Inspecţie gradul I – IC2

PROIECT DIDACTIC

Şcoala Gimnazială Nr. 3, Marginea

Aria curriculară: Limbă şi comunicare

Disciplina: Limba şi literatura română
Subiectul lecției: Trăsăturile basmului
Tipul lecţiei: de recapitulare şi consolidare a cunoştinţelor despre basm
Clasa: a V-a
Profesor: Gavril Anamaria Elisabeta
Durata: 50 de minute

Competenţe generale:
3. Receptarea mesajului scris, din texte literare şi non-literare, în scopuri diverse

Competenţe specifice:
3.1 dovedirea înţelegerii unui text literar pornind de la cerinţe date;
3.2 sesizarea valorii expresive a categoriilor morfosintactice, a mijloacelor de îmbogăţire a
vocabularului şi a categoriilor semantice studiate;
3.3 identificarea valorilor etice şi culturale într-un text, exprimându-şi impresiile şi preferinţele;

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
Pe parcursul activităţii educative elevii trebuie să fie capabili:

O1: să evidenţieze rolul literaturii populare în existenţa poporului roman;

O2 : să identifice trăsăturile epice ale unui text literar;
O3: să definească conceptul de basm;
O4: să identifice în textele-suport trăsăturile specifice basmului;
O5: să identifice mesajul moral-educativ pe care îl transmite basmul;
O6: să interiorizeze sistemul de valori moral - estetice dobândite cu prilejul receptării textului;
O7: să-şi dezvolte o gândire fluentă, flexibilă şi originală;
O8: să valorifice cunoştinţele dobândite printr-o abordare interdisciplinară a textelor.

Strategia didactică:
• Metode şi procedee: jocul didactic, ciorchinele, cvintetul, brainstormingul, investigaţia
continuă, învăţarea prin descoperire, conversaţia euristică, argumentarea prin analogie.
• Mijloace de învăţământ: fişe de lucru, texte literare, tabla, fişele cu suport teoretic;
• Forme de organizare: activitate pe grupe, frontal, individual, alternativ cu activitatea
independentă

Clasa a V-a – Trăsăturile basmului 1

 Inspecţie gradul I – IC2

• Resurse şi managementul timpului:

- spaţiu de lucru: sala de clasă
- capacităţi normale de învăţare ale elevilor
- cunoştinţele lor anterioare;
- timpul de învăţare: 50 minute.

MATERIAL BIBLIOGRAFIC
Limba şi literatura română. Manual pentru clasa a V-a, Ed. Humanitas, Bucureşti, 2004;
Apetrei Dorina, Boboc Elena,Orientări în analiza textului epic, liric şi dramatic. Iaşi, 2005
Parfene Constantin,Metodica studierii limbii şi literaturii române în şcoală,Polirom, Iaşi, 1999
Revista Perspective – revistă de didactica limbii şi literaturii române, Textul epic.

Clasa a V-a – Trăsăturile basmului 2

 Inspecţie gradul I – IC2

SCENARIUL DIDACTIC

STRATEGII DIDACTICE
SECVENŢELE OP. CONŢINUTURILE ACTIVITĂŢI EVALUARE
LECŢIEI ÎNVĂŢĂRII DE ÎNVĂŢARE RESURSE RESURSE FORME
PROCEDU MATERIA DE
RALE LE ORGANI
ZARE
EVOCAREA - se notează eventualele - - frontal
absenţe; conversaţia
Moment - se pregătesc mijloacele
organizatoric didactice şi se organizează
colectivul de elevi pentru
lecţie;
Verificarea O1 - se verifică calitativ şi -exerciţii de - -caietele - frontal -corectarea eventualelor
conţinuturilor O6 cantitativ tema pentru acasă formulare de conversaţia elevilor - greşeli din tema pentru
O7
însuşite - profesorul numeşte un întrebări -scaunul individual acasă
elev care va lua loc pe un pertinente autorului -se corectează basmul creat
scaun aşezat în faţa clasei - exerciţii de de către elevi (activitate a
(scaunul autorului) şi va organizare celor două grupe: basmul
lectura basmul creat de el şi orală a unor baieţilor şi basmul fetelor);
colegii săi (activitate în răspunsuri
grup); adecvate
-la final, elevii vor adresa - exerciţii de
întrebări: Care a fost sursa verificare a
de inspiraţie? Ti-a fost greu cunoştinţelor
să creezi basmul? Daca l-ai despre basm
rescrie, ce ai schimba?
Consideri ca ai creat un

Clasa a V-a – Trăsăturile basmului 3

 Inspecţie gradul I – IC2

personaj reuşit?
Captarea - se cere elevilor să -exerciţii de -rebusul - frontal Descifraţi rebusul:
atenției descifreze un rebus; vor descifrare a REBUS
descoperi pe verticală unui rebus; 1) felul predicatului din
cuvântul BASM; enunţul A sosit trenul!
VERBAL 2)verbul a fi la indicativ,
ERAM imperfect, pers I, sg
SUNT 3)forma vb a fi la ind.
NOMINAL prezent, pers a III-a, pl
4) Felul predicatului din
enunţul Floarea este firavă
Anunţarea - consemnarea titlului - - frontal
subiectului lecţiei şi evidenţierea conversaţia
lecţiei şi a paşilor pe care îi vor urma - explicaţia
obiectivelor pe parcursul lecţiei
REALIZAREA - -elevii vor fi împărţiţi în trei
SENSULUI -se organizează colectivul conversaţia - fişe de - frontal grupe a câte 5-6 elevi
de elevi pentru -exerciții - explicaţia lucru -pe grupe fiecare
Dirijarea desfăşurarea unei activităţi diferențiate -exerciţiul Grupa I: primeşte un
învățării de grup; fragment cu începutul
- fiecare grupă de elevi va basmului popular
primi fişe de lucru; -exerciţii de Greuceanu şi va rezolva
- elevii sunt rugaţi să înţelegere a -exerciţiul exerciţiile date;
citească textele suport de unui fragment creator Grupa II: va lucra exerciţii
pe fişele de lucru şi să de basm la pe baza unui fragment din
răspundă corespunzător prima vedere -frontal Făt-Frumos din lacrimă de
cerinţelor; Mihai Eminescu;
- răspunsurile elevilor vor Grupa III: primeşte partea
fi notate schematic pe finală a basmului Ţugulea,
tablă; fiul uncheşului şi al
mătuşei, de Petre Ispirescu

Clasa a V-a – Trăsăturile basmului 4

 Inspecţie gradul I – IC2

şi va rezolva sarcinile de
lucru.
-la finalul activităţii, elevii -cvintetul -tabla
vor rezolva un cvintet cu Elaboraţi cvintetul,
titlul BASMUL; respectând următoarele
condiţii
-primul vers este format
dintr-un cuvânt, ce
-exerciţii de denumeşte specia literară
rezolvare a studiată
unui cvintet; -al doilea vers este format
din două cuvinte, adjective,
care descriu basmul
-al treilea vers este format
din trei cuvinte, verbe, care
exprimă stări
-al patrulea vers este format
din patru cuvinte care
exprimă sentimente
-al cincilea vers este format
dintr-un cuvânt cheie care
exprimă esenţa basmului;
Obținerea - se face pe tot parcursul - exerciţiul
performanței și lecţiei prin răspunsuri de -exerciţii de -testul Citiţi cu atenţie enunţurile şi
feed-backului tip „da”, „nu”, prin completare formativ - încercuiţi varianta corectă
întărirea răspunsului individual de răspuns.
-exerciții
- test formativ diferențiate
(autoevaluare)
-exerciţii de
selectare a

Clasa a V-a – Trăsăturile basmului 5

 Inspecţie gradul I – IC2

răspunsului
corect

REFLECȚIA - se precizează tema pentru - Eşti eroul propriului tău

acasă: conversaţia - frontal basm. Narează întâmplările
Asigurarea - explicaţia la care participi, probele pe
retenţiei şi a care le treci, piedicile care ţi
transferului se ivesc şi răsplata finală.

Clasa a V-a – Trăsăturile basmului 6

 Inspecţie gradul I – IC2

ÎNȚELEGEREA TEXTULUI

1. Cărui gen literar îi aparţine textul-suport? Argumentaţi.

2. Ce tip de narator apare în fragmentul-suport? Motivaţi.
3. Din ce specie literară face parte fragmentul-suport? Argumentaţi.
4. Rezumați fragmentul dat în maximum trei rânduri.
5. Care sunt valorile pe care le pune în evidenţă basmul? Esti de acord cu ele?
6. Ţi se pare ca finalul basmului este unul fericit? Ce spune acest final despre cum văd
lumea cei care au contribuit la alcătuirea acestui basm? Sunt optimisti, pesimisti, senini,
disperaţi sau veseli?
7. De ce binele învinge întotdeauna răul în basme? Avem nevoie de o lume mai bună? Cea a
poveştilor? De ce?
8. De ce le plac basmele copiilor?
9. Daţi exemple de posibile probe pe care trebuie să le depăşească eroul de basm în traseul
său.
10. Unde se petrece de obicei acţiunea unui basm? Cum vă imaginaţi tărâmul celălalt?
11. Care este recompensa pe care o primeşte de obicei eroul după ce trece probele?
12. Care sunt diferenţele dintre un basm popular şi un basm cult?

Clasa a V-a – Trăsăturile basmului 7

 Inspecţie gradul I – IC2

FIŞA DE LUCRU PENTRU GRUPA I

GRUPA I

Citiţi cu atenţie următorul text:

A fost odată ca niciodată etc.
A fost un împărat şi se numea împăratul Roşu. El era foarte mâhnit că, în zilele lui, nişte
zmei furaseră soarele şi luna de pe cer.
Trămise deci oameni prin toate ţările şi răvaşe prin oraşe, ca să dea de ştire tuturor că oricine
se va găsi să scoată soarele şi luna de la zmei, acela va lua pe fiie-sa de nevastă şi încă jumătate
din împărăţia lui, iară cine va umbla şi nu va izbândi nimic, acela să ştie că i se va tăia capul.
Mulţi voinici se gândiră că va scoate la capăt o asemenea însărcinare; şi când la treabă, da din
colţ în colţ şi nu ştia de unde s-o înceapă şi unde s-o sfârşească, vezi că nu toate muştele fac
miere. Împăratul însă se ţinu de cuvânt.
Pe vremea aceea, se afla un viteaz pe nume Greuceanu. Auzind şi el de făgăduinţa
împărătească, ce se gândi, ce se răzgândi, că numai îşi luă inima în dinţi, încumetându-se pe
ajutorul lui Dumnezeu şi pe voinicia sa, şi plecă şi el la împăratul să se închine cu slujba. Pe
drum se întâlni cu doi oameni pe cari slujitorii împărăteşti îi ducea la împăratul ca să-i taie,
pentru că fugiseră de la o bătălie ce o avusese împăratul. Ei erau trişti, bieţii oameni, dar
Greuceanu îi mângâie cu nişte vorbe aşa de dulci, încât le mai veni niţică inimă, că era şi meşter
la cuvânt Greuceanu.
El îşi puse nădejdea în întâmplarea aceasta şi îşi zise: "îmi voi încerca norocul. De voi
izbuti să înduplec pe împăratul a ierta pe aceşti oameni de la moarte, mă voi încumeta să mă
însărcinez şi cu cealaltă treabă; iară de nu, sănătate bună! Mă voi duce de unde am venit. Asta
să fie în norocul meu; niciodată nu strică cineva să facă o încercare".
(Greuceanu)
Sarcini de lucru:
1.Identifică o formulă iniţială în textul-suport şi explică rolul ei.
2.Argumentează ca textul dat face parte dintr-o expoziţiune.
3. Precizează trăsăturile personajului Greuceanu aşa cum reies ele din textul-suport.
4. Explică rolul ghilimelelor din ultimul alineat al textului-suport.
5. Scrie un sinonim pentru cuvântul odată şi precizează-i valoarea morfologică şi funcţia
sintactică.
6.Reformulează corect enunţul subliniat în text. Argumentează.
7. Scrie forma literară a cuvintelor: trămise, fiie-sa.
8.Compune o fraza cu care ar putea începe un alt basm imaginat de tine.

Clasa a V-a – Trăsăturile basmului 8

 Inspecţie gradul I – IC2

FIŞA DE LUCRU PENTRU GRUPA II

Citiţi cu atenţie următorul text:

Citeşte cu atenţie textul următor:
,,Făt-Frumos şezu pe un scaun, iar ea şopti o vrajă dulce, şi, cum îl sărută pe frunte, el se
prefăcu
într-o floare roşie închisă ca vişina coaptă. Ea-l puse între florile din fereastră şi cânta de
veselie, de
răsuna castelul tatălui ei. Atunci intră şi Genarul.
- Veselă fata mea? şi de ce eşti veselă? întrebă el.
- Pentru că nu mai este Făt-Frumos ca să mă răpească, răspunse ea râzând.
Se puseră la cină.
-Tată, întrebă fata, de unde ai calul dumitale, cu care umbli la vânat?
-Ei, la ce-ţi trebuie s-o ştii? zise el încruntând sprâncenele.
-Ştii prea bine, răspunse fata, că nu vreau ca s-o ştiu decât numai ia-aşa ca s-o ştiu, pentru c-acu nu
mai e Făt-Frumos să mă răpească.
-Ştii tu că nu mă împotrivesc ţie niciodată, zise Genarul. Departe de-aicea, lângă mare, şede o
babă care are şapte iepe. Ea ţine oameni care să i le păzească un an (cu toate că anul ei nu e
decât de trei zile), şi dacă cineva i le păzeşte bine, ea-l pune să-şi aleagă drept răsplată un
mânz, iar de nu, îl omoară şi-i pune capul într-un par. Chiar însă dacă păzeşte cineva bine
iepele, totuşi ea-l vicleneşte pe om, căci scoate inimile din caii toţi şi le pune într-unul singur,
încât cel ce-a păzit alege mai întotdeauna un cal fără inimă, care-i mai rău decât unul de rând...
Eşti mulţumită, fata mea?
-Mulţumită, răspunse ea zâmbind. Totodată însă Genarul îi aruncă în faţă o batistă roşie,
uşoară, mirositoare. Fata se uită mult în ochii tatălui său, ca un om care se deşteaptă dintr-un
vis, de care nu-şi poate aduce aminte. Ea uitase tot ce-i spusese tată-său. Însă floarea din
fereastră veghea printre frunzele ei, ca o stea roşie prin încreţiturile unui nor. A doua zi Genarul
plecă iarăşi des-dimineaţă la vânătoare. Fata sărută murmurând floarea roşie şi Făt-Frumos
născu ca din nimica înaintea ei. Dumnezeu să ne ţie, că cuvântul din poveste, înainte mult mai
este.”
(Mihai Eminescu, Făt- Frumos din lacrimă)
Sarcini de lucru:
1. Identifică o formulă mediană în textul-suport şi explică rolul ei.
2. Formează câmpul lexical al lumii împărăţiei (4 termeni)
3. Precizează care sunt personajele cu însuşiri supranaturale din text, argumentând răspunsul..
4. Identifica cifrele magice din text, precizând valoarea lor morfologicăşi funcţia sintactică.
5.Transformă vorbirea directă din chenar în vorbire indirectă.
6.Transcrie o comparaţie din ultimul alineat al textului-suport.
7.Scrie două însuşiri pe care le-ai putea atribui babei din textul-suport, cu funcţii sintactice de
atribute adjectivale.
8)Alcătuieşte o propoziţie în care cuvântul erou să fie nume predicativ în cazul nominativ.

Clasa a V-a – Trăsăturile basmului 9

 Inspecţie gradul I – IC2

FIŞA DE LUCRU PENTRU GRUPA III

Citiţi cu atenţie următorul text:

(...)Tocmai istorisea părinților lui tot ce pățise în pribegia lui Țugulea, când deodată
se auzi un zgomot în curte.
Ieșiră să vază ce este. Ce au văzut? O ceată de ostași. Căpetenia ostașilor descălecă, se apropie
și-i dădu niște cărți împărătești.
Împăratul stririlor murise. Această carte ce-i aduse era adiata împăratului. Căci bolnav fiind pe
patul morții, l-a fost întrebat sfetnicii și gloatele pe cine lasă împărat, pentru că n-avea alți
copii. Împăratul le-a fost răspuns că mai vrednic nu cunoaște pe nimeni decât pe Țugulea.
Atunci s-a scris adiata, s-a iscălit de împărat și de toată obștea.
A doua zi, Țugulea a pornit la împărăția lui cu soția și părinții săi. Cum ajunse acolo,
veni știre că este ales de împărat și la cetatea ce o scăpase din urgia zmeoaicei, a fetelor și a
ginerilor ei. Pesemne murise și împăratul d-acolo și nici el n-avea urmași. Apoi Țugulea, unind
amândouă împărățiile, se cunună cu fata, iubita lui, și făcu o nuntă de se duse vestea peste tot
pământul și rămase de povestit la urmașii urmașilor lor.
Și domniră până ce Dumnezeu voi cu ei. Iară eu:
Încălecai pe un lemn,
La bine să vă îndemn;
Încălecai pe un cocoș
Să vă spui la moș.
(Petre Ispirescu- Țugulea, fiul unchiașului și al
mătușei)
Gloată-popor, oameni
Adiată- testament

Sarcini de lucru:
1. Identifică o formulă finală în textul-suport şi explică rolul ei.
2. Argumentează că textul dat face parte dintr-un deznodământ.
3. Imaginează-ţi în scris portretul fizic al lui Ţugulea (3-5 randuri).
4. Propune o altă formulă de încheiere pentru basmul din textul-suport.
5. Scrie trei termeni din familia lexicală a cuvântului împărat.
6. Primul predicat din text este un predicat..................................., exprimat prin
verb........................ la modul.............................., timpul....................................
7.Completează enunţul cu un nume predicativ multiplu: Ţugulea
este…......................................................
8)Alcătuieşte două propoziţii în care cuvântul bine să fie, pe rând, substantiv, apoi adverb.

Clasa a V-a – Trăsăturile basmului 10

 Inspecţie gradul I – IC2

TEST FORMATIV

Folosind informaţiile dobândite despre basm, alegeţi varianta corectă:

1. Puteţi stabili momentul în care se desfăşoară acţiunea basmului? a) da b) nu

2. Eroul are puteri: a) supranaturale b) obişnuite c) nu are puteri deloc

3. Întâmplările se desfăşoară: a) într-o ţară din Europa b) spaţiul nu este precizat

4. Formulele specifice basmului sunt:

a)………………………………........................................................................................................
............................................................................................................................................................
.....(exemplificare)

b)………………………………........................................................................................................
............................................................................................................................................................
.....(exemplificare)

c)………………………………........................................................................................................
............................................................................................................................................................
.....(exemplificare)

5. Ce cifră apare mai des în basme? a) 1 b) 3 c) 7

6. Învingătorul din basm este: a) binele b) răul

7. Precizaţi două posibile „ajutoare” ale eroului principal

........................................................................

8. În basm există două tărâmuri diferite. a) adevărat b) fals

9. Basmul poate fi: a. doar în proză; b. în versuri şi în proză; c. în versuri.

(Fiecare răspuns corect va fi notat cu câte un punct; veți primi un punct din oficiu; 1x9=9)

Clasa a V-a – Trăsăturile basmului 11