Fisa de evaluare

1. Doua perechi de antonime din text sunt: sa iesi-sa intri,

bun-rau.
2. In secventa data,virgula,semn de punctuatie,are rolul de a
separa apozitia “bogatoiul” de restul propozitiei.
3. Un enunt cu o locutiune care sa contina substantivul
“brat” : Maria a fost primita cu bratele deschise.
4. Un pasaj in care se foloseste stilul indirect liber: “Se ivies
holera-n tara,iar Busuioc nu voia sa stie de ea.Holera-n
timpul secetisului?! La aceasta nu s-a gandit si nici acum
nu voia sa se gandeasca.”
5. O enumeratie din text este: “mosnegii neputinciosi,babele
batrane si copiii nevarstnici”.
6. Perspectiva narativa prezenta in text este cea obiectiva.
7. Rolul stilistic al verbelor la prezent din fragmentul citat
este acela de a da impresia că acţiunea se desfăşoară sub
ochii receptorului, creând impresia de
autenticitate şi exactitate si are puterea de a reînvia
faptele trăite de narator.
8. În opinia mea, fragmentul din opera “Padureanca”, de
Ioan Slavici , aparţine genului epic, în care autorul se
exprimă în mod indirect, prin intermediul personajelor,
care sunt antrenate în derularea unor evenimente, într-un
anumit timp şi spaţiu.
 În primul rând, se remarcă prezenţa naraţiunii, ca mod
de expunere specific. Aceasta se face la persoana a IIIa ,
implicând prezenţa unui narator obiectiv,omniscient si
omniprezent.
În al doilea rând, apar personaje care sunt implicate în
derularea unor evenimente: Este vreme de holeră, în câmpia
bănăţeană, stăpânirea interzisese deplasarea oamenilor între
localităţi, instituind măsuri de carantină, dar Busuioc,
„bogătoiul” din Curtici, nu vrea să audă de acestea. La coacerea
grânelor,un adevărat exod se produce: „Simţind apropierea
timpului de secere, pădurile se pun în mişcare, colibă cu colibă,
sat cu sat se adună, văile pornesc întregi spre câmpia întinsă, şi
în câteva zile, cât ţine locul din Murăş până la izvoarele
Crişurilor, nu mai rămân prin sate decât moşnegii neputincioşi,
babele bătrâne şi copiii nevrâstnici: setea de viaţă îi ia şi-i duce
pe toţi la sărbătoarea cea mare ce se ţine în fieştecare an o
dată pentru împărţirea pânei de toate zilele. Aceste acţiuni sunt
plasate într-un anumit timp “apropierea timpului de secere” şi
spaţiu “din Mures pana in partile Orazii si pana la izvoarele
Crisurilor”.
În concluzie, trăsăturile prezentate justifică încadrarea
fragmentului din opera “Padureanca”,de Ioan Slavici,în genul
epic.
9. Primul paragraf al fragmentului dat reprezinta misterul
vietii si cum totul se construieste din intamplari, fie ele
bune sau rele. “Fa trei cruci si zi “Doamne ajuta!” cand
treci pragul casei, fie ca iesi, fie ca intri” evidentiaza faptul
ca inainte de a porni la orice drum, avem nevoie de noroc,
sau in cazul fragmentului, de un “ritual”, pentru ca nu stim
niciodata daca evenimentele care vor avea loc din
momentul in care “pasim afara” vor fi in favoarea sau
defavoarea noastra.