea ocazi~ era nevoie de ono~arii foarte m~ pen~ pre.oli,
. . . urma unor ceremODU nruahce speclale, mtre care se mentlOneaza 0 · · macceslbile oamenilor de rilnd. Multe dintre astfel de ntualun neceSItau
baie ritualica, motiv pentru care initiatul poarta numele de sna.taka I'~. pregatiri indelungate. Stlipanul victimelor ce unnauafi sacrificate 1rebuia
("cel care s-a imbaiat"). Dupa aceasta perioadA de initiere, eel devenit, deseori sa posteasca ~i sa parcurga 0 perioada de abstinent! sexuala;
matur ~i intelept se intoarce acasa, urrnfuld sa-~i intemeieze 0 familie.;! de asemenea, in multe cazuri, el ~i sopa sa emu sup~i unor ritualuri de
_""""'~'~"~'''-_'-~~n'. b) Ritualul nunfii. __ .,. " 1­ pUrificare ~i consacrare.
Axe Ioc in casa miresii . In prealabil, mireasa se imbaiaza in i a) Agnihotra
apli parfumata ~i i~i pune 0 naframa ro~ie , ca simbol al fertilimtii.:l Este vorba de un ritual iilnic, consacrat sacrificiului focului.
Dupa. ee s-a imbmat ~ aindeplinitanumite ceremonii, mirele este COndus:l Cu acest prilej, dimineata ~i seam, se aducea lapte ca sacrificiu zeului
de un grup de tinere la casa miresei. El ofera miresei 0 rochie ~i 0 '~.' . Agni, zeul focului212. Jertfa era adusa de clitre un singur preot,
impodobe~te. Rudele incing mireasa cu Un cordon de lana, de culoare "I adhvaryu. Comparativ cu riturile solemne periodice, acest ritual era
ro~ie, avand trei amulete purtatoare de noroc. in continuare se aduee deosebit de simplu.
un sacrificiu ~i se sav~esc diferite acte ritualice pentru ca tinerii sa b) Sacrificiile din zilele cu luna noua ~i luna piina
~'''''''-'.''''''~ aiba noroc in viata intre altele, mirele sau preotul trebuie saincoqjoare Acestea se extind pe parcursul a doua zile, fiind conduse de
cu mireasa focul sacrificial, iar apoi s~o lase sa se ~eze pe 0 piatra. catre doi preoti. in prima zi se fac pregatirile necesare: cel ce ofera
Dupa aceea, insotita de mire, mireasa va face ~apte p~i spre nord­ .sacrificiul trebuie sa se abfina de la consumul oricarui fel de carne ~i sa
est. La fiecare pas se rostea 0 fonnula magica. in timpul acestui ritual , :vite orice act sexual, sa-~i rada paruI capului ~i barba ~i sa nu minm.
se alunca apa pe capetele mirilor. Luandu-se de mana, mirii erau I In ziua urmlitoare, preglitirile se continua imediat dupa incheierea
condu~i in noua lor casa, unde era adus ~i focul nuptial. Pe parcursul I ritualului agnihotra.lntre altele, se sfintesc vasele ce vorfi folosite in
primelor trei nop?, sotii trebuiau sa traiasca in castitate. Noaptea I cadrul actului sacrificial, se sav8.r~esc diferite ritual uri pentru
'\l'ebuiau sa doarma intin~i pe pamant ~i nu aveau voie sa aiba asupra I indepllrtarea demonilor, se coc prajiturile ce vor fi aduse caofrand~
10rl}ici un fel de alimente sarate sau condimentate. Una dintre celemail se inalta altaru1 (vedl), se sfmte~te lemnul ~i iarba care vor fi mistuite
im~ortante obligatii ale sOjului in calitatea sa de cap de familie era i de focul sacrificial, se ~eaza prajiturile pe altar etc. In cele din urm~
aceea de a intretine focul nuptial. Acesta este acum focul din vatra II unneaza sacrificiul in sine: dupa ce se aprinde focul, sunt invitap zeii sa
casei, locul unde se aduceaujertfele zilnice. ! ia loc pe altar, Ii se aduc ca sacrificiu unt ~i prajituri, iar participanpi

5.3.2. Riturile solemne (srauta)

II
primesc ~i ei partea lor din cele sacrificate.
c) Soma
~
l
Cel mai semnificativ dintre ritualurile vedice este cel al bauturii
Caracteristiee pentru aceste ritualuri sunt, inprimul r§n~ eele
trei focuri sacrificiale sacre, ~zate pe locul sacrificial conform unor I sacre - soma. Aceasta bautura reprezinm elementul esential al
21L.Cf. Satapatha-Briimana, II, 6. 3. 7.
prescrippi foarte exacte. Riturile soIemne erau savar~ite de unul sau
Ii
 ~,,
' "',
, ~'
89 India. Religie 'Ii, filosofie
•
"#
"--#--""
~-numitului "sacrificiu-soma", de altfel 0 denumire valabila pentru 0
serie intreaga de ritualuri, dupi1 cum vom vedeamai departe. Sacrificiul
J
~I
in sine necesita prega.tiri ~i ceremonii preliminare deosebite ~ era foarte
'complicat. A~a cum"se inenlioneaza in literatura vedica, la acest
sacrificiu participau 16 Preoli
Bautura sacrificiala se obpnea din planta cu acel~i nume,
soma, 0 plant! de culoare galbenB.. Pregruirea bauturii, care se constituia
.,,~~,~~ intr-un element important al sacrificiului propriu-zis, se realiza prin
tescuirea plantei cu ajutorul unor pietre. Sucul obtinut era strecurat
I
intr-un vas de lemn, unde dupa aceea se adauga apa ~i lapte. Uneori
se adauga ~i lapte aem ~i orez. Se afinna despre aceasta bautura ca ar
fi fost foarte alcoolica. eu toate acestea, intruclit ea era produsa ~i
conswnata in acee~izi, este de presupus ca procentul de alcool nu
era ~a de ridicat, fermentatia fiind foarte scurta. Tocmai de aeeea
este foarte probabil ca sucul obtinut sa fi continut vreo substanta
otravitoare, care sa fi provocat 0 stare de surescitare, de halucinape.
~a cum subliniaza textele vedice, bautura conferea putere zeil~r in
lupta lor impotriva demoniIor, dar ~i oamenilor participanti la ritual,
inducandu-le 0 stare de extaz. De asemenea, prin consumul acestei
bauturi, se restabilea legatura intre zei ~i oameni, ace~tia din urma
imp~indu-se din binefaeerile nemuririi (amritai I3 •
Dupa cum spuneam, exista 0 serie de aite ritual uri
complementare, legate direct de soma. Primul dintre acestea era
agnistoma, avand loc in fiecare primava:ra Eracunoscut ~i sub numele
de ekiiha ("durata unei zile''). Aceasta presupune ca ritualul respectiv,
inclusivtescuirea plantei, sed~pep31'CU1'Slll unei singure zile. Existau
insa ~i diferite eeremoniahni premergatoare, care se derulau timp de mai
multe zile. Cu acest prilej se sacrificau nu mai pupnde trei animale.
Un alt ritual asociat sacrificiului soma, e adevarat facultativ,
este agnicayana, "stivuirea (caramizilor pentru altarul) focu1ui". Dupa
,
213.lk;veda, VIII, 48: "Am Mutacum soma, am devenitnemuritori; am fost
iluminap, i-am gru.it pe zei".
I I
.~,
·<'~·V-edismul,i postvedismul 81
14
cum menponeazaMirceaEliadi , pe baza textelorvediee, eu acest
prilej erau sacrificate cinei victime, intre care l1i un barbat. Capetele
acestora erau apoi incastrate in primul rand de caramizi. Pregatirile in
acest sens se extindeau peperioada unui an de zile. Altarul, ridicat din
10800 de caramizi zidite pe cinci randuri, capata fonna unei p~ari,
simboliz§nd ascensiunea mistica a sacrificantului la cer. In acceptiunea
cercetatoriloravizati, sacrificiul unui barbatreactualizaautosacrificiullui
-Prajapati, iar const:ructia altarului sacrificial simboliza recrearea lumii,
innoireaactului cosmogonic215• ,
In acel~i context, teXteIe vediee consemneaza un alt ritual
iniliati~, dlk{iii, caruia trebuia sa fie supus orieine se pregatea pentru
sacrificiul soma.· rutualul avea rostul de a-I intoarce pe respectivul ad
originem, la stadiul fetal. Potrivit unei rnenpuni dinAtharvavedcl l6 ,
in cadrul acestui ritual, novicele este asimilat celui in curs de aren~e
pentru a deveni apt sa execute sacrificiul soma. Acest sacrifieiu
presupune 0 sanctifieare prealabila a sacrificatorului, in sensul unui
regressus ad uterum. Prin acest ritual preliminar, sacerdotii il
transfonna din nou in embrion pe eel pe care il initiaza21' . Maitriiyani­
Samhitii afirma ca inipatul paras~e dupa aceea lwnea aceasta ~i
218
"se n~e in lumea zeilor". intruclit adevarata sa n~tere se realizeaza
prin sacrificiu ; este vorba de n~erea sa spirituala220 , cand el i~i
219
anuleaza propria existenta biologica, cfuld el revine intr-o siruatie care
este, in ace~ timp, embrionica~ primordiala, adica virtuaIitatepura221 •
,"
214. Cf. M. Eliade, Istaria credinlelor.# Meilor...• I, pp. 228-229.
215. Cf. IJgveda, X, 90; Satapatha-Briihmana, 1,6.3,35-36; X, 4,2,2.
216. AthClMlaveda, XI, 5, 6.
217. Aitareya-Brlimana, I, cf. Taittii"iya-Samhitli, 1,3,2; VI, 2,5,5.
2 I 8. MaltriiyanJ..Samhitii, III, 6, 1.
219 . Ibidem, III, 6, 7.
220. Ibidem, III, 6, I.
22 I. Mai pe Jarg, M. Eliade, Naileri mistice, pp. 72-75; idem, Sacrul # profanul,
pp. 171-175; M. Mauss, H. Hubert, op. cil. pp. 64-67.
 c.~""" -Vedi8mul §i postvedismul
82 India:~· ReHgie-§lfilosuDe
d) Rajas iiya
~ ~::'I'
Acest ceremonial al "incoronarii regelui" nu emunritual sa~it
ihexc1usivitate cu prilejul preluarii tronului. EI se repeta periodicl1?e
parcursul domniei. Inipal, ceremonialul erarepetat anual, avihld scophi
de a consolida regalitatea, de a asigura fertilitatea ~i de a restabili
ordinea cosmica..
Este foarte probabil ca rajasiiya sa fi constituit 0 varianta
prescurtata a unei serH de ceremonii anuale menite sa restaureze
Universul. Regele ocupa un loc central, intrucat, asemenea
sacrificantului, elintruchipa oarecum cosmosu1222•
Cele trei etape principale ale ritualului semnificau, intr-adevar,
succesiv revenirea viitorului suveran la starea embrionars., gestapa sa
timp de un an ~i ren~terea sa mistica in calitate de cosmocrator, el
fiind identificat in acel~i timp cu Prajapati ~i cu cosmosuL Prima
faza a acestei caIatorii mistice - reintoarcerea la stadiul prenatal avea
semnificatiaaneantizmiiindividului. Inceade-adoua etapa se nstituia
noul trup al suveranului; in a treia ~ regele dobandea su:h:tatea
asqpra eelortrei lumi, adicaine&na cosmosul ~i devenea stapan allumii.
Inmomentul ungerii sale, el statea petron, cu brateleridicate, ca un simbol
al axei cosmice (axis mundl) care lega eerul ~i pamantul. Devenea un fel
de centru allumii, in sensu! ca: dobandeasuvemnitateaasuprauniversului
spapo-temporalin ansamblul sau223.
e) Asvamedha
"Sacrificiul calului" este, in fapt, eel mai complex dintre riturile
vediee, numit de altfel ~i "regele riturilor". Nuputeafi organizat decat de
catre un rege incununat de victorii. Festivitatea em organizatliprimavam,
clndrespectivul rege invitala tID prfutzritualicpe sacerdotii care se ocupau
222. J .C. Heestennan, The Ancient Indian Ro/al Consecration, Haga, 1957,
p. 7; cf. A. M. Hocart, Kingship, Oxford, 1972, p. 189 sq.; apud M. Eliade,
Meflstofel $I androginul. pp. 145-146.
223. J. C. Heesterman, op. cit., p. 101 sq.; M. Eliade, Meflstofel ~i androginul,
pp. 146-147; cf. idem, lmagini $I simboluri, pp. 33-69; J. Auboyer, Le tfone et
son symbolisme dans I 'lnde ancienne, Paris, 1949, p. 79 sq.
83
desaclificiu, pr§nz ce constadintr-o mancare pregBtitain patru feluri din
orez fiert in ape.. Seam, dupa ritualul agnihotra, regele se ~eza lang!
sopasapreferatAin fata focului sacrificial, underam.aneauimpreunB. toot!
noaptea, tara sa intrelinArelatii sexuale. in ziua utrna.toare em adus un
aJ.lll3sar care urma sa fie pregatitpen1rusacrificiu. In urma unorceremonli
ritualiee, acesta em eliberatin directianord-est, fiindinsopt de alti 100 de
cai batr8ni sau castrap. Un numar de 400 de tineri primeau insarcinarea
deasupraveghea arrn8sarul pedurata unui anintreg, pentru ca acesta sa
nu se expun! vreunui pericol, sanu intre in contact cu vreo iapa sau cu
vreo apaconsiderataim.pura caD.d perioadadeun an s-ascurs, arm8saru.l
este adus inapoi. Sacrificiulin sine dureaza trei zile. in ziua a doUB.; dup8.
anumite ceremonii speciale, se jertfesc diferite animale domestice. Dupa
aceea, annBsarul, care 11 reprezi.nta pePrajapati, pregatit pentrusacrificiu,
este sugrumat Cele pa1ru regine ocolesc cadavrul, iar sotia principaIa se
intinde aJAturi de acesta; peste ei se ~e 0 mantie, iar regina simuleaza
un act sexual. in acest timp, preotii ~i femeile prezente fae schimb de
cuvinte obscene. Cand regina se scoals., armasaruI este tWat in bucap,
sangele este fiert ~i carnea fripta.. Ziua a treia se incheie eu 0' baie
purificatoare ~i cu alte ceremoniiritualice complementare. I
DUpax cum arata J,Y..t.lrcea
Lr: El'A
laue224, asvame
I, dha are 0 ongme
. .
indo-europeans., intrucat anumite reminiscente ale acestui sacrificiu se
g8.sesc la gennani, iranieni, greci, romani, anneni, dalmap etc. Este posibil
ca, initial, acestritual safi fosto sarbaroare deprimavara, un rit eelebrat
Cll ocazia Anului NOll. Sacrificiul calului, identificat cu cosmosul­
Prajiipati, reactualiz.eaz.aaetul cosmogonic. In acel~i timp, aSvamedha
constituie un ''mister'' de tip ezoteric225. El este menit saregenereze intreg
cosmosul, sarestabileasca toate clasele sociale ~i vocapne126•
224. Vezi M. Eliade, lstoria credinlelor ~i... , I, pp.229-230.
225. Vezi Satapatha-Briihmana, XIII,4,2, 17:"lntr-adevar,aSvamedhaestetotu~~i
eel care, brahman fund, nu ~tie de aSvamedha, nu~e absolutnirnic, nu este un bralunan
~i merita sli fie pmdaf'.
226~ Vajasaneyi-Samhita, XXII, 22; M. Eliade, lstoria credinlelor ~i... , I, p.
230ndem, Meflstofel §i androginul, p. 145.
84 Indta.,·Religie,,"§i mQsofie
t) PurU$amedha
In Sraitta-Siitras se vorbe§te chiar de un "sacrificiu al
bm-batului" (puru{lamedha). tn muite puncte, acesta era similar
"sacrificiului calului" (atvamedha), fiind conceput ca un fel de
completare a acestuia, in sensul ca el putea conferi sacri:fiantului in
plus tot ceea ce as-vamedha nu reu§ise. eu toate acestea, multi
cercetatori penduleaza intre cele doua ipoteze potrivit cm-ora
puru{lamedha ar reprezenta fie un prototip dispwt in timp al
"sru..'Iificiului ca1ului", fie 0 simpl!imitatieteoreticaaacestuia.
227
Mircea Eliade i§i expune propria convingere pornind de
la faptul ca in timpul ritua1ului~{lamedha era recitat cunoscutul
imn cosmogonic Puru{lasukta 8. In opinia sa, identificarea victimei
cu Purusha-Prajiipati presupune identificarea dintre sacrifiant §i
Prajiipati. Pe aceea§i linie, el demonstreaza ca sacrificiul
puru§tmledha i§i gase§te 0 paralela concludentainmitologia germanica.
Ranit de lance §i atAmat de '''Arborele lumii" (Yggdrasill)229 timp de
nollA nopp-, zeul Odin se autosacrifica pentru a dobandi inte1epciunea
§i a stapam alta magiei230 • Sacrificiul zeului se reactua1iza dupa fiecare
nona ani prin spanzurarea a nona oameni 1a UppsaJa §i prin alte victime
animale. Lucrul acesta il face pe Mircea Eliade sa creada ea
puru{lamedha se sav8r§ea efeetiv.
6. Eshatologia. Cultul mortilor
6.1. Eshat%gia
.8gveda nu aminte!?te nimic despre 0 transmigrape a sufletului
dupa moarte, ei doar despre 0 post-existent! a celor buni printre zei
sub indrumarea lui Yama ~i despre 0 c8.latorie a celor rai intr-o regiune
227. M. Eliade, Istoria credinleior ~i...• I. p. 231.
228 . .&veda, X, 90.
229. C£ N. Achimescu, op. cit., pp.431,436.
230. Havamal, 138.
'!It-.-V-edismul§ipostvedismUl 8S
subterestra, Ia care se face lnsa numai obscur aluzie. Aeele~i referiri
Ie gasim §i inAtharvaveda §i in Brahmane. Faptelei§i primesc rasplata
sau pedeapsa doar in lumea de dincolo, pentru ca in Upani$ade ele
sa aqioneze automat ehlar in lumea:de~aicrasupia'celui earele
savat§e!?te.
In .8.gveda nu exista nici 0 noliune care ar putea fi tradus!
prin Cllvantul "suflet". Exista, totu§i, anllinite expresii care ar putea fi
iedate printr-un'substitut a eeea ce se'iritelege in mod curent prin .
tsl11et: manas ("gand", "COTI§tiint!"), am ("viafA"), iitman ("suflu",
"Viata") §i tanu("personalitate", "sine"). Abia la s:tlr§itul perioadei
vedice se ajunge la conceppa despre un ~a-numit "sufiet". in 1Jgveda,
descoperim eredinta potrivit eareia eel decedat va trlti mai departe
avand acel~i chip ca §i in viata pamanteasca. Tocmai de aeeea, in
nenUIIlW:ate imnuri rigvedice, folosite in cadrul rituaIurilor de incinerare
a cadavrului celui decedat, era invocat zeul focu1ui, Agni, pentru a nu
vatama cumva trupul decedatului231. '. ' '" '''''\'.i".,~~"q~,,,~,,;,,,,~.,,,., ..
In plus, in literatura brahmanicli, se insista serios asupra
modului in care, dupa ineinerare, diferitele componente ale decedatului
se contopesc cu antunite elemente din natura lji asupra felului in care
I I aceste elemente transfera eelui deeedat in eeruri eeea ee au preluat;
ehiar intr-un imn de inmormantare din .8gveda232 se eonsemneaza
acest fapt: "Ochiul va merge spre soare,' iar sufletul spre vant".
Post-existenta printre zei este mentionata in muite dintre
imnurile mai vechi din 1Jgveda ca 0 grape,special! din partea zeilor, in
acest sens flnn · d' mvocatl
. • Agm.233 J.Y1aru!1l
I J ••234 1,1;-
,mltra- TJ'
y aruJ)a
235
,
236
Soma ~i alti zei. Ulterior, Yama apare in ipostaza celui care a
231. Cf. Atharvaveda, IV, 34, in care zeulAgni este invocat sli nu ardli organele
sexuale ale decedatului, tntrucat multe femei Ie a~teaptli in ceruri.
232 . .lj.gveda, X, 16.
233. Ibidem, I, 31, 7.
234. Ibidem, V, 55, 4.
235. Ibidem, V, 63,2.
236. ibidem, I, 91, 1.