Sunteți pe pagina 1din 5

Silezia este o regiune istoric din Europa Central situat n prezent n Polonia, cu pri n Republica Ceh i Germania.

Silezia este bogat n minerale i resurse naturale, incluznd cteva arii industriale importante. Wrocaw i Katowice sunt cele mai mari orae ale Poloniei, iar rul cu cea mai mare importan este Oder sau Odra (polonez). De-a lungul timpului graniele Sileziei s-au modificat. Din anul 1999 Silezia este mprit n Silezia Inferioar, SileziaSuperioar, Silezia Opolean i Silezia Luzaian. Cea mai mare parte a Sileziei este plan, dei partea sudic este nconjurat de munii Sudei, iar n partea sudestic se afl Beskizii (Carpai). Din punct de vedere hidrografic se remarc rul Odra (Oder), dar i Vistula pn unde se ntinde. Silezia este o regiune bogat n resurse i dens populat. Crbunii i lignitul se gsesc din abunden. n Silezia Inferioar se gsesc mine de cupru care este prelucrat n orae precum Legnica, Gogw, Lubin i Polkowice. Recent zcmintele de lignit de lng Legnica au fost estimate la 35 billione de tone, printre cele mai abundente zcminte din lume. Polonia era, in perioada interbelic, o ar n care industria minier i cea metalurgic jucau un rol deosebit de nsemnat n economia naional. Crbunele, fierul, zincul, argintul, plumbul, petrolul, potasiul, sarea reprezentau bogii nsemnate ale subsolului polonez. Prelucrarea fierului a dat natere unei industrii metalurgice dezvoltate, ndeosebi n Silezia Superioar i n Dombrowa. O parte foarte nsemnat a produselor miniere i metalurgice poloneze erau destinate exportului: ntre 32,39%-45,54% din vnzrile de crbune, peste 95% din producia de zinc, 93% din producia de oel nnobilat, 73,33% din producia de tabl fin trebuiau valorificate pe piaa extern. ntre anii 1928-1930 ponderea exporturilor n vnzarea produselor laminate din Silezia Superioar a crescut de la 18,1% la 72%. Piaa de desfacere tradiional a produselor miniere i metalurgice poloneze era Germania. Dar, ncepnd cu anul 1925, Germania a redus la minimum achiziiile provenind din Polonia, iar ntre cele dou ri a izbucnit un rzboi vamal. Industria polonez trebuia neaprat s gseasc alte debuee i, n acest scop, s-a trecut la nfptuirea unui amplu program de raionalizare i modernizare a procesului de producie o Silezia este o regiune istoric, astzi divizat ntre Polonia (cea mai mare parte, inclusiv Silezia Inferioar, Silezia Opolean sau Mijlocie iSilezia o
Superioar), Cehia (Silezia Sudetin) i Germania (Silezia Luzaian). Voievodatul Silezia (polonez: wojewdztwo lskie) este o regiune administrativ n sud-vestul Poloniei la grania cuRepublica Ceh i Slovacia. Capitala voievodatului este oraul Katowice. Voievodatul are cea mai mare denstate a populaiei din Polonia - 392 -, n comparaie cu media naional de 124, i este unul dintre cele mai dezvoltate din punct de vedere economic. Astfel, aici se ntlnete una dintre cele mai mici rate de omaj din Polonia, de doar 6,8%.

IMPACTUL ARDERII COMBUSTIBILILOR FOSILI ASUPRA CLIMEI . FORMAREA SO2 I SO3 Combustibilii solizi care se mai numesc i crbuni conin ca elemente principale: carbon, oxigen, azot, sulf, elemente ce formeaz masa organic, alturi de substane minerale i ap ce alctuiesc masa anorganic. Sulful total coninut de crbuni este alctuit din sulf organic, sulf piritic i sulf sulfatic. n timpulprocesului de combustie se transform n dioxid de sulf i n mai mic msur n trioxid de sulf . Un mecanism simplificat pentru formarea acestor doi oxizi poate fi reprezentat prin ecuaiile:S + O2 SO2- 2SO2 + O2 SO3 Cantitatea relativ a fiecruia din compui nu depinde ntr-o msur apreciabil de cantitatea de oxigen prezent. Chiar n exces mare de aer, SO2 se formeaz ntr-o cantitate mai mare. Cantitatea de SO3 format n procesele de ardere depinde de condiiile de reacie, n special de temperatur. Cel mai periculos din punct de vedere ecologic este SO3 responsabil de formare ploilor acide.Coninutul total de sulf din crbune variaz n limite largi pentru diferite zcminte n funcie de condiiile de formare ale acestora.Reducerea emisiilor de SO2 se realizeaz prin: Prelucrarea materiilor prime ce conin sulf nainte de a fi introduse n procesul tehnologic; Desulfizarea gazelor de ardere Procedeele de desulfurare a crbunilor se clasific n:

Pretratarea chimic urmat de ndeprtarea mecanic a sulfului coninut ca impuritate n pirit (sulful organic nu poate fi ndeprtat). Reducerea sulfului piritic se face n proporie de 90%. Transformarea chimic a sulfului din crbune n compui solubili sau volatili. Desulfurarea prin desulfurare lichefiere, urmat de solidificarea produsului i diferite procedee De gazeificare a crbunelui. Pentru pcurile cu coninut ridicat de sulf s-au utilizat diverse metode de ndeprtare a sulfului n vederea obinerii emisiilor reduse de oxizi de sulf. Printre acestea se numr: Aditivitatea pcurii, prin folosirea aditivilor de combustie care au rolul de a reaciona cu dioxidul de sulf din gazele de ardere i de a forma produse slab active sub raport coroziv. Metoda petrochimic de a ndeprta compuii cu sulf prin rafinare. n vederea micorrii nocivitii gazelor emise, varianta cea mai studiat i aplicat este desulfurarea gazelor de ardere. Reinerea dioxidului de sulf din gazele reziduale se poate realiza prin procedee convenionale ce au la baz procese ca: absorbia, adsorbia, oxidare catalitic, reducere catalitic i procedee neconvenionale prin iradiere cu fascicul de electroni accelerai sau fascicul de electroni microunde. Procedeele de desulfurare la temperatur joas se caracterizeaz prin absorbia oxizilor de sulf ntr-o soluie alcalin pe baz de combinaii de calciu, magneziu, sodiu, amoniac, obinndu-se ca produi finali sulfaiirespectivi.Solubilitatea dioxidului de sulf n ap este mic, ea scznd cu creterea temperaturii.n timpul absorbiei n ap are loc un proces de hidroliz, conform ecuaiei: SO2 + H2O H+ + HSO-3 (4.1) Pentru a crete gradul de absorbie al SO2 n soluii apoase este necesar introducerea n sistemul de absorbie a unei substane care s ndeprteze protonul (H+), sau s lege anioniul bisulfitic (H SO3-). Pentru aceasta se folosesc soluiile unor substane cu caracter bazic.Procesul de absorbie a SO2 n soluii alcaline este un proces heterogen, n majoritatea cazurilor, reacia chimic are loc n faza lichid, iar cel puin unul dinreactani provine din faza gazoas.Reacia chimic i transferul de mas se influeneaz reciproc. Prezena reaciei chimice concomitent cu transferul de mas se poate cuantifica definind factorul de amplificare al transferului de mas i factorul de utilizare a fazei lichide, denumii factori de limit.Deoarece pentru cele trei modele clasice ale transferului de mas (modelul filmului, penetraiei i rennoirii suprafeei), factorul de amplificare al transferului de mas are aceeai valoare, pentru transferul de mas se alege modelul filmului. Prin teoria filmului, rezistena la transferul de mas se consider concentrat n dou zone de dimensiuni relativ mici situate de o parte i de alta a interfeei, fenomenele complexe ce au loc n filmul de lichid avnd la baz mecanismul difuzional. IMPACTUL EXPLOATRII CRBUNILOR ASUPRA AGRICULTURII o Industriile extractiva i energetica contribuie la dislocarea unei mari cantiti de sol, precum i la modificrile artificiale ale solului, prin formarea de deeuri de steril si cenu care prezint un coninut ridicat de metale grele i radionuclizi, o surs permanent de poluare.nregistrat cercetri referitoare la materialul de deeuri solide cu radioactivitate naturala ridicata, care au fost produse n industriile energetica si crbunelui si a studiat concentraia Ra n minele de crbune si iazurile de decantare din Polonia. Studiind fenomenul de poluare a mediului din aceeai zona, ajuns la concluzia c uneori, extracia decrbune,provoac o cretere semnificativ a radioactivitii naturale din mediul nconjurtor, indus, n principal,prin deversarea apelor reziduale ce conin Radium , precum i depozitarea deeurilor solide lasuprafa.Acest fenomen a fost observat nu numai n bazinul carbonifer din Silezia Superioar (Polonia), dar i n districtul Ruhr (Germania)i n alte ri unde crbunele este singura resursa naturala(bazinul Motru -Rovinari), iar combustibilii fosili se gsesc din abunden. n timpul arderii crbunelui, cele mai mari cantiti de uraniu, toriu i produsele lor de descompunere sunt eliberate din matricea de crbune i distribuite n faza de gaz, dar i n produsele de ardere solida (cenu zburtoare i cenu de fund). Cea mai mare cantitate de radionuclizi

naturali a fost gsita n cenua de fund colectata la groapa de cenu. Cea mai mare radioactivitate a fost prezentata de Th-234, Pb-214, Ra-226, Bi-214. Consecinele polurii mediului provocate de activitatea uman reprezintuna dintre problemele cu prioritate maxima la nivel global. Acumularea de substane periculoase i elemente radioactive n biosfer amenin ecosistemele, genetica, sntatea public i limiteaz oportunitile pentru dezvoltarea ulterioar Testele activitii biologice aplantelor, care sunt cele mai sensibile n detectarea genotoxicitii din agenii de mediu, pot reprezenta o prima alert pentru prezena pericolelor pentru mediu n ap, aer i sol .Prin urmare, esuturile meristematice i sporogene din plante arat, n general, modele de rspuns citotoxice similare cu cele ale esuturilor embriogene i spermatogene din vertebrate Plantele sunt considerate ca fiind indicatori excelenti ai efectelor mutagene si citogenetice ale produselor chimice din mediul inconjurator i sunt aplicabile pentru detectarea substantelor mutagene di Situaia actual o In Silezia este recunoscut pentru oelriile i centralele electrice pe baz de crbune. Toate aceste instalaii s-au adaptat cerinelor Uniunii Europene i i-au redus considerabil gradul de poluare. Au rmas miile de case care utlizeaz crbunele. Cei mai pricopsii i-au modificat sistemele de nclzire - au trecut pe gaze sau alte surse verzi. Sunt ns nemulumii. Cam 30% mai mult fa de nclzirea tradiional n zon. Localnicii au cutat o soluie la guvernul de la Varovia, numai c executivul arunc problema n ograda autoritilor locale. Exist totui la nivel naional un program de reducere a polurii produs de gospodrii. Legile privind protejarea mediului n Polonia, modificate anul trecut, acord un rol special autoritilor locale care trebuie s sprijine n mod direct programul naional pentru calitatea aerului. n caz contrar, prefecturile i primriile vor fi amendate. n legile Uniunii Europene situaia polurii provenite de la gospodrii nu a fost prevzut. Au fost vizai doar marii poluatori, fabricile i uzinel o "Cnd iei din cas este sufocant. Aerul este att de poluat nct abia mai poi respira, ce s mai vrobim de orice activitatea fizic n aer liber. Nu poi nici mcar s iei la plimbare. Nu poi nici mcar s aeriseti. E o adevrat tragedie!", declar Zdzislaw Kuczma, localnic. o "Cost foarte mult i randamentul nu este acelai. Casele nu se nclzesc aa cum ar trebui. Am trecut pe gaze din raiuni ecologice i pentru c a fost mai uor de instalat, dar c s nclzeti casa ca lumea cost o avere.", declar Henryka Smyczek-Stachwowick, localnic. o "n Silesia nivelul polurii depete orice limit. Avem un program special, avem i banii necesari , numai c aceste proiecte se pun n practic ntr-un ritm foarte lent. Cred c din punct de vedere legal verdictul i va nemulumi pe localnicii care mai folosesc crbunele.",declar Pawel Mikusek, purttor de cuvnt al Ministerului Mediului. o Studiu de caz -oraul Byczyna o Orasul Byczyna este amplasat in regiunea Silezia. El are 3.500 locuitori. o Ora ul nu dispunea de un sistem de furnizare a incalzirii eficient. Necesarul de incalzire era asigurat de catre o serie de centrale termice locale pe carbune si de sisteme individuale de stocare a caldurii. o Zona care a facut subiectul acestui proiect acopera in principal centrul orasului vechi si un cartier de locuine. Era deservita de 16 centrale termice. o Doar o singura centrala termica era echipata cu dispozitive de filtrare tip ciclon pentru reducerea poluarii. Celelalte centrale nu aveau nici o posibilitate de reducere a poluarii. In consecinta existau efecte poluante importante ale atmosferei. Primaria Byczyna a analizat diferite posibilitati de modernizare a sistemului de incalzire timp de citiva ani. Posibilitatea de a construi un singur sistem ma re de incalzire a fost luata in considerare in legatura cu cea mai mare centrala termica de la WPEC Opole.O alta idee a fost sa se construiasca un sistem de incalzire centralizata pe baza de biomasa (paie).Totusi, din cauza initiativei Companiei Poloneze de Petrol si Gaz care intentiona sa furnizeze orasului gaze naturale si luind in considerare costurile economice ridicate si efectele ecologice slabe ale altor variante, s -a decis sa se renunte la centralele existente pe carbune si sa se modernizeze sistemul de incalzire al orasului pe baza de centrale termice pe gaz.Proiectul, care a durat intre 1997 si 1998 se refera la modernizarea sistemului de

incalzire a orasului Byczyna prin inlocuirea centralelor termice de joasa eficienta pe baza de carbune cu un sistem nou, cu centrale termice pe gaze. o Implementarea proiectului a presupus demontarea a 16 centrale pe carbune, construirea unui sistem de distributie a gazului, construirea a 8 centrale moderne pe gaze, construirea suplimentara a unei mici reele de distributie a caldurii, care s lege noile centrale pe gaz cu grupurile de locuinte incalzite i optimizarea intregii retele de distributie a caldurii.In proiect s-a presupus ca puterea noilor cazane pe gaz va fi egala cu cea a vechilor cazane pe carbune, in acest caz 5,12 MW (16 centrale termicelocale).Merita de a evidentia faptul ca in afara investitiei directe, in oras a fost pregatita o campanie publica de promovare a utilizarii eficiente a caldurii in Byczyna

o . Locul bazinului Sileziei n politicile de mediu ale Poloniei din ultimele decenii o Polonia este tara din UE care foloseste cel mai mult carbunele pentru producerea energiei electrice si pentru incalzire.In momentul caderii comunismului, multi dintre polonezi erau convinsi ca tara lor era infinit mai putin poluata decat Occidentul. Polonia a fost o perfecta ilustrare a felului in care comunismul putea distruge mediul inconjurator plecand foarte constiincios de la premise ideologice rigide, dat fiind ca regimul nu vedea progresul altfel decat printr-o industrializare cat mai mare a economiei. In Polonia, unde au fost excavate numeroase mine de lignit, s-au poluat regiuni intregi. Provincii intinse, precum Silezia sau regiunea din jurul Cracoviei, ar fi putut servi de decor pentru unul dintre acele filme de anticipatie care arata planeta dupa un dezastru nuclear. In anii 80, Polonia inregistra o poluare egala cu cea din Marea Britanie, insa avand o populatie de doua ori mai putin numeroasa. (Tot asa, Germania de Est, comunista, producea tot atata poluare cat Germania de Vest, desi avea o populatie de patru ori mai mica.) Pe scurt, Polonia comunista a fost grav atinsa de efectele cursei spre o industrializare cat mai mare. Au fost distruse paduri seculare, in unele locuri s-au erodat cladirile istorice (cine a fost la Cracovia in anii 80 isi aminteste de starea cartierului istoric). In 1991, guvernul a decretat in mod oficial o serie de regiuni ca fiind atinse de "dezastru ecologic". Intr-una din acestea, Silezia de Sus, o regiune extrem de populata, se inregistrau deja de decenii probleme de sanatate din pricina poluarii, in special printre copii si batrani: boli de piele, afectiuni respiratorii, mortalitate cu mult mai ridicata decat media nationala. Polonia era o tara de ploi acide, in care apa coroziva a raurilor ataca echipamentul industrial, iar fluviul Vistula devenise un factor major de poluare a Marii Baltice.Unii polonezi au protestat impotriva complezentei regimului fata de poluare chiar si in timpul comunismului. Clubul polonez al ecologilor a fost prima organizatie nonguvernamentala creata in Polonia imediat dupa fondarea Sindicatului Solidaritatea. Afiliati la Solidaritatea, acestia au reusit sa obtina in 1980 inchiderea unei uzine de aluminiu din Cracovia, extrem de poluanta. Cu toate acestea, multi dintre polonezi au crezut pana de curand ca tara lor este mult mai putin poluata decat Occidentul. Caderea comunismului nu a pus insa capat poluarii. Poluarea agrochimica, de pilda, a crescut de-a lungul deceniului 90. E drept, si inainte se practica peste tot o agricultura intensiva si se foloseau ingrasaminte chimice. Mai erau insa regiuni in care se practica o agricultura naturala din cea numita azi "biologica" , altfel zis taraneasca sau naturala, cum i se mai spune in mod nostalgic. La fel, ca mai peste tot in Europa de Est, a crescut enorm si vertiginos poluarea provocata de circulatie. Automobilul personal fiind astazi un semn exterior de prestigiu, aerul din marile orase poloneze a devenit la fel de irespirabil ca acela din megalopolisurile asiatice. Transportul reprezinta o treime din totalul emisiilor de CO2 ale Poloniei. La asta se adauga folosirea excesiva a carbunelui. Polonia este tara din UE care foloseste cel mai mult carbunele pentru producerea energiei electrice si pentru incalzire. In Europa, Polonia este taramul lignitului prin excelenta, acest combustibil ramanand, impreuna cu huila, principala sursa de energie a tarii. Din ratiuni de populism economic, guvernele poloneze de pana acum au preferat sa lase deoparte problema inchiderii minelor de carbune si a trecerii la surse de energie alternative care sa nu se mai

bazeze pe centralele ce ard carbune. Exista insa de mai multa vreme o mobilizare civica in jurul acestei chestiuni. Astfel, in urma cu cateva luni, inainte de Craciun, un grup de militanti polonezi ai organizatiei Greenpeace a ocupat o mina de lignit in scopul de a protesta. In momentul venirii la putere a gemenilor Kaczynski, Polonia a intrat intr-o serioasa confruntare cu Uniunea Europeana. Spre satisfactia ecologistilor, Polonia a trebuit sa cedeze sistematic, intr-atat de flagrante erau incalcarile legislatiei europene in chestiunea protectiei mediului inconjurator. Totusi, global, situatia mediului in Polonia s-a imbunatatit enorm. Anul trecut, Organizatia pentru Cooperare Economica si Dezvoltare (OCED) a dat Polonia ca exemplu pentru felul in care isi finanteaza apararea mediului. Sistemul polonez de astazi consta intr-un Fond de Protectie a Mediului, o Banca Nationala si Provinciala prin care se finanteaza proiecte ecologice si un Ecofond. Fondul de protectie strange taxele si amenzile referitoare la folosirea mediului. Totul se petrece o dupa legislatia europeana privitoare la apararea mediului, aplicandu-se in primul rand principiul "cine polueaza plateste". Intreprinderile care slobozesc substante nocive in atmosfera sau in sol, indiferent ca e vorba de gaz sau de reziduuri lichide ori solide, trebuie sa achite o serie de taxe pe langa Fondul national al apararii mediului. Tot asa, fabricantii de masinarii, indiferent ca e vorba de aparate electrice sau de automobile, trebuie, conform legislatiei europene, sa ia in seama si soarta produsului dupa utilizare. Asta inseamna ca nu mai este acceptabil astazi ca fabricantului sa nu-i pese ce se intampla cu produsul sau dupa ce acesta ajunge la gunoi. Ecofond este o fundatie ce se finanteaza transformand o parte din datoria externa a Poloniei in facilitati acordate intreprinderilor care au proiecte ecologice. Ceea ce lipseste insa in Polonia, ca in majoritatea tarilor foste comuniste, este crearea unei constiinte ecologice in randul cetatenilor. Nici cele mai sofisticate programe de mediu nu pot functiona daca populatia nu este convinsa de utilitatea lor.