Sunteți pe pagina 1din 3

Cel mai complex dintre basmele lui Ion Creanga, Povestea lui Harap-Alb, a aprut

n revista Convorbiri literare, la 1 august 1877, apoi a fost publicat n acelai an n


ziarul Timpul de catre Mihai Eminescu.
Basmul (termenul vinedin slava veche si inseamnanascocire) desemneaza o specie
a epicii populare si culte, in proza, mai rar in versuri,in care personaje imaginare (regi, zane,
zmei) traverseaza
intamplari fantastice, intr-un spatiu si un timp nedefinit, si in
care fortele Binelui
triumfa intotdeauna asupra Raului, intro confruntare care constituie si tema operei lupta dintre bine si rau.
Tema basmului este reprezentat de lupta binelui mpotriva rului, ncheiat cu
victoria binelui. Personajul principal parcurge astfel o aventur eroica imaginar, un drum al
maturizrii presrat de diferite probe i obstacole. Lumea n care se petrece ac iunea este
una miraculoas, dominat de hiperbolizare. Din aceasta cauza basmul poate fi considerat
un bildungsroman.
Personajul principal, Harap-Alb, este protagonistul basmului, reprezentant al binelui,
personajul principal si eponim, numele lui sugerand dubla personalitate a eroului: cea de
print si cea de sluga a Spanului. Este un erou atipic, deoarece reuneste calitati si defecte,
spre deosebire de prototipul folcloric. Aparitia defectelor este inovatia adusa de basmul cult.
Harap - Alb este naiv, lasndu-se pacalit de Spn, neputincios, ntruct nu poate trece de
proba padurii - labirint si nu respecta porunca tatalui sau. Tanarul este stapanit de
deznadejde, teama si nesiguranta, aceasta remarca iesind indirect din vorbele sale adresate
calului sau Sfintei Duminici atunci cand este trimis de Span sa aduca "salati" din Gradina
Ursului si pietrele pretioase incrustate in pielea cerbului.
Harap-Alb este timid, ruinos, lipsit de curaj, trasaturi ce reies la inceputul basmului,
cnd tatl su i mustr pe fraii lui mai mari pentru c s-au ntors din drum de frica ursului, el
nu are curajul s-i spun acestuia c vrea i el s-i ncerce norocul.
Este un personaj real si nu fabulos, nu are calitati supranaturale,
probele care depesc sfera realului fiind trecute cu ajutorul personajelor nzestrate cu
puteri supranaturale.
Trasaturile morale reies indirect din faptele, atitudinea si comportamentul eroului cat
si din relatiile lui cu celelalte personaje: fata de Span, eroul este corect si loial, ntruct jurase
pe palo, i respect cuvntul dat, rod al unei solide educaii cptate n copilrie, de a
fi integru i demn, capabil s-i asume vinovia, cu toate urmrile ce decurg din faptul c
nu urmase sfatul tatlui. Numai o singura data sovaie impotriva lui si anume atunci cand se
indragosteste de fata Imparatului Ros.
Cinstit din fire, Harap-Alb nu-l trdeaz niciodat pe spn, dei un stpn tiran ca
acesta ar fi meritat. De pild, atunci cnd se ntoarce spre mprie cu pielea i capul
cerbului fabulos, "piatra cea mare din capul cerbului strlucea" att de tare, nct muli crai i
mprai l rugar s-i "deie bnret ct a cere el, altul s-i deie fata i jumtate din mprie,
altul s-i deie fata i mpria ntreag", dar Harap-Alb i-a urmat calea fr s clipeasc,
ducnd bogia ntreag stpnului.
Tot indirect, prin atitudinea sa fata de personajele reiese si altruismul sau. Atunci
cand pe un pod, Harap-Alb ntlnete o nunt de furnici el trece prin ap ca s nu curme
"viaa attor gzulie nevinovate sau cand vede un roi de albine care se nvrteau
bezmetice, neavnd pe ce s se aeze, Harap-Alb i scoate plria, o aaz pe pmnt cu
gura n sus, iar albinele se ngrmdesc acolo.
Depind cu bine toate probele, flcul demonstreaz c e bun prin valorile sale
morale: inteligena, buntatea, perseverena, rbdarea, capacitatea de adaptare la

diverse

situaii

ale

vieii.

Harap-Alb si Spanul intruchipeaza personajele principale care se afla in opozitie. Intre


ele exista o relatie de supunere,chiar de inferioritate. Protagonistul in drumul sau trece prin
incercari cu ajutorul carora reuseste sa evolueze si prin dobandirea statutului inferior se
ridica la rangul de imparat. Initial,fiul de crai pierzandu-se din punct de vedere social ajuge
sa fie tentat si ispitit, nu este capabil sa faca distinctia dintre aparenta si esenta. Astfel,
devine prada pacatului si rob al Spanului. Prin incercarile care trece datorita nevegherii,eroul
invata sa rabde,sa accepte,sa tolereze orice persoana si ramane credinios
spanului,niciodata nu se leapada de juramantul facut. Initial,spanul este infatisat ca un
impostor,care-l conduce pe fiul craiului pe cai gresite,dar in cele din urma,este intruchipat
intr-un rau necesar care a ajutat la initierea lui Harap-alb.
Spanul reprezint antagonistul eroului, personaj care are rolul de a-l iniia pe HarapAlb, reprezentnd astfel, un ru necesar maturizrii protagonistului.
Trsturile sale morale reies n mod indirect din propriile fapte i din relaiile cu
celelalte personaje. Inzestrat cu vicelnie, la inceput este umil, binevoitor, dornic sa dea sfaturi
si sa ajute. Nu se d n lturi s-l pcleasc pe mezinul craiului, i schimb nfiarea de
trei ori, dovedind, aadar, tenacitate n arlatania pus la cale. El atrage adolescentul n
capcana din fntn prin minciuni i tentaii ce dovedesc o bun cunoatere de oameni i un
adevrat talent n prefctorie. Mieros i linguitor la nceput, devine amenintor dup ce l
nchide pe fiul craiului n fntn.
Impostor i lipsit de educaie, Spnul se comport ca un stpn tiran. n ipostaza de
urma la tronul mprtesc, Spnul devine arogant i ludros, i atribuie toate meritele lui
Harap-Alb, fiind de asemenea insolent i infatuat, nsuirile reieind indirect i din dialog. La
ospul dat de mpratul Verde n cinstea nepotului, jignete mesenii nfricoai de puterile
miraculoase, despre care se vorbea c le are fata mpratului Ro: - Ru e cnd ai a face
cu oameni cari se tem i de umbra lor. D-voastr, cinstii oaspei, se vede c patei boboci,
de nu v pricepei al cui fapt e acesta.

L i m b a j u l c u p r i n d e : t e r m e n i i e x p r e s i i p o p u l a r e : De-ar sti omul ce=ar


pati/dinainte s-ar pazi sau versuri construite duzpa model popular: lumea de pe lume s-a
strans de privea/ Soarele si luna din cer le radea; fraze ritmate: La placinte, /Inainte/ Si la
razboi, /Inapoi; r e g i o n a l i s m e f o n e t i c e i l e x i c a l e : hatarul, farmazoana, arzuliu;
diminutive: trebusoara, fetisoara, pasarica; proverbe si zicatori: Capul de-ar fi sanatos,
ca belele curg garla, omul sfinteste locul etc.; expresii onomatopeice (Si odata pornesc ei
teleap-teleap), cuvinte si expresii populare, verbe imitative si interjectii Mai Pasarila,
iacata-o, ia, colo dupa luna, zise Ochila), expresii narative tipice (si atunci, si apoi, in sfarsit,
dupa aceea).
Harap-Alb parcurge o perioad de formare a personalitii, si, dei este nzestrat
cu importante caliti, are slbiciuni omeneti, momente de tristee i disperare, de satisfacii
ale nvingtorului, toate conducnd la desvrirea lui ca om. Asadar, drumul pe care il
parcurge pentru a ajunge mprat este unul de iniiere n tainele vieii. Maturizarea eroului
are loc atunci cand il intalneste pe omul Ros, un pericol pe care ar fi trebuit sa il evite.

El este un personaj pozitiv i ntruchipeaz naltele principii morale cultivate de orice


basm, ca adevrul, dreptatea, cinstea, prietenia, ospitalitatea, curajul, vitejia, trsturi ce
reies indirect din ntmplri, fapte, din propriile vorbe i gnduri i direct din ceea ce alte
personaje spun despre el.