I.

1.

Harap Alb
Tema si viziunea despre lume
R1 Ion Creanga, autor cu o semnificativa activitate literara in perioada clasica, este
considerat a fi unul dintre cei mai valorosi povestitori ai poporului nostru, reprezentativ
pentru spiritualitatea ancestrala romaneasca. Basmul Povestea lui Harap Alb a fost
publicat in revista Convorbiri literare la data de 1 august 1877. El respecta, in linii
mari, structura populara a basmului, forma culta a acestuia constand in reorganizarea
elementelor populare sau completarea lor de catre un autor consacrat, care imprima
textului stilul propriu de povestire.

Basmul cult este o specie narativa ampla cu numeroase personaje purtatoare ale unor valori
simbolice, cu actiune implicand fabulosul/supranaturalul si suspusa unor stereotipii/actiuni
conventionale, care infatiseaza parcurgerea drumului maturizarii de catre erou. Conflictul dintre
bine si rau se incheie prin victoria fortelor binelui. Personajele indeplinesc prin raportare la erou o
serie de functii(antagonistul, ajutoarele, donatorii), iar personajele din basmul lui Creanga sunt
purtatoare ale unor valori simbolice in diversele lor ipostaze.

R2 Titlul ilustreaza tema basmului, mai exact calatoria de initiere parcursa de mezinul
craiului in drumul sau spre maturizare. Doua episoade care infatiseaza tema sunt
surprinse prin intalnirea si demascarea raufacatorului momente care infatiseaza inceputul
si sfarsitul initierii feciorului de crai.
In episodul coborarii in fantana, naivitatea tanarului face posibila supunerea prin
viclesug. Antagonistul il inchide pe tanar intr-o fantana si ii cere, pentru a-l lasa in viata, sa faca
schimb de identitate si sa devina robul lui. Sub amenintarea mortii, feciorul de crai jura pe
ascutisul palosului ca nu va spune nimanui cine este defapt, fiind nevoit sa ii dea ascultare
spanului "pana cand vei muri si iar vei invie , conditionare paradoxala, dar care arata si modul
de eliberare Spanul ii da numele de Harap-Alb.
La intoarcerea la curtea lui Verde Imparat, fata imparatului Ros il demasca pe Span. Dat
in vileag, Spanul se repede si ii reteaza capul lui Harap Alb, dar fata il inconjoara cu trei smicele
de mar dulce, el stropeste cu apa moarta si apa vie si il ivie pe Harap Alb, acesta trezindu-se ca
dupa un somn greu. Atunci, calul fermecat il apuca pe Span si il azvarle din inaltul cerului, de
unde cade pe pamant si moare. Eroul se casatoreste cu fata Imparatului Ros si devine rege.
R3 Titlul este alcatuit din substantivul comun poveste care sugereaza caracterul fantastic al
operei, care este insotit de cei doi termeni antitetici care reflecta conditia duala a
personajului principal : rob, sclav, negru(Harap), statut pe care il capata la intalnirea cu
Spanul, Alb, de origine nobila, statutul sau initial.
Intamplarile sunt relatate de un narator omniscient si omniprezent care intervine adesea in
firul epic pri comentarii sau reflectii caracterizate prin umor , pentru a mentine contactul cu
cititorul. Naratiunea la persoana a treia alterneaza cu dialogul.
Timpul si spatiul sunt vag precizate, nedeterminate, neconcretizate in planul realitatii
odata:, intr-o tara, la capatul lumii. Actiunea incepe la o margine a pamantului si continua la
cealalta margine.

Subiectul basmului urmareste modul in care personajul principal Harap Alb parcurge un
drum al initierii la finalul caruia devine imparat, adica trecerea intr-un plan superior de existenta
care inseamna modificarea statutului social si spiritual al eroului, fapt ce confera basmului
caracterul de Bildungsroman.
Incipitul prezinta o stare de echilibru : un crai avea trei feciori, iar in alt capat de lume,
fratele sau mai mare Verde Imparat avea trei fete.
Intriga are la baza motivul imparatului fara urmasi Verde Imparat il roaga pe fratele sau,
eroul, sa il trimita pec el mai vrednic dintre nepoti ca sa-i urmeze la tron. Vrednicia trebuie
insa dovedita prin trecerea mai multor serii de probe.
Desfasurarea actiunii cuprinde mai multe episoade, in succesiunea motivelor narative ale
basmului.
Alegerea celui vrednic se concretizeaza prin incercarea la care isi pune craiul fiii acesta
se imbra in o piele de urs si ii iese fiecaruia in fata de sub un pod. Ajutat de Sfanta Duminica,
drept rasplata ca a miluit-o cu un banut, mezinul reuseste sa treaca aceasta proba a curajului,
dovedindu-se superior fata de fratii sai care nu au fost capabili sa duca pana la capat proba.
Intrucat a depasit proba de la pod, simbol al trecerii spre alta etapa a vietii , tatal continua
initierea fiului mezin si il sfatuieste sa se fereasca de omul span si de cel ros in drumul sau catre
imparatia lui Verde Imparat si ii daruieste pielea de urs. Pe drum, deoarece se rataceste in padurea
labirint, mezinul isi ia drept sluga si calauza un span.
Coborarea eroului in fantana reprezinta o secventa narativa importanta, intrucat
inselatoria provoaca evolutia conflictului. Din cauza naivitatii, fiul cel mai mic este pacalit de
Span care il face sluga, ii fura identitatea si il boteaza Harap Alb. Spanul ii traseaza proiectul
esential spunandu-i ca va trebui sa moara si sa invie ca sa-si recapete identitatea(motivul
juramantului din fantana).
Ajunsi la curtea Imparatului Verde, Spanul se da drept nepotul acestuia. El il va supune la
mai multe probe pe Harap Alb care isi va demonstra calitatile : intelepciune, curaj, bunatate.
Ajutat de Sfanta Duminica, de furnici, de albine si insotit de calul sau, Harap Alb reuseste sa
invinga aproape toate probele : sa-i aduca Spanului salata din Gradina Ursului si cerbul fabulos
incrustat cu nestemate. Cei cinci tovarasi inzestrati cu puteri supranaturale Gerila, Setila, Ochila,
Flamanzila si Pasari-Lati-Lungila il ajuta sa invinga piedicile ivite in incercarea de a o aduce pe
fata Imparatului Ros la curtea lui Verde Imparat.
Datorita acestor personaje (donatorii si ajutoarele) protagonistul reuseste dobandirea
calitatilor solicitate de probe prin care Imparatul Ros tinde sa indeparteze ceata de petitori(casa de
arama in foc, ospatul) ca si acelea care o vizeaza direct pe fata(fuga nocturna a fetei transformata
in pasare, ghicitul) si proba impusa de fata : aducerea a trei smicele de mar dulce, apa vie si apa
moartea de unde se bat munti in capete
Lichidarea inselatoriei se petrece in curtea lui Verde Imparat unde Harap Alb se intoarce
cu fata lui Ros Imparat care ii dezvaluie adevarata sa identitate. Plin de fruie Spanul ii reteaza
capul lui Harap Alb. Fata il reinvie cu ajutorul obiectelor magice. Eliminarea antagonistului nu-i
apartine eroului, ca in basmul popular ci altui personaj, calului.

Deznodamantul consta in refacerea echilibrului si rasplatirea eroului. El reintra in posesia

palosului se casatoreste cu fata imparatului Ros si primeste imparatia, ceea ce confirma
maturizarea.
R4 In opinia mea, trecerea protagonistului prin incercari dificile, ca si experienta conditiei
umilitoare de rob la dispozitia unui stapan nedrept, contureaza sensul didactic al basmului
care este exprimat de Sfanta Duminica cand ii ajunge si tu odata mare si tare ii cauta sa
judeci lucrurile de-a fir a par si vei crede celor asupriti si necajiti pentru ca stii acum ce e
necazul . Potrivit viziunii despre lume a scriitorului, calitatile necesare unui imparat
mare si tare sunt intelepciunea, bunatatea, cinstea, calitati dovedite de omul de soi
bun pe parcursul unor probe.
In concluzie, putem afirma ca Ion Creanga sintetizeaza conceptia de maturitate cu
puternice accente autobiografice astfel si Nica a luptat cu spanii, cu primejdiile si nevoile si el
s-a facut frate cu dracul ca sa treaca puntile vietii, iar nemurirea si-a dobandit-o din apa vie si apa
moarta a creatiei sale afirma Constantinescu.

2. Caracterizarea lui Harap Alb

R1. Ion Creanga, autor cu o semnificativa activitate literara in perioada clasica, este considerat a
fi unul dintre cei mai valorosi povestitori ai poporului nostru, reprezentativ pentru spiritualitatea
ancestrala romaneasca. Basmul Povestea lui Harap Alb a fost publicat in revista Convorbiri
literare la data de 1 august 1877. El respecta, in linii mari, structura populara a basmului, forma culta a
acestuia constand in reorganizarea elementelor populare sau completarea lor de catre un autor consacrat,
care imprima textului stilul propriu de povestire.
Basmul cult este o specie narativa ampla cu numeroase personaje purtatoare ale unor valori
simbolice, cu actiune implicand fabulosul/supranaturalul si suspusa unor stereotipii/actiuni conventionale,
care infatiseaza parcurgerea drumului maturizarii de catre erou. Conflictul dintre bine si rau se incheie
prin victoria fortelor binelui. Personajele indeplinesc prin raportare la erou o serie de functii(antagonistul,
ajutoarele, donatorii), iar personajele din basmul lui Creanga sunt purtatoare ale unor valori simbolice in
diversele lor ipostaze.
R2.

Statutul initial al eroului acestui basm este cel de neinitiat, ca mezin al unui crai el traieste intr-un
orizont al inocentei justificata prin tineretea sa, fiind lipsit de experienta vietii. Ceea ce ii lipseste
tanarului neexperimentat si ceea ce nu poate capata decat prin experienta este cunoasterea de oameni
statutul social al tanarului este cel de fiu de crai inocent si credul la inceput, devenind apoi sluga spanului
care il va pune sa treaca mai multe probe pentru ca in final sa revina la statutul de print, urmas al
Imparatului Verde la tron,
Primele fapte ale feciorului de crai de fapt intalnirile cu initiatorii sai Sfanta Duminica, Spanul si
calul nazdravan pun in lumina naivitatea, lipsa de experienta, incapacitatea de a distinge adevarul de
aparenta Harap Alb este pus in situatia de a trece cateva probe dificile de initiere, asadar de a dobandi
calitatile necesare unui imparat luminat. Dar pana atunci va trebui sa treaca prin multe incercari in care nu
eroismul sau curajul si nici inzestrarile supranaturale nu-i sunt caracteristice el reusind sa invinga prin
ajutorul dat de cei care il iubesc : Sfanta Duminica pentru ca a fost milostiv daruindu-i un banut, calul
nazdravan pentru ca a fost ascultator urmandu-i sfaturile, albinelor si furnicilor pentru ca a fost milos, cei
cinci tovarasi pentru ca a fost intelegator, iar fata imparatului Ros pentru ca l-a vazut indragostit cinstit
prietenos.
Inca de la inceput, statutul spanului este cel reprezentant al raului ispita care se infatiseaza sub
aparenta binelui. Iese in calea fiului de crai de trei ori, sub trei infatisari diferite pana ce acesta este
pacalit. Cand fiul de crai il angajeaza sluga el il ademeneste sa intre in fantana, il inchide acolo si il obliga
sa faca un juramant ca aveau sa faca schimb de identitate. Ajuns la Imparatul Vrde, spanul isi va arata
toate trasaturile negative : viclenie, infumurare, ticalosie, cruzime, lipsa de omenie. Doreste sa-l piarda pe
Harap Alb trimitand-ul sa infaptuiasca misiuni dintre cele mai grele, devenind astfel initiatorul acestuia.
Om rau si razbunator, nu ezita sa taie capul protagonistului cand este demascat de fata Imparatului Ros.
Acesta isi gaseste sfarsitul, calul absolvindu-l pe Harap Alb de varsat de sange.

O prima secventa narativa reprezentaticva este intalnirea fiului de crai cu Spanul. Acesta il
inchide pet anar intr-o fantana si ii cere sa faca schimb de identitate sa devina robul lui si sa jure pe
ascutisul palosului sau ca o sa ii dea ascultare pana va muri si va invie iar conditionare paradoxala care
sugereaza si calea de eliberare. Lipsa de maturitate a tanarului duce la pierderea identitatii, a insemnelor
originii si a dreptului de a deveni imparat. Spanul ii da feciorului numele de Harap Alb.
A doua scena semnificativa este cea din final cand, dupa ce fata imparatului il demasca pe span,
acesta ii reteaza capul lui Harap Alb. Gestul inseamna dezlegarea de juramant semn ca initierea se
incheiase. Calul este acela care distruge intruchiparea raului aruncandu-l pe span din inaltul cerurilor.
Decapitarea eroului de catre span este ultima treapta si finalul initierii iar invierea lui si primirea
recompensei confirma victoria binelui asupra raului.
Titlul + Repere temporale si spatiale + perspectiva narativa +
In opinia mea relatia de opozitie dintre cele doua personaje refleta tema basmului dublata de
raportul dintre initiat si initiator. Harap Alb parcurge o aventura imaginara un drum al initierii pentru
dobandirea valorilor morale necesare unui imparat. Relatia dintre cele doua personaje se bazeaza pe
principiul ca raul are un rol benefic, in sensul ca raufacatorul faciliteaza initierea eroului ajutandu-l sa-si
descopere calitatile si sa-si anihileze defectele devenind un mare si tare imparat.
In concluzie, cele doua personaje, nu numai ca ilustreaza lupta dintre bine si rau, dar si dorinta
autorului de a cultiva inalte principii morale ca adevarul, cinstea, prietenia reprezentate de Harap alb in
opozitie cu cele negative ca rautatea nedreptatea reprezentate de Span.