Caracterizarea lui Harap-Alb

1877
Harap-Alb
- personaj principal -
n literatura romana Ion Creanga s-a facut remarcat prin elemente originale care dau viata
operelor sale. In Povestea lui Harap-Alb, marele povestitor constituie opera dupa modelul
basmului popular romanesc, dandu-i un carcater unic prim modul in care autorul a inteles ideea
de basm. Asftel apare eruditia paremiologica , textul fiind puternic imbogatit prin proverbe,
icatori, vorbe de du! specifice !umulestenilor. "morul ofera cititorului posibilitatea de a
parcurge o opera care starneste veselia.
Basmul lui Creanga cuprinde un numar semnificativ de persona#e reale ii imaginare.
Persona#ul principal apartine lumii reale. $l este fiu de crai, fiind meinul familiei. Acest
persona# se remarca d-a lungul firului narativ datorita caracterului puternic sensibilaat la adresa
persoanelor din #urul sau. Caracteriarea persona#ului este atat directa cat si indirecta, Harap-Alb
fiind pus in situatii care-i definesc spiritualitatea.
Cracteriarea persona#ului prin comportament %gesturi, fapte& este edificatoare in privinta
modului in care Ion Creanga a perceput acesta opera.
'iul de crai repreinta binele, el nu este un erou tipic basmului popular. (u se lupta cu
meii, nu pedepseste raul pentru a reface ec!ilibrul distrus al lumii. (u detine puteri magice, ci
este un tanar obisnuit, !arnic, supus, cu un suflet milos si sensibil. Caracterul deosebit pe care al
are acest tanar, indreptat catre valoriile umane apreciate de poporul roman, il va a#uta sa devina
imparat, fiind rasplatit pentu omenia de care da dovada.
Primul gest de omenie pe care persona#ul il face este daruirea unui banut, milostivindu-se
de o baatrana %care de fapt este )fanta *uminica, persona# simbolic, ce-l va a#uta in drumul
initiatic pe care Harap-Alb il va parcurge&. +usinandu-se de nereusitele fratilor mai mari, el se
!otareste sa porneasca intr-o calatorie spre imparatia unc!iului sau. 'iul craiului este a#utat de
)fanta *uminica care ii da sfaturi in ceea ce priveste pregatirea drumului. Calul nadravan pe
care il alege este un alt a#utor pe care fiul craiului il primeste datorita purtarii deosebite. $ste
cura#os, infruntand obstacolul pe are tatal sau i l-a pregatit. Insa da dovada de neascultareatunci
cand tatal sau ii spune sa nu se increada in span sau in omul ros %simboluri ale vicleniei, ale
raului&. Incalcand o porunca , el va fi supus unor grele incercari, fiind obligat sa se supuna
spanului, care a reusit sa-l inc!ida fantana. *in acest moment al povestirii fiul craiului va deveni
Harap-Alb, fiin sluga spanului care se da drept nepot al imparatului.
Caracterizarea lui Harap-Alb
1877
A#ungand la curtea unc!iului sau, el manifesta onestitate deosebita si nu-si incalca
cuvantul, #uramantul facut spanului. $ste ascultator si supus in toate, nefiind insa parasit de
persona#ele fantastice, care il vor a#uta in drumul initiatic pe care a pornit.
$ste indrumat de )fanta *uminica atunci cand trebuie sa culeaga salate din ,radina
"rsului sau sa aduca pietre scumpe din Padurea Cerbului. Aceste doua incercari sunt periculoase
pentru persona#, insa este sutinut si de calul nadravan.
*in aceste doua situatii reies alte trasaturi, valori ale protagonistului- este recunoscator pentru
a#utorul primit si constient ca a gresit, platind pentru neascultarea sfatului parintesc. 'iind
incura#at de )fanta *uminica, sesieaa faptul ca *umneeu i-a !arait un destin mai putin
milos, dar .are-i *umneeu/ )ensibilitatea persona#ului este extraordinara in fata unor situatii
reliefate de Creanga.
In drumul spre curtea Imparatului +os se milostiveste de furnici, de albine, facandu-si
astfel noi prieteni care-l vor oferi spri#in la nevoie. Intalnirea persona#ului principal cu persona#e
fantastice repreentand caractere umane duse la extrem %,erila, )etila, 'lamanila, 0c!ila,
Pasari-1ati-1ungila& ii va conferi prile#ul de a lega noi prietenii.
A#ungand la curtea Imparatului +os, Harap-Alb trece peste toate probele la care este supus, dar
nu datorita unor puteri supranaturale, ci a#utorului dat de prietenii sai.
'ata Imparatului +os va prind dragoste pentru Harap-Alb, care dupa ispasirea pacatului pe care l-
a comis %neascultare&, va atinge stadiul suprem al fericirii pamantene- iubirea.
*argostea il va readuce la viata si el va primi rasplata pentru bunatatea, milostivirea,
ascultarea%in calitate de sluga a spanului& de care daduse dovada.
Persona#ul actioneaa sub semnul profund al destinului, dar si sub propriile deciii, care au
un rol important in initierea lui.
2recand probele de foc, probe initiatice%in numar de trei& el isi va recapata dreptul de a fi
imparat, atingand stadiul maturitatii. 'iul de crai isi va dobandi noul statut, bine merutat, castigat
in urma unor probe periculoase, care i-au devoltat intelepciunea si cura#ul. Aceste calitati sunt
necesare pentru un imparat, pentru un model de imparatire.
In drumul initiatic spre cunoasterea lumii trece prin mai multe etape, care-i marc!ea
eroului propriile limite, dar il fac sa se cunoasca pe sine- umulinta, rabdarea, virtutile omeniei.
.oartea persona#ului in final este un simbolica, ritualica, el fiind supus unui proces de purificare,
reinvierea este semnul mdobandirii unei noi identitati.
'iind repreentantul 3inelui el obtine favoruri pe care nu le folosette in scop propriu%nu da
dovada de egoism&. $l cunoaste virtutea cea mai de seama abia dupa ce a trecut anumite stadii.
Iubirea este invingatoara mortii,renasterea 3inelui in urma unei stadialitati riscante.
Harap-Alb, eroul basmului lui Creanga, iese oarecum din sc!ema persona#ului basmului popular.
C!iar daca poate fi identificat cu 'at-'rumos care se infrunta cu meii, nu se lupta
niciodata cu spanul, nu comite pacatul groanic al omorului.
*in acest motiv basmul conceput de Ion Creanga se diferentiaa prin stil si continut de
celalalte opere de acest gen.
Caracterizarea lui Harap-Alb
1877