11.05.

2020

Temă

1.Identificați tipul de registre folosite în următoarele texte literare:

a. „O fi găinar, d-ăia de ciordește… Mucles…” (Groapa, Eugen Barbu) – argou

b. „Bonsoar-bonsoar; zic: Pardon, domnule… Merg așa de un capriț (capriciu), de un

pamplezir (plăcere)… Ce poftești, mă musiu?” (O noapte furtunoasă de I. L. Caragiale) -
jargon

c. „Iacov Eraclid, poreclit Despotul, perise ucis de buzduganul lui Ștefan Tomșa, care
acum cîrmuia țara, dar Alexandru Lăpușneanu, după înfrîngerea sa în două rînduri, de
oștile Despotului, fugind la Constantinopol, izbutise a lua oști turcești și se înturna acum
să izgonească pe răpitorul Tomșa și să-și ia scaunul, pe care nu l-ar fi perdut, de n-ar fi
fost vîndut de boieri. Intrase în Moldova, întovărășit de șepte mii spahii și de vreo trei
mii oaste de strînsură. Însă pe lîngă aceste, avea porunci împărătești cătră hanul
tătărilor Nogai, ca să-i deie oricît ajutor de oaste va cere. Lăpușneanul mergea alăturea
cu vornicul Bogdan, amîndoi călări pe armasari turcești și înarmați din cap până în
picioare.” (Alexandru Lăpușneanul, C. Negruzzi) – arhaisme

d. „– Ia poftim de încalecă pe Bălan, jupâneasă – zise părintele de tot posomorât – să

facem pocinog Sfântului Nicolai cel din cui. Şi cu toată stăruinţa lui moş Fotea şi a lui
bădiţa Vasile, Smărăndiţa a mâncat papara, şi pe urmă şedea cu mâinile la ochi şi
plângea ca o mireasă, de sărea cămeşa de pe dânsa. Noi, când am văzut asta, am rămas
înlemniţi. Iar părintele, ba azi, ba mâine, aducând pitaci şi colaci din biserică, a împărţit
la fiecare, de ne-a îmblânzit, şi treaba mergea strună: băieţii schimbau tabla în toate
zilele, şi sâmbăta procitanie. ” (Creangă, Amintiri din copilărie) – registru regional

e. „Mă bate soared cold de aprilie

Ghici ce fac. Da, mă cunoști deja bine tu,

tu, cititor al poeziei lui M. C. : evident,

 mă duc la oglindă

Arăt mișto în halatul meu de pâslă verde (…)

Kitty învață dincolo

și brusc încep să-mi spun că-n definitiv---‚/;/;+++++++++++++++++++++++++++++++++++

++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++
++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++
++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++
+++++++++++++++++++++++++++

și mă simt ok.” (Mircea Cărtărescu) – registru colocvial

f. „Instrumentul pentru măsurarea rezistențelor electrice este ohmetrul.”

(Legea_lui_Ohm) – registru cult

2. Selectați termenii populari în funcție de domeniul pe care îl denumesc: zestre, doage,

cuibar, păretar, copită, strachină, velniță,  putini, cergă, fus, potcoavă, brâu, oală, ițari, sită de
cernut făina, fluier, blid.

Obiecte casnice

Cergă

Zestre

Păretar

Articole vestimentare

Brâu

Ițari

Ustensile bucătărie

Sită de cernut făina

 Oală

Strachină

Blid

Obiecte din lemn

Fluier

Fus

Doage

Putini

Velniță

Cal

Potcoavă

Copită

Păsări

Cuibar

3. Explicați sensul termenilor regionali: 

Vailing =  vas cu torți, lighean

hulpe = vulpe

răzălău = răzătoare

ronghi = mârțoagă, cal slab

mascur = porc mascul (castrat)

coșarcă = coș
 laboș = oală, tigaie

lipideu = cearșaf

călbaș = caltaboș

cracă = creangă

4. Identifică în discursul dlui Klaus Iohannis elemente ale limbajului cult.

Elementele specifice limbajului cult pe care le identific în discursul dlui Klaus Iohannis sunt:

1. este elaborat
2. utilizează un vocabular variat: prezența a numeroase neologisme( drepturi
fundamentale, valori esențiale , grup de lucru interinstituțional ,etc) cuvinte livrești,
împrumuturi
3. este un discurs politic
4. lipsește afectivitatea față de public/ cetățeni
5. este clar, precis

Registrul reprezintă orice varietate a limbii selectată de vorbitor și adaptată la situația de

comunicare, care, în domeniul stilisticii funcționale este sinonim cu limbaj.

În teoria textului, coerența este înțeleasă ca ,,un ansamblu de trăsături care asigură unitatea
semantică a unui set de propoziții/fraze, astfel încât acestea să formeze un tot unitar din
punctul de vedere al semnificației; componentă esențială în definirea textului. ’’

Tot în teoria textului, coeziunea este definită ca ,,un ansamblu de trăsături care asigură
unitatea sintactică a textului, marcând legătura în secvențe de unități
lingvistice( propoziții/fraze); element definitoriu în conceptul de text.

Factorii nonverbali care influențează structura și modalitățile de interacționare între vorbitori

sunt: cadrul extralingvistic, participanții la dialog(prin număr, statut social, mentalitate, relația
interpersonală etc.), factorii comportamentali și aspectuali(gestică, mimică, expresivitatea
privirii, direcția corpului, vestimentație etc)

Factorii paraverbali sunt: accentul, intonația, debitul verbal, ezitările sau pauzele intențioate în
fluxul rostirii, lungirile emfatice de sunete etc. Ei reliefează atat calitățile vocii emitente în
procesul comunicării (timbrul, volumul, modul de articulare a sunetelor), cat și abilitatea
oratorică a emițătorului (ritmul vorbirii, tăietura cuvintelor și a frazelor, pauzele, inversiunile și
dislocările de termeni etc.)