Povestea lui Harap-Alb

De Ion Creanga
-(parte introductiva valabila pentru subiecte in lumea basmului.Particularitatile unui
basm cult,tema si vizunea despre lume si alt subiect daca ni se cer part. Basmului.)
Basmul particularizeaza categoria fantasticului sub forma faboulosului si a
miraculosului
Binele care se afla in opozitie cu forta maleficului, actiunea conventionala, personaje
cu forte supranaturale,tema generala care consta in biruinta binelui sunt
caracteristici ale basmului.Lumea basmului fiinteaza intr-un spatiu si o durata
nedeterminate.Se dezvolta in basm o arie de motive literare tipice: cifra trei,
imparatul fara urmasi, superioritatea meziunului, interdictia incalcata, dorinta
imposibila, dorinta neimplinita,obiecte fermecate ,ajutoarele, nunta imparateasca.
Realul se impleteste cu fabolusul,discursul este marcat de formule specifice
initiale,mediale,finale.
Subiectul este organizat intr-un tipar consacrat,schema epica fiind structurata pe
motivul calatoriei si al probelor depasite.Reperele spatio-temporale tin de un tinut
indepartat,timpul este in general eternitatea.
Se cultiva inalte principii morale ca adevarul,dreptatea, cinstea, prietenia,
ospitalitatea, curajul , vitejia si altele.
-(parte comuna pentru toate subiectele.)
Sinteza a basmului romanesc, Povestea lui Harap Alb are ca tema drumul initierii
unui tanar, de stadiul de novice la acela de om total; prin actiunile lui triumfa binele
asupra maleficului.Titlul reprezinta numele personajului eponim si evidentiaza
statutul neobisnuit de sluga care nu provine din tigani.Oximoronul din titlu sugereaza
prin simboluri cromatice evolutia spirituala de la ipostaza de neinitiat la acela de print
adevarat. Compozitia este organizata pe principiul simetriei si respecta paradigma
traditionala, ordonata pe motivul calatoriei.
Harap Alb este protagonistul a trei tipuri de calatorii: calatoria initiatica pe
parcursul careia se dovedeste a fi boboc in felul sau,calatoria de verificare in care
capata experienta de viata si se cristalizeaza personalitatea, calatoria de inapoiere
cand urmeaza recompensa,casatoria cu fata imparatului Ros.
Incipitul(amu cica era odata) este intr-un fel original, intrucat se observa o
apropiere de real,neexistand formula a fost odata ca niciodata.Finalul este fericit si
presupune trecerea de la lumea fabuloasa la cea reala, prin intermediul ironiei:Si-a
tinut veselia ani intregi,si-acum mai tine inca;cine se duce pe-acolo bea si
mananca;iar pe la noi cine are bani bea si mananca ,iar cine nu, se uita si rabda.
Conflictul principal este intre mezinul craiului si Span.Apar conflictele secundare
care nu influenteaza evolutia conflictului principal.Intre incipitul care alatura fabulosul
realului si finalul compensator,discursul narativ se constituie in secvente legate prin
inlantuire.Constructia subiectului se realizeaza pe o serie de motive: motivul
mezinului curajos, motivul calatoriei initiatice, motivul probelor depasite, motivul
intoarcerii la conditia initiala.

Desi pare simplu la inceput, subietul se complica treptat. Un crai din vremea veche
avea trei feciori.Fratele lui, Imparatul Verde, avea numai fete.Ultimul il cheama pe
unul dintre nepoti spre a-i devenii succesor.Doi dintre fiii craiului se intorc din drum
dupa ce se sperie de fiara, care nu era decat tatal lor imbracat intr-o piele de urs
pentru a le testa curajul. Mezinul sfatuit de Sfanta Duminica, isi pregateste armele si
calul.Craiul il povatuieste sa se fereasca de omul span si de cel Ros.Mezinul pleaca
sa isi caute norocul. Acesta ajunge intr-o padure-labirint. Un om span se ofera de trei
ori sa-i fie sluga. La a treia intalnire fiul craiului se indupleca atras de spanul diavol
intr-o cursa(intr-o fantana), tanarul accepta inversarea rolurilor.In ipostaza de sluga el
va primi numele de Harap Alb. Ajungand la Verde Imparat, spanul planuieste sa-l
ucida pe Harap Alb. Tanarul este supus la trei probe: aducerea salatilor din Gradina
Ursului, uciderea cerbului impodobit cu pietre scumpe, aducerea fetei imparatului
Ros.Ajutat de calul nazdravan, de Sfanta Duminca si de cei cinci prieteni
bizari(Ochila,Setila,FLamanzila,Gerila si Pasari-Lati-Lungila), Harap Alb depaseste
toate probele.Fata imparatului Ros afla povestea lui Harap Alb, ea dezvaluie
identitatea spanului in fata lui Verde Imparat.Maniat, spanul ii taie capul lui Harap
Alb.Calul nazdravan il ucide pe span.Inviat cu ajutorul magiei,Harap Alb isi
redobandeste conditia adevarata,nunta lui cu fata imparatului Ros constituind finalul
compensator.Se observa ca fabulosul este tratat in mod realist, iar personajele sunt
vazute prin supradimensionare, dar se comporta asemenea unor tarani humulesteni
din vremea povestitorului.
-(parte valabila pentru caracterul unui personaj)
Din subiect, din titlul ca fereastra deschisa catre continut,rezulta ca in centrul
actiunii sta Harap Alb, personaj principal, eponim si simbolic, o fiinta cu doua fete,
una umana,aparenta care defineste si statutul lui,acela de fiu de crai.Exista alta
ascunsa, esentiala,careia ii corespunde numele Harap Alb.In plan uman,
mezinul craiului este un tanar naiv care se aventureaza intr-o calatorie plina de
primejdii si este pacalit usor de Span.Este un Fat-Frumos destoinic si curajos,
prietenos,cuminte si ascultator, ca un flacau din humulesti. Personajele pozitive-ele
intruchipeaza inaltele principii morale ca adevarul,dreptatea,curajul,si
altele.Trasaturile lui reies indirect din fapte si intamplari si direct din limbaj si relatia
cu celelalte personaje.Bun la suflet si milostiv, o ajuta pe batrana cersetoare,in
realitate, Sfanta Duminica. Trece prin apa pentru a cruta furnicile de pe
pod.Integritatea sa morala il obliga sa isi respecte juramantul de supunere facut in
fata spanului.La modul simbolic, Harap Alb parcurge un traseu initiatic, de la stadiul
de novice la acela de om universal. Fiecare proba pe care o depaseste ii dezvaluie
cate o trasatura esentiala care ii contureaza chipul. Harnic, isi ingrijeste si hraneste
calul; curajos, infrunta ursul care nu-i altul decat tatal sau; vrednic si intelept, se
confrunta cu ursul pe care il anihileaza; rabdator si curajos, reuseste sa ucida cerbul.
Dupa ce absolva scoala vietii,prin lectia dura data de span, cunoaste magia iubirii si
intra in randul lumii casatorindu-se cu fata imparatului Ros.Integru si demn,cinstit din
fire,Harap Alb nu-l tradeaza niciodata pe span, desi un tiran ca acesta ar fi
meritat.Probele prin care trece nu sunt altceva decat niste greutati ale vietii pe care
le depaseste.

Inteligenta,bunatatea, perseverenta, rabdarea, capacitatea de adaptare sunt alte

trasaturi care intregesc un personaj complex.Asemenea lui Nica din Amintiri din
Copilarie, personajul de basm parcurge o perioada de formare a personalitatii, el are
calitati, dar si slabiciuni omenesti, ceea ce apropie basmul de real.
-(partea valabila pentru relatiile dintre doua personaje.)
Harap Alb si spanul sunt personaje aflate in centrul actiunii intre care relatia este
una antitetica. In timp ce fiul craiului reprezinta Binele, Spanul intruchipeaza
maleficul. Mezinul neinitiat devine un fel de pradapentru cel ce este Zmeul Zmeilor
si seamana in lume teroare, rautate si violenta.Harap Alb, personaj pozitiv, are toate
calitatile unei fiinte care isi intregeste profilul pe inalte principii morale;este
drept,cinstit, prietenos, rabdator, intelept si calitatiile ar putea fii inca nenumarate.
Omul span este nedrept, mincinos, prin nastere un om rau,Vita de boz, tot ragaz
dupa cum mentioneaza naratorul.Trasaturile personajului reies, in mod indirect, din
faptele lor,din relatia dintre ele si direct din limbajul acestora si din caracterizarea
directa de catre narator.
In timp ce Harap Alb este milostiv, bun la suflet, spanul este un impostor
grosolan.Se comporta cu Harap Alb ca un tiran asemuind slugile cu animalele. Devine
amenintator cu sluga.Obraznic si prost-crescut, nu tine seama de intelegerea cu fiul
de crai cand se inverseaza rolurile.Mai mult decat atat , spanul este un ucigas,
decapitandu-l pe fiul de crai. Insolent, spanul nu se sfieste sa-i spuna imparatului
Verde ca daca vrea Dumnezeu, ii urmeaza la tron. Cu toate ca spanul ii impune
feciorului de crai trecerea probelor, acesta din urma depaseste cele impuse si accede
prin faptele sale in lumea matura. Un neajuns al lui Harap Alb ca la orice personaj de
basm,este incalcarea sfatului parintesc, el nu tine seama de povata tatalui conform
careia trebuie sa se fereasca de omul span. Cu toate ca feciorul de crai trebuie vazut
prin respectarea principiilor morale, el este nevoit sa apeleze in reusita sa la calul
nazdravan, fiind intr-o lume vicleana reprezentata de span.Harap Alb se dovedeste
naiv si se lasa inselat de puterea de convingere a spanului. El cade in cursa care ii
este intensa avand o anumita neincredere in sine. La urma urmei, cele doua
personaje sunt unele antagoniste, pentru ca spanul poate fi socotit diavolul, fiinta de
dincolo, iar Harap Alb spre insusirile omului din popor(bunatate sufleteasca,
harnicie,intelepciune,caracter integru). Oglindirea diavolului in span este evidenta
atunci cand il inchide in fantana pe cel care avea sa-i devina sluga.In fata stapanului,
Harap Alb nu isi pierde onoarea de barbat, isi respecta juramantul facut si il slujeste
pe span pana va muri si apoi invia.Readucerea lui Harap Alb in randul celor vii este o
dovada ca indiferent de soarta candva Binele triumfa, cel putin asa se intampla in
basm. Cu toate ca personajele mentionate sunt in basm inseparabile si merg ei si
merg ,cale lunga sa le-ajunga,aceasta alianta se rupe pentru ca moartea desparte
orice.
La constructia celor doua personaje contribuie si natura aparte a fabulosului care
este tratat in mod realist: nici Harap-Alb nu se confunda cu Fat-Frumos, nici Spanul nu
este un zmeu,ci o fiinta umana altfel decat restul lumii.Tipologic amandoi sunt niste
personajedeghizate.Harap-Alb este un vlastar imparatesc,travestit in haine de
sluga, iar Spanul este un educator care poarta masca unui om rau.Harap-Alb este
protagonistul,iar Spanul antagonistul. Cu toate ca unul este reprezentantul
Binelui,celalalt al Raului,acestea sunt personaje complementare. Harap-Alb nu detine

nicio putere supranaturala, cum se intampla cu personajele pozitive din basm

,antagonistul nu aduna exclusiv insusiri negative fiindca este dezvaluit ca un rau
necesar.
Relatia dintre cele doua personaje este ambigua si se evidentiaza in mai multe
episoade din basm. In prima parte a naratiunii antagonistul profita de naivitatea
fiului de crai si il atrage fara prea mult efort intr-o capcana. Strategia e foarte
simpla,varsa apa din plosca stapanului sau si-l prosteste ca pe un copil sa intre-n
fantana. Pe parcursul naratiunii statutul personajelor se schimba. Spanul incepe sa
constientizeze ca Harap-Alb a ajuns la stadiul de maturizare dupa probele trecute.
Nemaifiind un naiv, Harap-Alb actioneaza ca unul care a absolvit scoala vietii si
devine in final imparatul etern.

-(Parte finala si opinie pentru toate subiectele.)

Apreciez ca povestea lui Harap Alb este un basm cult cu autor cunoscut, in care isi
face cunoscuta prezenta fabulosul,categorie estetica invecinata cu fantasticul,numai
ca cu toata supradimensionarea, cititorul are impresia ca se afla printre niste
humulesteni pusi pe sotii,iesite din comun.
Consider ca personajele sunt unele specifice de basm,antagonice,intrucat Harap
Alb care intruchipeaza Binele este opusul Spanului, fiinta malefica ,in care s-a cuibarit
siretenia prin incercarea de inversare a rolurilor, insa in basm intotdeauna raul este
eliminat.
Mentionez ca atat personajele cat si lectorul, accepta existenta unor alte legi ale
naturii,decat cele ale lumii reala prin care supranaturalul poate fi
explicat.Supranaturalul provoaca reactii de uimire miracolul si fabulosul propun o
lume care isi afla explicatiile in ea insasi.
In concluzie prin povestea lui Harap Alb cat si prin alte creatii ale sale,in care realul
se impleteste cu fabulosul si in care umorul lasa loc si ironiei,povestitorul din
Humulesti este intr-adevar un Homer al nostru.De asemenea pe parcursul evolutiei
narative a subiectului relatia de complementaritate dintre protagonist si antagonist
este destul de subtil sugerata. Reiese insa necesitatea influentei aparent negative a
Spanului asupra maturizarii lui Harap-Alb.