Sunteți pe pagina 1din 7

Scoli si curente psihologice

1. Asociationismul Bazele sale au fost puse de J. Locke, care a enuntat principiul senzualismului, conform caruia nimic nu este in gandire din ceea ce inainte nu a fost in simturi. Din aceasta idee au fost desprinse cateva principii cu aplicatie practica. Alti reprezentanti ai acestui curent au fost: J. Mill, t. Mill, Al. Bain, !. pencer. "n conceptia acestor filosofi, singurul principiu de organizare a vietii psihice il reprezinta 121j95b asociatia , fie dintre senzatii, fie dintre idei. # limita a acestui curent este data de faptul ca, asociatia era conceputa ca fenomen pur mecanic. pencer a incercat sa surprinda asociatia ca relatie. De e$emplu: perceptia ar fi un comple$ de tip relational, iar a percepe un anumit o%iect, inseamna a&l situa in acelasi conte$t cu o%iecte asemanatoare. 'erceptia s&ar desfasura spontan fiind denumita clasificare organica. 3.2. Structuralismul (ste numita structuralista )a%ordare atomist&asociativa* conceptia lui +. +undt si cea a lui ,ic-ner. .omparand ideile acestei scoli psi-ologice cu ale altora, tot de nuanta structuralista )gestaltismul/ structuralismul piagetian* se impune o%servatia ca preocuparile vizau continutul constiintei, pornindu&se de la investigarea analitica a acesteia. ,ic-ner considera legaturile asociative intr&un mod static, ori aceste legaturi tre%uie vazute dinamic, su% ung-iul aparitiei, consolidarii, stingerii, etc. "n conceptia acestei scoli, perceptiile sunt agregate de senzatii unite pe %aza legii cone$iunii senzoriale si a atentiei. +undt a introdus conceptul de complexe perceptuale, care sunt imagini perceptive comple$e. Deoarece, pe cale e$perimentala, nu pot fi surprinse su%structuri psi-ice comple$e, a fost lansata ideea realizarii unor studii culturale comparative. 3.3. Introspectionismul 'rintre reprezentantii sai se numara: #. 01lpe, 0. B1-ler, 2. elz. Metoda practicata de catre acesti psi-ologi a fost e$perimentul introspectiv, prin care se incerca, in mod sistematic, surprinderea naturii non&imagistice a gandirii. Meritul acestor incercari este atragerea atentiei asupra caracterului a%stract al gandirii, de asemenea, in relevarea continutului constiintei. 3u s&a putut surprinde o gandire fara imagini, fiind reliefate, c-iar daca acest lucru nu a fost dorit, relatiile dintre gandire si reprezentare. "ntrospectia aduce date interesante privind falsa constiiinta manifestata datorita fenomenelor de proiectie si de rationalizare. 1. Gestaltismul 4eprezentanti ai acestui curent au fost: M. +ert-eimer, 0. 0offka si +. 0o-ler. .urentul se manifesta ca o reactie impotriva interpretarii asociationiste si introspective a vietii psi-ice, introducand in centrul preocuparilor intregul structurat. 'rincipala idee

sustinuta este ca unitatea formei nu se reduce la partile ce o compun. De e$emplu, o melodie este un ansam%lu intreg si nu doar o insiruire de sunete. unt precizate cateva principii: intregul conditioneaza partile, o parte dintr&un intreg este altceva decat partea izolata. "n aceasta lumina, sistemele mentale constau in totalitati organizate de la inceput ca forme si structuri de ansam%lu, deci perceptia nu rezulta din sinteza unor senzatii preala%ile. Au fost formulate cateva legi privind organizarea perceptuala: Legea asemanarii/ Legea celei mai mici distante / Legea %unei forme sau pregnantei. 0urt Levin a preluat idei gestaltiste privind notiunea de camp si a lansat psihologia dinamica. (l a introdus conceptul campului total care include elementele materiale ale situatiei, atractiile afective, %arierele psi-ice, conflictul dintre su%iect si situatie, reusita care aduce satisfactie, incalcarea consemnului sau renuntarea la actiune. .onceptia dinamica a lui 0. Levin a influentat cercetarile de psi-ologie sociala capatand o larga popularitate. 2. Psihanaliza u% ung-iul teoriei, poate fi privita ca metapsi-ologie si pe de alta parte, ca metoda terapeutica lansata si utilizata cu succes in terapia tul%urarilor psi-ice. Acest curent a fost fondat de catre medicul vienez . 5reud. Meritul lui 5reud consta in punerea %azelor unei orientari dinamice in psi-ologie, %azata pe su%linierea unor su%structuri psi-ice neluate in studiu pana la el / de e$emplu, rolul inconstientului in viata psi-ica a persoanei. 'rintre contri%utiile lui 5reud, recunoscute de catre psi-ologi, mentionam: ,eoria unei motivarii inconstiente a actiunilor/ (tiologia nevrozelor/ "deea refularii/ 4ezistenta psi-ica constienta/ 'roducerea transferului afectiv dintre medic si pacient etc. Doctrinei psi-analitice i se reproseaza: caracterul panse$ualist, indeterminismul o%iectiv social, determinismul psi-ologic in e$ces, caracterul unilateral al e$plicatiilor, ignorarea datelor neuro&fiziologice. .. 2. Jung a ela%orat o tipologie a personalitatii in care a descris tipul introvertit si e$travertit. 6lterior, ca urmare a altor precizari au fost desprinse tipurile temperamentale. # contri%utie valoroasa a acestui autor este teoria inconstientului

colectiv prin care se intelege mostenirea spirituala precum si sentimentele si atitudinile pozitive si negative care e$ista in structurile inconstiente ale indivizilor dintr&un colectiv. Aceasta mostenire ne parvine ca urmare a evolutiei colectivitatilor si a umanitatii. "nconstientul colectiv, specific anumitor colectivitati, este sursa ec-ili%rului functional& adaptativ, precum si sursa unor conduite particulare. Acesta teorie a influentat evolutia psi-ologiei sociale si antropologiei culturale. A. Adler a pus in centrul preocuparilor sale persoana umana, fiind creatorul unei psihologii individuale care a influentat studiile de psi-ologie diferentiala. A introdus doua concepte esentiale: sentimentul de inferioritate si comple$ul de inferioritate, in 7urul carora este construita o teorie psi-ologica de nuanta dinamica&psi-analitica. 6. Antropologie culturala A influentat ma7or psi-analiza moderna si in special neo&freudismul american. 0aren !orne8 a opus o gandire dialectica, gandirii mecaniciste freudiene. A contestat ideea ca, orice manifestare psi-ica actuala reflecta numai trecutul, precum si ideea ca dupa varsta de 9 ani nu se mai intanpla nimic important in evolutia persoanei umane. A sustinut recunoasterea actiunii in psi-icul nostru a unor factori culturali, dar si e$istenta unor contradictii intre necesitatile noastre si frustrarile care impiedica satisfacerea lor. (. 5romm inlocuieste instinctele si celelalte constructii mintale, de factura freudiana, cu factori sociali care influenteaza individul, acordand spatiu in teoria sa si factorilor economici, politici si ideologici. (ste autorul unor importante studii despre agresivitatea umana. 2. !. Mead a relevat caracterul social al constiintei de sine. "n acest sens, auto& aprecierea persoanei este neinteligi%ila fara o raportare la norme si valori socio&culturale. 4. Linton in 5undamentul cultural al personalitatii, su%liniaza ponderea deose%ita a factorilor culturali in dezvoltarea personalitatii si e$ecutarea de catre individ a status&urilor si rolurilor sociale. (l arata ca, in procesul socializarii, individul interiorizeaza o serie de valori care se structureaza la nivelul dimensiunii a$iologice a persoanei su% forma atitudinilor&valori. 2.M. Mead a demonstrat pe %aza studiilor de antropologie culturala si de etnologie, ca anumite populatii se caracterizeaza prin faptul ca la varsta adolescentei nu manifesta trasaturi psi-osociale legate de asa&zisa criza a adolescentei, care sunt specifice in societatea europeana sau americana. Deci, nu factorii psi-osomatici sunt cei care genereaza aceasta criza, ci influentele socio&culturale )de e$emplu: spiritul protestatar al adolescentilor*. 2ardiner si Linton au intodus termenul personalitate de %aza care e$prima matricea socio&culturala a persoanei. tructura personalitatii de %aza consta in acele dispozitii, atitudini, o%iceiuri, conceptii, modeluri de relationare cu ceilalti indivizi, care fac ca persoana sa fie ma$im receptiva la influentele, modurile si ideologiile culturale.

7. Behaviorismul coala comportamentista a fost initiata de B. +atson care, relevand esecul psi-ologiei introspectioniste, a sustinut constituirea cercetarii psi-ologice pe %aze e$clusiv comportamentale, prin studiul pur al reactiilor e$terne, o%serva%ile. De o importanta aparte este relatia dintre stimul si raspuns, cunoscuta su% formula SR sau R=f(S). Meritul acestei teorii este dezvoltarea metodelor e$perimentale in studiul comportamentului animal si uman. #%servatia e$terna si inregistrarile psi-o&fiziologice furnizeaza date o%iective, ca urmare introspectia a fost respinsa ca metoda. Limitele acestui curent se datoreaza simplificarii e$agerate a proceselor psi-ice comple$e care sunt reduse la nivelul unor formule. ,otusi, este recunoscuta o distinctie intre comportamentul e$plicit si cel implicit, acesta din urma nefiind insa studiat. Alti psi-ologi %e-avioristi au fost (. ,olman si B.5. kinner. Acesta din urma dezvolta sc-ema cercetarii comportamentului uman prin introducerea unei variabile intermediare )procese si stari psi-ice motivationale* care tine de organism, formula devenind S-O-R. "ntre varia%ilele intermediare este tensiunea launtrica pornindu&se de la care se su%liniaza rolul intaririlor in invatare. 2. Mead sustine ca orice e$perienta umana, deci si comportamentul are o dimensiune sociala, introducand astfel conceptul de act social. 8. euro!iziolgia pavloviana ". '. 'avlov, pe %aza studierii refle$elor conditionate, dezvaluie relatia dintre fiziologia nervoasa si psi-ologie. .eea ce se numea reactie psi-ica, 'avlov a sta%ilit e$perimental ca este un refle$ conditionat. 5ormuleaza urmatoarele principii: 'rincipiul nervismului )rolul fundamental al sistemului nervos in relatia de ec-ili%ru a organismului cu mediul*/

'ricipiul determinismului material o%iectiv al activitatii psi-ice/ 'rincipiul structuralitatii&adaptarea dinamicii psi-ice la o neurostructura/ 'rincipiul activitatii analitico&sintetice a emisferelor cere%rale. (l ela%oreaza teoria semnalelor ver%ale si a celor doua sisteme de semnalizare. ". #pistemiologia genetica A fost ela%orata de catre J. 'iaget pe %aza unor e$perimente care vizau surprinderea intelectului in ontogeneza. "ntregul comportament al persoanei consta in resta%ilirea ec-ili%rului dintre organism cu mediul, in procesul adaptarii, prin intermediul celor doua laturi: asimilarea si acomodarea. "nlatura contradictiile si e$agerarile diferitilor structuralisti, retinand doua aspecte esentiale: specificitatea structurii intr&o realitate si generalitatea structurilor. 6nei structuri ii corespund caracterele de : totalitate, transformare si autoregla7. A cercetat ela%orarea conceptelor de spatiu, timp la copii si

operatiile logice corespunzatoare acestora ela%orand o epistemologie genetica. A sta%ilit stadiile mintale care se succed in evolutia ontogenetica si a precizat continuturile acestor stadii. 1$. Psihologia umanista 4eprezentantii acestui curent sunt: 2. Allport, .. 4ogers si Masslo:. A fost lansata in .6.A. pentru a se su%linia necesitatea considerarii motivelor si tre%uintelor umane a structurii afective, a sistemului atitudinal&valoric, al aspiratiilor si idealurilor fiecarei fiinte umane privita ca o entitate care cauta sa se insere in mod pozitiv in lume. 'romoveaza valorile umaniste generale asemenea unor curente filosofice. ;e-iculeaza concepte ca seturi de valori si atitudini valori. 2. Allport descrie crearea personalitatii su% impactul factorilor socio&culturali acordand un rol important atitudinilor. Masslo: a ela%orat piramida motivationala. 4ogers a lansat o teorie si o practica psi-o&terapeutica de nuanta general umanista. 11. Psihologia cognitiva ;. 3eiser demonstreaza, in lucrarea 'si-ologia cognitiva, limitele a%ordarii %e-avioriste in e$plicarea proceselor de invatare si sustine utilitatea modelelor informationale in acest scop. 'si-ologia cognitiva are stranse legaturi cu descoperirile din domeniul inteligentei artificiale, %azandu&se si pe teoria sistemelor. D. Bindra sintetizeaza principalele acceptiuni ale termenului de cognitivism: 4espingerea sc-emei S-R si introducerea ca varia%ila intermediara a cognitiei, definita ca ansam%lul starilor centrale, activate ale constiintei pe parcursul procesarii informatiilor. Lanseaza modelul prelucrarii, al procesarii informatiilor prin codare, stocare, decodare, selectie, interpretare. unt propuse mecanisme mentalist&introspectioniste pentru e$plicarea comportamentelor cognitive. 4espinge determinismul situational promovat de %e-aviorism si propune ca factor e$plicativ procesul de autoreglare si autocontrol.

Teme si exercitii: <. (ste psi-ologia o stiinta= Argumentati raspunsul. >. Aratati cate un element definitoriu pentru fiecare scoala sau curent psi-ologic. .onstruti e$emple prin intermediul carora sa fie diferentiate paradigmele psi-ologice )vezi e$emplul de la pag. <9, ta%elul "*.

?. ($plicitati din perspectiva diferitelor paradigme psi-ologice fenomenul cresterii si intensitatii manifestarilor agresive in mediul scolar. )e$ercitiu propus de Letitia 5ilimon, >@@<*.