Sunteți pe pagina 1din 14

Shinto si Buddhism

Studiu comparativ





1.Introducere
Religia japoneza este un amestec constituit din cinci fire majore : religie populara, shinto,
Budism, Taoism si Confucianism.Mai mult, religia japoneza are cateva tematici constituente
dupa care se ghideaza,Dupa H. Byron Earhart, ele sunt in numar de cinci:
a. Natura,omul si zeii formeaza un triunghi egal si armonios, oamenii pot accede la statutul de
kami.Inca din vechime,s-a nazuit spre o integrare cat mai armonioasa a omului in natura; mediul
natural avea o forta care nu putea decat sa ceara un respect tacit al omului.De aici nu a mai fost
nevoie decat de un pas mic pana la manifestarea sacralitatii mediului natural in care japonezul
antic traia.Acestea erau practici religioase primitive, de venerare a naturii : aceste rituri,
rugaciuni,multumiri au facut din natura primul mare sanctuar.Si omul,si natura sunt descendenti
ai divinitatii,de aceea natura este sacra,iar omul este inrudit cu ea.
b.Caracterul religios al familiei - mortilor li se arata o importanta majora,astfel ca a luat nastere
venerarea, cultul stramosilor,o practica straveche,nascuta din practicile shamanico-animiste de
inceput care inca mai supravietuieste in prezent.Continuitatea familiei si unitatea sunt importante
pentru ritualurile de onorare ale spiritelor.Caminul era considerat centrul devotamentului
religios; fiecare casa avea un sanctuar in miniatura pentru rugaciuni zilnice (kamidana - )
sau un altar budist (butsudan - ).In prezent,multe case mai au asa ceva,lucru ce atesta functia
religioasa a casei.
c.Purificarea,ritualurile si amuletele au o profunda semnificatie ritualica :inainte de a intra in
sanctuar, mainile si gura se spala cu apa.Importanta purificarii este prezenta si in obiceiuri
contemporane - obiceiul baii fierbinti, de exemplu.Ritualurile ce utilizeaza sare, foc si apa sunt
prezente in traditii populare, Shinto si Budism.Multe dintre aceste ritualuri sunt conectate de
agricultura, pescuit, probleme personale.
d.cultul individual si sarbatori locale.Templele budiste si shinto nu oficieaza slujbe saptamanal
cum se procedeaza de exemplu in crestinism,dar au loc festivaluri periodice cu puternic caracter
religios.Cultul individual este reprezentat prin statui de bodhisattva ce sunt prezente peste tot:
sate, drumuri, temple; sunt adorate de oameni fara ca preotii sa aiba o influenta prea puternica.
e.Importanta religiei in viata de zi cu zi, identificarea cu natura si cu zeii, importanta familiei,a
ritualurilor si a festivalurilor - toate aduc religia mai aproape de viata de zi cu zi.Nu exista slujbe
saptamanale,dar exista multe momente in viata cand oamenii se duc la temple sau sanctuare :
nastere, nunta, boala, inmormantare, de Anul Nou.
2.Ce sunt kami?
Este greu sa se spuna cu exactitate ce sunt kami: pot sa fie niste duhuri,spirite,zei, asa cum noi
vesticii am percepe din nevoia de a ii asemana cu ceva cunoscut noua, dar pot fi si
obiecte,animale,locuri,fenomene ale naturii care trezesc teama si respectul.Lucrurile rele si
misterioase sunt considerate kami,pentru ca importanta este calitatea de a inspira ceva - chiar
daca este vorba de teama, si nu neaparat "fapte bune". Kami denota deci in primul rand zeitati ale
cerului si pamantului care apar in textele vechi dar si spiritele ce apartin templelor, precum si
orice fiinta care poseda o calitate extraordinare si care inspira respect.Desi toate lucrurile au o
natura inerenta de kami, nu exista o zeitate absoluta in sensul crestin.Kami poate sa insemne si
forta misterioasa a vietii responsabila de crestere, fertilitate sau fenomenele naturale,
obiecte,animale.Spiritul kami poate fi reincarnat in indivizi curajosi, neobisnuiti ce pot fi numiti
chiar kami in viata (asa cum este de exdmplu considerat imparatul).Notiunea de kami reprezinta
fundatia pentru mentalitatea japoneza privind viata si universul.Cum am mai spus, japonezii din
timpuri stravechi se percepeau ca parte a universului, acest univers fiind un organism urias
patruns de natura kami-lor.Acestia credeau ca sunt "instrumente ale zeilor kami,care lucrau prin
ei".Shinto delimita si tabu-uri,cum ar fi : moartea,sangele si boala care erau considerata elemente
de poluare.Daca oamenii veneau in contact cu ele,tebuia sa treaca orintr-un ritual de purificare
facut de un preot. Oamenii credeau ca totul este controlat de kami : un kami bun favoriza recolte
bune pe cand unul rau aducea incendii,inundatii.Cei mai multi kami proveneau din oamenii
decedati, ceea ce inseama ca shinto s-a conturat intai prin venerarea spiritelor decedate la care s-a
adaugat adorarea naturii; oamenii au descoperit apoi ca adorarea era mai puternica daca erau mai
multi oameni.Cea mai cunoscuta definitie data kami-lor a fost cea a carturarului Motoori
Norinaga, care a spus :
"Se poate spune ca, in general, kami inseamna divinitatile cerului si pamantului care apar in
insemnarile vechi si de asemenea spiritele sanctuarelor unde acestea sunt adorate.Este de prisos
sa se spuna ca include si fiinte umane.Poate include si pasari, animale, copaci, plante,
mari,munti,si asa mai departe.In vremurile de demult, tot ceea ce era neobisnuit,ce poseda o
putere superioara,ce inspira respect si adoratie, era considerat kami.Referirea nu se opreste la
ceea ce este nobil,bun sau merituos, ci include si lucruri rele si misterioase.Printre fiintele umane
care sunt considerate kami este de prisos sa se spuna ca in aceasta categorie intra si generatiile
succesive de imparati."
Kami poseda deci cu certitudine puteri supranaturale,putand sa influenteze viata oamenilor.Ei
sunt sursa vietii,cauza tuturor fenomenelor naturale,a ceea ce este bun dar si rau.Este greu de dat
o definitie,pentru ca desi ei sunt cei ce guverneaza lumea, nu sunt spirite atotcunoscatoare si nici
omnipotente.Ei pot disparea sau muri,sunt invizibili,nimeni nu i-a vazut vreodata, ceea ce explica
lipsa reprezentarilor in forma umana.Avand in vedere ca fiecarui element,cu viata sau fara, ii
corespunde un kami, s-a estimat ca exista aproximativ 800 de milioane; acest numar nu trebuie
insa luat ca atare, cifra serveste doar pentru a demonstra practic infinitatea numarului de kami
existenti.S-a propus chiar si o delimitare a lor in 4 categorii mari:
a. kami primordiali,care au creat Universul; cei care trebuie neaparat amintiti sunt cuplul
Izanami si Izanagi , care au dat nastere Japoniei.Resedinta lor este Takama no hara (
).Miturile ce inconjoara nasterea Japoniei si povesti ale zeitei soare au format baza pentru
afirmatia politica ce a cautat sa legitmizeze linia imperiala ca succesoare a zeilor.Se spune ca la
inceput era haos,iar in mijlocul acesteia a aparut un zeu,urmat de mai multe generatii de
zei.Izanami si Izanagi rep. A 7a generatie,ei au creat insulele japoneze.Cand Izanami a nascut pe
zeul focului a murit, ducandu-se pe taramul mortilor.Izanagi coboara insa in taramul mortilor
dupa ea.Izanami il pune sa promita ca nu se va uita la ea insa el nu rezista si ii vede trupul
descompus.Izanami se infurie si fuge dupa el,insa el scapa.Venind in contact cu moartea, Izanagi
trece printr-un ritual de purificare in rau.Din ochiul sau stang se naste Amaterasu, din ochiul
drept se naste zeul lunii Tsukiyomi iar din nas se naste Susanoo.Amaterasu domeste peste
ceruri,Susanoo peste mari si Tsukiyomi peste noapte.Amaterasu l-a trimis pe nepotul sau Ninigi
sa domneasca pe pamant, dandu-i cele 3 insemne regale: oglinda, magatama divina si
sabia.Acestea au devenit simbolurile imparatilor.Nepotul lui Ninigi, Jimmu, adevenit primul
imparat (tenno); fondarea Japoniei are loc in anul 660.
2.Sufeletele oamenilor decedati care devin kami sau a celor in viata (de ex.
imparatii,eroii,razboinici,savanti).Hirata Atsutane spunea ca "toti mortii devin zeitati", o
afirmatie foarte interesanta de altfel.Orice om decedat devine stramos,protector al familiei sale,
in timp ce imparatul protejeaza insa intreaga tara
3.kami plantelor si animalelor
4.kami ai obiectelor,ai lucrurilor neinsufletite (fenomene naturale,obiecte de uz zilnic,hrana etc.),
ai lucrurilor abstracte (agriculturii, recoltelor,fertilitatii etc.)
Exista si oni, care sunt oarecum asemanatori demonilor si spirite rele,care pot fi insa imbunate
prin sarbatori si venerare.
3. Koshinto () si Shinto ()
Shinto este contributia uniaca a Japoniei la religiile lumii; totusi este incorect sa spunem ca
Shinto este complet indigena pentru ca, asa cum am mai spus,a incorporat elemente budiste si
chineza dand nastere unei mare religii.Datorita intrepatrunderii stranse cu celelalte religii, este
destul de greu sa fie delimitata Shinto ca religie singulara. Totusi, intr-o incercare de a face
macar o diferentiere partiala, Muraoka spune ca existatrei caracteristici distinctive ale Shinto:
1. importanta pentru identitatea natiunii japoneze si a familiei imperiale ca descendenti ai Kami
2.shinto accepta viata si moartea, bunul si raul ca parti inevitabile ale lumii
3.shinto manifesta o adoratie pentru ceea ce este pur,indepartand poluarea cu ritualuri de
exorcizare.
Acelasi Muraoka spune ca prima caracteristica este politica,a doua filozofica si a treia etica.Un
alt argument pentru diferentierea religiei ar fi si existenta propriilor
mituri,panteonul,preotia,sanctuarele si ceremoniile.
Shinto-este sau nu o religie?Inceputurile sale sunt caracterizate de politeism ,cultul
imparatului,cultul fertilitatii si venerarea naturii.Are rituri si ceremonii practicate in lacasuri de
cult,ofrande, rugaciuni aduse kami-lor; exista si preoti, are si sarbatori si festivaluri,insa nu are
un fondator (cum este de exemplu Gautama Sakyamuni in budism), nu are o doctrina de baza, nu
poseda vreo carte fundamentala (cum sunt sutrele in budism), nu are coduri morale si totusi de-a
lungul timpului a supravietuit si s-a dezvoltat.Denumirea de shinto a fost capatata foarte tarziu,
pentru a face diferenta intre ea si budismul patruns din China.Budismul se numea atunci Butsudo
(): butsu inseamna Buddha, iar do inseamna calea. Ideogramele chineze sunt chen
(divinitate) si tao (drum).Chentao in chineza se citeste in japoneza shinto.Shinto inseamna asadar
calea zeilor.Mai exista si un alt mod de a denumi religia, si anume kami no michi ( ).
Are un pronuntat caracter popular; la inceput, aceasta religie (denumita ulterior ko-shinto) era de
fapt un cult animist, al stramosilor, ce continea credinte si practici rituale indigene.Veneratia pe
care o aveau pentru natura (trezita de sentimente de spaima sau admiratie) explica intrucatva
credinta japonezilor ca in fiecare obiect din natura rezida cate un kami.Materia universala era
strabatuta de divin, aceasta divinitate se manifesta prin natura inconjuratoare.exista deci un cult
al naturii,la care s-a adaugat cel al mortilor si al zeilor in cele din urma.In epoca Yamato, cand au
aparut clanurile, e aparut si cultul pentru un stramos comun, urmat de un cult pentru carmuitorul
sef, atunci cand clanurile s-au unit sub o capatenie suprema.Shinto s-a nascut din gandirea
primitiva a oamenilor care erau constienti de maretia si forta naturii.Tot ceea ce era de neinteles
pentru ei era patruns de o forta tainica,invizibila, forta ce a fost numita Kami.Shinto este
specifica Japoniei doar, nu s-a raspandit dincolo de hotare asa cum a facut-o budismul de
exemplu,dar interesant este ca da dovada de o foarte mare toleranta fata de alte religii.Shinto
cultiva armonia, curatenia sufleteasca si trupeasca,toleranta si balandetea.Ii socoteste pe oameni
buni,este o religie de legatura intre ei si kami.
Desi nu putem vorbi de o zeitate suprema in sensul clasic al cuvantului (cum exista in
crestinism), deasupra tutoror kami-lor se afla zeita Amaterasu,protectoare a agriculturii,care,desi
nu a contribuit ca ceilalti zei cu ceva concret la alcatuirea Japoniei,si-a pastrat pozitia importanta
prin faptul ca atunci,lumea inca mai era in stadiul conducerii matriarhale.Ea este zeita-soare,asa
cum spunea Eliade, iar soarele este venerat ca zeitate suprema,generatorul de energie
universala.Cosmosul este etern,viata sa este permanenta,tocmai de aceea lipseste ideea de
sfarsitul lumii din Shinto. In ceea ce priveste distinctia viata-moarte,nu exista o distinctie clara
intre materie si spirit: moartea trupului nu inseamna si disparitia sufletului,ci dupa moarte,spiritul
isi protejeaza descendentii. In shinto exista doua fete ale Universului: una invizibila,a kami-lor,
cea de dupa moarte si una vizibila,a oamenilor.
Cum am mai spus, inca din cele mai vechi timpuri natura era considerata sacra si inrudita cu
omul,care la randul lor erau descendenti ai zeilor.Din cauza aceasta, omul are o natura inerenta
buna,neexistand pedeapsa sau rasplata pentru faptele sale.Daca totusi omul face fapte rele,asta se
intampla pentru ca un oni l-a influentat nefast, iar pentru a se redresa trebuie facute ritualuri de
purificare,rugaciuni,exorcizari,venerarea stramosilor.
Ritualuri importante.
Dialogul dintre shintoisti si kami poate imbraca o multitudine de forma, dintre care ,merita
amintite riturile sau practicile de purificare.Dintre rituri,cele mai importante sunt cele de
trecere.Printre cele mai importante amintesc:
a.Hatsumiya mairi () - parintii se duc la sanctuar pentru a il prezenta pe nou nascut in a
100-a zi de la nastere,preotul recitand o rugaciune.
b.Shichi-go-san (), realizat in scopul de a ruga divinitatea sa protejeze copilul.Are loc in
fiecare noiembrie si sunt prezentati la sanctuar baietii de 5 ani si fetitele de 3 si 7 ani.
c.Seijin-no-iwai (),in a 2-a luni din ianuarie,tinerii care au implinit 20 de ani
sarbatoresc atingerea maturitatii
d.Casatoria - cuplul trebuie sa se prezinte la sanctuar pentru a da de veste zeilor ca o noua familie
a luat nastere.
e.sa nu uitam bineineteles de cultul stramosilor,acestia fiind venerati in prezent prin rugi facute
inaintea altarului pe care il are orice familie,numit kamidana ().acest altar reprezinta de fapt
un mic sanctuar shinto.
Preoti si sanctuare
Jinja reprezinta sanctuarul alcatuit din constructia propriu-zisa si terenul aferent.Este necesar ca
atunci cand se consctruieste un jinja, acesta sa fie situat pe loc inalt sau pe un munte,sa fie
aproape de o apa curgatoare si de padure.Trebuia sa fie indreptate spre rasarit si sunt alcatuite din
mai multe pavilioane si constructii.Cea mai importanta sale este honden,sanctuarul propriu-
zis,unde se afla obiectul simbol la kami-ului,pe care doar preotul il poate vedea.Alta sala este
heiden,cea a ofrandelor,locul unde se fac rugaciunile.Necesara zilelor de sarbatoare este sala
kagura-den,destinata dansurilor sacre kagura.O constructie reprezentativa este torii,poarta
libera,ce face trecerea de la lumea profana la spatiul sacru,fiind vopsita in rosu,portocaliu.Dupa
importanta lor,sanctuarele shinto sunt de trei tipuri:
a.Jingu - Mari Sanctuare,sunt cele mai importante si asociate familiei imperiale
b.Taisha - sanctuare intermediare
c. Miya - sanctuare mici
Riturile sacre oficiate la sanctuare sunt facute de catre preoti; la inceput functia de preot o avea
imparatul,mai apoi extinzandu-se la clanurile puternice,numai ei avand dreptul de a sluji
sanctuarele.Preotii faceau rugaciuni pentru recolte bogate,prevenirea incendiilor,inundatiilor si
bolilor.Preotia era o functie ereditara care se transmitea la descendenti,insa din secolul 19 aceasta
practica a fost abolita.Important este ca preotii sunt persoane laice si au voie sa se casatoreasca;
nu exista un rang preotesc suprem,cum este in catolicism de exemplu,ci doar in cadrul unui
sanctuar exista o ierarhie formata din marele preot (guji - ),un preot secund,preoti seniori si
preoti juniori.Alaturi de preoti,la sanctuar mai exista si alte persoane,cum sunt miko,asistente
care il ajuta pe preot la ceremonii,danseaza in cadrul ritualurilor,asigura curatenia sanctuarului si
au grija de magazinul sanctuarului unde se vand amulete si talismane.De obicei miko sunt fete de
preot,dar atunci cand acestea se casatoresc trebuie sa paraseasca slujba religioasa.In
vechime,miko erau femei-saman,medium-uri si vrajitoare.
Sarbatorile (matsuri)
Aceste sarbatori au un caracter profund religios: reprezinta simbolic venerarea unei
divinitati,adresarea de rugaciuni zeitatilor,celebrarea vietii si a frumosului.Pot sa fie sarbatori
mari,medii sau mici,pot sa fie generale (celebreaza anumite momente ale vietii) si
locale(sanctuarele shinto au propria sarbatoare); cateva sarbatori importante sunt:
Shogatsu - prima zi a anului, se viziteaza sanctuarele si templele budiste,au loc schimburi de
felicitari intre prieteni si familie
Kinen-sai - este sarbatoarea agrara a primaverii,cu puternici radacini vechi,are loc la toate
sanctuarele din tara,se adreseaza rugi zeilor pentru recolte bune si prosperitate.
Foarte cunoscuta este Gion matsuri,dateaza din secolul 9,in cadrul ei au loc procesiuni de care
alegorice,impodobit bogat si sustinut de oameni.Alt festival vechi,datand din secolul 6, este Aoi
matsuri si este inchinat rugaciunii pentru recolte bogate.Bon Matsuri are scopul de a consola
spiritele celor morti,punandu-se pe apele raului ambaractiuni mici de hartie care au o lumanare
ce are rolul de a orienta spiritele catre lumea cealalta.
Budismul
Budismul, care este originar din India, a intrat in Japonia via Coreea si China.Fondatorul
sau,Siddharta Gautama,era un print nascut intr-un trib numit Shakya.La varsta de 29 de ani
renunta la tron si adopta o viata de ascetism,realizand ca iluminarea poate fi ayinsa prin
meditatie,nu prin ascetism extrem. Gautama a stat sub un copac verde si a meditat la problema
suferintei umane manifestata prin boala,batranete si moarte.El a realizat ca toata suferinta deriva
din dorinte; daca suferinta isi are radacina intr-o causa,prin eliminarea acelei cauze suferinta va
inceta.Odata cu aceasta realizare, Siddharta Gautama a dobandit Iluminarea si a devenit Buddha
(Cel Iluminat).Invataturile centrale budiste au fost formulate sub forma a celor 4 nobile
adevaruri: a.Viata este plina de suferinta.Suferinta provine din atasamentul fata de viata,este
provocata de frica,durere,mandrie,lacomie,moarte.
b.Suferinta ia nastere din dorinta.Una din cauzele suferintei este dorinta,setea de existenta si
placeri,ignoranta.
c. suferinta poate fi oprita daca dorinta este oprita.Acest loc are loc prin intreruperea ciclului
renasterilor si non-atasament.Fiecare raspunde pentru faptele din celelalte existente.Nu doar
omul se supune karmei ci si comunitatea,intreg Universul.Nu exista hazard.
d.Indemnul la a avea credinta dreapta: vorbirea dreapta (a nu minti sau barfi),actiunea dreapta
(respectul pentru toate fiintele vii), vederea si intelegerea (renuntarea la iluzii).
In mod gresit Buddha este perceput ca fiind o singura persoana,pe cel istoric il chema Gautama,
el a fost invatatorul suprem..Buddha nu este un nume, ci o stare a fiintei vii si se refera la
dobandirea intelepciunii supreme, un titlu care il descrie pe "Cel Iluminat".Oamenii sunt de fapt
vazuti va dormind din punct de vedere spiritual.Emfaza nu trebuie pusa pe persoana, ci pe
invataturi care pot aduce omul la Iluminare.
Dupa moartea lui Shakyamuni,comunitatea i-a pastrat identitatea prin aderarea la cele 3 comori:
Buddha (Cel Iluminat,modelul pentru fiecare adept), dharma (legea
universala,invatatura,procesul prin care omul isi dezvolta o personalitate calma si apoi se trezeste
din deziluziile ce ii provoaca suferinta) si sangha (comunitatea de adepti).Budistii vad toate
fiintele ca fiind caracterizate prin 4 locuri: impermanenta (nimic nu dureaza vesnic), suferinta
(toate fiintele se imbolnavesc,imbotranesc si mor),lipsa "eu-lui" (nu exista substanta pentru ceea
ce inseamna "sine" - adevaratul eu este dincolo de intelegerea omului si nirvana (starea atinsa in
urma eliberarii de existenta dominata de suferinta si repetitiva - sau samsara, ciclul vietii si
mortii). Exista cinci reguli care trebuie respectate: non-violenta,interdictia de a ucide ceea ce este
viu,evitarea insusirii a ceva ce nu a fost daruit,pastrarea puritatii prin castitate si fidelitate
conjugala,interdictia de a minti,abtinerea de la bauturi alcoolice.Nu exista decat o realitate
unica,constiinta omului nu este sinele lui real.Prezentul este doar opera si rezultatul
trecutului,viitorul este determinat de actiunile din prezent si trecut.
Budismul Mahayana si Hinayana
Budismul s-a raspandit si dezvoltat in diferite scoli, in functie de diferitele interpretari date
invataturilor lui Buddha Shakyamuni: firul budismului Theravada -sau Hinayana (calea Micului
Vehicul),adera la preceptele originale si accentueaza doctrinele primare si viata monahala.Al
doilea fir - cel al budismului Mahayana (cel al Marelui Vehicul).Hinayana urmarea dobandirea
Iluminarii individului,este mai riguroasa si il priveste pe Gautama Buddha ca pe un personaj ce a
facut miracole,o fiinta cu atribute de transcendenta.Budismul Mahayana urmareste ca toata
omenirea sa dobandeasca Iluminarea prin Bodhisattva,oameni care sunt in pragul atingerii
Iluminarii,dar raman in lumea aceasta pentru a-i salva pe altii.Pentru adeptii Mahayana,Buddha
Gautama a fost un zeu,nu un simplu om,ii atribuie insusiri de divinitate,el este intelepciunea
eterna intr-o faptura vie devenita infinita si atotcunoscatoare.El este perceput in 3 ipostaze: fiinta
umana, celesta si existenta metafizica.
Budismul Mahayana a dezvoltat o doctrina aceasta doctrina a celor 3 corpuri,unde cel din urma
Buddha,cel cosmic este intruchipat de Buddha al soarelui,Mahavairochana.Panteonul Mahayanei
este plin de Buddha si Bodhisattva,printre care cei mai venerati sunt Miroku (Maitreya) si
Kannon.
Budismul Japonez
Budismul a contribuit enorm la scena religioasa japoneza,dar a fost la randul lui transformat de
traditiile japoneze.In Japonia si China a patruns ramura Budismului care plasa mai putina
importanta pe disciplina monastica si se concentra pe scripturi - adica Mahayana.Budismul a
intrat prin Coreea in secolul 6, cand un oficial coreean a trimis ambasadori cu o imagine a lui
Buddha,scripturi si calugari.A provocat insa un conflict cu religia traditionala existenta,pentru
ca unor clanuri le era teama ca adoptarea noii religii va starni mania zeilor indigeni.Acesta a fost
momentul in care a fost adoptat numele de Shinto,pentru a se putea face distinctia intre religia
indigena si proaspat venita religie.S-a pus problema adorarii statuii lui Buddha sau nu?Religia
noua a avut succes din mai multe motive: statul japonez era de abia in stadiul initial de formare,
budismul s-a dovedit a avea invataturi profunde,iar etica sa promova unitatea,ritualurile si
arta.Odata cu venirea preotilor,budismul a acoperit viata religioasa; s-a adoptat incinerarea si a
fost acceptata ca religie de stat.Influenta budismului si a Chinei a fost atat de puternica tocmai
pentru ca nu exista inca o filozofie si literatura bine inchegata;centralizarea si unificarea a fost
"ajutata" de modelele chineze.Printul Shotoku este cunoscut ca fondatorul budismului japonez.In
secolul 8,Budismul devine religie de stat.Este construit templul Todai-ji ca simbol al puterii
unificatoare a Budismului.Este o perioada a dominatiei budismului tocmai pentru ca oamenii
puteau adera si gasi in budism un sentiment de unitate nationala.
In ierarhia divinitatilor budiste,dupa Buddha urmeaza bodhisattva,sfant ce isi sacrifica propria
mantuire.Pentru budistii Mahayana,el are rol mesianic.Cel mai important
Buddha,Mahavairocana,in japoneza este denumic Dainichi.El este Marele Buddha Solar,care
straluceste peste tot.El exista dintotdeauna,dinainte de Buddha istoric,reprezentarea lui fiind cea
a Universului.El este Buddha cosmic.
In conceptia japoneza,pentru a putea fi considerat un bosatsu trebuie sa fie indeplinite
urmatoarele conditii: sex masculin,cap de familie,si sa nu fi fost calugar.Cel mai venerat bosatsu
in Japonia este Kannon,aici de sex feminin,pe cand in India apare de sex masculin.Ea este
stapana a tot ceea ce poate fi vazut si protejeaza omenirea in intervalul de timp dintre disparitia
lui Gautama si aparitia lui Miroku bosatsu.Kannon este singura zeitate pe care Mahayana si
Hinayana o au in comun.Sfintii budisti arhati,care in Japonia se numesc rakan sunt cei care
prin efort individual au atins iluminarea su s-au eliberat de iluzii omenesti.Rakan au atins
Iluminarea prin meditatie,concentrare,iesind din ciclul Samsarei.Pentru atingerea iluminarii
trebuie atinse patru stadii:
a.intrarea in circuitul reincarnarilor si trecerea peste 7 nasteri succesive
b.o alta reincarnare,premergatoare urmatoarei renasteri ce se va finaliza prin atingerea Nirvanei
c.intrarea in Nirvana
d.ultimul stadiu,al deplinei emancipari atinse in timpul vietii.
In budismul Hinayana,arhatul,sau rakan este un sfant ce a atins Iluminarea prin forte
proprii;acest stadiu este ultimul de atins pentru un credincios budist; la el poate avea acces doar
un calugar.Atingerea Iluminarii este rezervata doar celor care apartin vietii monahale.In
Mahayana,arhatul este un bosatsu superior,cu puteri semidivine,la acest stadiu putand accede
oricine,nu doar calugarii.
Daca la inceput Shakyamuni si-a transmis oral invataturile,budismul devine treptat o adevarata
religie,cu doctrine,texte sacre (sutre), secte,divinitati,mituri,viata monahala si rituri.In
Japonia,divinitatile au fost imprumutate din vechile scrieri vedice indiene.Japonia si-a adaptat
panteonul budist cu o ierarhie proprie.Odata cu patrunderea sectelor budiste in Japonia,zeitati
hinduse au fost introduse,asimilate si date denumiri noi.O parte din zeii vechilor brahmani numiti
deva (ten in japoneza), a fost asimilata de budismul japonez.Acestia au fost convertiti la
budism si au devenit pazitori ai legii budiste.
Spatiul budist
Fiecare suflet,odata ce isi termina ciclul reincarnarii ajunge in Paradis.Sufletul decedatului se
renaste intr-un boboc de lotus care infloreste abia dupa purificarea deplina.Cel care ajunge in Rai
ramane acolo pentru eternitate.In paradis nu poate intra nicio femeie,oricat de virtuoasa ar fi fost
in timpul vietii.Trebuie ca mai intai sa renasca barbat si apoi are dreptul de a intra in
Paradis.Infernul sau jigoku , este imaginat mult mai bogat ca Paradisul.In infernul budist
pedepsele sunt limitate in timp.Ele pot fi chiar scurtate daca familia si prietenii decedatului va
aduce ofrande si se va ruga unui bosatsu.Sufletul odata eliberat din infern, va renaste intr-o alta
viata.Exista mai multe infernuri:
a.cele 8 infernuri calde (Tokewatsu), in care torturile se fac cu ajutorul focului
b.cele 8 infernuri reci,unde este frig
Mai este si infernul sabiei rotitoare,in care niste sabii ascutite cad din cer ca o ploaie peste
pacatos sau infernul vasului care opareste,unde sunt fierti criminalii.Numarul infernelor este
foarte mare, deoarece fiecarui pacat ii corespunde un infern propriu.Peste infern domneste
Emma-O, zeu ce judeca barbatii si le stabileste pedepse.Sora sa judeca femeile.In infern locuiesc
Oni,acei demoni cu aspect rosiatic,monstruos,care sunt responsabili de toate relele aduse in lume.
Se spune ca dupa moartea trupului,inainte de a intra in Infern,sufletul rataceste 40 de zile in
preajma portilor fostei sale case.
Exista sase stari de existenta: fiintele celeste,oamenii,demonii razboinici (ashura
),animalele,spiritele flamande si insetate,fapturile din Infern.Procesul reincarnarilor aduce in
ochii celui aflat in pragul unei noi renasteri o lumina diferita: lumina alba inseamna ca se
indreapta spre cer,lumina rosie inseamna ca va renaste printre Ashura,lumina albastra inseamna
ca va renaste in lumea oamenilor din nou, lumina verde inseamna renasterea in lumea animalelor
iar cea galbena - in Infern.Budismul poate fi considerat religie,filosofie,psihologie si
moralitate.Exista si o mitologie a Apocalipsei; ea imparte destinul religiei budiste in 3
perioade:prima este a Legii adevarate,tine 1000 de ani,budismul este inteles de toata lumea;
urmatoarea mie de ani este a Legii copiate,credinta intra in declin, si a treia perioada (mappo) ce
va dura 10000 de ani si va fi martora degenerarii Legii.Acum ne aflam in plin proces
Mappo.Abia dupa ce legea va disparea se va isi salvatorul lumii Miroku bosatsu.
Scoli,secte,doctrine ale budismului japonez
Odata cu patrunderea budismului in Japonia,nenumarati preoti au plecat in China pentru a studia
religia acolo.Urmarea s-a concretizat prin intoarcerea lor in Japonia si nasterea unor noi
secte.Cele mai importante dintre acestea vor fi trecute sumar in cele ce urmeaza:
1.Secta Shingon il are ca intemeietor pe Kobo Daishi,important carturar care a ajutat foarte
mult la progresul intelectual al societatii Heian din perioada sa.El este cel care a intemeiat
aceasta secta esoterica,puternic influentata de traditia tantrica,ce pune accentul pe ritualuri pentru
a controla mintea si corpul in vederea obtinerii adevarului ultim.Traditia tantrica implica
utilizarea diagramelor mistice (mantra) laolalta cu tehnici de meditatie.Shingon este
denumita secta Cuvantului Adevarat,secta care implica practici budiste esoterice ca invocarea
cuvintelor adevarate sau a silabelor mistice.Invataturile sunt exoterice (publice) sau esoterice
(secrete) ce dezvaluie secretele cosmosului.Dualitatile lumii apar oamenilor despartite,dar exista
o unitate superioara a tuturor lucrurilor.Intregul Univers este trupul lui Buddha,chiar si firul de
praf participa la viata spirituala a cosmosului.Acestei gandiri de esenta tantrica i se adauga
influente taoiste,incarcate de tehnici magice,vraji si farmece.Scopul lui Kobo Daishi este sa
rezolve paradoxul existentei umane: ei trebuie sa experimenteze futilitatea cunostintelor si lipsa
de sens a vietii.Natura de Buddha este insa prezenta in toti,fiecare persoana putand atinge
Iluminarea.Shingon era o secta oculta,incarcata de superstitii ce a incorporat
zeitati,sfinti,demoni,duhuri etc.Kobo Daishi a identificat zeitatile budiste cu cele shintoiste,
spunand ca Vairocana putea fi identificat cu Amaterasu.Celelalte divinitati au fost considerate
niste manifestari ale lui Buddha.
2.Tendai este cealalta mare secta a perioadei Heian,intemeiata de carturarul Dengyo Daishi
,care a studiat de asemenea in China,dar pentru el secta T'ien T'ai , care folosea ca
suport Sutra Lotusului.Fiecare aspect al naturii este plin de natura lui Buddha.Se concentreaza pe
perioade lungi de meditatie,scopul fiind acela de a deveni Buddha in viata.Daishi a mai adus in
Japonia si credinta in bodhisattva numit Amida si practicile Zen.Secta a fost fondata cu
cooperarea kami-lor ce erau considerati patronii muntilor unde sectele erau localizate; in
consecinta,raportul dintre kami si Buddha devine si mai intim.Mostenirea magico-artistica a
budismului esoteric s-a amestecat cu importanta acordata de japonezi purificarii si
ritualurilor.Multi kami au fost identificabili cu Buddha si bodhisattva.
Odata cu crearea acestor doua secte,care erau elitiste,putand fi urmate doar de oameni educati,au
devenit implicate in afacerile economice si politice ale natiunii.Cele 3 secte aparute in perioada
Kamakura au fost infiintate ca reactie impotriva coruperii celor doua secte.Sectele de la
Kamakura se remarca prin simplificarea practicilor budiste pentru a le face mai accesibile
oamenilor de rand.
1.Secta Pamantului Pur (Jodo-shu) se refera la Pamantul pur al lui Amida in panteonul
Budist - el este un zeu al compasiunii,vrand sa salveze pe toata lumea,iar pentru a-i salva,el ii
aduce in Pamantul Pur.Toata lumea se poate salva prin invocarea numelui lui Amida (Namu
Amida Butsu).Nu este nevoie de intelegere a doctrinelor subtile.Honen, intemeietorul
acestei secte considera ca singura salvare pentru oameni era renasterea in Pamantul Pur prin
invocarea numelui sau.Este o secta in care mantuirea depinde doar de Amida,lipsita de rituri sau
meditatie.
2.Shinran fondeaza secta Jodo Shin-shu,merge mai departe si spune ca este de
ajuns doar o singura invocatie sincera a numelui lui Amida.Shinran cerea ca adeptii sa renunte la
superstitiilor sectelor esoterice si a altor divinitati in afara de Amida.Nu accepta
astrologia,mancatul carnii sau ceremoniile.Amida ii putea mantui pe toti,chiar si pe cei
pacatosi.Shinran este cel care s-a casatorit pentru a demonstra ca viata budista poate fi urmata
chiar si de un om obisnuit.Aceasta este o caracteristica specifica budismului japonez.
3.Nichiren intemeiaza Secta Lotusului,temelia reprezentand-o venerarea Sutrei
Lotusului,aceasta fiind esenta invataturii lui Buddha.Critica esenta esoterica a sectei
Shingon,considerend-o superstitioasa; critica si amidismul pentru ca obiectul adorarii nu trebuia
sa fie Amida ci insasi Sutra Lotusului.
In ceea ce priveste Zen-ul ,a avut doua directii mari de dezvoltare: una faurita de Eisai si
cealalta de catre Dogen.Pune accent pe meditatie,care ajuta la eliminarea tutoror
impuritatilor din gandire; pentru ajungerea la adevar in zen,valoroasa era intuitia,nu
cunostintele.De fapt,este mai degraba o non-religie,fara divinitate acceptata,fara doctrina
scrisa.Ignora riturile,cuvintele,incurajeaza libertatea spirituala,modul de viata irational,punand
accent pe intuitie.Omul nu trebuie sa fie preocupat de viata viitoare,pentru ca nu exista nimic
dupa moarte.Nirvana exista aici si acum,realitatea este aici si acum,singura realitate este cea
perceputa de catre noi,nu exista alte dimensiuni.Budismul zen nu este o religie a creatiei,nu are
nici inceput,si nici sfarsit.
Eisai intemeiaza secta Rinzai,ce pune accentul pe disciplina riguroasa,meditatie,asceza
fizica si mentala,obtinerea brusca a iluminarii cu ajutorul unei ghicitori - koan. Satori se
produce instantaneu,dar necesita o pregatire prealabila si prin activitati va gradinaritul,artele
martiale,ceremonia ceaiului,caligrafie etc.Fiecare persoana poate atinge iluminarea preintr-o
incursiune in propriul suflet si al lumii inconjuratoare.
Cealalta mare secta zen este Soto pune accent pe zazenmai mult decat pe koan,pe
meditatie,iluminarea producandu-se treptat,nu brusc.Iluminarea se produce atunci cand orice
gand despre iluminare a fost alungat din minte,iar eliberarea completa de ganduri are loc prin
zazen.
Interactiunea Shinto-Buddhism
Inca din epoca Heian,acestea doua s-au tot combinat - fenomen numit shinbutsu shugo.Acest
lucru s-a intamplat si probabil pentru ca sectele Tendai si Shingon s-au stabilit si au inceput sa
incorporeze zeitati shinto in cadrul lor.Introducerea Budismului in Japonia a fost intampinata cu
rezistenta prima data,dar pana la urma s-a inradacinat.In perioada Nara,se credea ca zeii kami
protejeaza doctrinele budiste (dharma).Fiecarui kami i se atribuie un bodhisattva.In traditia
indiana,zeii deva nu atinsesera inca Iluminarea si inca mai erau supusi samsarei.Erau situati
deasupra oamenilor,deci puteau oricand sa isi piarda pozitiile din rai in comparatie cu sfintii sau
Buddha,care se bucurau de fericire eterna.Dea ceea,in Japonia se raspandeste ideea conform
careia kami puteau sa progreseze refugiindu-se in budism.Sanctuare-temple au fost construite in
limitele sanctuarelor sintoiste,deoarece kami puteau astfel sa atinga iluminarea.Din Nara si pana
in Heian kami au fost incontinuu convertiti la budism.Si Saicho si Kukai,fondatorii sectelor
Tendai si Shingon aveau un respect profund pentru kami,si au ales ca zeitati sintoiste ca
protectoare a muntilor unde isi aveau salasul templele lor.
In secolul 10 a aparut o alta teorie,conform careia kami erau manifestari ale esentei
budiste.Amaterasu era manifestarea sintoisa a zeitatii soarelui,Mahavairocana; zeul Hachiman
era manifestarea lui Amida Buddha.Fiecare kami a ajuns sa aiba astfel un zeu corespondent.Tot
acum incepe sa apara si o iconografie a zeilor sintoisti,modelati dupa cei budisti,aceste imagini
modelate dupa budism fiind singurele care infatiseaza kami.Un alt curent religios a fost ryobu-
shinto,idee care a derivat din imaginea asupra lumii a sectei Shingon in sensul
mandalei inceputului si a mandalei diamantului.Mahavairocana era identificat cu zeii Izanagi si
Izanami si considera sanctuarul exterior de la Ise ca fiind corespondent al mandalei
inceputului,iar sanctuarul interior corespondent al mandalei diamantului.In epoca Kamakura a
avut loc o inversare de situatii: kami au fost plasati deasupra zeilor Buddha,ei fiind esenta
originara si Buddha fiind manifestari ale kami-lor.Acesta a fost momentul in care Shinto a
inceput sa fie delimitata si sistematizata.Incepand cu secolul 7,a inceput o miscare ideologica
pentru a identifica familia imperiala ca descendenta din Amaterasu.Aceasta identificare a devenit
ideologia de baza a nationalismului japonez.Increderea in religia shintoista a fost amplificata de
catre victoria asupra fortelor mongole din secolul 13.In ambele dati, taifunurile au scufundat
corabiile invadatorilor.S-a raspandit astfel credinta ca Japonia este protejata de kami,care ar
trimite un vand divin (kamikaze) sa ii apere.Linia neintrerupta a inmparatilor care au domnit
nu a facut decat sa inteteasca aceasta convingere a Japoniei ca pamant al zeilor.In secolul 13
preotul Yukitada,care servea la sanctuarul de la Ise descrie diferitele fatete ale traditiei
Shinto,legate de istorie,simbolism,iar munca sa este continuata de Yoshida Kanemoto,care
explica suprematia shinto asupra Budismului.El a folosit un copac drept metafora pentru a
explica: shinto este radacina si trunchiul,confucianismul reprezinta ramurile si frunzele,iar
budismul reprezinta fructul.El mai spune ca, in afara de Shinto care este amestecat cu
budismul,mai exista o forma de sintoism,pura,neintinata,un shinto primar,care nu suferise de
influenta confucianismului,a budismului sau a daoismului.Acestia doi au incercat sa elibereze
credinta sintoista de budist si sa ii gaseasca independenta.Sanctuarele sintoiste au inceput sa aiba
adepti tot mai multi in epoca Muromachi,promovand longevitatea,sanatatea,victorie in
lupta,profituri in schimbul adorarii kami-lor.Acentul era pus pe profit acum si aici.Ideea a placut
oamenilor, si credinta populara in kami ai norocului s-a raspandit.Aceasta convietuire a
budismului si sintoismului a supravietuit pana in epoca Meiji,cand cele doua religii au fost
despartite definitiv pentru a exista o separatie clara intre aceste religii si a declara shinto religie
oficiala.Oricum,au existat influente reciproce,transferuri de principii etice sau estetice
Concluzie
Sintoismul si budismul au interactionat in multe feluri,chiar iezuitul Lui de Almeida a observat
in 1565 ca "Japonia se roaga la kami pentru longevitate,sanatate,noroc si alte beneficii
materiale,si apeleaza la Buddha pentru salvare religioasa."De asemenea se mai spune ca
japonezii "se nasc sintoisti si mor budisti".Pentru multi japonezi,shinto si budismul se imbina
pana la limita in care nu se mai face o distinctie constienta intre activitatile budiste si cele
sintoiste.Cert este ca sintoismul a ajuns la ceea ce este astazi pentru ca a suferit foarte multe
influente din budism si nu numai,dar si budismul preluat a fost modificat in asa fel incat sa "fie
pe gustul" japonezilor.Religia indigena,de sorginte samanica,a preluat influentele acestea straine
pe care le-a modelat si a rezultat ceva original si tipic Japoniei.Exista o religie fara
doctrine,zeitate suprema,viata de apoi,care pune accentul pe acum si aici si exista o a doua religie
care accentueaza viata de apoi,care are doctrine clare,profeti; desi diferite la origine,se pare ca
Japonia a acceptat si a modelat influentele cum a crezut de cuviinta.Probabil ca acceptarea cu
atata usurinta a elementelor nu numai budiste,dar si confucianiste si taoiste are legatura cu
atitudinea aceasta specific japoneza,puternic influentata de fondul acela arhaic inca prezent in
mentalitatea japoneza: idei ca mersul in Paradis sau meritele religioase nu reprezinta neaparat
motive pentru ca oamenii sa faca fapte bune,ci le fac doar pentru a contribui la bunastarea
societatii.O idee si originala si interesanta.

S-ar putea să vă placă și