BASMUL CULT

„POVESTEA LUI HARAP ALB”

de Ion Creanga

-caracterizarea personajului principal-

Descoperind frumusetea si varietatea literaturii populare, scriitorii o folosesc ca model si

sursa de inspiratie, creand opere in maniera si cu structura creatiilor folclorioce. Asfel, se
ajunge si la crearea basmului cult, dupa modelul basmului popular. In literatura romana
Ion Creanga s-a facut remarcat prin elemente originale care dau viata operelor sale. In
„Povestea lui Harap-Alb”, marele povestitor constituie opera dupa modelul basmului
popular romanesc, dandu-i un carcater unic prim modul in care autorul a inteles ideea de
basm. Asftel apare eruditia paremiologica , textul fiind puternic imbogatit prin proverbe,
zicatori, vorbe de duh specifice humulestenilor. Umorul ofera cititorului posibilitatea de a
parcurge o opera care starneste veselia.

Basmul lui Creanga cuprinde un numar semnificativ de personaje reale ii imaginare.

Personajul principal apartine lumii reale. El este fiu de crai, fiind mezinul familiei. Acest
personaj se remarca d-a lungul firului narativ datorita caracterului puternic sensibilazat la
adresa persoanelor din jurul sau. Caracterizarea personajului este atat directa cat si
indirecta, Harap-Alb fiind pus in situatii care-i definesc spiritualitatea.
Cracterizarea personajului prin comportament (gesturi, fapte) este edificatoare in privinta
modului in care Ion Creanga a perceput acesta opera.

Fiul de crai reprezinta binele, el nu este un erou tipic basmului popular. Nu se lupta cu
zmeii, nu pedepseste raul pentru a reface echilibrul distrus al lumii. Nu detine puteri
magice, ci este un tanar obisnuit, harnic, supus, cu un suflet milos si sensibil. Caracterul
deosebit pe care al are acest tanar, indreptat catre valoriile umane apreciate de poporul
roman, il va ajuta sa devina imparat, fiind rasplatit pentu omenia de care da dovada.

Primul gest de omenie pe care personajul il face este daruirea unui banut, milostivindu-se
de o baatrana (care de fapt este Sfanta Duminica, personaj simbolic, ce-l va ajuta in
drumul initiatic pe care Harap-Alb il va parcurge). Rusinandu-se de nereusitele fratilor
mai mari, el se hotareste sa porneasca intr-o calatorie spre imparatia unchiului sau. Fiul
craiului este ajutat de Sfanta Duminica care ii da sfaturi in ceea ce priveste pregatirea
drumului. Calul nazdravan pe care il alege este un alt ajutor pe care fiul craiului il
primeste datorita purtarii deosebite. Este curajos, infruntand obstacolul pe are tatal sau i l-
a pregatit. Insa da dovada de neascultareatunci cand tatal sau ii spune sa nu se increada in
span sau in omul ros (simboluri ale vicleniei, ale raului). Incalcand o porunca , el va fi
supus unor grele incercari, fiind obligat sa se supuna spanului, care a reusit sa-l inchida
fantana. Din acest moment al povestirii fiul craiului va deveni Harap-Alb, fiin sluga
spanului care se da drept nepot al imparatului.

Ajungand la curtea unchiului sau, el manifesta onestitate deosebita si nu-si incalca

cuvantul, juramantul facut spanului. Este ascultator si supus in toate, nefiind insa parasit
de personajele fantastice, care il vor ajuta in drumul initiatic pe care a pornit.

Este indrumat de Sfanta Duminica atunci cand trebuie sa culeaga salate din Gradina
Ursului sau sa aduca pietre scumpe din Padurea Cerbului. Aceste doua incercari sunt
periculoase pentru personaj, insa este sutinut si de calul nazdravan.
Din aceste doua situatii reies alte trasaturi, valori ale protagonistului: este recunoscator
pentru ajutorul primit si constient ca a gresit, platind pentru neascultarea sfatului
parintesc. Fiind incurajat de Sfanta Duminica, sesizeaza faptul ca Dumnezeu i-a harazit
un destin mai putin milos, dar „Mare-i Dumnezeu!”.234m0sdfsdn334
Sensibilitatea personajului este extraordinara in fata unor situatii reliefate de Creanga.
In drumul spre curtea Imparatului Ros se milostiveste de furnici, de albine, facandu-si
astfel noi prieteni care-l vor oferi sprijin la nevoie. Intalnirea personajului principal cu
personaje fantastice reprezentand caractere umane duse la extrem (Gerila, Setila,
Flamanzila, Ochila, Pasari-Lati-Lungila) ii va conferi prilejul de a lega noi prietenii.
Ajungand la curtea Imparatului Ros, Harap-Alb trece peste toate probele la care este
supus, dar nu datorita unor puteri supranaturale, ci ajutorului dat de prietenii sai.
Fata Imparatului Ros va prind dragoste pentru Harap-Alb, care dupa ispasirea pacatului
pe care l-a comis (neascultare), va atinge stadiul suprem al fericirii pamantene- iubirea.
Dargostea il va readuce la viata si el va primi rasplata pentru bunatatea, milostivirea,
ascultarea(in calitate de sluga a spanului) de care daduse dovada.
Personajul actioneaza sub semnul profund al destinului, dar si sub propriile decizii, care
au un rol important in initierea lui.

Trecand probrlr de foc, probe initiatice(in numar de trei) el isi va recapata dreptul de a fi
imparat, atingand stadiul maturitatii.
Fiul de crai isi va dobandi noul statut, bine merutat, castigat in urma unor probe
periculoase, care i-au dezvoltat intelepciunea si curajul. Aceste calitati sunt necesare
pentru un imparat, pentru un model de imparatire.
In drumul initiatic spre cunoasterea lumii trece prin mai multe etape, care-i marcheaz
eroului propriile limite, dar il fac sa se cunoasca pe sine: umulinta, rabdarea, virtutile
omeniei.
Moartea personajului in final este un simbolica, ritualica, el fiind supus unui proces de
purificare, reinvierea este semnul mdobandirii unei noi identitati.
Fiind reprezentantul Binelui el obtine favoruri pe care nu le folosette in scop propriu(nu
da dovada de egoism). El cunoaste virtutea cea mai de seama abia dupa ce a trecut
anumite stadii. Iubirea este invingatoara mortii,renasterea Binelui in urma unei stadialitati
riscante.

Harap-Alb, eroul basmului lui Creanga, iese oarecum din schema personajului basmului
popular. Chiar daca poate fi identificat cu Fat-Frumos care se infrunta cu zmeii, nu se
lupta niciodata cu spanul, nu comite pacatul groaznic al omorului. Din acest motiv
basmul conceput de Ion Creanga se diferentiaza prin stil si continut de celalalte opere de
acest gen.